VLĂSINEŞTEANUL

Publicaţie lunară,

independentă, de informaţie şi

opinie editată de Primăria

comunei VLĂSINEŞTI.

1. Fondatori:

Prof. Gheorghe Burac şi

Ing. Lucian Trufin

2. Editată de:

Primăria Vlăsineşti

Colegiul de redacţie:

Director: LUCIAN TRUFIN

Redactor şef:

GHEORGHE BURAC

Secretar de redacţie:

LIDIA MACSINIUC

Tehnoredactor:

LORA CÎRLIGEANU

Fotoreporter:

MIRCEA CALANCEA

Redactori:

- prof. LIVIA CIUCĂLĂU

- prof. CONSTANTIN

VARTOLOMEI

- înv. VIRONICA CRAP

- Pr. VASILE BELCIUG

- Agent de Poliţie:

ALEXANDRU NECULAI

BĂLTOI

Adresa REDACŢIEI:

PRIMĂRIA VLĂSINEŞTI

Str. VLĂSIEI , nr. 95.

Cod poştal 717465.

Tel. / Fax: 0231/541309

E-mail: vlasinesteanul2011@yahoo.com

Publ ica ţ ie loca lă fondată de Prof . Gheorghe Burac şi Ing. Lucian Truf in

NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012 ISSN: 2069 – 9085 ● ISSN-L: 2069 – 9085

“ Să fii mândru că stai sus numai când nu-ţi e ruşine să-ţi aduci

aminte cine te-a adus acolo ” (N. Iorga)

N. Iorga

CUPRINS:

1. UNDE NE AFLĂM?

Aspecte de relief pe teritoriul comunei. Relieful structural

2. EDILUL COMUNEI ÎN DIALOG CU DV.

Grupul de acţiune locală (GAL), o valoroasă iniţiativă,

care poate contribui la o mai dinamică dezvoltare a teritoriului identificat cu numele ,,Valea Başeului de Sus’’,

din care face parte şi comuna noastră

3. PRIMĂRIA ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII.

Ordinea de zi a Consiliului a şedinţelor Consiliului Local Vlăsineşti

din lunile ianuarie, februarie şi martie 2012

Hotărârea Consiliului Local nr. 10 din 29.02.2012, privind însuşirea variantei finale a proiectului de stemă a Comunei Vlăsineşti

Serviciul pentru situaţii vă prezintă cadrul legal privind

arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale de pe terenurile agricole şi protecţia mediului

4. RETROSPECTIVĂ ÎN ISTORIE 24 Ianuarie 1859 - 2012

Cuza–Vodă (Literatura populară)

5. EVOCĂRI Între oglinzii paralele– Partea I

6. ŞCOALA, ACEEAŞI LUMINĂ Priorităţile semestrului al II-lea

7. OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI NOASTRE Victor Axinciuc, membruu de onoare al Academiei Române

8. OBICEIURI TRADIŢIONALE—Ciclul familial -Naşterea (I)

9.ACTIVITATEA CULTURALĂ, LA ZI. Calendar enciclopedic

Trupa Icarus, câştigătoarea premiului Forever Folk—2011,

categoria ,,Cel mai bun tânăr artist’’ Folclor—Zicători

10. VINE, VINE PRIMĂVARA…

Semnificaţia zilei de 1 martie La mulţi ani, doamnelor!

11. BANCURI

12. POPAS DUHOVNICESC

Boboteaza

13. AVEŢI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA DV.

Zece sfaturi simple pentru prevenirea gripei şi a răcelii

Informaţii despre igienă. Tipuri de igienă personală

14. DE LA POLIŢIE. Poliţia vă informează!

2

3

5

6

6

7

8

9

12

12

13

14

15

15

16

17

18

18

19

19

20

20

21

22

23

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 2

Vlăsineşti-Săveni în cea mai mare

parte pe interfluviul Dealul Raicu.

Versanţii sculpturali ocupă

cea mai mare parte din relieful

comunei, aceştia reprezentând un

microrelief caracteristic, cu

alunecări de teren, coluvii şi

organisme torenţiale.

Alunecările active sau

frecvent reactivate pot fi clasate în

două categorii: alunecări lenticulare

sau în cuiburi şi aşa numitele

alunecări în valuri, cu adâncime

medie de 1-5 m, ce acopăr ambii

versanţi ai Văii Bodeasa între

curbele de nivel 90-100 m,

versantul nordic al dealului

Tăpşanului între 100-150 m şi

Hârtoapele La Raicu între 220-240 m. Alunecările

vechi şi stabilizate prin înierbare au forma movilelor

(ţiglăi), depăşesc uneori 10 m grosime şi creează

aspecte specifice pe versantul drept al Başeului

(Dealul Steagului, La Bordei), utilizarea lor prin

arături este încă dificilă din cauza marilor

neregularităţi ale terenurilor.

Versanţii mai puţin afectaţi de procesele

geomorfologice sunt mai puţini, iar versanţii lipsiţi

total de degradări nu există decât pe porţiuni foarte

mici (Dealul Faţa Odăii). La contactul versanţilor cu

platourile dealurilor apare o zonă de cornişă de

desprindere sub formă semicirculară sau liniară,

afectată de surpări şi chiar alunecări de teren (Dealul

Tăpşanului). Tot din categoria reliefului sculptural

fac parte ravenele, nişte şanţuri prezente pe versanţi,

ce se dezvoltă de la o ploaie la alta, adâncindu-se

chiar până la 5 m. Ele se formează pe pantele relativ

mari de 7-10°, cea mai tipică zonă afectată fiind

cuesta Vlăsineştiului.

(Gheorghe BURAC şi colaboratori, Mono-

grafia comunei Vlăsineşti, Ed. Agata 2005).

(continuare în numărul următor al revistei)

În relieful comunei Vlăsineşti, se

remarcă cuesta (coasta) liniară

dezvoltată pe partea dreaptă a Văii

Başeului, ce începe de pe teritoriul

comunei Ştiubieni şi are o dezvoltare

maximă pe o lungime de cca 6 km,

până la intrarea pe teritoriul comunei

Hăneşti. Această cuestă este brăzdată

de organisme torenţiale, mai

numeroase pe versantul nordic al

Dealului Raicului ( Valea Budăilor,

Valea La Ciritei).

Fruntea cuestei este înclinată cu 7-10°,

fiind afectată de eroziune, surpări şi

alunecări de teren.

Cele mai numeroase văi din

cuprinsul Câmpiei Moldovei au

direcţie conformă cu structura

geologică, monoclinală, cu înclinare generală nord-

vest spre sud-est, văi numite resecvente

(reconsecvente). În această categorie intră Valea

Bodesei, Valea Negruţ, Valea Ghiţălăria şi

Avrămeni, cu versanţi simetrici, larg deschişi, şi

şesuri care se dezvoltă destul de repede. Văile

subsecvente sunt orientate perpendicular faţă de

înclinarea stratelor, contribuind decisiv la formarea

cuestelor. Astfel de văi sunt Valea Başeului, Valea

Jijiei şi Valea Basia, până la confluenţa cu Valea La

Răchite.

Văile obsecvente au direcţia contrară

înclinării stratelor geologice, o lungime scurtă şi apar

mai mult sub formă de torenţi, cum ar fi: Valea

Budăilor, Valea La Ciritei, La Răchite, Valea Basia,

după confluenţa cu Valea La Răchite şi Valea lui

Boboc.

Trei văi principale (permanente) străbat

comuna: Valea Jijiei, Valea Başeului şi Valea

Bodesei, celelalte având doar câte un fir de apă

domol, care în sezonul cald seacă, iar în perioadele

cu precipitaţii abundente devin foarte furioase.

Interfluviile sculpturale se prezintă sub

formă de coline, dealuri şi platouri joase, partea

superioară a lor fiind acoperită cu luturi aluviale,

constituind suprafeţe lipsite de degradări, bune

pentru agricultură şi oferind, în acelaşi timp, condiţii

optime pentru căile de comunicaţie. Exemplul cel

mai elocvent îl oferă amplasarea căii ferate Dângeni-

ASPECTE DE RELIEF PE TERITORIUL COMUNEI.

RELIEFUL STRUCTURAL.

UNDE NE AFLĂM?

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 3

căruia intenţionăm „să-i clădim acum bazele‖. Prin comunităţi locale, ne referim la toţi factorii decizionali şi importanţi

ai oricărei comunităţi, respectiv: administraţiile publice locale, reprezentate

de Primărie şi Consiliul Local, mediul de afaceri, instituţiile de învăţământ,

cultură, culte, sănătate, poliţie şi altele, toate acestea fiind interesate de

dezvoltarea mediului rural local, prin posibilitatea accesării de fonduri

europene pe diferite programe de finanţare dar şi prin intermediul

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Axa LEADER.

Lansat în 1991, programul LEADER s-a dorit a fi o metodă nouă de furnizare a dezvoltării rurale în comunitățile rurale defavorizate. Abordarea

Leader s-a născut din dorința de a oferi instrumente autorităților locale astfel

încât acestea să poată juca un rol activ în propria dezvoltare..

Sprijinul acordat prin axa Leader oferă posibilitatea, în contextul

elaborării strategiilor de dezvoltare locală pe baza nevoilor locale şi a

punctelor forte, de a combina toate cele trei obiective – competitivitate, mediu

şi calitatea vieţii / diversificare.

Scopul acestui Grup de Acţiune Locală, este acela de a crea un parteneriat public privat, capabil să realizeze şi să asigurare implementarea

strategiei de dezvoltare locală a zonei.

Strategia pentru dezvoltare locala va fi elaborata pe axa celor trei piloni:

economic, social, mediu astfel incat să fie satisfăcute, în mod echitabil,

nevoile de dezvoltare şi de mediu ale generaţiilor prezente şi viitoare . Pe

baza acestei strategii va fi elaborat “Planul de dezvoltare locala” . Grupurile

consultate în elaborarea strategiei pentru dezvoltare fiind reprezentate de:

administraţia locală, grupuri consultative cetăţenesti, şefii principalelor

instituţii publice, şefii serviciilor publice, mediul de afaceri, ONG-uri, tineri, pensionari, organizaţii etnice şi populatia în ansamblu.

Parteneriatul va fi deschis tuturor actorilor reprezentativi din sectoarele

public, privat și ai societății civile, fiind constituit din:

-organizaţii profesionale şi asociaţii (ale fermierilor sau a altor profesii,

ale microîntreprinderilor);

-asociaţii de comerţ;

-cetăţeni, rezidenţi şi organizaţiile lor; -furnizori de servicii comunitare;

-organizaţii ale femeilor;

-tineri;

-autorităţi politice locale etc

Activitățile desfășurate de către Grupul de Acțiune Locală vor

cuprinde:

Doresc să vă încunoştiinţez în acest număr al publicaţiei „VLĂSINEŞTEANUL‖ despre posibilitatea comunei noastre de a se asocia

într-un parteneriat public- privat, în scopul constituirii unui Grup de Actiune

Locala (GAL), în vederea depunerii unui Plan de dezvoltare locală în cadrul

Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Pe baza acestui Plan de Dezvoltare Locală, Grupul de Acţiune Locală va

candida pentru a primi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

autorizarea GAL (grup de acţiune locală), acest GAL având posibilitatea de a

primi suma maximă de 2.850.000 Euro prin Axa LEADER –Măsura 431, Submăsura 431.1, Faza 3 - pentru proiectele partenerilor.

Am iniţiat ideea de asociere într-un Grup de Acţiune Locală, împreună

cu domnul primar al oraşului Săveni – Relu Tîrzioru, susţinuţi îndeaproape

de o echipa de consultanţă, organizând o primă întâlnire în ziua de

22.02.2012, în sediul Primăriei oraşului Săveni, pentru a clădi bazele acestui

GAL.

Constituirea acestui Grup de Acţiune Locală, cred că va fi o entitate ce

va oferi o oportunitate fezabilă de dezvoltare pentru localităţile care doresc să devină membre şi să sprijine procesul înscrierii în arealul zonelor din

regiunea Nord-Est, care este o zonă cu mult potenţial de dezvoltare agricolă,

economică, culturală şi turistică, ceea ce consider că poate încuraja grupul

celor 11 primării din judeţul Botoşani ( Ripiceni, Manoleasa, Mitoc,

Avrămeni, Hăneşti, Dângeni, Vlăsineşti, Drăguşeni, Mileanca, Havârna şi

Săveni), pentru a dezvolta acest nou proiect.

Includerea unui oraş în teritoriul eligibil al acestui GAL, respectiv oraşul

Săveni, va asigura coerenţa teritorială, masa critică necesară din punct de

vedere al resurselor umane, financiare şi economice, pentru a susţine o

strategie de dezvoltare locală viabilă. Coerenţa teritorială va elimina riscul ca acţiunile prevăzute a fi implementate într-un teritoriu să întâmpine diverse

obstacole, ca de exemplu, formarea unui teritoriu compus din mai multe

unităţi administrative fără continuitate teritorială şi lipsite de punctul comun

reprezentat de un oraş care asigură susţinerea economiei rurale prin relaţiile

urban – rural, create în timp între locuitori.

