Despre natură

 

Revista elevilor Liceului Teoretic „Miron Costin” IaşiAnul I, nr. 3, martie - aprilie 2010

1

Liceul Teoretic „Miron Costin” Iaşiwww.ltmc.iasi.rdsnet.roIaşi, str. Muşatini nr. 12

”Despre natură” numărul 3Revistă a elevilor Liceului Teoretic „Miron Costin” IaşiISSN: 2068 - 1933

Colectivul de redacţie:Constantinescu CatrinelRotaru Bianca

Grafică:Beldiman Andrei

CopertaRaba Georgiana

Referenţi:Prof. Agheorghiesei TatianaProf. Prisacariu Pansela Elena

2

Teiul lui Eminescu

Teiul lui Eminescu este un tei argintiu vechi de circa 250 de ani, aflat în Parcul Copou din Iaşi. Acest copac, denumit şi "copacul îndrăgostiţilor", este locul unde poetul Mihai Eminescu îşi găsea inspiraţia. În plimbările prin Copou, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit de tei, venind deseori să-şi adune gândurile sau să discute cu bunul său prieten, Ion Creangă, pe o bancă aflată la umbra protectoare a teiului.

Este cel mai vechi copac din Grădina Copou.

În 1950, Iaşul a fost lovit de o furtună cu grindină, în urma căreia, teiul a fost în mare parte distrus (vântul i-a rupt săgeata principală a coronamentului, braţul din partea nordică, precum şi ramurile din celelalte braţe). Trunchiul teiului, rămas gol în urma putrezirii, a trebuit să fie plombat cu mortar şi consolidat cu manşoane (cercuri) de metal, iar ramurile sunt sprijinite în console.

În anul 1990, profesorul Mandache Leocov, responsabil la cel moment de arborii monumentali din partea Academiei Române şi director al Grădinii Botanice din Iaşi, a încercat revigorarea arborelui secular. După cum afirmă domnul prof. Mandache Leocov, “lemnul este mort”, iar teiul lui Eminescu “supravieţuieşte numai printr-o minune a naturii: două rădăcini adventive, care au crescut şi s-au strecurat pe lângă plombă, au ajuns, prin golul din trunchi, în pământ”. Cu ajutorul acestor rădăcini, se hrăneşte

copacul multisecular.Teiul lui Eminescu este vizitat în fiecare zi de un număr mare de turişti.

Ataşamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare să fie o nostalgie germanică, din perioada studiilor făcute de marele poet la Viena şi Berlin. În faţa teiului se află un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu.

Înziua de 15 iunie (data dispariţiei poetului) a fiecărui an, când teii sunt în floare, parfumând întreg dealul Copoului, Muzeul Mihai Eminescu din Parcul Copou organizează “Sărbătoarea Teiului”, având drept ax de desfăşurare “Teiul lui Eminescu”.

Pascu Gabriela, clasa a VI a Adesen, Ciobanu Gabriela, clasa a VI a A

3

___ Miracole ale naturii ___ _ _______

Plantele carnivore – capcane din natură

Plantele carnivore se hrănesc cu insecte pentru că nu găsesc suficient azot în mediul în care trăiesc. Numărul plantelor insectivore este destul de mare, peste 400. Ele şi-au “specializat anumite părţi ale corpului, transformându-se în adevaraţi vânători: lichid lipicios, perişori, tentacule, cornete cu căpăcele care se închid făcând captive micile gâze care intră în ele. Acestea sunt numai câteva din trucurile plantelor carnivore.

Nepenthes este o plantă carnivoră cu urnă care trăieşte în pădurile din insulele Oceanului Indian, Borneo, Sumatra, Madagascar. Rădăcinile plantei se fixează pe scoarţa copacilor unde duc o viaţă epifită. Peţiolul frunzelor are o porţiune lăţită la bază, care are rol în fotosinteză. În continuare peţiolul are o porţiune subţiată, alungită, care are rol de cârcel în fixarea plantei. Ultima parte a frunzei este transformată într-o urnă, care este viu colorată. Intrarea în urnă este alcătuită de numeroşi peri lucioşi, care sunt orientaţi în jos. Sub perişori sunt glande nectarifere. Insectele sunt atrase de culorile vii, precum şi de sucul dulce secretat de glandele acesteia şi alunecă în urnă, unde se găseşte de obicei apa de ploaie. Insectele se îneacă şi sunt digerate de enzimele secretate de glandele digestive, ce se găsesc pe faţa externă a urnei. Enzima nepenthesin descompune proteinele prăzii în aminoacizi. Acest proces va furniza plantei azot, fiind foarte sărac în aceste zone tropicale. Ulciorul plantei este foarte mare, încât şi un şobolan sau o pasăre se poate îneca în el. Această specie de plantă poate descompune chetuna, o substanţă practic indestructibilă, ceea ce alte plante nu pot face.

Dioneaea este o plantă carnivoră cu capcane, care trăieşte în mlaştinile din pădurile Americii din nord şi sud. Frunzele acesteia formează o rozetă bazală. Fiecare frunză a plantei are peţiolul lăţit. Pe limb se găsesc trei perechi de peri senzitivi aflaţi de o parte şi de alta a nervurii mediane. Pe marginea limbului se

găsesc dinţi lungi. Atunci când o insectă se aşează pe limbul frunzei şi atinge perii senzitivi, cele două jumătăţi ale acestuia îşi apropie brusc feţele superioare. Insecta care este astfel prinsă în capcană este digerată de diverse glande secretoare aflate pe faţa superioară a limbului.

Cucu Diana, clasa a VI a B

4

Sensibilitate şi comportament în natură___ _

5

Betta splendens

Vă propun să vă diversificaţi fauna acvariului cu un peşte frumos şi nepretenţios: Betta Splendens. Este originar din India, Thailanda, Malayezia, Indonezia, unde trăieşte în bălţile calde, deficitare în oxigen.

