0

Magazine

Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de

inserţie, din septembrie 2017

Cum erau

pedepsiţi

infractorii în

România

secolului XIX?

Traficanţi,

refugiaţi şi

pedepse penale

Nr. 11 / 15 septembrie 2017

Amenzile pe

care le pot

primi

angajatorii

de la

inspectorii

de muncă

Ce facem când

părintele nu

respectă hotărârea

judecătorească

privind copilul?

1

LEGESTART

Informaţia legislativă de care ai nevoie

Legestart Magazine aparţine şi este proprietatea INDACO SYSTEMS. Revista este destinată să

ofere către public informaţii utile, ele având un caracter pur informativ. Conţinutul, designul,

structura, precum şi materialele aparţin INDACO SYSTEMS (şi colaboratorilor săi, acolo unde este

menţionat acest lucru) şi sunt protejate de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile

conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

2

CUPRINS

Amenzile pe care le pot primi angajatorii de la

inspectorii de muncă

( pagina 3 )

--------------------------------------

Traficanţi, refugiaţi şi pedepse penale în

România

( pagina 6 )

--------------------------------------

Ce facem când părintele nu respectă hotărârea

judecătorească privind copilul?

( pagina 8 )

--------------------------------------

Cum erau pedepsiţi infractorii în România

secolului XIX?

( pagina 12 )

--------------------------------------

Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi

stimulentul de inserţie, din septembrie 2017

( pagina 14 )

--------------------------------------

Top modificări legislative

(august - septembrie 2017)

( pagina 16 )

--------------------------------------

Cerere de restituire a unor bunuri (model)

( pagina 19 )

3

țară (în prezent, de 1.450 de lei).

Amendă de la 1.500 la 2.000 de lei

dacă nu înmânează salariatului un exemplar

din contractul individual de muncă, anterior

începerii activităţii acestuia.

Amendă de la 1.500 la 3.000 de lei

dacă angajatorul împiedică sau obligă

salariatul, prin amenințări ori prin violențe, să

participe la grevă ori să muncească în timpul

grevei;

pentru cei care nu respectă prevederile

legale privind munca suplimentară (ex: nu

compensează muncă suplimentară prin ore

libere plătite sau prin spor la salariu);

pentru nerespectarea prevederilor legale

privind acordarea repausului săptămânal (ex:

nu acordă repausul săptămânal de 48 de ore

consecutive);

pentru încălcarea prevederilor legale

referitoare la munca de noapte (ex: acceptă la

muncă deîncadrează în muncă un salariat în

lipsa unui certificat medical prealabil care

Informaţiile de faţă se vor demonstra foarte

utile nu doar în cazul angajatorilor, care

trebuie să ştie ce fapte constituie

contravenţie în domeniul muncii şi ce

amenzi usturătoare riscă, ci şi în cazul

angajaţilor, care pe baza acestor

reglementări legale pot sesiza ITM-ul dacă

apar nereguli.

Lista contravenţiilor şi amenzilor aplicate este

actualizată pentru 2017, în baza modificărilor

aduse Codului muncii la începutul lunii august a

acestui an.

Amendă de la 300 la 1.000 lei

pentru angajatorul care refuză să elibereze,

la solicitarea salariatului, un document ce

atestă activitatea desfăşurată de acesta, durata

activităţii, salariul, vechimea în muncă, în

meserie şi în specialitate.

Amendă de la 300 la 2.000 lei

pentru nerespectarea dispoziţiilor privind

garantarea în plată a salariului minim brut pe

ţară (în prezent salariul minim brut pe țară este

de 1.450 de lei).

Amenzile pe care le pot primi

angajatorii de la inspectorii de

muncă

de Elena Hogaş

4

cazul întreruperii temporare a activităţii cu

menținerea raporturilor de muncă.

Amendă de la 2.000 la 5.000 lei

pentru stipularea în contractul individual de

muncă a unor clauze contrare dispozițiilor

legale.

Amendă de la 5.000 la 10.000 lei

dacă angajatorul nu acordă zilele libere de

sărbătoare legală;

dacă nu acordă ulterior timp liber ori un spor

la salariul de bază, în cazul salariaților care

lucrează în unități sanitare sau de alimentație

publică acolo unde, datorită specificului

activității, acordarea zilelor de sărbătoare

legală nu este posibilă;

pentru perceperea unei taxe salariaţilor

temporari în schimbul demersurilor în vederea

hfghdgfhdgf

muncă de noapte tineri sub 18 ani ori femei

gravide, lăuze sau care alăptează);

dacă angajatorul încadrează în muncă un

salariat în lipsa unui certificat medical prealabil

care atestă aptitudinea persoanei de a presta

munca respectivă;

pentru încălcarea obligaţiei de a ţine la locul

de muncă evidența orelor de muncă prestate

zilnic de fiecare salariat (cu evidențierea orei de

începere și a celei de sfârșit al programului de

lucru) și de a supune controlului inspectorilor

de muncă această evidență, ori de câte ori se

solicită;

dacă încalcă obligaţia de a înregistra

demisia salariatului.