De altfel, aşa se rezolvă şi o problemă a comunităţii mici urbane a

oraşului Săveni, care, datorită faptului că are o populaţie redusă, coroborate cu statutul de oraş, nu poate depune proiecte nici pe Programului Naţional

de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi nici pe alte Programe de dezvoltare a

micilor comunităţi urbane, iar prin aderarea la acest GAL, oraşul Săveni şi

factorii decizionali şi importanţi ai acestuia, vor avea posibilitatea să depună

Proiecte pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Acestea sunt comunităţile locale din regiunea de NE a judeţului Botoşani,

care doresc să devină parteneri ai viitorului Grup de Acţiune Local (GAL),

EDILUL COMUNEI ÎN DIALOG CU DV.

GRUPUL DE ACŢIUNE LOCALA (GAL), O VALOROASĂ

INIŢIATIVĂ, CARE POATE CONTRIBUI LA O MAI DINAMICĂ

DEZVOLTARE A TERITORIULUI IDENTIFICAT CU NUMELE

„VALEA BAŞEULUI DE SUS”, DIN CARE FACE PARTE ŞI

COMUNA NOASTRĂ

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 4

vârstă de până la 40 de ani, reprezentanţi legali ai organizaţiilor ce formează parteneriatul);

Grupuri cu o reprezentare echilibrată a femeilor (o reprezentare echilibrată

a femeilor va fi considerată optimă şi va primi punctajul maxim, în situaţia în

care cel puţin 25 % din reprezentanţii legali ai organizaţiilor ce formează

parteneriatul sunt femei. ( Pentru a îndeplini şi acest criteriu împreună cu

criteriu referitor la reprezentarea echilibrată a tinerilor până în 40 de

ani, primarii tuturor APL-urilor , vor avea obligaţia, pe viitor, „să

aducă‖, în GRUP, tineri întreprinzători sub 40 de ani, precum şi femei

întreprinzător, din fiecare unitate administrativ teritorială); Grupuri ce includ reprezentanţi ai asociaţiilor agricole/a grupurilor de

producători, reprezentanţi ai sectorului economic/ societăţii civile (criteriul

îndeplinit, prin prezenţa în Aria GAL-ului a 22 de firme private şi 4

asociaţii).

În alegerea teritoriului s-au luat în considerare doua aspecte majore:

teritoriul să fie coerent – în consecinţă nu s-a pornit de la graniţe

administrative fixe ci s-au luat în considerare nevoile comunităţilor găsind măcar o persoană capabilă să rezolve problema. În etapa de elaborare a

strategiei de dezvoltare locală se vor defini clar care le sunt nevoile, se va

identifica potenţialului şi care le sunt priorităţile.

să ofere suficientă masă critică referitor la resursele umane, financiare şi

economice pentru susţinerea unei strategii de dezvoltare viabilă.

În data de 28 martie 2012, ora 10.00, echipa de proiect formată din angajaţii firmei de consultanţă S.C. Pro Ami’s Consulting S.R.L ., a

organizat SEMINARUL de lansare al proiectului Grupul de Actiune

Locala “Valea Baseului de Sus” care a avut loc la sediul Primăriei

Orasului Saveni, judeţul Botosani.

În acest sens au fost înştiinţaţi şi invitaţi pe lângă reprezentanţii legali ai

celor 11 primării şi actorii privaţi, care au dorit sa se implice realizarea

proiectului.

Programul seminarului a fost: Etapa preliminară – prezentarea teritoriului;

Prezentarea succintă a programului LEADER;

Importanţa GAL pentru atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea

rurală;

Prezentarea unor idei de proiecte finantate prin PNDR - prin

implementarea prezentului PROIECT putându-se elabora şi implementa

următoarele proiecte:

Promovarea turistică a regiunii – Măsura 313; Adaptarea exploataţiilor din regiune pentru agricultura ecologică –

Măsura 121;

Achiziţionarea de echipamente şi utilaje agricloe pentru agricultori –

Măsura 121;

Construire/Modernizare fabrică de produse lactate – Măsura123;

Construire, amenajare şi dotare magazine pentru vânzarea produselor

obţinute din producţia proprie – Măsura 123; Înfiinţare depozit cereale- Măsura 123;

Construire/Modernizare seră de legume / fructe – Măsura 121;

Modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de

fermă – Măsura 121;

Sprijinirea financiară a fermelor agricole de semi-subzistenţă din regiune

– Măsura 141;

Modernizarea fermelor de taurine şi ovine prin innoirea dotărilor tehnice

– Măsura 121; Sprijinirea realizării conformităţii cu standardele comunitare în cadrul

fermelor de taurine şi ovine – Măsura 121;

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă agricultorilor din

regiunea GAL – Măsura 143;

Achiziţionarea de utilaje, instalaţii şi echipamente pentru procesarea

produselor agroalimentarea – Măsura 123;

Modernizare / Reabilitare unităţi de procesare a produselor agro-alimentare – Măsura 123;

Formare profesională pentru îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor în

sectorul agricol şi zootehnic – Măsura 111;

Sprijinirea financiară a producătorilor locali pentru participarea la

târguri naţionale şi internaţionale împreună cu Grupul de Acţiune Locală -

Măsura 4.3.

Etapa finală – stabilirea componenţei personalului de conducere din

cadrul GAL-ului care s-a făcut prin VOTUL MAJORITAR al celor prezenţi, stabilindu-se

componenţa CONSILIUL DIRECTOR în următoarea ordine:

1 preşedinte : TRUFIN LUCIAN – primarul Comunei Vlăsineşti;

1 primvicepreşedinte: RELU-PETRU TÂRZIORU – primarul Oraşului

Săveni;

3 vicepreşedinţi: COSTEL MATEI – primarul Comunei Hăneşti;

SAUCĂ MIRELA – director al Firmei S.C. MISANO S.R.L. Săveni

COŞOVANU ROMICĂ – medic de familie la CABINETUL MEDICAL INDIVIDUAL cu acelaşi nume din Comuna Avrămeni.

Discuţii deschise, întrebări şi răspunsuri;

Semnarea statutului şi actului constitutiv.

Lucian TRUFIN – primarul comunei

problemelor prioritare, a căilor de rezolvare și a resurselor umane și materiale disponibile;

sprijin și consultanță pentru accesarea de fonduri europene și naționale

rezervate agriculturii și dezvoltării rurale;

dezvoltarea și modernizarea exploatațiilor agricole care să preia selectiv

practicile tradiționale;

conservarea, protecția, valorificarea și, unde este cazul, reconstrucția

patrimoniului natural și cultural;

combaterea eroziunii solului și valorificarea terenurilor degradate și slab productive prin împaduriri și plantații de arbori și arbuști fructiferi;

stimularea activitaților non-agricole care să corespundă principiilor

dezvoltării durabile (turism cultural, agro, silvo, eco și cicloturism etc);

prelucrarea produselor agricole și silvice, produse și obiecte tradiționale

din materii prime locale naturale, artizanat etc.

Grupul de Acţiune Locală va funcţiona pe baza unui statut şi act

constitutiv aprobat de membrii acestuia. GAL-ul va avea ca organ suprem de

conducere Adunarea Generală a Membrilor. De asemenea, va avea un comitet de conducere activ, format din 5-7 reprezentanţi ai membrilor, care se

vor întâlni în mod curent. GAL-ul va avea de asemenea angajaţi permanenţi.

Membrii Grupurilor de Acţiune Locală vor trebui să aleagă un conducător

din domeniul administrativ sau financiar capabil să administreze fondurile

publice şi să asigure o activitate satisfăcătoare şi legală a parteneriatului, în

gestionarea fondurilor publice. Rolul managerului (pe lângă cel administrativ,

de control bugetar etc.) va fi în principal de a promova regiunea la întâlniri, evenimente, de a stabili noi contacte, de a facilita comunicarea dintre

parteneri etc.

Finanţarea activitaţii GAL-ului se va realiza din finanţările de la bugetul

de stat sau din proiectele europene pe care le va realiza

Proiectul încurajează şi dezvoltă contactele şi schimburile între actorii

locali, conlucrarea între operatorii privati şi instituţiile publice, facilitând

cooperarea şi implicarea activă.

Obiectivul general al proiectului , respectiv „Cresterea capacitatii organizationale a comunitatilor rurale din spatiul cuprins de parteneriat,

promovarea dezvoltarii economice, sociale si a mediului, consolidarea

competitivitatii si a conditiilor normale de trai, a sustenebilitatii si coeziunii”

se va materializa prin realizarea de materiale de informare şi promovare, ce

vor fi diseminate atât la nivel local cât şi pe scară largă.

Originalitatea proiectului constă în realizarea cadrului şi motivaţiei pentru

a antrena un număr cât mai mare de participanţi în activităţi comune, motive

de relaţionare, realizare contacte şi cunoaştere în vederea realizãrii de demersuri comune.

Este important de subliniat că acţiunea proiectului, încearcă pentru

prima data în zonă, conectarea actorilor locali la o problemă: dezvoltarea

locala. În cadrul proiectului se urmareşte implicarea activă a comunităţii locale,

aceasta constituind totodatã si grupul ţinta.

Actorii cheie din comune (grupuri a minorităţilor etnice, grupuri a

tinerilor sub 40 de ani, grupuri cu o reprezentare echilibrată a femeilor,

organizaţii agricole, grupuri/reprezentanţi ai sectorului forestier,

reprezentanţi ai sectorului economic, grupuri de parteneri privaţi,

reprezentanţii societăţii civile ), vor avea un rol dual în proiect, pe de o parte

sprijinind realizarea activităţilor de informare, animare şi participand la

înfiinţarea unui Grup de actiune Locala şi, pe de altã parte, fiind beneficiari ai

sesiunilor de informare.

Pentru realizarea activităţilor proiectului se vor utiliza atât resurse materiale, cât şi parteneriate strategice între actorii locali ce pot contribui la

realizarea activităţilor şi diseminarea rezultatelor.

Rezultatele vor conduce la atingerea obiectivelor proiectului şi vor

produce beneficii ce pot fi concretizate pe termen lung prin impactul major la

dezvoltarea economică locală. Rezultatele obţinute vor contribui la realizarea

obiectivelor precum şi oferirea unui exemplu de bună-practică pentru alte

comunităţi.

Pentru înfiintarea GAL-ului s-a ţinut cont de urmatoarele criterii: Teritoriul să aibă o populatie cuprinsă între 30.000 si 70.000 de locuitori

(criteriu îndeplinit, teritoriul cuprinzând un număr de 44.404 de locuitori;

rezultă clar că populaţia cuprinsă în teritoriul definit de „Grupul de Actiune

Locală‖ este mai mare de 30.000 de locuitori şi mai mică de 70.000 de

locuitori aşa cum prevede programul);

Densitatea populatiei, să fie mai mica de 75 loc./kmp (criteriu îndeplinit,

densitatea fiind de 56,49 locuitori/Km2); Teritoriu să cuprindă zone Natura 2000, zone cu valoare naturală

ridicată, zone afectate de restructurarea industriala ( criteriu îndeplinit,

aflându-ne în Zona a două SITURI NATURALE, declarate oficial Zona

Natura 2000 , conform Formularului Standard NATURA 2000 pentru ariile

de protecţie specială SPA, respectiv: Reţeaua Natura 2000 a Iazurilor de pe

Valea IBĂNESEI – BAŞEU şi Reţeaua Natura 2000 a Parcului Natural

„LUNCA ŞI TERASELE PRUTULUI ”.

Parteneriatele să cuprindă: Grupuri cu reprezentanţi ai minorităţilor etnice (cel putin o organizaţie a

minorităţilor – criteriul îndeplinit , întrucât în aria GAL-ului se află 2

etnii conlocuitoare: grupul etnic al Ucrainenilor şi grupul etnic al

Rromilor; Grupuri cu o reprezentare echilibrată a tinerilor (cel putin 25% tineri cu

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 5

PRIMĂRIA, ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII

ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI

CONSILIULUI LOCAL VLĂSINEŞTI DIN LUNA IANUARIE

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului local din data de 15.12.2011. 2. Proiect de hotârâre privind stabilirea veniturilor medii lunare obţinute de persoanele beneficiare de ajutor social pentru anul 2012.

3. Proiect de hotărâre privind stabilirea acţiunilor şi lucrărilor de interes local pentru persoanele apte de muncă, beneficiare ale Legii nr. 416/2001

privind venitul minim garantat. 4. Proiect de hotărâre privind acordare burse elevilor din şcolile comunei Vlăsineşti.

5. Proiect de hotărâre privind delegarea primarului comunei Vlăsineşti pentru a semna la BCR actele necesare derulării proiectelor cu finanţare

europeană.

6. Proiect de hotărâre privind modificarea Hotărârii Consiliului local nr. 23/2011 privind modificarea Hotărârii nr. 47/2010 privind stabilirea

obligaţiilor financiare pentru funcţionarea structurii de audit public intern.

7. Proiect de hotărâre privind modificarea contractului de salubrizare încheiat cu S.C. PAVRA COM S.R.L. Botoşani. 8. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local de venituri şi cheltuieli al comunei Vlăsiineşti pe anul 2012.

(Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian TRUFIN).

ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI

CONSILIULUI LOCAL

VLĂSINEŞTI DIN LUNA

FEBRUARIE

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului

local din data de 26.01.2012.

2. Proiect de hotărâre privind reorganizarea reţelei şcolare a comunei

Vlăsineşti, judeţul Botoşani. 3. Proiect de hotărâre privind însuşirea variantei finale a proiectului

de stemă a comunei Vlăsineşti.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării Asociaţiei

grupul de Acţiune Locală (GAL) „Valea Başeului de Sus”.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea înfiinţării Poliţiei locale în

cadrul aparatuluiu de specialitate al primarului comunei Vlăsineşti, judeţul Botoşani.

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei, statului de

funcţii şi statului de personal a aparatului de specialitate al primarului comunei Vlăsineşti.

7. Proiect de hotărâre privind modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea

Consiliului local nr. 66/15.12.2011 privind stabilire impozite şi taxe locale, a unor taxe speciale pe anul 2012 persoanelor fizice şi

juridice.

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor a comunei Vlăsineşti pe anul 2012.

9. Proiect de hotărâre privind aprobarea Procedurii privind

înregistrarea, evidenţa şi radierea mopedelor, maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole, forestiere,

tractoarelor care nu se supun inmatriculării de pe raza comunei

Vlăsineşti. 10. Proiect de hotărâre privind aprobarea Caietului de sarcini pentru

gestionarea directă a serviciului de iluminat public al localităţii

Vlăsineşti.

( Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian

TRUFIN).

ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI

CONSILIULUI LOCAL VLĂSINEŞTI DIN LUNA MARTIE

1. Aprobarea procesului-verbal al şedinţei ordinare a consiliului local din data de 29.02.2012.

2. Proiect de hotărâre privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante/temporar vacante

corespunzătoare funcţiilor contractuale din aparatul de specialitate al primarului comunei Vlăsineşti.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea contului de execuţie bugetară pe anul 2011.

4. Proiect de hotărâre privind declararea perioadei 1 aprilie – 30 aprilie 2012 „Luna curăţeniei‖ pe raza comunei Vlăsineşti.

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea cuantumului maxim şi a condiţiilor de acordare a prestaţiilor financiare excepţionale în

conformitate cu prevederile art. 122 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

( Toate proiectele au fost iniţiate de primarul comunei, ing. Lucian TRUFIN).

Secretar, Alexandru TRUFIN

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 6

Conform analizei Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă ‖Nicolae Iorga‖ al judetului Botoşani în perioada 17-

19 martie 2012, pe teritoriul judeţului Botoşani s-au produs

un număr de 41 incendii de vegetaţie uscată, mirişti sau

resturi vegetale, care au afectat aproximativ 510 ha şi au pus

in pericol viaţa oamenilor, locuinţe, obiective socio-

economice, reţele de distribuţie a energiei şi căi de

comunicaţii. Valoarea pabubelor materiale depăşeşte 45.000

lei.

Aceste incendii au fost generate de acţiunile

cetăţenilor pentru igienizarea curţilor, grădinilor şi terenurilor

agricole, fără a se respecta prevederile legale referitoare la

prevenirea incendiilor şi protecţia mediului.

Art. 96 pct. 9 din OUG 195/2005, privind protecţia

mediului precizează că ”proprietarii şi deţinătorii de

terenuri, cu titlu sau fără titlu, au obligaţia de a nu arde

miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fară

acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi

fără informarea in prealabil a serviciilor publice

comunitare pentru

situaţii de urgenţă”.

Încalcarea acestei

obligaţiuni constituie

contravenţie şi se

sancţionează cu

amendă de la 3.000 lei

la 6.000 lei, pentru

persoane fizice şi de la

25.000 lei la 50.000 lei,

pentru persoane

juridice.

Iar art. 8 din

Ordinul comun

M.I.R.A./M.A.D.R. nr.

605/579 din 2008,

pentru aprobarea

Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe

timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti,

SERVICIUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

vă prezintă cadrul legal privind

arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale de pe terenurile agricole

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 7

vegetatie uscată şi resturi vegetale‖ menţionează, că arderea

miriştii, vegetaţiei uscate si a resturilor vegetale se execută

numai după obtinerea permisului de lucru cu focul, emis

prin grija primarului, de către şeful serviciului pentru

situaţii de urgenţă sau persoana desemnată în acest sens.

Singura situaţie în care nu este necesară emiterea

permisului de lucru cu focul o reprezintă arderea deşeurilor

şi resturilor furajere in cadrul gospodăriilor cetăţeneşti.

Vă mai informă că în această perioadă, reprezentanţi

ai Comisariatului Judeţean Botoşani al Gărzii Naţionale de

Mediu şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ‖Nicolae

Iorga‖ al judeţului Botoşani se vor deplasa in teren pentru

verificare, identificare pe bază de coorodnate GPS, a

proprietarilor terenurilor afectate de incendii/arderi

necontrolate şi vor aplica sancţiuni contravenţionale, conform

legislaţiei în vigoare.

Este bine să mai ştiţi că procesele-verbale de

intervenţie pentru stingerea incendiilor produse în această

perioadă şi cele care vor urma, vor fi communicate Agenţiei

de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură Botoşani, instituţie

abilitată cu întocmirea documentaţiilor pentru

neacordarea subvenţiilor ce se derulează prin fonduri

europene.

Şef Serviciu,

Mircea CALANCEA

RETROSPECTIVĂ ÎN ISTORIE

UNIREA (24 IANUARIE 1859)

În urm încheierii convenţiei de la Paris fură convocate două adunări legislative la

Iaşi şi la Bucureşti , cu scopul de a alege separat pe domnii principatelor. Alegerea

avu loc întâi în Moldova. Aici o parte din boieri susţineau candidatura fostului

domn Mihail Sturza, alţii pe a fiului său, Grigore Sturza.

Partidul naţional în frunte cu Kogâlniceanu şi Costache Negri era divizat şi

nu se fixase asupra unei candidaturi. În cele din urmă căzură de acord ca să susţie

candidatura ca domn a colonelului Alexandru Ioan Cuza.

Alexandru Cuza făcea parte dintr-o veche familie boerească din judeţul

Fălciu, înrudită cu familia cronicarului Miron Costin. Făcuse studii în Franţa şi luase

parte la mişcarea de la 1848 alături de tinerii naţionalişti. În vremea lui Vogoride

fusese numit ispravnic (prefect) al judeţului Covurlui, dar îşi dăduse demisia,

nevoind să ajute pe caimacam la falsificarea alegerilor.

În adunare era acum vice preşedinte. Alegerean avu loc la 5 Ianuarie (stil

vechi) şi Cuza fu ales cu unanimitatea voturilor, celelalte candidaturi fiind retrase.

În Ţara Românească erau deasemenea mai mulţi candidaţi, dar se părea că

cele mai multe şanse de a fi ales domn le are fostul domnitor Gheorghe Bibescu.

Alegerea însă se amânase ca să se afle mai întâi rezultatul celei din Moldova. La 24

Ianuarie (stil vechi) deputatul Vasile Boerescu propune candidatura domnului Moldovei la tronul Ţării Româneşti. Convenţia

de la Paris hotărâse ca să fie două alegeri separate, nu specificase însă că aceiaşi persoană nu poate fi aleasă de ambele

adunări. Vasile Boerescu arată că astfel se poate totuşi îndeplini unirea cea mult dorită şi făcu apel la patriotismul tuturor,

amintind că Gheorghe Bibescu fusese pentru unire în divanul ad-hoc şi acum nu mai poate candida împotriva ei. Adunarea

impresionată de cuvintele lui votează în unanimitate alegerea lui Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Unirea principatelor

române într-un singur stat era în sfârşit îndeplinită.

O delegaţie munteană se duse la Iaşi să ofere domnia ţării lui Cuza. Cu această ocazie C.A. Rosetti spuse noului

domn: „Primeşte ales al României, împreună cu coroana Ţării Româneşti, pe care ţi-o aducem, inimile a două milioane şi

jumătate de Români, cari te asigură că atâta timp cât vei purta steagul unirii, al naţionalităţii, al dreptăţii şi al libertăţii,

Muntenii şi Moldovenii te vor urma ca un singur om‖. Alexandru Cuza porni atunci spre Bucureşti, unde primul domn al

României fu primit cu triumf.

Austria se gândea să se opuie cu forţa la unire şi se

pregătea să ocupe principatele cu armatele sale. Dar atunci iarăşi

împrejurările externe fură favorabile Românilor; căci curând

după proclamarea unirii izbucni războiul de unitate al Italiei.

Armatele franceze comandate de Napoleon III şi aliatul său

Victor Emanuel II al Piemontului, bătură pe austrieci la Magenta

şi Solferino. În urma acestor înfrângeri Austria fu silită să

încheie pace şi trebui să renunţe a se mai opune la unirea

principatelor române.

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 8

Straşnic domn a mai fost Cuza-Vodă.

El a făcut şcoalele, el ne-a dat pământ şi tot el a surpat pătulele împărăteşti. Şi bine a făcut. Că bagă

acolo fitece român treisprezece baniţe de porumb în tot anul şi, când să-şi ia şi el agonisita, tot ce răgăduise

acolo, tocmai după trei ani, i se dedeau numai trei baniţe din tot ce pusese.

Ziceau cârmuitorii că l-au mâncat şoarecii, şi porumbul era mâncat de cioclii satului.

Tot el a silit pe ciocoi să plătească bir şi să asculte de legi. Ba ălor care n-ascultau le da fum.

Cuza-Vodă nu era fudul. Umbla aşa ca noi şi, de multe ori, ca să prinză pe mulţi slujbaşi cu ocaua

mică, îşi schimba faţa şi hainele să nu-l cunoască nimeni.

Unde pomeneai la el trăsuri şi slugi puzderie şi bogăţii strânse grămadă, cum era la Bibescu? Ăla se

plimba prin ţară cu mare alai; avea la căleaşcă şaisprezece cai albi, cu hamurile roşii şi vizitii stângaci.

Tot Cuza-Vodă a unit ţărişoarele noastre, pe Valahia cu Ţara Moldovenească, de a făcut ţara noastră

straşnic de mare şi de puternică, cum e azi.

Când s-a dus, cică, la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat peste amândouă

ţările, a făcut lucruri aşa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci.

Ştiţi ce?

Era obiceiul ca domnii ţării noastre, când intrau la împărat, să se târască de la poarta curţii palatului

până la picioarele împăratului în genunchi.

Cuza însă nu era omul să sufere ruşinea asta. A mers la palat drept, cu fruntea sus şi cu sabia

zornăind, ca un Făt-Frumos.

- Îngenunche şi mergi târându-te, băiete, dacă vrei să fii primit, i-au strigat paznicii de la poartă.

- Asta n-oi face-o eu niciodată, a strigat Cuza supărat. Şi dacă vi-i vorba pe-aşa, mă duc de unde-am

venit!

Dacă l-au văzut plecând turcii, au spus împăratului şi ăsta a dat poruncă să-l primească aşa.

A intrat Cuza-Vodă.

- Bună ziua, Înălţate împărate!

I-a mulţumit în limba lui şi apoi, mirat că-l vede înaintea-i drept, soldăţeşte şi fără sfială, l-a întrebat:

- De ce ai venit aşa?

- Aşa m-a trimis pe mine Ţara, a răspuns Cuza cu aşa mândrie şi aşa curaj că s-a mirat şi împăratul.

Şi, el ştie cum o fi vorbit şi ce o mai fi vorbit, că a îmblânzit inima turcului şi a ascultat împăratul

dorinţa lui Cuza.

L-a pus pe urmă împăratul pe Cuza la masă cu el, au

mai vorbit ei ba de una, ba de alta şi, când să plece, l-au dus

turcii pe vodă Cuza cu o cinste nemaipomenită, până la

Constanţa.

Se mirau turcii, se mirau cadânele, se mirau paşii şi

boierii lor când îl vedeau şi-l priveau ca pe un viteaz din

poveşti:

- Bre, bre, bre! La noi n-am văzut aşa om.

RETROSPECTIVĂ ÎN ISTORIE

CUZA - VODĂ

(Literatura populară)

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 9

EVOCĂRI

Timp de un veac şi mai bine ( de dincoace de Cuza şi până mai ieri )

învăţământul românesc a fost organizat, la toate nivelele, pe baze iluministe,

după model francez, având la origini opera unui spirit superior, mare

matematician şi sociolog, şcolit în universităţile franceze, armean de origine, dar

mai român decât mulţi alţi români, Spiru Haret.

Autoritatea sa ştiinţifică şi poziţia politică l-au ajutat să conducă

Ministerul Instrucţiunii Publice în trei legislaturi liberale ( 1897-1899), (1901

-1904), (1907-1910) şi să-şi pună în practică cele mai moderne principii despre

învăţământ: pregătire ştiinţifică riguroasă şi instrucţie practică; o superioară

înţelegere a învăţământului laic în angrenajul progresului ştiinţific.