Ca peşte de acvariu poate fi diferit de cel sălbatic. Face parte din Familia Anabantidae. Se caracterizează prin existenţa unui organ respirator suplimentar.

Sfaturi utile:· În acvariu poate fi crescut în vase foarte mici, pentru a-şi putea dezvolta şi etala frumuseţea. Pentru acest lucru nu este nevoie decât de o îngrijire minimă şi o hrană corespunzătoare la intervale regulate pentru a păstra apa curată. · Fiind ţinut într-un spaţiu mic, este necesar, ca din când în când să îi schimbaţi apa. Este total nepretenţios ca calitate apei (duritate şi pH), dar au nevoie de o temperatură de 28-30 ° C.

· Nu este un peşte mofturos atâta timp cât hrana este administrată la intervale regulate şi în cantităţi suficiente. · Puteţi să îl hrăniţi cu: daphnie vie, congelată, larve te ţânţari, bucăţi de carne de vită crudă, Tubifex, Artemia, râme tăiate mărunt, şi bine spălate. Se recomanda o dietă cât mai variată. I se poate administra şi hrana uscată, dar numai ca hrana suplimentară asociată cu cea vie sau congelată. · Indiferent de tipul hranei, este recomandat să hrăniţi peştii de mai multe ori pe zi, decât o singură dată din abundenţă. · Vasul pe care îl folosiţi pentru depunerea icrelor poate fi foarte diferit ca formă şi volum. Se pot folosi pentru depunerea icrelor oale emailate şi oale ceramice. · Asiguraţi o temperatură

optimă a apei, respectiv 24-29°C.Vă dorim succes!

Roman Andreea, clasa a VI a A

6

Natura în apartament ___ _

Leacuri din popor sau fitoterapie?

Din cele mai vechi timpuri omul a folosit plantele ca o sursă de hrană, dar şi ca medicament pentru diferite boli.

Omul a utilizat dintotdeauna plante pentru vindecare şi aproape imediat ce a învăţat să scrie a consemnat descrieri ale propietăţilor curative ale acestora în “tratate despre plante”. Primul tratat despre plante cunoscut a fost scris în urmă cu aproape 5000 de ani de împăratul chinez Chi’en Nung. Se numea Pen Tsao şi conţine descrieri ale utilizărilor medicinale a peste 300 de plante.

Tradiţii în utilizarea plantelorPrin 2000 I.Hr., egiptenii antici utilizau plante în medicină, în cosmetică şi în

îmbălsămare. Grecii şi romanii au perfecţionat câteva dintre aceste tehnici şi au dezvoltat altele noi proprii, aşa cum ne indică scrierile lui Hipocrat din secolul al V-lea iHr. În Evul Mediu în Europa de vest existau două tradiţii de fitoterapie. Una era superstiţioasă: unele plante făceau parte din leacurile populare deoarece se credea ca seamănă cu anumite părţi ale corpului uman. De exemplu, iarba plămânului are frunze în formă de plămâni şi astfel era folosită pentru tratare tusei.

Cealaltă tradiţie naturistă se baza pe experimente stiinţifice şi la început au fost efectuate de călugari în grădinile mănăstirilor.

În secolul XIII, Londra a devenit un centru comercial important pentru plante şi condimente; plante medicinale

7

Farmacia din natură ___ _

Farmacia din natură ___ _

originale şi cvasi-originale se găseau de âvanzare peste tot. Plantele cu proprietăţi medicinale, luate individual, erau numite “simple”; combinaţiile de două sau mai multe plante erau numite “medicamente”.

În secolele XVI şi XVII, popularitatea fitoterapiei a dus la înfiinţarea primelor grădini botanice dedicate în principal speciilor de plante medicinale, unde se efectuau cercetările şi învăţau studenţii. Prima a fost înfiinţată în Pisa în 1543 şi a fost urmată de una din Padova în 1545.

Multe progrese mari au fost facute în cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea , prin activitatea a doi mari oameni de ştiinţă suedezi, botanistul Carl Linnaeus (1707-1778) şi chimistul Carl Wilhelm Scheele.

Cele mai utilizate plante

Rozmarinul se bucură de respectul profund al medicinei naturiste europene, fiind utilizat de obicei pentru îmbunătăţirea concentrării şi a memoriei şi pentru alinarea migrenelor. Aplicarea locală a uleiului de rozmarin reduce durerile musculare şi reumatice. Mai nou se ştie că acesta inhibă dezvoltarea tumorilor.

Ghimbirul este o plantă medicinală des utilizată de către medicina naturistă. Un vechi proverb indian spune: „Orice calitate bună este continuta în ghimbir”. Medicul împăraţilor Claudius şi Nero utiliza ghimbirul pentru calmarea bolilor de stomac. În Japonia a fost utilizat pentru dureri de coloană şi articulaţii. Filipinezii îl foloseau pentru calmarea durerilor de cap, iar chinezii îl foloseau pentru calmarea durerilor de dinti şi a mahmurelii. În ultimul timp au fost studiaţi constituenţii ghimbirului şi s-a demonstrat că mulţi dintre aceştia au efecte antinflamtoare şi anticanceroase.

Ciumăfaia (Datura stramonium) este folosită în cultura americană de mii de ani ca plantă medicinală. Cu fumul de la frunze uscate de ciumăfaie se alinau crizele de astm. Era folosită şi ca stupefiant de preoţii Zuni din America de Nord la slujbele religioase cu scopul de a putea lua contactul cu zeii sau la identificarea hoţilor. Planta este adusă în Europa ca să servească la prepararea alifiilor pentru vrajitorie. Datura mai era folosită în Europa ca afrodiziac, iar în China şi

Peru se punea în bere. În prezent se foloseşte datorită florilor frumoase ca plantă ornamentală, fiind frecvent confundată cu Brugmansia.