Amendă de la 1.500 la 5.000 lei

dacă nu acordă salariatului indemnizaţia

legală (minim 75% din salariul de bază) în

cazul întreruperii temporare a activităţii cu

menținerea raporturilor de muncă.

5

recrutării acestora de către utilizator sau pentru

încheierea unui contract de muncă temporară

(pentru fiecare persoană identificată, fără a

depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei).

Amendă de 10.000 lei

pentru primirea la muncă a unui salariat în

afara programului de lucru stabilit în cadrul

contractelor individuale de muncă cu timp

parțial (pentru fiecare persoană identificată);

dacă angajatorul nu păstrează la locul de

muncă o copie a contractului individual de

muncă pentru salariații care prestează

activitate în acel loc.

Amendă de 20.000 lei

dacă primeşte la muncă o persoană fără

încheierea unui contract individual de muncă

(pentru fiecare persoană identificată);

pentru primirea la muncă a unei persoane

fără transmiterea raportului de muncă în

REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii

activității (pentru fiecare persoană identificată);

dacă primeşte la muncă un salariat în

perioada în care acesta are contractul

individual de muncă suspendat (pentru fiecare

persoană identificată).

ATENŢIE! Încheiem cu o faptă care îi vizează

strict pe angajaţi - prestarea muncii de către o

persoană fără încheierea unui contract

individual de muncă se sancţionează cu

amendă de la 500 la 1.000 de lei.

Elena Hogaş: Redactor-şef la Legestart.ro, cu o

experienţă de cinci ani în redactarea de ştiri şi

articole din domeniile legislativ, social, economic.

6

ajungă în mod ilegal în ţara noastră. După

escortarea ambarcaţiunii la sediul Grupului de

Nave Mangalia, persoanele au fost debarcate,

triate şi evaluate medical.

În ceea ce îl priveşte pe cetăţeanul turc, acesta

este cercetat sub aspectul săvârșirii

infracţiunilor de trafic de migranţi, trecere

frauduloasă a frontierei de stat, conducerea

unei nave de către o persoană fără brevet sau

fără certificat de capacitate corespunzător și

punerea în navigaţie a unei nave fără a avea

echipaj minim de siguranţă.

Este însă doar unul dintre multele cazuri de

acest gen înregistrate în ultimul timp, Marea

Neagră dar şi granițele cu Ungaria, Serbia şi

Bulgaria reprezentând zonele preferate de

migranții care vor să tranziteze România.

Cum se pedepsesc infracţiunile privind

frontier de stat?

Codul penal stabileşte la art. 262-265

infracţiunile privind frontiera de stat, precum şi

pedepsele asociate, pe care le vom detalia în

continuare.

Anul acesta, România pare să fi devenit un

punct important de trecere pe ruta

refugiaţilor, peste 2.800 de cetățeni străini

încercând să treacă ilegal frontiera, 1.500 pe

sensul de intrare și 1.300 la ieșirea din țară.

Statistica realizată de Poliţia de Frontieră

pentru perioada ianuarie-iulie 2017 mai arată

că, deşi s-au înregistrat mai multe cazuri de

trecere ilegala a frontierei, indicatorii de

migrație ilegală la nivel național sunt mai mici

decât cifrele înregistrate la nivel european.

Un caz concret

Un caz recent îl constituie cel al unui cetăţean

turc care a transportat pe Marea Neagră, cu

ajutorul unei ambarcaţiuni, 96 de persoane de

naționalitate iraniană şi irakiană, vas interceptat

pe 9 septembrie. În urma intervenţiei şi

cercetărilor poliţiştilor de frontieră din cadrul

Gărzii de Coastă, persoana în cauză a fost

arestată preventivă pentru 30 de zile.

La bordul ambarcaţiunii se aflau 39 de bărbaţi,

21 femei şi 36 de copii, care intenţionau să

ajungă în mod ilegal în ţara noastră. După

escortarea ambarcaţiunii la sediul Grupului de

Traficanţi,

refugiaţi şi

pedepse penale

în România

de Elena Hogaş

7

continuare.

Traficul de migranți. Reprezintă racolarea,

îndrumarea, călăuzirea, transportarea,

transferarea sau adăpostirea unei persoane, în

scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a

României şi se pedepsește cu închisoarea de

la 2 la 7 ani.

Pedeapsa ajunge la închisoare de la 3 la 10 ani

și interzicerea exercitării unor drepturi atunci

când fapta a fost săvârșită:

pentru a obține, direct sau indirect, un folos

patrimonial;

prin mijloace care pun în pericol viața,

integritatea sau sănătatea migrantului;

prin supunerea migrantului la tratamente

inumane sau degradante.

Trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

Vorbim despre intrarea sau ieșirea din țară prin

trecerea ilegală a frontierei de stat a României,

faptă care se pedepsește cu închisoare de la 6

luni la 3 ani sau cu amendă.