Spiru Haret a creat acea „nobilime de catedră―, după cum regele Carol I a

făcut din ofiţerimea română ,,nobilimea de sabie―. Se reorganizează sau se

înfiinţează altele, peste tot în ţară, şcolile normale de învăţători. Construieşte şcoli de tip ,, haretian‖, dă

prestanţă educatorului, oferindu-i independenţă materială şi locuinţă în şcoală. Luându-şi misiunea în

serios, aşa s-au impus cele două autorităţi morale în lumea satului: ,,popa şi domnu` învăţător―.

Pentru zona noastră, au făcut istorie Şcoala Normală ,,Vasile Lupu― de la Iaşi, Şcolile

Normale ,,Mihai Eminescu― şi ,,Despina Doamna―din Botoşani, Şcoala Normală ,,Alexandru

Vlahuţă― de la Şendriceni. Şendriceniul, mai ales, a însemnat un fel de Heidelberg (oraşul german al

frumoaselor studenţii), la proporţii locale, pentru tineretul din zona noastră, cu predispoziţii de studiu, din

perioada interbelică.

Absolvenţii acestor şcoli trebuiau să devină ,,Luminători ai satelor―, să instruiască, să

culturalizeze, să-i încurajeze pe ţărani în acţiuni cooperatiste, să-i îndrume în relaţii bancare; gospodăria

învăţătorului şi lotul şcolar trebuiau să fie model pentru sat. Gândirea aceasta era sprijinită şi de opera

marelui sociolog Dimitrie Gusti.

Generaţia mea a fost formată de reprezentanţii acestui învăţământ, peste care a trecut războiul şi s

-a prăbuşit orânduirea socialistă, rămaşi acum umbre ale trecutului.

Am găsit la începutul anilor `50, elev în clasa I, la Şcoala din Vlăsineşti, un nucleu de învăţători

de certă vocaţie, care a impus prestigiul şcolii şi a atras încrederea şi simpatia colectivităţii: soţii

Alexandru şi Olga Lebădă, C-tin şi Elena Trufin, Ioan Honciuc şi, mai târziu, Alexandru Faliboga.

Reforma învăţământului din 1948 a introdus, în locul ideologiei religioase,

ideologia politică, conceptul ,,Învăţământului de masă― şi componenta

ştiinţifică tributară numai laboratoarelor sovietice. Educatorii au fost nevoiţi

să schimbe ,,demersul didactic― din mers. Şcoala primilor doi ani se

confundă, pentru mine, cu persoana Doamnei Învăţătoare Olga Lebădă

(1913—1986), căreia niciodată n-am putut să-i imit scrisul caligrafic, dar de

care am rămas legat afectiv până în ultima ei zi din viaţă. Ţinându-i mâna pe

patul de spital de la Săveni, a mai putut să-mi şoptească ultimul ei crez: ,,

Haralambie, în măsura în care îţi vei respecta partenerul de viaţă, în

aceeaşi măsură vei fi respectat!...―. Pentru cine a spus-o?!...Pentru

mine ?!...Sau a fost un remember al propriei sale vieţi, ştiut fiind că a fost de

o deosebită eleganţă în relaţiile de familie şi în societate. Avea o permanentă

atitudine catifelată în dialog, proprie, inconfundabilă (ocolind asperităţile

verbale), accentuată către sfârşitul vieţii şi de marile încercări prin care trecuse. A suportat prigoana

ÎNTRE OGLINZI PARALELE – Partea I

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 10

chiaburească până la sărăcie; în 1952 cei apropiaţi nu i-au putut ierta fiicei de vechil boieresc faptul că se

plimba, cândva, în trăsură, cu pălărie albă. Au ajutat-o să-şi piardă postul de la Vlăsineşti, oferindu-i, cu

mari dificultăţi, un post la Miron Costin. Către sfârşitul vieţii a fost lovită crunt de moartea tragică a fiicei

sale, Lenuş.

Soţul învăţătoarei mele, învăţătorul Alexandru Lebădă (1905 – 1992) a

fost, poate, singurul dintre oamenii şcolii cu largi predispoziţii pentru

exerciţiul afacerilor. După anii de stagiu petrecuţi în Ardeal, se întoarce în sat

cu două batoze, le exploatează o vreme, apoi le vinde şi cumpără o turmă de

tăuraşi. După valorificarea lor, construieşte prima casă de cărămidă din sat (nu

am în vedere curtea boierească), un duplex confortabil şi semeţ ce străjuieşte

centrul satului. Această stare i-a adus mari neplăceri în anii '50 ai prigoanei

staliniste. Veşnic hărţuit, a fost extorcat de cote şi de impozite, până la

sărăcie. Către sfârşitul carierei, a transmis multor generaţii frumoase

deprinderi de îngrijire a pomilor şi a grădinii.

Seismele politice din epocă îl readuc în sat, în 1952, pe furtunosul

ALEXANDRU FALIBOGA(1893-1975), PERSONALITATEA CEA

MAI COMPLEXĂ A SATULUI VLĂSINEŞTI. COMBATANT ÎN

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL, CAVALER AL ORDINULUI ,,MIHAI

VITEAZUL“ PENTRU LUPTELE DE LA MĂRĂŞTI, SOCIALIST

ENTUZIAST ŞI APOI DEZAMĂGIT. FOST PREFECT ŞI DEPUTAT

ÎN PARLAMENTUL DE DUPĂ 1945, DOUĂ CONDAMNĂRI LA

MOARTE PENTRU IDEILE ÎN SLUJBA COLECTIVITĂŢII, ÎI

AUREOLEAZĂ NIMBUL.

ÎN 1953 A FOST ARESTAT CHIAR DIN FAŢA NOASTRĂ , DIN

SALA CLASEI a III-a. DUPĂ ARESTARE I-A FOST CONFISCATĂ ŞI S-A IROSIT O URIAŞĂ

BIBLIOTECĂ DE COLECŢIONAR. DORINŢA LUI, EXPRIMATĂ ÎN FAŢA MULTORA, A

FOSTA CA MODESTA LOCUINŢĂ SĂ SERVEASCĂ DE BIBLIOTECĂ SĂTEASCĂ. NUMAI CĂ

RECUNOSCĂTORII URMAŞI AU TRANSFORMAT-O ÎN LOC DE ÎMPERECHERE PENTRU

RÂMĂTORI ŞI CORNUTE. CA PESTE TOATE ALE LUMII, ŞI PESTE AMINTIREA LUI

ALEXANDRU FALIBOGA S-A AŞTERNUT UITAREA.

(partea a II-a, pentru numărul următor al revistei)

Prof. Haralambie HOLIC

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 11

Bilanţul primului semestru s-a încheiat:doamnele educatoare

sunt mulţumite de rezultatele dobândite în pregătirea preşcolarilor,

iar doamnele învăţătoare au argumente şi mai convingătoare ce

atestă evoluţiile bune şi foarte bune ale elevilor din cl. I - IV la

învăţătură:calificativele din cataloage,caietele de teme,testele şi

mediile semestriale. Aproape la fel se prezintă situaţia claselor

gimnaziale, a căror majoritate o constituie elevii de bună calitate

(silitori la învăţătură, cu o conduită ireproşabilă, buni colegi şi,

mai ales, stăpâniţi de un puternic sentiment al responsabilităţii

pentru propriile fapte, dar şi pentru ale celor din jur). Chiar aşa

stând lucrurile, în mare, cu siguranţă că mai există în şcoala

noastră şi multe neîmpliniri şi mai avem în faţă încă un semestru

din acest an şcolar, unul mai lung. Dacă ne-am declara de pe acum

mulţumiţi, riscăm să greşim…

Tocmai ce mai avem de făcut în semestrul al doilea mi se pare

şi mai interesant decât ceea ce am realizat până acum.

O anchetă pe care am întreprins-o în toate clasele şcolilor, pe

această temă, a evidenţiat chiar o unanimă preocupare pentru ceea

ce ne aşteaptă pe toţi, gândurile liderilor cu care am dialogat

putându-se constitui într-un ANGAJAMENT PENTRU

SEMESTRU AL II-LEA.

După o vacanţa cu sărbătorile fascinante ale Crăciunului şi Anului Nou, cu frumoasele obiceiuri

tradiţionale ale poporului nostru ne-am regăsit, iarăşi, la ŞCOALĂ.

Aici, timp de 20 de săptămâni, între care se vor interpune două de vacanţă (de Paşti), ne aşteaptă

lecţii, învăţătură şi mai temeinică, teme mai complexe şi corecte, studiu individual susţinut, activităţi

suplimentare de pregătire, organizate de şcoală, teste, simulări pentru examenul de EVALUARE

NAŢIONALĂ, şi multe altele.

Săptămâna 2-6 aprilie 2012 va fi dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul

programului numit "Şcoala altfel". In această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit

al unităţii de învăţământ, iar programul "Şcoala altfel" se va desfăşura în conformitate cu un orar special.

Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preşcolari / elevilor şi a cadrelor didactice în

activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în

valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul

naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale. Activităţile vor fi

organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menţionate, acoperind cel puţin numărul de ore prevăzut în

orarul obişnuit al şcolii atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice. Elevii au obligaţia de a participa la

activităţile pentru care s-au înscris, absenţele fiind înregistrate în catalog, la rubrica "Purtare".

O altă noutate în activitatea noastră o constituie înscrierea online a copiilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 7

ani, fie în clasa pregătitoare, fie clasa I, în funcţie de solicitarea părinţilor. Aceasta va avea loc în perioada 05

-16 martie2012 .

Toţi elevii râvnesc să promoveze clasa cu rezultate cât mai bune (fără repetenţi şi corigenţi!), să

primească premii şi menţiuni, pentru ca astfel să-i satisfacă pe profesorii lor pentru munca depusă de aceştia,

cu migală şi devotament, şi totodată pe iubiţii lor părinţi, cărora le datorează multă recunoştinţă.

Prof. Livia CIUCĂLĂU – director coordonator

ŞCOALA, ACEEAŞI LUMINĂ

PRIORITĂŢILE SEMESTRULUI AL II-LEA

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 12

Pe la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut, am avut plăcuta surpriză să aflu (pe

Net) că Victor Axinciuc, născut la 12 februarie 1928 în Vlăsineşti, judeţul Botoşani,

cercetător asociat-pensionar la Institutul de Economie Naţională, a fost propus de

Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a Academiei Române drept

candidat pentru a fi ales ca membru de onoare al celei mai înalte Instituţii Ştiinţifice a

ţării. O lună mai târziu, aceeaşi sursă a confirmat că „…în adunarea generală a

membrilor de onoare al Academiei Române, din 15 decembrie 2011, Victor Axinciuc

a fost ales, prin vot secret, membru de onoare al Academiei Române”.

La această veste, m-am simţit cuprins de un puternic sentiment de mândrie că

la constelaţia oamenilor de seamă născuţi în această istorică aşezare se mai adaugă un

nume. Dar, în acelaşi timp, m-a încercat şi un sentiment de jenă, că această

personalitate îmi era prea puţin cunoscută. Şi, pe dată, m-am hotărât să-l „redescopăr‖

ca vlăsineştean.

Am întreprins, mai întâi, o anchetă printre multele familii (din sat) cu acelaşi nume, dar fără să-i

găsesc vreo rudă sau pe cineva care să-şi amintească, oricât de puţin, de familia distinsului profesor. Şi, chiar

dacă nu aveam nici o îndoială că membrul de onoare al Academiei Române de-acum a văzut aici lumina zilei,

m-am adresat şi serviciului de resort din primăria locală, care mi-a pus la dispoziţie Registrul stării civile

pentru naşteri ( 1928), unde, sub Nr. 21 (p. 23), a fost consemnat actul său de naştere, din care cităm: „… anul

una mie nouă sute douăzeci şi opt, luna februarie, ziua paisprezece, orele nouă, înainte de amiază. În ziua de

douăsprezece ale prezentei luni, la orele două dimineaţa, s-a născut la casa mamei sale, din satul şi comuna

Vlăsineşti, un copil de sex bărbătesc, căruia i s-a dat prenumele de Victor. Fiu al Doamnei Aneta, născută

Hriţcu, în etate de douăzeci şi şase ani, de profesie agricolă, domiciliată în satul şi comuna Vlăsineşti, judeţul

Dorohoi. Naşterea a fost declarată de către Domnul Gheorghe Axinciuc, în etate de treizeci şi doi ani, de

profesiune şofer, domiciliat în satul şi comuna Vlăsineşti, judeţul Dorohoi…care a fost faţă la naştere şi ne-a

înfăţişat copilul, declarându-ne, totodată, că îl recunoaşte de al său…”.