Rotaru Bianca, clasa a VI a Adesen Raba Gorgiana, clasa a VI a A

8

Rugăciunea florilor (Tudor Arghezi)

Plăpând ghiocelul, Ieşind din zăpadă,

Strigă: “Tatăl nostru…”Ca lumea să-l vadă.

“Care eşti în ceruri…”Şopti floarea-soareŞi-un val de luminăCăzu pe răzoare…

Smerit, busuiocul, Când vântul îl mână

Şi-l scutură roua, “Sfinţească-se…” îngână.

Când “numele-ţi” spuneTrist, Ochiul-de-bou,

Nu ştii de-a fost şoaptăSau numai ecou…

Albastră ca cerulO Nu-mă-uita

Spune “’MpăraţiaSă fie a ta”.

Şi “Facă-se voia”Suspin’o come

Călcată’n picioarePe alba alee.

Când nuferi’n lacuriVăd stele căzând,

Şoptesc: Cum e’n ceruri“Aşa pe pământ…”

Şi grâul, când moare

Vuieşte într’una, A zis:”Pâinea noastrăCea de totdeauna. ”

Iar nalba şi guraDe-leu amândouăLa fel rugătoare

Răspund:”Dă-ne-o nouă…”

Cu gândul la fluturiStau razele’n glastre

Şi spun:”iartă nouăPăcatele noastre…”

“Precum noi iertămGresiţii” încet,

Răspunde garoafaUscată’n buchet.

Şi crinii, podoabaFecioarei cinstite

Şoptesc;”Nu ne ducePe noi în ispite…”

Iar spinii, ce-odatăMartirii îi poartă Şi ne izbăveşte

De rele…” oftară.

Şi vântul porneşteEcoul divin,

C’un freamăt pădureaRăspunde: “Amin”.

9

Natura în poezie şi proză ___ _

desen Ciobanu Gabriela, clsa a VI aA

Chipul primăverii

Primăvara, o zână a frumuseţii.Primăvara, o floarea parfumată.Primăvara, ceva magic.În sufletul meu, asemăn primăvara cu o zână.Cu mica ei cunună, alcătuită din sute sau mii

de petale de ghiocei, cu cerceii mici, asemănaţi cu două buburuze, ne încântă pe toţi.

Rujul de pe buzele ei uscate este un roz aprins, iar machiajul uimitor.

Rochia, un verde mai deschis ca haina copacilor. Modele are pe rochie o grămadă: fluturi, flori, buburuze.

Papucii de cristal, acoperiţi cu o fundiţă roşie îţi iau ochii.

Dar cel mai uimitor este când vine cu prietenii ei şi împrăştie peste tot veselie, bucurii şi armonie.

Pe ea o ajută şi furnicuţele să picteze copacii în timp ce greieraşii le acompaniază cu cântecele minunate.

Trilurile păsărelelor întineresc parcă câmpiile bătrâne. Este minunat să priveşte o asemenea minune. Să o priveşti pe zâna primăvară.

Andrei Miruna Ştefania, clasa a V a A

Primăvara, o zână

Soarele îşi face apariţia dintre norii cenuşii care aproape că nu l-au lăsat deloc să încălzească natura toată iarna.

A sosit regina, regina frumuseţii, primăvara. Ghiocelul îşi scoate plăpând capul din mantia albă de nea. Fluturii multicolori zboară veseli prin văzduh. Buburuzele s-au trezit şi ele la viaţă. În pădure animalele au organizat o petrecere prin care să sarbătorească venirea primăverii. Ursul s-a trezit după o odihnă binemeritată în bârlog. Iepuraşii ţopăie veseli fără ca nimeni să îi deranjeze.Căprioarele se răcoresc cu apa din izvorul cristalin.

Primăvara a trezit întreaga natură la viaţă.

Cantemir Cristian Andrei, clasa a V a A.

Natura în poezie şi proză ___ _

Primăvara – anotimpul renaşterii

Iarna şi-a lăsat urmele pe pământ, dar primăvara a venit să le steargă. Copacii ce până de curând nu mai aveau frunze, acum se mândresc cu noile lor veşminte. Frunzele de un verde proaspat şi florile de toate felurile le dau pomilor o frumuseţe aparte, pe care doar acest anotimp o are. Păsările călătoare ce tocmai s-au întors şi-au găsit cuiburi printre ramurile lor inverzite. De fericire fiindca s-au întors, convinse că au ajuns acasă, cântară. Trilurile lor încânta astfel natura prin frumuseţea şi veselia lor. Oamenii sunt şi ei fericiţi şi le asculta în tăcere. Toată iarna pădurile, livezile, peste tot unde îşi aveau casa micuţele cântăreţe, nici un cântec nu s-a mai auzit. Acum, copacii răsunau. Firele de iarbă au ieşit rând pe rând de sub zăpadă. Ghiocelul, prima floare, s-a ivit şi el odată cu ceilalţi. În urma lor şi celelalte flori, mai puţin curajoase, au răsarit de sub petele de nea. Pe jos nu mai sunt doar petice albe, ce încep să se topească. Acum pământul este mai colorat. Vieţuitoarele s-au trezit şi ele după tot acest timp în care au stat în culcuşurile lor, departe de frig. Fermecaţi de tot ce îi înconjoară, au ştiut că venise vremea să îşi revină şi ele, acum făcând parte din peisaj. Soarele, amorţit după tot acest timp în care nu era nevoie sa ardă prea tare, işi trimite acum razele jucăuşe spre pământ. Bucuros dar bland şi grijuliu, admira de dupa câte un nor frumuseţile ce nu le poţi întâlni pe acolo pe unde stă el. Dar nu doar animalele sunt fericite. Oamenii, de asemenea, sunt încântaţi. Iarna cea grea a trecut însfârşit, odată cu frigul şi ninsoarea. Primavara este un anotimp al renaşterii, de care toată lumea se bucură.