Pedeapsa creşte (închisoarea de la unu la 5

ani) dacă fapta a fostă săvârşită:

în scopul sustragerii de la tragerea la

răspundere penală sau de la executarea unei

pedepse ori a unei măsuri educative, privative

de libertate;

de către un străin declarat indezirabil ori

căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de

intrare sau de ședere în țară.

Facilitarea șederii ilegale în România.

Această infracţiune reprezintă fapta persoanei

care facilitează, prin orice mijloace, rămânerea

ilegală pe teritoriul României a unei persoane,

victimă a unei infracțiuni de trafic de persoane,

ilegală pe teritoriul României a unei persoane,

victimă a unei infracțiuni de trafic de persoane,

de minori sau de migranți, care nu are

cetățenia română și nici domiciliul în România

şi se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5

ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Când fapta a fost săvârșită pentru a obține,

direct sau indirect, un folos patrimonial ori de

către un funcționar public aflat în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, pedeapsa este

închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea

exercitării unor drepturi.

Sustragerea de la măsurile de îndepărtare

de pe teritoriul României. Este sustragerea

de la executarea obligațiilor instituite de

autoritățile competente, de către străinul față

de care s-a dispus măsura îndepărtării de pe

teritoriul României ori a fost dispusă

interzicerea dreptului de ședere. Fapta se

pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani

sau cu amendă.

8

În activitatea mea practică, după ce am

obținut unuia dintre părinți o soluție

favorabilă, executorie, în materia dreptului

familiei (de exemplu stabilirea locuinței

minorului, exercitarea dreptului de a avea

legături personale cu minorul - adică

stabilirea unui program de vizitare minor

etc.) am avut de multe ori surpriza

neplăcută ca partea adversă (celălalt

părinte) să nu dorească să pună în

executare de bună-voie dispozițiile hotărârii

judecătorești respective.

Partea care este îndreptățită - de exemplu: să

aibe un program de vizitare a minorului său, să

preia de la celălalt părinte copilul minor întrucât

instanța de judecată a decis prin hotărâre

judecătorească ca minorul să domicilieze la

părintele respectiv - deși se află în posesia unei

hotărâri judecătorești favorabile acesteia,

constată – cu supărare îndreptățită - că nu o

poate pune în aplicare și pune, firesc,

întrebarea: ce este de făcut într-o astfel de

situație?

Tocmai având în vedere astfel de situații, în

prezentul articol mi-am propus să prezint

procedura de urmat într-un asemenea caz, nu

fără a atrage atenția părinților care se află într-

o astfel de situație că, în interesul superior al

copilului lor minor, cel mai bine ar fi ca părinții

să nu facă în așa fel să ajungă într-o

asemenea situație care poate traumatiza în

mod grav minorul acestora și, nu numai ...

Care este procedura în cazul în care avem o

hotărâre judecătorească privitoare la un

minor care nu se poate executa de bună-

voie?

În primul rând, părintele creditor (cel care are o

hotărâre favorabilă privind stabilirea locuinței

minorului, darea în plasament, înapoierea

minorului de către persoana care îl ține fără

drept, exercitarea dreptului de a avea legături

personale cu minorul, precum și alte măsuri

prevăzute de lege) trebuie să se adreseze unui

executor judecătoresc cu o cerere de

executare silită a titlului executoriu respectiv

(hotărârea respectivă), purtând asupra sa

hotărârea legalizată.

Ce facem când părintele nu respectă

hotărârea judecătorească privind

copilul?

de Mădălina Moceanu

9

sa hotărârea legalizată.

După ce executorul va solicita și obține de la

instanța competentă încuviințarea executării

silite a hotărârii respective, tot acesta

(executorul judecătoresc) va trimite părintelui

(sau persoanei la care se află minorul)

încheierea de încuviințare a executării

împreună cu o somație în care îi va comunica

celuilalt părinte data la care să se prezinte

împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc

stabilit de executor, în vederea preluării

acestuia de către creditor, sau, după caz, îi va

pune în vedere să permită celuilalt părinte să

își exercite dreptul de a avea legături personale

cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul

executoriu.

Dacă debitorul (părintele celălalt) nu se va

conforma somației executorului, acesta, la

cererea creditorului, va sesiza instanța de

executare pentru a se face aplicarea

prevederilor art. 906 din Codul de procedură

civilă pentru aplicarea de penalități care, în

cazul obligației neevaluabile în bani, pot fi între

100 și 1.000 lei, pe zi de întârziere, penalități

ce se vor percepe până când respectivul

părinte va executa obligația.

Există în această materie anumite reguli

speciale de executare?

Da, în această materie, având în vedere faptul

că la mijloc este un copil minor care practic

reprezintă „ținta” executării, legiuitorul a gândit

și impus reguli speciale, stricte de executare.

În cele ce urmează vom face vorbire despre

aceste reguli speciale în materie, dar și despre

cum se procedează dacă, deși s-a comunicat

încheierea prin care se aplică penalitățile,

părintele debitor nu își execută în continuare

obligațiile.

încheierea prin care se aplică penalitățile,

părintele debitor nu își execută în continuare

obligațiile.