A rămas să dezleg misterul prin care s-au şters urmele de aici ale familiei din care s-a ridicat

personajul acestor rânduri. M-a ajutat, în această tentativă, chiar Domnul Victor Axinciuc, cu care am avut

onoarea să vorbesc în două rânduri la telefon. Am reţinut de la Domnia Sa că primul pas care i-a marcat

despărţirea de Vlăsineşti l-a făcut la vârsta de patru ani, când, împreună cu părinţii s-au mutat în târgul

Săveni, unde a şi învăţat primele două clase primare. De aici, urmând chemarea destinului, familia Axinciuc s-

a stabilit la Botoşani, unde şi-a continuat pregătirea şcolară până la absolvirea liceului, timp în care şi-a

prefigurat şi profilul de mai târziu. A devenit, apoi, student al Academiei de Studii Economice din Bucureşti

şi, după absolvire, în 1951, a fost numit asistent universitar în cadrul acesteia, îndeplinind, apoi, de-a lungul a

şase decenii, diferite funcţii în specialitate în instituţii de învăţământ superior de cercetare academică, până la

profesor universitar şi cercetător ştiinţific. În 1956, şi-a susţinut doctoratul la Universitatea „Lomonosov‖,

atribuindu-i-se, astfel şi gradul de conferenţiar universitar.

A parcurs, în continuare, ascensiunea specialistului împlinit: profesor universitar şi membru

corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (1970); membru al Societăţii de Ştiinţe Politice şi

Drept Internaţional, al Asociaţiei Economiştilor etc. A participat la diferite reuniuni internaţionale de

specialitate.

OAMENI DE SEAMĂ AI COMUNEI

VICTOR AXINCIUC,

REPUTAT ECONOMIST, MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI

ROMÂNE, A VĂZUT LUMINA ZILEI ÎN VLĂSINEŞTI

„ Ştiinţa e aşa de nesfârşită în cel mai mărunt din punctele ei, încât, după mii de cercetători,

ea are încă ceva de dat oricui se apropie cu inima curată de dânsa‖

(NICOLAE IORGA)

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 13

Iar contribuţia Domniei Sale la cercetarea şi îmbogăţirea domeniului de care s-a ocupat a fost elocvent

prezentată în „Justificarea (motivarea) propunerii” de a fi ales ca membru de onoare al Academiei Române,

recomandat de Acad. Tudorel Postolache, Acad. Mugur Isărescu şi Acad. Iulian Văcărel: „Cercetările lui

Victor Axinciuc timp de şase decenii, în domeniul istoriei economice, şi publicate în cărţi şi periodice au adus

contribuţii majore la comensurarea şi analiza evoluţiei şi structurii trecutului economiei româneşti; autorul a

realizat constituirea seriilor statistice istorice ale economiei naţionale pe termen lung, a elaborat agregatele

de sinteză privitoare la produsul intern brut al României pe nouă decenii, a întreprins cercetări referitoare la

poziţia României în economia europeană precum şi pe alte teme esenţiale ale domeniului.

Prin aceste contribuţii, ştiinţele economice româneşti au dobândit un ansamblu de serii şi date, pe

termen lung, de mare necesitate şi importanţă pentru măsurarea şi analiza vieţii sociale româneşti din trecut

şi prezent. Acestea, împreună cu patrimoniul existent de date statistice, asigură activităţii de cercetare în

domeniu un nivel mai ridicat de exactitate a comensurării proceselor şi fenomenelor economico – sociale,

sporind substanţial rigoarea ştiinţifică a investigaţiei istorice; ele oferă totodată date mai complete pentru

comparaţiile internaţionale ale României şi completează spaţiile libere de aproape un secol din statisticile

mondiale retrospective referitoare la ţara noastră”.

Personalitatea de cercetător a prof. Victor Axinciuc s-a impus cu autentică vocaţie opiniei de

specialitate, prin virtuţi deosebite, luate ca repere de conduită; o pasiune ardentă pentru studiu cu perseverenţă

şi dăruire, cu exigenţă de sine şi înaltă probitate ştiinţifică. Prin aceste calităţi şi prin laborioasa şi tenacea

activitate, Domnia Sa reprezintă unul din cei mai buni cunoscători actuali ai vieţii economico-sociale a

României din perioada dintre mijlocul secolului 19 şi mijlocul secolului 20, iar lucrările sale îl recomandă ca

autoritate ştiinţifică incontestabilă a domeniului. Cea mai mare parte a timpului de cercetare, trei decenii, a

desfăşurat-o în cadrul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române, la

Institutul de Economie Naţională, unde a elaborat proiectele principale referitoare la : „Evoluţia economică a

României în serii statistice de lungă durată (1859 – 1947)‖ - 3 volume; „Avuţia naţională a României

între 1860 – 1949‖; „Introducere în istoria economică a României‖ – vol. I; „Legiferarea şi

instituţionalizarea economiei moderne în România, 1859 – 1914‖; „formarea sistemului industrial

modern în România, 1859 – 1914‖; „ Produsul intern brut al României în serii seculare, 1862 – 2000‖;

în ultimii ani, pentru „Noua Enciclopedie a României‖ elaborează volumul „Evoluţia României, corpusul

principal de serii statistico – istorice şi comparaţii internaţionale, în perioada 1860 – 2007‖.

Din anul 1970, este membru al Comisiei de Istorie Economică şi Istoria Gândirii Economice a

Academiei Române, iar din 1981, vicepreşedinte al acestei comisii.

A participat activ la manifestări ştiinţifice în ţară şi străinătate, la congrese ale Asociaţiei

Internaţionale de Istorie Economică, Asociaţiei Internaţionale de Istorie, Asociaţiei de Studii Sud-Est

Europene, la conferinţe şi colocvii de profil din ţară şi străinătate. Pentru activitatea ştiinţifică prodigioasă i s-

au conferit ordine şi diplome: Ordinul Meritul Ştiinţific (1970), Premiile Academiei Române, P.S. Aurelian

(1980) şi Victor Slăvescu (2002); Diploma meritul Academic (2008) şi alte distincţii şi premii.

Cinstim şi noi personalitatea profesorului Axinciuc şi ne onorează, mai ales, pentru că Domnia Sa îşi

are rădăcinile în pământul nostru, îngemănare care consfinţeşte o şi mai mare rezonanţă numelui satului

Vlăsineşti.

Bibliografie:

Registrul stării civile pentru naşteri (1928) – Primăria comunei Vlăsineşti, judeţul Botoşani;

Enciclopedia istoriografiei Româneşti – coord. ştiinţific Prof. univ. dr. Ştefan Ştefănescu, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1970, p. 41 – 42;

Justificarea (motivarea) propunerii de candidat pentru alegerea ca membru de onoare – Academia

Română, Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice.

Prof. Gheorghe BURAC

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 14

Este înrădăcinat în conştiinţa oamenilor faptul că viaţa este jalonată de trei mari evenimente : naşterea , căsătoria,

moartea.Având în vedere importanţa lor deosebită atât pentru existenţa individuală, cât şi pentru cea a colectivităţii , momentele

în care ele se petrec au fost înconjurate cu multiple şi variate credinţe ce-şi au rădăcinile în însăşi evoluţia umanităţii.*

NAŞTEREA

Pretutindeni în Moldova, ca în întreaga noastră ţară – şi nu numai –,practicile

rituale ce însoţesc acest eveniment şi-au accentuat, de-a lungul vremii , latura lor

psihică şi educativă , un interes aparte manifestându-se, în această privinţă ,din

partea părinţilor celui ce urmează să se nască , cu mult timp înaintea

evenimentului propriu-zis.

Din bazinul Şomuzului Mare (situat în zona centrală a Podişului

Sucevei –cuprins între culoarele hidrografice ale Şomuzului Mic şi râul

Moldova) şi până la Prut (cu siguranţă şi dincolo ...), teritoriu în centrul căruia

se află comuna Vlăsineşti , aceste practici grupează aceleaşi acte, gesturi şi

credinţe minore, legate împreună de dorinţa de a evita agenţii nocivi ce ar putea

ameninţa viaţa mamei şi a pruncului ce se va naşte *, dar şi ritualul botezului ,

cumetria şi obiceiurile de după botez.

Mărturii ale identităţii de tradiţii în tot acest areal aflăm în câteva

lucrări monografice de referinţă: Monografia folclorică a satelor din zona

Şomuzului Mare , semnată de Ion H.Ciubotaru, cea a zonei Mitoc (limitrofă cu Prutul ), de Ilie Pascal , Monografia comunei

Drăguşeni(aflată pe valea pârâului Podriga, afluent al Başeului ), de Ortansa şi Aristotel Crâşmaru şi, deopotrivă, în studiul

Zona etnografică Botoşani, semnat de Angela Paveliuc-Olariu.

Aceleaşi ritualuri şi practici în legătură cu naşterea au fost confirmate

şi în satele din această comună , cu prilejul unor anchete la care au participat mai

multe persoane bine informate în privinţa tuturor obiceiurilor familiale specifice

tradiţiei locale. *

Femeia gravidă , mai ales la prima naştere, primeşte în perioada

sarcinii , ca şi după naştere, numeroase sfaturi de comportare cu certă valoare

practică .(În timpurile din urmă –până după Al Doilea Război Mondial –astfel de

sfaturi –unele de esenţă magică –erau primite de femeia gravidă din partea

moaşei satului –o femeie mai în vârstă, experimentată ,formată de o predecesoare

recunoscută într-ale moşitului; după anii ’60 ai secolului trecut , această misiune

o îndeplineşte asistenta de obstretică de la Dispensarul medical şi, în cazuri

deosebite , medicul).

Dorinţa de a anticipa sexul copilului (ce se va naşte) a făcut loc unor obiceiuri misterioase, adesea cu simplă valoare

anecdotică(care astăzi nu se mai practică):se presară , pe neştiute, puţină sare pe capul gravidei ,urmând ca ea să fie observată

de cei din jur ;dacă viitoarea mamă se scărpina mai întâi la nas, noul născut urma să fie băiat, dacă se scărpina la gură , urma să

fie fată.

Dar, mai presus, viitoarea mamă dorea –ce doresc mamele toate ,de când lumea –să dea naştere unui copil sănătos şi

frumos.Iar ca să fie aşa ,credea gravida(poate mai sunt şi astăzi cazuri),trebuia să evite priveliştele disgraţioase( oameni cu

cicatrici pe faţă, figuri urâte, mutilaţi, acte de violenţă, incendii ş.a.)care s-o sperie şi, ca urmare, să dea naştere unui copil cu

semne pe faţă, cu o infirmitate ori cu anumite afecţiuni psihice.

Tot pentru sănătatea viitorului copil , femeii gravide trebuie , dintotdeauna ,să i se dea de mâncare ceea ce pofteşte în

mod deosebit , altfel consecinţele putând degenera până la avort. *

Până spre jumătatea secolului trecut , naşterea avea loc acasă ,de cele mai multe ori , pe rogojină, într-una din

camerele de locuit , sub supravegherea moaşei din sat.După naştere, lehuzei i se dădea să bea rachiu şi untdelemn, ca să i se

potolească durerile facerii.Copilului i se tăia buricul şi tot moaşa îl spăla şi îl înfăşa.

După 1950 , când s-a înfiinţat o casă de naşteri în cadrul Spitalului din Săveni, de serviciile acestei unităţi au

beneficiat şi femeile din satele acestei comune, timp de 14 ani, până când, în 1964, autorităţile de atunci au înfiinţat şi la

Vlăsineşti o casă de naşteri(într-un spaţiu amenajat în casa fostului ,,chiabur’’ Nicu Faliboga, confiscată de

comunişti),încadrată cu medic şi personal mediu de specialitate.

Naşterea copilului se declară de către tătic, în termen de 1-2 zile, la Serviciul Stării Civile al Primăriei, care îi

eliberează Certificatul de naştere , cel dintâi şi cel mai important act de identitate al cetăţeanului abia venit pe lume.

În zilele imediat următoare naşterii , mama primeşte ,,rodină’’, daruri pentru ea şi copil , de la rude şi prieteni.

Între timp, se caută naş/naşi de botez.De obicei, la primul copil ,sunt solicitaţi naşii de cununie, şi numai dacă aceştia

sunt indisponibili, se apelează la altcineva din rândul rudelor sau al celor mai buni prieteni.

Până la botez, copiii sunt foarte atent supravegheaţi şi îngrijiţi.

Au rămas în amintirea celor mai în vârstă oameni din satele de aici cazuri de copii slabi şi bolnăvicioşi care, pentru a

fi salvaţi, erau,, vânduţi pe fereastră’’, de obicei unor femei care aveau copii mulţi şi sănătoşi, prilejuri cu care li se schimbau şi

numele de botez, pentru a nu-i mai recunoaşte forţele răului.

( Gheorghe BURAC, Monografie II, Dăinuiri etno-folclorice, Ed. Agata 2007).

( continuare în numărul următor al revistei)

OBICEIURILE TRADIŢIONALE

CICLUL FAMILIAL

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 15

ACTIVITATEA CULTURALĂ, LA ZI.

CALENDAR ENCICLOPEDIC

PERSONALITATEA LUNII IANUARIE poetului în două secțiuni, prima, cea antumă a fost publicată în

timpul vieții poetului de Titu Maiorescu la editura Socec, cu

puțin timp înainte ca mintea acestuia să se întunece în 1880. Cea

mai mare parte a creației sale a rămas în manuscris, predate de

Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române, unde au fost

folosite inițial de Perpesscius pentru ediția critică, inițiată în

1939 la Editura Fundațiilor Regale Regele Carol al II-lea, și

finalizată abia în anul 2000.