Rotaru Bianca, clasa a VI a A desen, Ciobanu Gabriela, clasa aVIaA

Crăiasa primăverii

Anotimpul minunat primăvara vine după ce baba-iarna îşi scutură cojoacele. Crăiasa primăverii îşi deschide cufărul bogat şi împrăştie peste săracele câmpii bogăţiile ei. Soarele palid, după o odihnă binemeritată mângâie pământul cu razele sale plăpânde. Primăvara este anotimpul în care natura reînvie: copacii înmuguresc, iarba dă colţ, iar glasul gingaş al păsărelelor care se întorc de departe răsună peste tot. primăvara este ca visul unui pruc. Este ca un bebeluş proaspăt născut ce descoperă lumea. În scest anotimp totul miroase a verdeaţă. copiii ies la joacă şi toată lumea este fericită.

Primăvara este o sfântă sărbătoare.

Vasilache Ştefana Teodora, clasa a V a A

Natura în poezie şi proză ___ _

Animale dispărute (III)

Vaca de mare Steller (disparută în 1768) a fost un mare mamifer marin ce putea fi gasit în trecut langa coasta asiatică a mării Bering. A fost descoperit în insulele Commander în 1741de către cercetatorul Georg Steller şi de aici îi este numele.. Vaca de mare măsura aproape 8 metri lungime şi cântărea trei tone. Cercetătorii susţin că specia a dispărut din cauza aborigenilor, care au vânat excesiv acest animal.Ultimul specimen a murit în 1768.

Leul de peştera (dispărut acum 2000 de ani) mai este cunoscut sub numele de leu european sau eurasiatic şi reprezintă o subspecie a felinelor, ce a fost exterminată acum 2000 de ani. Leii de peşteră aveau dimensiuni foarte mari, ajungând la 2.1 m lungime şi 1.2 m înălţime. Leul de peşteră eurasiatic, se număra printre cei mai studiaţi lei fosili. În ciuda primei impresii, nu era o specie distinctă de leu, ci o subspecie

foarte apropiată de leii moderni, cu o serie de deosebiri fiziologice şi comportamentale dictate de mediul ambiant şi prazile diferite.

Se hraneau cu: mamuţii, cervidele uriaşe, rinocerii lânosi, urşii şi hienele de pesteră. În acelaşi timp, oamenii de Neanderthal şi Cro Magnon cădeau adeseori victime atacurilor leilor.

Dispariţia misterioasă şi extrem de controversată a erbivorelor mari din cadrul Megafaunei, declanşată la sfârşitul Cuaternarului, a avut fara îndoială un impact devastator asupra carnivorelor vremii care s-au văzut brusc lipsite de prăzile lor specifice. Cum nu s-au putut readapta la noile condiţii climaterice apărute brusc, leii stramoşilor noştri au dispărut la rândul lor.

Quagga este o subspecie de zebră de câmpie jumătate zebră, jumătate cal (dispărut în 1883) Equus burchelli quagga, descrisă de naturaliştii englezi în 1770 trăia în Africa de Sud în turme mari. În urma unei vânători abuzive a coloniştilor olandezi a dispărut practic din natură La începutul secolului al XIX-lea. Ultimul exemplar a murit în captivitate, la o grădina zoologica din Amsterdam, în 1883. În muzee se mai păstrează astăzi doar vreo 20 de piei.

Chichirău Beatrice, Clasa aVI-a A

Au fost odată … (animale dispărute) ___ _

Sirenele

Sirena se presupune a fi o fiinţă cu înfăţişare aparte, având corpul jumătate de peşte şi jumătate de om. Ea este considertă un personaj de basm. O legendă spune că nu au voie să iasă la suprafaţa apei decât după ce împlinesc 18 ani.

În Siria cu 3000 de ani în urmă, se vorbea despre Artagata, mama reginei Semiramida. Zeiţa Artagata era îndrăgostită de un păstor muritor de rând, pe care l-a ucis. Ruşinată, a sărit într-un lac pentru a lua forma unui peşte, dar apele nu au primit faptura divină. Primele reprezentări o arătau ca fiind un peşte cu cap şi picioare de om.

În acest caz, sirena apare ca o făptură divină de origine, dar care a preluat partea de rău. În Odiseea lui Homer a fost menţionată prima data existenţa acestor fiinţe. Ele erau de obicei trei la număr, erau jumătate femei, jumătate peşti (sau păsări). Se spunea despre ele că aveau voci minunate şi prin

cânt atrăgeau marinarii care pentru a le auzi mai de aproape intrau din neatenţie cu corăbiile în stânci. Ulise ar fi păţit la rândul lui la fel, însa a apelat la un plan ingenios. În timp ce se lega de catarg, le-a spus tovarăşilor lui să îşi astupe urechile cu ceară pentru a nu auzi cântecul sirenei.

Constantinescu Catrinel, clasa a VI a Adesen Ciobanu Gabriela, clasa a VI a A

Vasiliscul

Numele sau provine din grecescul basileus ceea ce înseamnă rege. Vasiliscul, regele şerpilor era cea mai otrăvitoare fiinţă de pe pământ. Legendele spun ca era suficient să o privesti şi mureai instantaneu. Cea mai bună reprezentare a vasiliscului se găseste pe blazoane unde acesta are capul şi picioarele unui cocos, o coadă de şarpe şi corpul unei păsări.

Descriere:Romanii îl numeau "regulus" sau micul rege, din cauza coroanei sale dar şi din

pricina faptului că teroriza toate creaturile cu înfăţişarea şi otrava sa. Avea o pată luminoasă pe cap, care putea fi confundată cu o diademă sau o coroană. Alţii vorbesc că ar fi avut ţepi pe frunte.

În functie de legendele ce circulau despre aceasta creatura cu o respiratie ucigătoare, vasiliştii se impart în trei categorii: vasiliscul auriu - otrăvea prin privirea sa; vasiliscul cu un ochi - teroriza şi ucidea cu cel de-al treilea ochi plasat pe capul sau auriu; vasiliscul fără sânge a carui înţepatura făcea ca pielea victimelor sale sa se desprindă de pe os.