Astfel, dacă în termen de o lună de la

comunicarea încheierii prin care se aplică

penalitățile, părintele debitor nu își execută

obligațiile , executorul judecătoresc va proceda

la executarea silită, adică se va prezenta la

domiciliul unde este ținut copilul pentru a-l

prelua și a-l preda părintelui creditor.

Atragem atenția asupra faptului că legiuitorul a

prevăzut faptul că o astfel de executarea se va

efectua în prezența unui reprezentant al

direcției generale de asistență socială și

protecția copilului și, când acesta apreciază că

este necesar, a unui psiholog desemnat de

aceasta; totuși, reținem că, dacă reprezentantul

direcției are calificarea de psiholog, prezența

unui alt psiholog nu mai este necesară.

Trebuie amintit și faptul că, la solicitarea

executorului judecătoresc, agenții forței

publice (polițiștii) sunt obligați să își dea

concursul la executare, în condițiile legii.

Ceea ce a impus în mod deosebit legiuitorul

(aspect de care va trebui să țină cont și

părintele creditor, cel care dorește executarea

hotărârii favorabile acestuia) este faptul că nu

10

meargă la celălalt părinte creditor, trebuie

respectată decizia acestuia, executorul urmând

a proceda conform prevederilor legale pentru

că, în caz contrar, dacă minorul ar fi bruscat

sau s-ar execita varii presiuni asupra sa pentru

a merge la părintele creditor, executarea

respectivă ar putea fi atacată cu succes pe

calea unei contestații la executare de către

partea interesată (de exemplu de către

părintele debitor), iar instanța de judecată, cu

siguranța ar admite o astfel de contestație,

dispunând anularea formelor de executare

realizate fără respectarea legii.

Cum se procedează - conform legii - în cazul

în care minorul refuză executarea (nu

dorește să meargă la părintele creditor)?

Dacă executorul constată că însuși minorul

refuză în mod categoric să îl părăsească pe

debitor sau manifestă aversiune față de

părintele creditor, va întocmi un proces-verbal

în care va consemna constatările sale și pe

care îl va comunica părților (celor doi părinți) și

reprezentantului direcției generale de asistență

socială și protecția copilului.

Ulterior primirii procesului - verbal,

reprezentantul direcției generale de asistență

socială și protecția copilului va sesiza - printr-o

cerere - instanța competentă de la locul unde

se află minorul, pentru ca aceasta să dispună,

în funcție de vârsta copilului, un program de

consiliere psihologică, pentru o perioadă ce

nu poate depăși 3 luni.

Astfel, cererea direcției generale de asistență

socială și protecția copilului mai sus menționată

se soluționează de urgență în camera de

consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi

de atac, pronunțată cu citarea părinților și,

după caz, a persoanei la care se află copilul.

părintele creditor, cel care dorește executarea

hotărârii favorabile acestuia) este faptul că nu

este permis niciunei persoane (deci inclusiv

părintelui creditor) să bruscheze minorul

sau să exercite presiuni asupra lui pentru a

se realiza executarea (art. 911 alin. 4 din Codul

de procedură civilă).

Așadar, dacă minorul care este „disputat” de

cei doi părinți nu dorește să meargă la părintele

creditor, la cel care se află în posesia unei

hotărâri favorabile, executorul judecătoresc,

părintele creditor etc. nu poate să influențeze în

vreun fel copilul minor pentru a-l determina pe

acesta să facă acest lucru; de asemenea,

minorul nu poate fi luat cu forța, nu poate fi

„păcălit” sub forma jucăriilor cumpărate date în

schimbul venirii sale la părintele creditor, nu

poate fi „ademenit” cu anumite dulciuri,

bomboane etc; dacă copilul minor refuză să

meargă la celălalt părinte creditor, trebuie

11

de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după

caz, a persoanei la care se află copilul.

Dispozițiile legale privind ascultarea copilului

rămân aplicabile, ceea ce înseamnă că, în

cazul minorului peste 10 ani, ascultarea

acestuia este obligatorie; dacă minorul nu are

10 ani, ascultarea acestuia de către instanța de

judecată nu este obligatorie.

La finalizarea programului de consiliere (maxim

3 luni), psihologul numit de instanță va întocmi

un raport pe care îl va comunica instanței,

executorului judecătoresc și direcției generale

de asistență socială și protecția copilului.

După primirea raportului psihologului,

executorul va relua procedura executării

silite.

Dacă și în cursul acestei proceduri executarea

nu va putea fi realizată din cauza refuzului

minorului, creditorul poate sesiza instanța

competentă de la locul unde se află minorul în

vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art.

906 alin. (2) și (4)-(6) din Cod procedură civilă

fiind aplicabile în mod corespunzător.

Astfel, dacă în termen de 3 luni de la data

comunicării încheierii de aplicare a penalității

debitorul (celălalt părinte) nu execută obligația

prevăzută în titlul executoriu, instanța de

executare, la cererea creditorului (părintele

creditor), va fixa suma definitivă ce i se

datorează cu acest titlu, prin încheiere

definitivă, dată cu citarea părților, încheiere

care este executorie.