"Eminescu este un povestitor fantastic căruia i se

impune nu observarea realității, ci recompunerea ei

vizionară, grea de semnificații adânci. Nimeni înaintea lui

Eminescu și nimeni după el n-a reușit mai bine în acea

pictură fantastică a realității care amintește de arta unui

William Blake." (Tudor Vianu)

Mihai EMINESCU

162 de ani de la naştere

Mihai Eminescu (născut ca Mihail

Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani -

d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet,

prozator și jurnalist român, socotit de

cititorii români și de critica literară postumă

drept cea mai importantă voce poetică din

literatura română.

Debutul în literatură

1866 este anul primelor manifestări literare

ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare

profesorul de limba română Aron Pumnul.

Elevii scot o broșură, Lăcrămioarele

învățăceilor gimnaziști (Lăcrimioare... la mormântul prea-

iubitului lor profesoriu), în care apare și poezia La mormântul lui

Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25

februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din

Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aș avea. Iosif Vulcan îl

convinge să-și schimbe numele în Eminescu și mai târziu

adoptat și de alți membri ai familiei sale. În același an îi mai

apar în „Familia‖ alte cinci poezii.

Sufleor și copist

Din 1866 până în 1869, a pribegit pe traseul Cernăuți –

Blaj – Sibiu – Giurgiu – București. De fapt, sunt ani de

cunoaștere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor

și a realităților românești, un pelerinaj transilvănean al cărui

autor moral a fost Aron Pumnul.

Student la Viena și Berlin

Între 1869 și 1872 este student la Viena. Urmează ca

„auditor extraordinar‖ Facultatea de Filozofie și Drept (dar

audiază și cursuri de la alte facultăți). Activează în rândul

societății studențești

A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la

examene.

Eminescu la Junimea din Iași Eminescu a fost un membru foarte activ al societății politico-literară Junimea, unde fusese invitat de criticul și omul

politic Titu Maiorescu, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul

oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la

vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume,

aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române

de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.

Activitatea de jurnalist politic Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara

anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor

prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el

fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută

cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu

Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii

ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din

funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la Curierul de

Iași, publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de

junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost

angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul Timpul,

organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase

ani.

Receptarea operei eminesciene Opera poetică eminesciană a fost divizată de destinul

PERSONALITATEA LUNII MARTIE

Ion CREANGĂ

175 de ani de la naştere

Date biografice: n. 01.03.1837,

Humuleşti - m. 31.12.1889, Iaşi.

Povestitor şi memorialist.

Cel mai mare povestitor român, după

clasele primare absolvite la Humuleşti,

Broşteni, Târgu Neamţ şi Fălticeni, va

urma, la insistenţele mamei sale,

Smaranda, Seminarul Teologic din Iaşi

(1855-1858), întrerupt din cauza

decesului tatălui său. Se va hirotonisi

în 1859 şi, după un stagiu la Târgu-

Frumos, devine diacon la biserica „Trei Ierarhi‖ din Iaşi. Pentru

a promova, urmează Şcoala preparandală al cărei director, Titu

Maiorescu, va avea o influenţă decisivă asupra destinului său. La

sugestia acestuia începe să scrie manuale şcolare, primul

abecedar apărându-i în 1867. Cinci ani mai târziu, în urma unui

conflict cu autorităţile ecleziaste este exclus şi din cler şi din

învăţământ. Perioda grea ce urmează, când, pentru a se întreţine,

deschide o tutungerie, ia sfârşit odată cu înscăunarea aceluiaşi

Titu Maiorescu în fruntea învăţământului românesc, protectorul

său reînregimentându-l ca învăţător.

1875 este anul cel mai însemnat din biografia lui

Creangă: are succese însemnate în cariera didactică, îl cunoaşte

pe Eminescu, participă pentru prima dată la şedinţele Junimii şi

debutează literar în Convorbiri literare cu povestirea Soacra cu

trei nurori. Din păcate, starea sănătăţii i se va deteriora curând,

primele accese de epilepsie apărându-i în 1877. Concediile

medicale devin tot mai lungi, presentimentul sfârşitului tot mai

pregnant. Ultimul succes literar major îl are în 1888, când, la o

întrunire junimistă, citeşte partea a patra din Amintiri din

copilărie. Moare în ultima zi a lui 1889.

Considerat pe drept unul din cei mai mari scriitori

români din toate timpurile, asemeni marilor compozitori,

Creangă a creat geniale variaţiuni pe teme folclorice date. A fost,

indubitabil, un mare creator de literatură cultă, un desăvârşit

stilist.

Opera (selecţie): Capra cu trei iezi (1875); Povestea lui Harap-Alb

(1877); Fata babei şi fata moşneagului (1877); Amintiri din

copilărie (memorii, 1879).

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 16

Aprecieri critice: Garabet Ibrăileanu: În Creangă trăiesc credinţele,

eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia

poporului, cum s-au format în mii de ani de adaptare la

împrejurările pământului dacic.

Tudor Vianu: Nici un model popular nu i-a putut pluti

înainte lui Creangă, scriindu-şi Amintirile, dar, desigur, nici

prototipurile culte ale genului, primele autobiografii şi memorii

ale Renaşterii, înmulţite apoi în toate literaturile europene. Aici,

ca şi în poveştile şi povestirile sale, Creangă execută trecerea de

la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur

spontană.

IANUARIE

15 ianuarie

Ziua Culturii Naţionale 162 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi publicistului

Mihai EMINESCU (15.01.1850-15.06.1889)

24 ianuarie

Ziua Unirii Principatelor Române 150 de ani de la deschiderea, la Bucureşti, a primului Parlament unic

al României, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă unirea

definitivă a Principatelor Române.

30 ianuarie 130 de ani de la naşterea celui de al 32-lea preşedinte american

Franklin Delano ROOSEVELT (30.01.1882-12.04.1945 ).

160 de ani de la naşterea dramaturgului, prozatorului şi ziaristului I.

(on) L. (uca) CARAGIALE (30.01.1852-22.06.1912).

FEBRUARIE

4 februarie

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului

7-14 februarie Săptămâna căsătoriei - activităţi diverse pentru promovarea

căsătoriei

20 februarie

Ziua Mondială a Echităţii Sociale

21 februarie

Ziua Internaţională a Limbii Materne

MARTIE

370 de ani de la tipărirea primei cărţi în limba română din

Moldova, Mărturisirea ortodoxă, a lui Petru Movilă, mitropolitul

Kievului (martie 1642, Iaşi)

1 martie Ziua Mărţişorului

Ziua Mondială a Protecţiei Civile

175 de ani de la naşterea lui Ion CREANGĂ, cel mai mare

povestitor român. Membru de Onoare post-mortem al Academiei

Române (1948) (01.03.1837-31.12.1889)

430 de ani de la introducerea Calendarului Gregorian, cunoscut

ca calendarul creştin, iniţial în Italia, Portugalia şi Franţa

(01.03.1582)

3 martie Ziua Internaţională a Scriitorului

8 martie Ziua Internaţională a Femeii

9 martie Ziua Europeană a Victimelor Terorismului

15 martie

Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor

20 martie

Ziua Internaţională a Francofoniei

21 martie

Ziua Internaţională a Poeziei

24 martie 450 ani de la apariţia la Braşov a Tetraevanghelului slavon tipărit

de către diaconii Coresi şi Tudor

25 martie 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, tratat prin care s-

au pus bazele Comunităţii Economice Europene (25.03.1957)

27 martie Ziua Mondială a Teatrului

Lora CÎRLIGEANU - bibliotecară

BIBLIOTECA COMUNALĂ VLĂSINEŞTI

TRUPA ICARUS,

CÂŞTIGĂTOAREA PREMIULUI

FOREVER FOLK – 2011,

CATEGORIA „CEL MAI BUN TÂNĂR ARTIST”

„Muzica...nu poate înceta niciodată să fie cea mai înaltă şi cea mai eliberatoare dintre arte‖

( R. WAGNER, M.)

„Evenimentul de Botoşani din 17 octombrie 2009, într-

un articol intitulat „tinerii şi cântul folk”, semnala povestea

unor tineri din Săveni, care cu câţiva ani în urmă, „imberbi,

probabil sătui de muzica ieftină şi comercială ce li se oferea de

posturile noastre de radio şi televiziune, s-au gândit să

reactiveze muzica folk, muzica poeziei autentice, să ne transmită

prin note partea lor de puritate şi sublim”.

Acei tineri erau: ANDREI CICIOC (stg.), n.4 dec.1990, în

prezent, student în anul II al Facultăţii de Inginerie Alimentară

din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare‖ din Suceava, şef de

grupă, reprezentant al studenţilor în Consiliul de administraţie al

facultăţii, vicepreşedinte pe interne al A.S.U.S, cantautor şi

BOGDAN PINGHIREAC (drp.), n. 11 sept. 1993, acum elev

în clasa a XI-a la Grupul Şcolar „Dr. Mihai Ciucă‖ din Săveni,

membru în consiliul elevilor şi în Consiliul director al Asociaţiei Judeţene de Muzică Folk, corist al şcolii.

Ideea de a întemeia o formaţie a fost a lui Andrei Cicioc, elev pe atunci, în cl. a XII-a la Grupul Şcolar din Săveni.

Înclinaţia pentru muzică o avea încă de mic. I-o remarcase, mai întâi mămica sa şi i-a cultivat-o, apoi, bunicuţa lui, Margareta

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 17

Şuba, educatoare cu vocaţie la Grădiniţa din Vlăsineşti, unde nepotul i-a fost şi „elev‖ (preşcolar).

Tot de atunci, datează şi pasiunea lui pentru instrumentul de care a rămas ataşat până astăzi. Nimeni din casa CICIOC

nu bănuia că chitara aceea de mult uitată...undeva, ale cărei coarde n-au mai zdrăngănit de-aproape trei decenii, avea să-i

farmece lui Andrei cei mai frumoşi ani ai devenirii sale ca „artist‖, pe care, din când în când îi retrăieşte cu oarecare nostalgie.

Dintre amintirile lui din copilărie şi adolescenţă, mai durabile îi sunt cele trăite alături de părinţi în casa bunicilor şi la

Grădiniţa din Vlăsineşti, serbările cu scenele pe care a cântat şi jucat, frumos împodobite, cu obiecte de artizanat, izvodite de

minţile şi mâinile gospodinelor din sat, şi cu flori de toate culorile, iniţierea în tainele literelor şi a rostirii artistice,

supravegheată prietenos de învăţătoarea Elena Hudescu şi profesoara de limba şi literatura română, Angela Ungureanu, jocurile,

oamenii şi pitorescul locurilor.

Când a luat fiinţă formaţia ICARUS, Andrei era vocea acesteia. Debutase în spectacol cu Bogdan Pinghireac (la

chitară), atunci elev în cl. a IX-a la liceul din Săveni. Verişor cu Andrei, el îşi descoperise pasiunea pentru chitară cam în

acelaşi timp cu el. Se dedicase acestui instrument perseverând şi exersând

mereu. Aşa a ajuns să realizeze acorduri din ce în ce mai captivante şi o

solistică la nivel înalt, îndeplinindu-şi dorinţa, care îl stăpânea încă din

copilărie, de a ajunge la inimile oamenilor cu muzica sa, iar sunetul fin al

coardelor chitarei să-i facă să vibreze împreună cu el.

Primele lor reprezentaţii au avut loc pe scenele oraşului, apoi,

câştigând în popularitate prin participarea la diferite concursuri şi

festivaluri, au ajuns să promoveze pe scene de nivel judeţean, zonal şi

chiar naţional.

Cu fiecare spectacol, deveneau mai entuziaşti, simţind că

publicul îi apreciază şi îi iubeşte; în public găseau ei pe cel mai corect

juriu, cheia succesului lor şi tot de acolo le venea energia artistică.

De departe, se vede cât de impresionant este palmaresul acestei

tinere trupe dobândit în 3 ani de cântec: 103 concerte, recitaluri,

colaborări; numeroase premii

( pentru interpretare, popularitate, creaţie/compoziţie/cea mai bună creaţie), diplome şi plachete, certificate de apreciere,

menţiuni ş.a.; 5 apariţii TV ( două la TeleM, două la Inter Media-Prima Tv Suceava, una la Tv Iaşi); despre tinereţea şi

valoarea cantitativă a interpretării şi creaţiei acesteia s-au

publicat 17 articole în diferite gazete (Adevărul, Evenimentul

Zilei, Botoşăneanul, Adevărul de seară, Ştiri.Botoşani, Zile şi

nopţi – Iaşi, Agenda de Iaşi, Top Românesc, Monitorul de

Suceava, Crai Nou-Suceava, Informaţia AMOS NEWS-

Suceava, News Bucovina, Informatorul Moldovei, Monitorul de

Botoşani); 5 interviuri radio şi TV ( Radio Mediaş News,

Braşov, Iaşi şi România Actualităţi; TV Baia Mare).