Origine:Legenda vasiliscului, s-a născut în Africa. Vasiliscul se găsea cel mai des în desert.

Nu din cauza faptului ca îi plăcea să trăiscă acolo ci din cauza privirii şi respiraţiei sale ce distrugeau totul în cale.

Caracteristicile speciale ale vasiliscului i-au facut pe unii să creada ca aceasta legendă a izvorât din poveştile despre cobra egipteană ale cărei carcateristici au fost exagerate. Cobra are o pata albă pe frunte şi un venin puternic pe care îl poate folosi fără a muşca.

Simbol:În scrierile alchimistilor vasiliscul a jucat multe roluri.

Simboliza focul mistuitor. În perioada renascentistă, creştinsmul a redescoperit această creatură din

Constantinescu Catrinel, clasa

Animale sacre (II)

Animale mitologice ___ _

Porumbelul este pasărea-mesager trimisă de Noe în Biblie pentru a căuta pământ. Este simbolul inocenţei şi al purităţii. Este une dintre formele trupeşti pe care le ia Duhul Sfânt. În mitologia greacă, porumbelul era pasărea Afroditei, fiind considerat un simbol al dragostei. În tradiţia arabă, porumbelul este mesagerul norocului şi al păcii.

Scorpionul era paznicul tarâmului nemuritorilor în traditia sumeriana. În Asia Mica era asociat zeitei lunii şi a vânatorii, Artemis. În mitologia persana, scorpionul reprezinta toamna, moartea şi distrugerea.

Şacalul era emblema zeului Anubis care calauzea sufletele mortilor pe lumea cealalta în Egiptul antic.

Şarpele este, conform mitologiei, semn de reînnoire, întinerire şi nemurire. În multe culturi este simbolul feminitatii. Dar sarpele poate fi şi simbolul raului, pericolului sau ispitei. În Biblie, diavolul ia înfatisarea sarpelui pentru a o ispiti pe Eva.

Peştele este simbolul lui Hristos pentru primii creştini. broasca era în mitologia egipteana simbolul zeitei

renasterii, Heket, fiind considerata primul animal care a populat apa;

Bufnita este în acelaşi timp simbolul morţii dar şi al întelepciunii (asociata cu viata). Mitologia greaca o ataseaza zeitei Atena. Sumerienii reprezentau zeita mortii ca pe o femeie goala având de o parte şi de alta doua bufnite. Conform traditiei ebraice, bufnita este reprezentarea diavolitei mortii infantile, Lilith.

Constantinescu Catrinel, clasa a VI a Adesene, Ciobanu Gabriela, clasa a VI a A

Lista Roşie, 2008 Cele mai ameninţate specii de animale (II)

5. Foca caspică (Pusa caspica), a trecut şi ea de la categoria Vulnerabil la Ameninţată. Populaţia sa a scăzut cu 90% în ultimii 100

de ani, din cauza vânătorii excesive şi degradării habitatului.

6. Şoarecele elefant (Rhynchocyon udzungwensis) trăieşte doar în două păduri din munţii Udzungwa,

Tanzania, protejate prin lege dar vulnerabile la incendii. Specia a fost descrisă pentru prima oară în

2008 şi a fost plasată în categoria Vulnerabil.

7. Broasca buboasă Holdridge (Incilius holdridgei), din Costa Rica, a trecut de la Critic Ameninţată la Dispărută, întrucât nu a mai fost văzută din 1986, în ciuda cercetărilor masive.

7. Crocodilul cubanez (Crocodylus rhombifer), este o altă specie Critic Ameninţată.

Chichirău Beatrice, clasa a VI a A

S.O.S. – natura în pericol! ___

Calendar Ecologic

15 maiZiua Internaţională de Acţiune pentru Climă

24 maiZiua Europeană a

Păsărilor

05 iunieZiua Mediului

8 iunieZiua Mondială a

Oceanelor

17 iunieZiua Mondială pentru

combaterea deşertificării

21 iunieZiua Soarelui

11 iulie Ziua Mondială a

Populaţiei

09 August Ziua Mondială a

Grădinilor Zoologice şi Parcurilor

16 SeptembrieZiua Internaţională a

Stratului de Ozon

18 SeptembrieZiua Mondială a

Geologilor

23 SeptembrieZiua Mondială a

Curăţeniei

25 Septembrie - Ziua Mondială a Mediului

Marin

(Continuare în numărul următor)Nicuriuc Ştefan, clasa a VI a A

S.O.S. – natura în pericol! ___

2010 – Anul Biodiversităţii

Biodiversitate înseamnă natura în toate formele ei: plante, animale sau insecte.

Naţiunile Unite au proclamat 2010, anul Internaţional al Biodiversităţii, deoarece oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de dispariţia accelerată a unor specii de plante şi animale, care ameninţă viitorul umanităţii. Fenomenul ameninţă umanitatea întreagă. Ameninţarea va deveni efectivă în numai câteva decenii.

Solurile devin din ce în ce mai sterile, din cauza pesticidelor şi a utilizării excesive a altor substanţe otrăvitoare. Oceanele se golesc şi ele, populaţia de peşti şi crustacee se diminuează văzând cu ochii. Potrivit Uniunii Internaţionale pentru conservarea naturii, jumătate din speciile de mamifere care populează pământul sunt în declin, iar un sfert sunt de-a dreptul în pericol de dispariţie.

Anul 2010 este anul european al biodiversităţii. Comisia Europeană a lansat miercuri, 21 aprilie, în România, campania de informare pe această temă.

Uniunea Europeană încercă să tragă un semnal de alarmă privind dispariţia unor specii importante de pe teritoriul Europei. Statisticile arată că în Europa, una din şase specii de mamifere este pe cale de dispariţie. Campania "Biodiversitate - Contăm unii pe alţii" se va desfăşura în şase state europene : Spania, Italia, Olanda, România, Bulgaria şi Polonia.