Reținem și faptul că penalitatea astfel fixată va

putea fi înlăturată ori redusă, pe calea

contestației la executare, dacă debitorul

execută obligația prevăzută în titlul executoriu

și dovedește existența unor motive temeinice

execută obligația prevăzută în titlul executoriu

și dovedește existența unor motive temeinice

care au justificat întârzierea executării.

Cum se procedează - conform legii - în cazul

în care minorul dorește să meargă la

părintele creditor, dar celălalt părinte

(părintele debitor) se opune?

În cazul în care debitorul (părintele debitor) nu

își îndeplinește obligația sa (de a preda

celuilalte părinte copilul în vederea stabilirii

domiciliului minorului, de a-i permite părintelui

creditor de a avea legături personale cu minorul

conform hotărârii judecătorești etc) în termenul

prevăzut la art. 912 alin. (1) din Cod procedură

civilă1, precum și atunci când debitorul este de

rea-credință și ascunde minorul, executorul

judecătoresc va consemna acest fapt și va

sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanța

de executare în vederea începerii urmăririi

penale, pentru săvârșirea infracțiunii de

nerespectare a hotărârii judecătorești.

1. Art. 912 alin. (1) din Cod procedură civilă: Dacă

debitorul nu își îndeplinește obligația, penalitatea stabilită

de instanță potrivit art. 906 va curge până la momentul

executării, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea

încheierii prevăzute la art. 906 alin. (2).

Mădălina

Moceanu:

Specialist cu o

experienţă de

peste 17 ani în

domeniul

dreptului.

12

Dacă este să ne luăm strict după conţinutul

Codului civil din 1818 (Codul Caragea),

pedeapsa cu moartea, ocna sau bătaia

publică erau sancţiunile de bază la care se

apela destul de des pentru a se face

dreptate. Haideţi să aruncăm o privire în

istorie, dintr-un “unghi” legislativ, plin de

informaţii interesante.

Criminalii. Uciderea era pedepsită cu ucidere

în cazul premeditării acesteia. Dacă omorul era

“necugetat”, atunci se aplicau următoarele

reguli:

“1. Cine va omorî apărându-și viața de

primejdie, nevinovat este;

2. Cine fiind copil, mic, sau nebun, sau zmintit

la minte, va omorî, nevinovat este;

3. Cine asvârlind cevaș cu nebăgare de seamă

va omorî, să răscumpere cu bani omorul, de la

rudele celui omorît;

4. Cine din beție va omorî, de va fi sărac să se

bată, și să se osândească la surghiunie de trei

ani, iar de va fi bogat să răscumpere cu bani

omorul dela rudele omorîtorului și iarăș să se

orânduiască la surghiunie asemenea;

ani, iar de va fi bogat să răscumpere cu bani

omorul dela rudele omorîtorului și iarăș să se

orânduiască la surghiunie asemenea;

5. Care la mânie lovind va omorî, de va fi lovit

cu armă, și tăind, sau săgetând, sau împugând,

sau înpușcând va omorî, să se omoare; iar de

nu va lovi cu armă și va omorî, să se

pedepsească ca ucigașul din beție.”

Tâlharii. Conform definiţiei, erau tâlhari cei

care “înarmați ies înaintea oamenilor sau îi

pândesc la drumuri, sau năvălesc la locașurile

lor, și'i jefuesc și'i despoaie”.

La capitolul pedepse, lucrurile stăteau astfel –

cei prinşi erau ucişi, lucrurile găsite asupra lor

erau înapoiate proprietarilor de drept iar

persoanele care îi ascundeau erau

condamnate la ocnă timp de 5 ani.

Interesant este ce se întâmpla cu lucrurile

furate şi apoi vândute de tâlhari. Atunci când se

lua urma bunurilor, existau două variante:

cumpărătorul ştiuse că vânzătorul era un

tâlhar sau că lucrurile erau furate, caz

Cum erau pedepsiţi infractorii

în România secolului XIX?

13

tâlhar sau că lucrurile erau furate, caz în care

pierdea bunurile ce erau returnate

proprietarului de drept;

cumpărătorul nu ştiuse că vânzătorul era un

tâlhar / că lucrurile erau furate, caz în care

proprietarul de drept trebuia să plătească

cumpărătorului jumătate din preţul tranzacţiei

pentru a le lua înapoi iar cei doi să se

“despăgubească din averea tâlharului (de va

avea ceva) luând adică stăpânul lucrurilor

jumătatea prețurilor ce a dat și cumpărătorul

jumătatea ce a pierdut.”

Hoţii. Hoţul care fura de la “om particular” era

bătut în târg, trebuia să plătească ce a luat şi

era închis la puşcărie un an. Dacă recidiva şi

era prins a doua oară, mai primea încă o bătaie

publică, la care se adăugau cinci ani de ocnă.