Iar cele 21 de compoziţii proprii (muzică şi text

semnate de Andrei Cicioc, solistica aparţinând lui Bogdan

Pinghireac) au adus încă un spor de popularitate şi apreciere

câştigătorilor premiului FOREVER FOLK – 2011, categoria

CEL MAI BUN TÂNĂR ARTIST: Suflet rătăcit, Gerul,

Crăciun de criză, Tu şi toamna, Drumul, Drumul vieţii, Noi,

Semn de vară, Ploaia, Amintiri, Gerul (Îngerii), Jocul de cărţi,

Fulg de nea, Vis pierdut, Despărţire, Cineva, Primăvara mea,

În tren, Un alt timp, Fiind băiet..., Ochii tăi.

Şi remarcabil este că trupa ICARUS a atras aprecieri pentru

toate formaţiile categoriei, acestea întrunind 1.806 voturi din partea

publicului (Net), cele mai multe în raport cu celelalte; din acest total

39,04% (705 votes) i-au revenit Trupei ICARUS, câştigătoarea

primului loc, consfinţit şi de juriul competiţiei, din care au făcut parte

binecunoscute personalităţi ale domeniului: Bogdan Beşliu, Teodor

Brucăr, Raluca Chirculescu, Alex Ciucă, Oana Duma, Teodora

Ionescu, Sorin Lupaşcu, TVRM, Marius Matache, Mihai Cosmin

Popescu, Alecu Racoviceanu şi Florin Silviu Ursulescu.

Şi cu mai multă însufleţire, trupa ICARUS, câştigătoarea

prestigiosului premiu CEL MAI BUN TÂNĂR ARTIST al anului

2011, îşi continuă ascensiunea şi în noul an, 2012, spre a dovedi

publicului că râvneşte şi ţinteşte tot mai sus şi că muzica ei, mărturisire

de simţiri tainice, poate câştiga şi mai multă faimă.

Martie 2012 -

Gh. BURAC

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 18

Baba-i calul dracului.

A mânca cucută.

A mânca de sub unghii.

A strica mâncarea.

A strica orzul pe gâşte.

A înota în miere

A unge la inimă(pe cineva).

…În doi peri.

Înghiţi noduri.

A…muşca limba.

Şi a mânca e greu.

A mânca la ciuperci.

A coace(pe cineva)

A prinde coajă.

A călca în străchini.

A(i) se lungi urechile de foame.

A…găsi hârbul capac.

A se intinde…la caşcaval.

…cât o ceapă degerată.

A (nu )face doi bani.

A pune belciug în nas.

Un bordei să ai, dar să fie al tău.

A…ajuta capul.

A se căciuli(la cineva)

…fară căpătâi.

A…lua catrafusele.

Tras ca prin inel.

Drept ca lumânare

Drept ca funia-n sac.

Moară stricată.

Obraz de scoarţă.

Se-ntoarce roata.

Strâns cu uşa.

( Gheorghe BURAC, Monografie II, Dăinuiri etno-folclorice,

Ed. Agata 2007).

Cunoscute şi sub denumirea

de ,,expresii şi locuţiuni proverbiale’’,

zicătorile sunt asemănătoare cu

proverbele , dar nu identice.

Dacă proverbul se constituie

din propoziţii sau fraze întregi de sine

stătătoare, zicătoarea are o formă mai

redusă.Ea nu se foloseşte separat, ci

legată sintactic de o propoziţie sau frază,

având o funcţie caracterizatoare a unui

fapt particular, exprimat prin propoziţia

sau fraza de care este legată.

Exemplu: ,,slugă la dârloagă’’, se zice de cineva ce-i

sub ascultarea unui prost.

,,Soare cu dinţi’’, când e soare dar şi frig muşcător.

,,Sac spart’’, pentru un nesătul.

,,A lega cartea de gard’’, când cineva nu mai vrea să înveţe.

Şi zicătorile , ca şi proverbele , se caracterizează prin

exprimarea plastică, iar folosirea lor într-un context vorbit sau

scris măreşte expresivitatea stilului.*

Am consemnat doar o mică parte din cele mai uzuale,

întâlnite în rostirea localnicilor:

A scoate din balamale.

Gol, puşcă.

A cădea din lac în puţ.

Vatra mea, palatul meu.

Câte bordeie, atâtea obiceie.

Merge ca racul.

Se prinde ca nuca de perete.

Iaz să fie, că broaşte sunt.

A căuta acul în carul cu fân.

A înţărca bălaia.

Cinste ţigănească.

A învăţa carte până la glezne.

A lua în braţe (pe cineva).

De-a fir-a păr.

Cu perdea.

FOLCLOR - ZICĂTORI

VINE, VINE PRIMĂVARA...

Ziua de 1 MARTIE, sau MĂRŢIŞORUL cum se mai spune la noi, vine din antichitate. Luna MARTIE era

prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vară şi iarnă. MĂRŢIŞORUL

era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate,

dragoste şi bucurie. Descoperirile arheologice arată că se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani. Şi pe vremea dacilor

simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 Martie. Mărţişoarele erau atunci

pietricele albe şi roşii înşirate pe o ată. Alte surse arătau că mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire

subţiri de lâna, negru cu alb. Tipul de monedă: aur, argint sau bronz indică statutul social.

În vechime, pe data de 1 martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, feţe şi băieţi

deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea

contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se

aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit,

ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: ―Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”.

După unele tradiţii, firul Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urcă cu oile la munte.

Asemenea Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăverii, la naşterea anului agrar. În timp, tradiţia

s-a schimbat şi şnurului i-a fost adăugată o monedă de argint, care era asociată soarelui.

Mărţişorul este mai cu seamă un simbol solar. El este un simbol al Soarelui care a început să biruie amorţeala şi frigul iernii şi a

cărui victorie clară va fi marcată prin echinoxul de primăvară, când zilele vor deveni mai lungi decât nopţile.

Odată cu răspândirea obiceiului mărţişorului în cadrul citadin , bănuţul originar a început să fie înlocuit cu figuri sau simboluri

auspicioase ori norocoase mai mult sau mai puţin tradiţionale.

SEMNIFICAŢIA ZILEI DE 1 MARTIE

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 19

După o cină selectă la nişte cunoscuţi soţia îi spune soţului:

- Dragule, nu ţi-a fost ruşine să te duci de cinci ori cu farfuria

după mâncare?

- Nu, dragă, de fiecare dată spuneam că este pentru tine.

Proaspăt căsătorită, o fată se plânge mamei că soţul i-a făcut o

vânătaie serioasă sub ochi.

- Sunt surprinsă! Eu îl ştiam plecat în delegaţie, zice mama.

- Şi eu!

Copiii stăteau la rând pentru a servi prânzul în cantina unei

şcoli gimnaziale catolice. Pe un colţ al mesei era o grămadă mare

de mere. Măicuţele lipiseră pe tava cu mere un bilet pe care scria

„Ia doar unul, Dumnezeu te supraveghează‖. Puţin mai în faţă, la

capătul celălalt al mesei se afla o grămadă mare de prăjituri cu

ciocolată. Unul dintre copii a scris un bilet „Ia câte vrei,

Dumnezeu supraveghează merele‖.

Iată câteva din cele mai populare mărtişoare:

-Mărţişorul cheii. CHEIA este un simbol norocos semnificând posibilitatea de a-ţi găsi calea către succes sau împlinirea idealurilor.

-Mărţişorul coşarului.COŞARUL , considerat un personaj norocos în România.

-Mărţişorul gărgăriţei / buburuzei . GĂRGĂRIŢA este un simbol norocos , dar şi un însemn al maternităţii , fertilităţii şi mamei

pământ.

-Mărţişorul potcoavei. Se spune că , pentru a avea întru totul parte de şansă în viaţă , atunci când găseşti o POTCOAVĂ trebuie să o

arunci în spate, peste umăr sau să o aşezi pe un perete al casei tale.

-Mărţişorul stelei. Potrivit legendei , STEAUA este un simbol geometric considerat de către Pitagora a reprezenta perfecţiunea.

-Mărţişorul trifoiului cu patru foi. Simbol recunoscut al norocului, TRIFOIUL CU PATRU FOI înglobează o semnificaţie aparte

pentru fiecare frunză : faimă , dragoste, bogăţie, sănătate.

Astăzi, valoarea mărţişorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Se confecţionează din orice şi poate să semnifice orice.

Cândva, se credea în puterea magică a mărţişorului. Acum nimeni nu mai crede... Cândva, oamenii credeau că o babă a urcat la

munte cu 12 cojoace şi a îngheţat. Acum nimeni nu mai crede. Şi nici nu va crede vreodată. Tot ce se poate, e să se cunoască

povestea... Şi-atât...

Lora CÎRLIGEANU –

Tehnoredactor , Revista VLĂSINEŞTEANUL

LA MULTI ANI, DOAMNELOR !

De 8 MARTIE, Colegiul de redacţie al Revistei VLĂSINEŞTEANUL vă urează ―LA MULTI ANI !‖,

sa primiţi braţe de flori, sa fiţi iubite şi răsfăţate cum nu aţi mai fost si să vă simtiţi cu adevarat femei!

Într-o lume în care femeile au din ce în ce mai puţin timp pentru ele, într-o lume în care rolurile care le revin sunt pe zi ce trece mai

multe, vine o zi din an în care ar trebui ca fiecare reprezentată a sexului frumos sa spuna STOP!

Uitaţi de lista de priorităţi, uitaţi de „To Do‖, azi aveţi lucruri mai importante de facut...

acum e momentul:

Să zâmbiţi

Să fiţi iubite

Să fiţi răsfăţate

Să vă acordaţi mai multă atenţie ca în restul zilelor din an

Să uitaţi de complexe

Să primiţi complimente şi flori

Să vă bucuraţi de felicitarea pe care copii sau nepoţii v-au trimis-o în dar... cu siguranţă vă veţi aduce

aminte mult timp de ea

Să vă bucuraţi de răsfăţul soţului, partenerului sau iubitului, mai mult ca în alte zile

Să vă simtiţi feminine, delicate, îndrazneţe, frumoase şi sexy

Să iesiţi cu prietenele sau colegele de serviciu şi să sărbătoriţi în felul vostru... “ziua voastra”

Să uitaţi de ratele de la apartament sau...mobilă, de jobul stresant, de problemele financiare, de stresul cotidian

Să vă faceţi un cadou pe care vi-l doreaţi de mult timp, dar pe care nu îndrazneaţi să

vi-l cumpăraţi

Să lăsaţi din sarcinile de astăzi şi pentru mâine

Să vă relaxaţi, să simţiţi ca e ziua voastră DOAMNELOR, să regasiţi optimismul odată cu sosirea PRIMĂVERII !!!

Lora CÎRLIGEANU –

Tehnoredactor , Revista VLĂSINEŞTEANUL

BANCURI

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 20

Lui Bulă i se plânge un vecin:

- Auzi, Bulă, zi-i lui fiul tău să nu mă mai imite!

- Bulă spre Bulişor:

- Hai, gata, încetează să mai faci pe-a prostul!

Ajunge ardeleanul în gară şi întreabă la informaţii:

- O plecat trenu' de Cluj?

- Da.

- De când?

- De trei minute.

- Eh. N-am întârziat mult !

(După MAGAZIN, supliment

al cotidianului MONITORUL)

Câţi dintre noi nu îşi aduc cu bucurie aminte de anii copilăriei, când preotul din

parohie era aşteptat pentru a binecuvânta casa prin stropire cu Agheasmă Mare la

Ajunul Bobotezei, sau când aşteptam clănţănind din dinţi din cauza gerului Bobotezei

ca preotul să sfinţească apa pentru ca noi să o punem la loc de cinste acasă, pentru a o

folosi atunci când este nevoie… Preotul este primit în casă de către gazdă care merge

înaintea sa cu o lumânare aprinsă în mână, gazda simbolizându-l pe însuşi Ioan

Botezătorul, cel care s-a învrednicit a-L boteza pe Însuşi Dumnezeu, şi a fost ca o

lumină (simbolizată de lumânare) care a mers înaintea Domnului. Din acest motiv, Sf.

Ioan mai este numit şi Înainte mergătorul Domnului. Pentru că a pregătit calea

Mântuitorului şi i-a luminat pe oameni, atunci când striga: “Pocăiţi-vă, căci s-a

apropiat Împărăţia Cerurilor!” (Matei 3, 2); el îi îndemna pe oameni să scape de întunericul păcatului, şi să-şi lumineze

sufletul prin căinţă şi lepădarea de relele pe care le făcea şi le face omul

zi de zi.

Această sărbătoare milenară aduce aminte de botezul

Mântuitorului Iisus Hristos în “repejunile Iordanului‖. Binecuvântarea

apelor de către preot în ziua de Iordan la data de 6 ianuarie a fiecărui an,

ne aduce aminte aşadar de binecuvântarea apelor râului Iordan prin

prezenţa lui Dumnezeu Întrupat în ele. Atunci s-a petrecut o minune,

prin faptul că râul Iordan şi-a schimbat cursul înapoi. În acest fel, prin

consumarea Aghesmei Mari o perioadă de timp după Bobotează, omul

trebuie să se întoarcă înapoi de la rele. Prin consumarea de Apă Sfinţită,

omul însuşi trebuie să se sfinţească luând Agheasma Mare pe nemâncate,

arătând în acelaşi timp şi cinstea cuvenită pentru cele ce le primim prin

harul lui Dumnezeu.