Chirilă Cosmina, clasa a IX a E

Laleau pestriţă

Călătorind prin rezervaţiile naturale ale patriei, de la câmpie până pe crestele semeţe ale Carpaţilor, putem întâlni numeroase specii de plante ocrotite, declarate monumente ale naturii.

Rupte fara mila, multe dintre plantele care impodobeau odinioara plaiurile muntilor nostri au disparut , iar altele sunt tot mai rare.

Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris) este o floare care reuşeşte să încânte ochiul şi care dă prospeţime.

Denumirea ştiinţifică a plantei este "Fritillaria meleagris", fritillus care în latină înseamnă tablă de şah, pahar de aruncat zarurile, aluzie la pătratelele ordonate, brun-roşcate ale lalelei. Din acest motiv, poporul a mai numit-o "bibilică", deoarece se aseamănă cu o pasăre cu penaj la fel de pestriţ, negru cu puncte albe.

Ceea ce o deosebeşte de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe, şi modul de răspândire. Creşte la noi spontan în locurile umede, în apropierea pădurilor. Pentru frumuseţea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale ţării a ajuns pe cale de dispariţie.

Această floare minunată purta în trecut denumirea de Floare de şah, denumire care i-a fost

dată de Daria, nepoata unui vistiernic de la curtea Şahului Persiei. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. Într-o noaptea a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb liliachiu a venit în grădină la ea şi ea cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. Daria i-a oferit un buchet de flori dar în schimb

S.O.S. – natura în pericol! ___

i-a cerut să îi aducă o lalea pestriţă pe care o dorea de mult timp. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriţă care a fost îngrijită şi dăruită demnitarilor care veneau din ţările vecine.

Toate poveştile legate de această floare sunt unele mai măreţe ca altele. Ceea ce ar trebui să ştie toată lumea este că laleaua pestriţă este o specie introdusă în Cartea Roşie şi ocrotită de stat.

Aceste plante rare, endemisme şi relicte glaciare, de o mare importanta stiintifica şi estetica sunt astazi declarate monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a permite perpetuarea lor în flora Romaniei.

Chichirău Beatrice, clasa a VI aA

Capra neagră – comoară a munţilor noştri

Acum aproape două milioane de ani, în perioadele glaciare ale cuaternarului, pe vremea mamuţilor şi a rinocerilor lânoşi, clima era chiar pe gustul ei. Însă topirea gheţarilor şi încălzirea climei nu au speriat-o, capra neagră (Rupicapra rupicapra) retrăgându-se pe înălţimile alpine şi câştigând titlul de „cel mai bătrân“ mamifer din ţara noastră.

Toata lumea considera întalnirea unei capre negre pe culmile cele mai înalte ale Carpatilor un lucru deosebit, o sansa şi un motiv de mandrie. Ea ocupă un loc exceptional în fauna tarii noastre. Capra neagra este o caracteristica şi o podoaba a crestelor.

Zvelta şi agila, puternica şi rapida, ea imblanzeste lumea aspra a stancilor.

Plina de curaj, avand echilibru desavarşit, capra neagra traverseaza marile de grohotisuri sau pantele înclinate, acoperite de zapada, reuşind sa evite avalansele nimicioare. Primavara iezii şi caprele mature pot fi vazute jucandu-se pe limbile de zapada ramase din aspra iarna.

Biotopul limitat la golurile stancoase ale muntilor înalti şi la un brau îngust de padure de sub acestea, fac greu de realizat o întalnire cu aceste minunate monumente ale naturii.             Mari iubitoare de linişte sunt greu întalnite de catre turistii care strabat crestele muntilor nostri.Sunt cataratoare prin execelenta şi se deplaseaza cu repeziciune pe cele mai înalte stanci, executand salturi acrobatice spectaculoase.

O mirifică prilvelişte se deschide în faţă turistului care seara priveşte la apusul soarelui turma de capre şi iezi păscând sub atenta ocrotire a ţapilorCuloarea maronie cu nuante de negru, functie de anotimp, îi conferă o protecţie deosebită în peisajul muntos.

Capra neagră, această minune a naturii, constituie mândria Munţilor Rodna, Ciucaş, Vrancea, Bucegi, Pitra Craiului, Fagaraş, Lotru, Cozia şi Nurutiu, Cindrel şi Tarnovu, Lotrita, Buila - Vanturarita, Parang, Retezat şi Sureanu.       

Atomei Vlad, clasa a VI a A

Cei mai diabolici peşti din lume (II)

S.O.S. – natura în pericol! ___

Pericole din natură ___

6. ViperfishAre cam aceeaşi lungime ca şi Fangtooth. Are un corp bioluminiscent, înfaţişare înspaimantatoare şi este un aprig pradator al Pacificului.

7. FangtoothMasoara doar aproape 15,24 cm şi este cunoscut ca un fioros asasin al adancurilor. Gura sa este mai mare decat a altor pesti, în comparatie cu restul corpului.

8. Dragonfish

Dupa look este un monstru al adancurilor ce masoara pana la 40,64 cm lungime. Are în barbie o mica lanterna cu care işi atrage victimele. Predator feroce al abisului, orice prinde cu dintii sai demni de filme horror, nu mai scapa.

9. Gulper EelMasoara aproape 1,80 m, are o gura mare şi înfioratoare. Are dinti mici şi foarte ascutiti. Avand o gura atat de mare poate înghiti pesti mai mari decat el. Aspectul sau este de-a dreptul înfricosator.

10. Conger EelAjunge şi pana la 3 m lungime şi este carnivor. La cat de fioros este nu prea cred ca ai vrea sa dai fata în fata cu el, în mediul lui.

Rotaru Bianca, clasa a VI a A

Plantele „cârtiţă”

S-a demonstrat că plantele pot trăi în medii de viaţă deosebit de ostile: secetă, temperaturi scăzute sau foarte ridicate, sol sărac în substanţe hrănitoare.