În ceea ce priveşte furtul de lucruri sfinte din

biserici, de lucruri domneşti ori publice,

sancţiunea este oarecum interpretabilă – “să se

osândească ca și cel ce fură dela particulari,

dar mai strașnic”. Să înţelegem că bătaia era

mai straşnică?

Plastografii. În acest caz vorbim despre

falsificare de semnături, peceţi, scrisori ori alte

documente (integrală sau parţială), iar

pedepsele erau distincte:

“2. Câți fac iscălitura domnească, sau pecetea,

să li se taie mâna; câți dreg cuvinte, ori sloviri,

ori slove, ori numere, ori veleat, ori lună, ori zi,

din scrisori domnești să se osândească la ocnă

în soroc de cinci ani.

3. Câți fac zapise mincinoase, de datorii

particulare, să plătească îndoit de ceiace era

să câștige cu zapisul cel mincinos.

4. Iar câți vor arăta cărți mincinoase prin

neștiință, și se va dovedi că nu le-au știut de

mincinoase, aceia sunt nevinovați.”

Încheiem incursiunea în istorie cu pedeapsa

dată martorilor mincinoşi – bătaia standard

prin târg şi notarea acestora în condicile

judecătorilor.

Întorcându-ne în zilele noastre, potrivit Codului

penal, omorul se pedepsește cu închisoarea de

la 10 la 20 de ani (de la 15 la 25 de ani, în

cazul omorului calificat), pedepsele pentru furt

diferă în funcţie de împrejurări şi bunurile

sustrase (cel mai mult acordându-se de la 3 la

10 ani de închisoare), iar pentru falsul în

înscrisuri infractorul va primi o pedeapsă cu

închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

14

Probabil cei mai mulţi dintre voi deja ştiu că

începând cu drepturile aferente lunii

septembrie, indemnizaţia lunară pentru

creşterea copilului a fost plafonată la 8.500

de lei. Însă ştiaţi şi că aceasta nu este

singura modificare legislativă apărută? Să

vedem, aşadar, ce s-a mai schimbat în

materie.

■ Reglementarea modificată priveşte

stimulentul de inserţie care se acordă

persoanelor ce obţin venituri supuse

impozitului: venituri din salarii şi asimilate

salariilor, din activităţi independente şi din

activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,

venituri care reprezintă valoarea obţinută după

aplicarea cotei de impozitare asupra venitului

impozabil stabilit conform legii, corespunzător

fiecărei categorii de venit.

Stimulentul de inserţie, în cuantum lunar de

50% din cuantumul minim al indemnizaţiei

lunare pentru creşterea copilului, se acordă

persoanelor care, în perioada în care sunt

impozitului.

Modificările recente prevăd că pentru

îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru

creşterea copilului obţin venituri supuse

impozitului.

Modificările recente prevăd că pentru

persoanele care obţin venituri supuse

impozitului, cu cel puţin 60 de zile înainte de

împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani,

respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap,

stimulentul de inserţie se acordă astfel:

până la împlinirea de către copil a vârstei de

3 ani;

până la împlinirea de către copil a vârstei

de 4 ani, în cazul copilului cu handicap, fără a

beneficia în această perioadă de concediu

pentru îngrijirea copilului până la vârsta de

7 ani şi indemnizaţia lunară pe perioada

acestui concediu, egală cu cuantumul minim

al indemnizației lunare (cea care reprezintă

85% din media veniturilor nete realizate în

ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei

naşterii copilului şi care nu poate fi mai mică de

85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară

garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei).

Indemnizaţia pentru creşterea

copilului şi stimulentul de

inserţie, din septembrie 2017

de Eugen Staicu

15

garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei).

■ Drepturile reprezentând indemnizaţii și

stimulent de inserţie se stabilesc, potrivit OUG

nr. 111/2010, astfel:

a) începând cu ziua următoare celei în care

încetează, conform legii, concediul de

maternitate, dacă cererea este depusă în

termen de 60 de zile lucrătoare de la acea

dată;

b) începând cu data naşterii copilului, dacă

cererea este depusă în termen de 60 de zile

lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor

care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii,

pentru acordarea concediului de maternitate şi

a indemnizaţiei aferente;

c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei,

plasamentului sau încredinţării, dacă cererea

este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare

de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-

au instituit măsurile de protecţie a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate

celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care

cererea a fost depusă peste termenele

prevăzute la lit. a)-c).

Un text nou inserat în reglementarea de bază

dispune că prevederile de la lit. d) se aplică şi

în situaţia în care se solicită stimulentul de

inserţie pentru persoanele care obţin venituri

supuse impozitului, cu cel puţin 60 de zile

înainte de împlinirea de către copil a vârstei de

2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu

handicap.

■ Dreptul la stimulentul de inserţie încetează

cu ziua următoare celei în care copilul a împlinit

vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul

copilului cu handicap, cu excepţia situaţiei în

vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul

copilului cu handicap, cu excepţia situaţiei în

care există dreptul la stimulentul de inserţie

pentru persoanele care obţin venituri supuse

impozitului, cu cel puţin 60 de zile înainte de

împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani,

respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Această situaţie fiind astfel modificată de

Executiv, celelalte situaţii rămân neschimbate,

respectiv încetarea dreptului la stimulentul de

inserţie când beneficiarul nu mai realizează

venituri supuse impozitului şi nici nu se află în

concediul pentru creșterea copilului sau dacă a

avut loc decesul copilului.

■ Nu uitaţi! Prevederile referitoare la

cuantumul şi plafonul indemnizaţiei pentru

creşterea copilului, modificate prin Ordonanţa

de urgenţă nr. 55/2017, se aplică începând cu

drepturile aferente lunii septembrie 2017.

16

Top modificări

legislative (august - septembrie 2017)

1. Cererea pentru restituirea taxelor auto

(ordin)

Modelul de cerere pentru restituirea taxelor auto

a fost cel mai citit subiect al lunii precedente,

mai exact ne referim la Ordinul nr. 1144/2017

pentru aprobarea modelului de cerere privind

restituirea sumelor pentru:

taxa specială pentru autoturisme și

autovehicule;

taxa pe poluare pentru autovehicule;

taxa pentru emisiile poluante provenite de la

autovehicule;

timbrul de mediu pentru autovehicule.

Cei care vor restituirea sumelor au la dispoziție

un an pentru a îndeplini procedurile necesare,

termenul pentru depunerea dosarelor la ANAF

fiind de 31 august 2018. Aceste dosare trebuie

să cuprindă, pe lângă cererea tip de restituire a

taxei auto, și documentul care dovedește ca a

fost achitată taxa (copie original), precum și

copii ale certificatului de înmatriculare și a cărții

de identitate a vehiculului.

Returnarea taxelor va fi valabilă pentru toate

formele taxei auto, introduse de Guvern de-a

lungul anilor:

formele taxei auto, introduse de Guvern de-a

lungul anilor:

pentru taxa specială pentru autoturisme și

autovehicule, taxa pe poluare pentru

autovehicule, taxa pentru emisiile poluante

provenite de la autovehicule - în perioada 1

ianuarie 2018-31 decembrie 2018;

pentru timbrul de mediu pentru autovehicul -

în perioada 1 septembrie 2018-31 martie 2019.

Statul va achita o dobândă de 0.02% pe zi

pentru perioada cuprinsă între data plății taxei și

data restituirii.

2. Plata defalcată a TVA (ordonanţă)

Al doilea material aflat în topul nostru este cel

care dă explicați detaliate despre reglementarea

plății defalcate a TVA, așa numitul “split TVA”.

Dintre cele mai importante prevederi ale OG nr.

23/2017 reţinem faptul că acest sistem este

obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2018, însă în

perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017,

sistemul se aplică opțional de către persoanele

ce au obligația aplicării plății defalcate a TVA,

caz în care se acordă o serie de facilităţi.

de Traian Dobre

17

În conturile de TVA, deschise la unităţile

Trezoreriei Statului sau la bănci, se vor încasa

sumele provenind din:

TVA aferentă vânzărilor de bunuri/prestărilor

de servicii;

depunerile de TVA pentru vânzările încasate

cu numerar sau prin cardul bancar;

transferurile din alte conturi de TVA;

transferuri din contul curent deschis fie la

aceeași instituție bancară, fie la trezorerie;

sume încasate ca urmare a unor corecții în

urma unor erori materiale;

sume reprezentând transferul de TVA între

membrii grupului fiscal unic;

sume încasate ca urmare a corectării

facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de

impozitare a TVA.

3. Suspendarea înmatriculării (ordonanţă)

Recentele prevederi privind suspendarea

înmatriculării și procedurile obligatorii pentru

noii proprietari de mașini, publicate după

modificarea lor în Codul rutier, au fost printre

cele mai căutate subiecte.

Suspendarea înmatriculării vehiculelor,

introdusă prin OG nr. 14/2017, a intrat în

vigoare din 2 septembrie, dar prevederile se vor

aplica din 20 mai 2018. Operațiunea constă în

interzicerea temporară a dreptului de a pune în

circulație și a utiliza un vehicul pe drumul public,

atâta timp cât înmatricularea este suspendată.

Noua noțiune se aplică dacă se constată că un

autoturism circulă fără să fi făcut Inspecţia

Tehnică Periodică sau dacă circulă cu ITP

expirat. Suspendarea încetează dacă vehiculul

trece de o nouă inspecție periodică.

expirat. Suspendarea încetează dacă vehiculul

trece de o nouă inspecție periodică.

Al doilea caz în care se poate aplica

suspendarea înmatriculării este cel în care se

cumpără o mașină, iar noul proprietar nu solicită

transcrierea transmiterii dreptului de proprietate

în termen de 90 de zile de la data dobândirii

dreptului de proprietate asupra vehiculului.