Dar iată, există o plantă care, asemeni cârtiţei trăieşte în pământ. Este vorba despre planta numită popular „Muma pădurii” (Lathrea squamaria) care, din cele12 luni ale anului, 10 şi le petrece sub pământ, timp în care cu perseverenţă sapă solul cu ajutorul rizomilor săi albi.

Tulpinile subpământene sunt cărnoase şi acoperite cu un fel de solzi foarte deşi, care seamănă cu tentaculele unui animal neobişnuit.

Ramificaţiile acestor tulpini capătă forme neobişnuite, pe măsură ce cresc dând naştere la fantastice figuri care formează adesea intersecţii caracteristice în formă de cruce, intersecţii de la care provine şi denumirea rusească a acestei „cârtiţe vegetale” („Crucea Sf. Petru”).

Konig Amanda, clasa a VI a B

Curiozităţi despre elefant

• Elefantul este considerat cel mai mare şi cel mai greu animal de pe planetă.• Inima unui elefant poate cântări până la 20 de kg, iar creierul său, 5 kg în medie.• Trompa elefantului este compusă  din 40.000 de muşchi.• Un elefant poate ridica cu ajutorul trompei, o greutate de până la 270 kg.• Grosimea pielii elefantului este între 1mm, pe zona urechilor şi 3 cm pe spate. • Viteza maximă de alergare pe care o poate atinge un elefant este de 40 km/h.• Un elefant adult mănâncă în medie 250 kg mâncare pe zi.• Un elefant bea aproximativ 200 l de apă.•La naştere, puiul de elefant cântăreşte

aproximativ 80 kg la naştere.• Nou-născutul de elefant, bea zilnic aproximativ 10l de lapte.• Elefantul este considerat a avea o memorie uimitoare, de aici venind şi expresia “memorie de elefant”.• Colţii elefantului pot cântări la maturitate până la 100 kg şi pot ajunge până la lungimea de 3m.• Molarii unui elefant cântăresc în jur de 5kg şi au o lungime de aproximativ 30cm.• Pe parcursul vieţii unui elefant, toţi dinţii acestuia, cu exceptia colţilor de fildeş, se schimbă de 6 ori.• Elefantul creşte pe întreaga durată a vieţii lui şi traieşte în medie 70 de ani.

Irimia Andreea, clasa a VI a B

Curiozităţi din natură ___

Din lumea plantelor…

· Omul cultivă cactuşi nu doar ca plante ornamentale ci şi pentru propria alimentaţie?

· “Tuna”, fructul cactusului Opunia ficus- indica , înseamna “pară ţestoasă”?

· Cel mai mic cactus descoperit până acum aparţine speciei

Bbossfeldia liliputiana şi măsoară aproximativ 1 centimetru în diametru?

· Feriga anunţă ploaia? Înainte de a ploua ea îşi desface larg frunzele.

· În pustiurile din Peru creşte un cactus care poate sa meargă? · Există plante care luminează?

· În padurea tropicală din Nicaragua creşte o plantă tropicală care curentează?

· Cele mai mici şi mai uşoare seminţe sunt cele de orhiee? Astfel 1.000.000 de seminţe ale acestei frumoase plante cântăresc mai puţin de 1 gram.

· Arborii Sequoia ating înălţimea de 80 de metri?

· Bambusul este planta care creşte cel mai repede?

· Cea mai mică plantă din lume este o floare? Numele ei este “Duckweed” şi are o lungime cuprinsă între 1,58 şi 3,18 milimetri. Este formată din 3 frunzuliţe şi are câte o rădăcină din fiecare frunză. Se poate observa numai la microscop şi creşte în colonii ce pot acoperi suprafaţa unui lac.

· Cea mai mare plantă din lume este o floare. Se numeste “Rafflesia arnoldi” şi se întâlneşte numai în anumite zone ale Sumatrei. Această plantă parazit creşte pe anumite liane, dat nu produce frunze. Din aceeaşi zonă a Sumatrei provine o altă specie gigant , “Amorphophallus tatinum”, cea mai mare inflorescenţă a genului, supranumit “floarea-cadavru” din cauza mirosului potenţial.

· Cele mai mari frunze le are palmierul de rafie , frunzele acestuia ajungând până la 22 de metri lungime şi aproape 12 metri lăţime?

· Cea mai rară floare din lume creşte în masivul Piatra Craiului din România? Se numeşte garofita Pietrei Craiului şi nu se mai întâlneşte în alte zone pentru că nu se poate adapta.

· “Arum Titan”, din Sumatra produce cea mai mare floare din lume, cu dimensiuni cuprinse între 1,50 şi aproape 3 metri.

Călin Claudia Andreea, clasa a VI a B

Curiozităţi din natură ___

Rebus:

Lumea albinelor: rezolvarea rebusului din numărul anterior

1. S A L C Â M I

2. P R I S A C Ă

3. U R D I N I Ş

4. A C

5. F A G U R I

6. A L B I N A

7. S T U P

8. F L O R I

9. R O I

Din lumea florilor

Dacă veţi completa corect liniile orizontale, veţi obţine pe linia verticală A….. B denumirea unei flori de primavară, albă sau galbenă, cu miros puternic. Această floare dă numele unei ………………….poieni. 1. Floare cu cupe albe şi parfum puternic, simbolul inocenţei.2. Floare... oficială3. I se mai spune şi lacramioară.4. Florile toamnei.5. Nume de floare, dar şi de animal (arbust).6. Plantă medicinală, cu flori mici, albe, foarte cunoscută.7. Floare cu...spini.

A

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

B

Chichirău Beatrice, clasa a VI a A

Divertisment … din natură ___

Ghicitori

1. Cupe albe sângerii,Stau pe lujere înfipte,Parc-ar fi nişte făclii!Hei, ghiceşte-le, de ştii!

2. Frunze n-are,Nu-i nici floare.În păduri şi pe ogor,Prin grădini şi-n deal la vieStă mereu într-un picior.

3. Iarna-n frig, vara la soare,Neschimbat e la culoare!După ploaie, la plimbare,Cu umbrele mici... de soare!

4. FetişoarăCu rochiţă roşioară,Când prind a te dezbrăcaN-am de ce mă bucura

Că încep a lăcrima.