Constatarea deficiențelor vehiculelor, dar și

verificările privind starea tehnică a mașinilor

care circulă pe drumurile publice, se vor face de

către poliția rutieră, care va da amenzi și pentru

noua sancțiune – conducerea unui autovehicul

a cărui înmatriculare este suspendată. Această

neregulă este încadrată în clasa a IV-a de

sancțiuni, de la 9 la 20 puncte-amendă.

4. Plata contribuţiilor pentru contractele

parţiale de muncă (ordonanţă)

Un alt articol aflat în top Legestart.ro a fost cel

legat de plata contribuției la asigurările sociale

în cazul contractelor parțiale de muncă. Prin OG

nr. 4/2017 s-a stabilit că în cazul acestor tipuri

de contracte, începând cu luna august,

angajatorii vor calcula plata contribuției la pensii

și sănătate la o bază egală cu

18

desfășoară profesii libere; metodele de

efectuare a inspecției; reguli privind verificarea

persoanelor fizice; sechestrarea bunurilor; noi

sancțiuni și contravenții.

Pentru fiecare modificare în parte, articolul

analizează situații concrete, astfel încât noile

prevederi să poată fi înțelese și aplicate corect.

De exemplu, printre numeroasele schimbări

aduse, una privește sancționarea celor care nu

respectă două noi prevederi din Codul de

procedură fiscală:

dacă un contribuabil solicită suspendarea

executării silite motivând depunerea unei

garanții bancare/scrisori de asigurare și nu

reușește această depunere în termenul de 40

zile reglementat, va fi sancționat

contravențional. Sancțiunea este amendă de la

2.500 la 5.000 lei pentru contribuabilii mari și

mijlocii și de la 500 lei la 1.000 lei pentru

contribuabilii mici și persoane fizice;

cetățenii români ce intenționează să se

deplaseze în străinătate pentru o perioadă mai

mare de 183 zile au obligația să anunțe organul

fiscal cu minim 30 zile anterior plecării. Scopul

este stabilirea rezidenței fiscale, iar procedura

se realizează prin depunerea la ANAF a

chestionarului de stabilire a rezidenței fiscale. în

cazul în care aceste persoane nu depun

chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale, vor

fi amendați contravențional cu amendă de la 50

lei la 100 lei.

Aceeași contravenție se aplică și persoanelor

străine ce intenționează să rămână pe teritoriul

României mai mult de 183 zile fără să depună

chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale.

și sănătate la o bază egală cu valoarea

salariului minim brut garantat în plată, când

salariații realizează venituri salariale brute într-o

sumă mai mică decât salariul minim brut.

Astfel, majorarea bazei de calcul se aplică doar

pentru cheltuiala angajatorului și nu pentru

contribuția individuală a salariatului. Excepție

fac anumite categorii: pensionarii, persoanele

cu dizabilități, elevii și studenți de până la 26 de

ani, ucenicii, care au contracte cu timp de

muncă parțial, iar veniturile realizate depășesc

salariul minim brut pe țară.

5. Modificări la Codul de procedura fiscală

(ordonanţă)

Ordonanţa nr. 30/2017 a modificat, la începutul

acestei luni, Codul de procedură fiscală.

Articolul nostru pe care îl puteţi accesa cu un

click pe titlul de mai sus analizează toate aceste

schimbări, din mai multe domenii, printre care

se află: administrarea creanțelor fiscale

desfășurate de instituții publice, altele decât

organele fiscale; răspunderea pentru plata

obligațiilor fiscale de către persoanele ce

jhgjhgjgj

19

MODELE / FORMULARE

CERERE DE RESTITUIRE A UNOR BUNURI

DOMNULE PREȘEDINTE (sau PRIM PROCUROR),

Subsemnatul(a) . . . . . . . . . . ., domiciliat(ă) în . . . . . ., parte vătămată în procesul penal privitor

pe învinuitul(a) sau inculpatul(a) . . . . ., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt în

dauna mea, vă rog a dispune

SĂ MI SE RESTITUIE BUNURILE MOBILE CE MI-AU FOST FURATE,

care au fost ridicate de la domiciliul făptuitorului și se află în păstrare la organul de urmărire

penală, întrucât îmi sunt necesare. Este vorba de următoarele bunuri . . . . . . . . . . . . . . .

Restituirea acestor bunuri nu împiedică aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Îmi iau obligația ca aceste bunuri să le păstrez până la soluționarea definitivă a cauzei și în caz

de nevoie să le prezint organului de cercetare penală sau instanței de judecată.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. 255 Cod procedură penală.

Data depunerii Semnătura,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

DOMNULUI PREȘEDINTE (sau PRIM PROCUROR) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

JUDECĂTORIA, TRIBUNALUL sau CURTEA DE APEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(sau PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA,

TRIBUNALUL sau CURTEA DE APEL) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

20

Încă nu te-ai abonat la canalul de Youtube Legestart?

Nu mai pierde timpul – ţine pasul cu tehnologia şi informaţia!

Tot ce trebuie să ştii din legislaţie, util, scurt şi la obiect, într -o formă de

prezentare vizuală unică!

21

www.legestart.ro

www.facebook.com/LegeStart.ro/

legestart@indaco.ro