5. În gradina lui PandeleE un pom plin cu mărgele,La culoare-s roşii toateCu codiţe-mperecheate.

6. Chiar de-şi trece vara toatăSub al său cojoc ţepos,Toamna când l-aruncă jos,Minunat e de bronzată.

7. Ce buruiană când o atingi Îti face numai başici?

8. Ce trăieşte după moarteŞi-altul vrea ca s-o tot poarte?

9. O mie de fraţiori,O mie de dinţişoriStau înfipţi câte şi-o mie

Într-un fund de farfurie.

10. Albă păsăruică,Pe arac se urcă;N-are aripioare,N-are nici picioare.

11. Ce cade-n apăŞi nu face stropi?

12. Clopoţel mititelCine sună lin din el?Nimeni! Nimeni!Numai vântul,Clatinându-l, legănându-l,Dă de veste-n toată ţaraCă soseşte primăvara.

13. Voinicul cu haina albăIese primul din zăpadă.

14. Am cămăşi nenumărateLe port pe toate îmbrăcate.

(Răspunsurile, în numărul viitor) Constantinescu Catrinel, clasa a VI a A

O problemă amuzantăRezolvarea probemei din numărul 2: distanţele a = b: distanţele a=c, deci a=b=c. Daca b+c = 10 şi b=c, atunci b=5, c=5, a=5. Distanţa de la prun la cireş va fi de 15m.

Nicuriuc Ştefan, clasa a VI a A

Divertisment … din natură ___

Bancuri

Un naturalist amator studiază un purice. Îl aşează pe o foaie de hârtie şi strigă:- Sari !Puricele sare. Naturalistul îi taie picioarele, îl pune iar pe hârtie şi strigă:- Sari !Puricele nu mai sare !Naturalistul notează:"După ce i se taie picioarele, puricele nu mai aude"

Într-o zi plimbându-se prin pădure iepuraşul, se întâlneşte cu vulpea.- Buna, ce mai faci iepurasule ?- O, bine, vulpeo, mă simt excelent, sunt într-o formă grozavă, dacă mă întâlnesc cu ursul îi dau câteva labe de-l nenorocesc, praf îl fac.- Extraordinar.Mai merge el ceva, se întâlneste cu lupul.- Cum o mai duci iepurasule ?- Nemaipomenit, mă simt excelent, sunt într-o formă grozavă, dacă mă întâlnesc cu ursul îi dau câteva labe de-l nenorocesc, praf îl fac.- Uluitor.Mai merge cât mai merge, iată că vine chiar ursul.- Hai salut iepuraşule, am auzit că-ţi merge nemaipomenit, ce mai faci ?- Ce să fac nene ursule, ia, mă plimb şi eu prin pădure şi vorbesc prostii...

Într-o zi iepuraşu' era pe marginea unei prăpastii şi urla cât putea:- Calule, caluţule!Trece ursul pe lângă el şi-i zice:- Bă, iepure, taci că mă doare capu'!- Calule, caluţule!- Mă, iepure taci, nu întelegi?!- Calule, caluţule!- Iepure, taci că te bat de-ţi sună apa-n cap!- Calule, caluţule!Nervos, ursu' sare la iepure să îl lovească. Acesta se fereste şi ursu' cade în prăpastie.- Ursule, ursuţule!

Trei broaşte pe marginea lacului, stăteau de vorbă.Zice prima: 'Oac.'A doua: 'Oac, oac.'A treia: 'Oac, oac, oac.'La care prima scoate pistolul din buzunar şi pac, o împuscă pe-a treia.A doua, mirată: '?!?Ce-ai avut dom'le cu ea?'Prima: 'Stia prea multe.'

Viţcu Andreea, Clasa aVI-a A

Divertisment … din natură ___

Din cuprins:

Miracole ale naturii· Teiul lui Eminescu …………………………………………………….

……………………………3Sensibilitate şi comportament în natură

· Plantele carnivore – capcane din natură ….……………………….…………………4

Natura în apartament· Betta spendens.……………………………….

………………………………………………………………5Farmacia din natură

· Leacuri din popor sau fitoterapie ……………………………….…………………………6

Natura în poezie şi proză· Rugăciunea florilor …….

………………………………………………………………………...8· Chipul primăverii ……………………………..

………………………………………….……….9· Primăvara o zână ……………………………………………………………..

………………….9· Primăvara anotimpul renaşterii………………………………………………….

……….10· Crăiasa primăverii …………………………………………….………….

…………………….10Au fost odată...

· Animale dispărute (III) …………………………………………………….………………..11

Animale mitologice· Sirenele…………………. ……………...………………..

……………………………………..…12· Vasiliscul

…………………………………………………………………………………….………12

Animale sacre · Animale sacre (II) …………………………………………………………..

………………….13S.O.S! – natura în pericol!

· Lista Roşie ……………………………………………………………………………………….….14

· Calendar Ecologic …………………………………………………………………………….… 15

· 2010 – Anul biodiversităţii ………………………………………………………………….16

· Laleaua pestriţă …………………………………………………………………………………..16

· Capra neagră – comoară a munţilor noştri ………………………………………..17

Pericole din natură · Cei mai diabolici peşti din lume (II)

…………………………………………………….18

Curiozităţi din natură· Plantele cârtiţă……………………………………………………………………….

…….………19· Curiozităţi despre elefant ……………………………………….

…………………….…….19· Din lumea plantelor……………………………………………………..

……………………..20Divertisment din natură

· Rebus……………………………………………………………………………..……………….……21

· Ghicitori …………………………………………….…………….………………………….…….. 22

· Bancuri…….………………………………………………………….……………………………… 23