Sărbătoarea Bobotezei se mai numeşte şi Epifania, adică

“Arătarea” Domnului, deoarece tot atunci, spune Sfânta Scriptură

(Matei 3, 16-17) că s-a arătat pe pământ Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Fiul Întrupat Iisus - era în ape şi se

boteza, Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, iar Tatăl S-a făcut prezent prin glasul care s-a auzit din cer:

“Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit.”

De luat în considerare şi faptul că în ziua imediat următoare, 7 februarie, îl pomenim şi pe Sf. Ioan Botezătorul,

cel care a avut cinstea de a-L boteza pe Iisus – Dumnezeu. El este cel care a spus în acele vremuri un cuvânt despre

Dumnezeu vrednic de luat în seamă mai ales în vremurile noastre: “Iată securea stă la rădăcina pomilor şi tot pomul

care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc “ (Matei 3, 10). Prin acest cuvânt omul este îndemnat să aducă rod

bun în viaţa sa, şi să nu se asemene unui pom rău care nu aduce roade bune. Aici vedem şi consecinţa faptelor rele ale

omului: orice pom care nu aduce roadă bună se taie şi se aruncă în foc.

Din aceste motive omul, la început de lună şi de an, este îndemnat să îşi îndrepte viaţa…aşa cum spune şi

colindul care tocmai a trecut: “Dar nu uita când eşti voios, române să fii bun”.

Pr. CRISTIAN DUMITRAŞ –

Parohul Bisericii SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIL – Miron Costin

POPAS DUHOVNICESC

BANCURI

Bulă şi cu Strulă se plimbau pe stradă.

- Strulă, o vezi pe blonda aceea?

- E frumoasă. O cunoşti?

- Normal. E iubita mea, dar fii discret.

- De ce?

- Ea nu ştie.

Merge Ion cu Gheorghe pe stradă şi Ion găseşte o grenadă. Se

gândesc ei ce ar putea fi, iar Ion îi spune lui Gheorghe că e un

cartof. La un moment dat Gheorghe trage fitilul şi grenada

explodează. Amândoi sunt întinşi pe jos, Ion cu gura crăpată

până la urechi la care Gheorghe îi zice:

- Mă, Ioane, râzi tu râzi, da io mă cam speriai.

BOBOTEAZA

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 21

Numărul oamenilor bolnavi de gripă sau răceală a crescut

în ultima perioadă, din cauza vremii deosebit de

capricioase şi schimbătoare.

Medicii vă recomandă zece modalități simple de a preveni

îmbolnăvirea, aflate la îndemâna oricui:

Îmbrăcămintea corespunzătoare Un aspect foarte important în sezonul rece este

îmbrăcămintea corespunzătoare. Pielea trebuie să fie

expusă cât mai puțin vântului puternic și ninsorilor

abundente.

Evitarea expunerii la frig

Oamenii sunt sfătuiți să evite expunerile prelungite la

temperaturi scăzute. Cei care vor să se ferească de gripă

trebuie să stea cât mai puțin afară și cât mai mult prin

preajma unei surse de căldură.

Reducerea fumatului

Fumătorii trebuie să reducă drastic consumul de țigări,

care scade considerabil imunitatea și inhibă apărarea

antiinfecțioasă a traheei și bronhiilor.

Alimentație bogată în calorii Medicii recomandă populaţiei, să consume cât mai multe

alimente bogate în calorii. Specialiștii spun că nu este

recomandat ca cei care vor să slăbească să țină dietă de

slăbire când temperaturile coboară mai jos de minus 10

grade Celsius.

Proteine de calitate Oamenii trebuie să beneficieze de proteine de calitate pe

care le pot găsi în ouă și lactate, preferabil bio. De

asemenea, carnea de vită și carnea de curcan sunt surse

importante de proteine.

Evitarea fast-food-ului Este necesară evitarea alimentelor nesănătoase, în special

a mâncărurilor de tip fast-food. Nici conservele nu sunt

indicate pentru cei care doresc să stea departe de

simptomele răcelii sau ale gripei.

Cura de citrice

Specialiștii recomandă consumul fructelor, în special a

citricelor. Minim 4-5 fructe pe zi vor ajuta la prevenirea

îmbolnăvirii. Fructele precum portocale, kiwi, lămâi,

grapefruit sunt indicate în sezonul rece. Merele sunt, de

asemenea, benefice pentru cei care vor să rămână sănătoși

pe timpul iernii.

Consumul de miere Oamenii trebuie să mânânce în fiecare zi miere de

calitate, preferabil cu adaos de polen proaspăt. Medicii

recomandă 2-3 lingurițe de miere pe zi.

Somn suficient

Odihna este un element esențial în prevenirea gripei sau a

răcelii. Specialiștii spun că un adult trebuie să doarmă cel

puțin opt ore pe noapte. Un organism odihnit are mai

multe șanse să treacă cu bine de sezonul rece.

Practicarea sportului Medicii afirmă că practicarea sportului va ajuta la

prevenirea îmbolnăvirii, deoarece crește semnificativ

imunitatea.

Mihaela Simona TRUFIN – asistentă medicală

comunitară

AVEŢI GRIJĂ DE SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ:

ZECE SFATURI SIMPLE PENTRU PREVENIREA

GRIPEI ȘI A RĂCELII

INFORMAŢII DESPRE IGIENĂ.

TIPURI DE IGIENĂ PERSONALĂ

Fiecare dintre noi are o înţelegere personală a ceea ce înseamnă igienă personală.

Termenul „igienă” vine de la numele grecesc Hygeia, fiica lui Asclepius (Zeul medicinii), Zeiţa

sănătăţii şi curăţeniei în Grecia Antică. Igiena este ştiinţa care promovează şi menţine sănătatea

persoanei şi comunităţii.

IGIENA este înţeleasă adesea ca spălare sau prevenirea îmbolnăvirii prin spălare, cu toate

acestea, ideea igienei este mai complexă şi reprezintă o serie de condiţii şi practici, care au ca

scop să menţină sănătatea şi viaţa sănătoasă.

1. IGIENA CORPULUI Igiena corpului are ca scop principal de a menţine pielea curată. Rolul pielii pentru organism este foarte important.

Menţinerea pielii în curăţenie este necesară pentru activitate normală a acesteia.

Este foarte important de a spăla regulat corpul cu săpun şi apă caldă. Săpunul înlătură excreţiile glandelor sudoripare

şi deschide accesul apei la piele, în timp ce apa caldă facilitează dilatarea porilor şi curăţarea lor.

Dacă nu există nici o posibilitate de a face duş, este necesar de a introduce masarea corpului cu prosopul şi udatul cu

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 22

Prevenirea criminalităţii în mediul rural continuă să fie în atenţia

poliţiei , cu atât mai mult cu cât în prima parte a anului,

infracţionalitatea în acest mediul a crescut, neglijenţa proprietarilor

constituind în multe cazuri un factor favorizant.

Pentru a putea combate această rată a criminalităţii ridicată

trebuie să ne axăm pe două elemente:

-prevenirea furturilor/înşelăciunilor comise de persoane care

vând obiecte/execută lucrări, -importanţa asigurării (încuietori sigure) locuinţei/bunurilor,

chiar dacă oamenii de la ţară nu au fost, în general, obişnuiţi cu acest

lucru.

Postul de poliţie s-a implicat în acest demers prin intensificarea

activităţilor de informare a cetăţenilor, atât cu sprijinul

autorităţilor locale, în cadrul şedinţelor de consiliu, cu sprijinul

preoţilor (unde este posibil), poştaşilor, cât şi în discuţii cu cetăţenii

ori întâlniri organizate cu aceştia.

Însă nu doar furturile din locuinţe constituie o problemă în

această comună , chiar dacă nu avem drumuri importante pe care să

fie circulaţie intensă , avem DJ 282 care trece prin faţa şcolii

noastre , unde copii neatenţi pot fi victimile unui accident de

circulaţie .

Nu UITA! VIAŢA are prioritate, nu VITEZA!

De aceea trebuie să organizăm campanii de informare în care dăm

copiilor sfaturi de prevenire a accidentelor rutiere :

-să circule doar pe trotuare

-în momentul traversării să se asigure de mai multe ori

-să respecte regulile de circulaţie

-să traverseze doar prin locurile marcate corespunzător

-să nu se manifeste violent când se află pe partea carosabilă (să

se împingă , să se ia la bătaie , să alerge , etc. )

-când se grăbesc să ajungă la şcoală să nu scurteze ruta

obişnuită prin ocolirea „zebrelor‖ sau prin traversarea prin

locuri necorespunzătoare

CE TREBUIE SA REŢINEŢI ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT

RUTIER

-numărul de înmatriculare al autovehiculului

-tipul şi culoarea autovehiculului

-semne particulare

-date despre conducătorul autovehiculului şi ocupanţii acestuia

-direcţia în care a plecat

Pentru a depista infractorul şi a face dreptate AVEM

NEVOIE DE DVS. !

Contactaţi cât mai repede poliţia rutieră sau apelaţi cu

încredere la S.N.U.A.U 112.

ATITUDINEA TA CONTEAZĂ, INFORMEAZĂ-TE CA

SĂ AJUŢI !

Lucrător al Postului de

Poliţie Vlăsineşti,

Agent de poliţie,

Alexandru Neculai

BĂLTOI

POLIŢIA VĂ INFORMEAZĂ!

apă în regimul igienic zilnic, în special, după exerciţiile de dimineaţă.

Dacă căminul în care locuieşti nu este dotat cu duş, este important să ai ligheanul tăul, pe care să-l foloseşti pentru

igiena corpului, inclusiv pentru părţile intime ale corpului.

2. IGIENA ÎMBRĂCĂMINTEI Îmbrăcămintea şi lenjeria apără corpul nostru de factorii externi: frigul, căldura, ploaia, etc. Pe noi nu ne încălzeşte

haina, ci stratul de aer ce există între diferite straturi ale hainei, precum şi în porii ţesăturii. De aceea, este foarte

important ca porii hainei să nu fie astupaţi cu umezeală, murdărie sau praf. Pentru aceasta, haina trebuie spălată regulat.

Lenjeria este îmbrăcată direct pe piele. Ea absoarbe transpiraţia eliminată de glandele sudoripare, microbii ce se

acumulează pe lenjerie sub formă de praf servesc ca mediu de reproducere și elimină mirosuri neplăcute. De aceea, este

necesar a schimba lenjeria de corp cel puţin o dată pe zi.

3. IGIENA ÎNCĂLŢĂMINTEI O importanţă deosebită o are curăţenia părţii interioare a încălţămintei şi a ciorapilor. Picioarele trebuie spălate

zilnic, la fel ca şi ciorapii – ei trebuie spălaţi şi schimbaţi în fiecare zi. În odaia ta, este important să ai papuci de cameră,

care vor fi folosiţi exclusiv în încăpere. Este important ca fiecare să aibă papuci personali şi să nu încalţe papucii altor

persoane.

4. IGIENA SOMNULUI Somnul unui adolescent trebuie să dureze nu mai mult de 8-9 ore pe zi. Cel mai util somn este acel ce începe în

prima jumătate a nopţii – înainte de ora 24 şi se termină dimineaţa devreme.

Este sănătos de a dormi cu geamul deschis. Cea mai bună şi calmă odihnă, cel mai revigorant somn sunt posibile

pe un aşternut comod şi curat. Trebuie să dormiţi în pijama sau lenjerie pentru somn.

Lenjeria de pat trebuie să fie păstrată curată şi schimbată cel puţin o dată la 7-10 zile. Nu uitaţi că nu trebuie să vă

aşezaţi sau să va culcaţi în pat în îmbrăcămintea cu care mergeţi afară/la şcoală.

Nu vă supraîncărcaţi stomacul cu mîncare şi, în special, nu consumaţi băuturi energizante înainte de culcare.

5. IGIENA LOCUINŢEI Pentru păstrarea sănătăţii în orice încăpere de locuit, mai ales în cămine, aerul trebuie să fie întotdeauna curat.

Încăperea de locuit trebuie să fie aerisită cît mai des posibil; obligatoriu dimineaţa, după somn şi seara, înainte de somn.

Atunci cînd faceţi curăţenie în încăpere, este necesară aerisirea. Cel puţin o dată la 3-4 zile se recomandă spălarea

podelei şi ştergerea prafului. Gunoiul urmează a fi evacuat zilnic din odaie. Covorul de pe podea trebuie să fie scuturat

minim o dată la 2-3 zile.

Aveţi grijă ca praful de sub pat să fie şters cel puţin o dată în săptămînă. În cazul în care acest lucru nu se face cu

regularitate, există riscul să va infectaţi cu bacterii care se dezvoltă la întuneric şi în murdărie.

Mihaela Simona TRUFIN – asistentă medicală comunitară

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 23

“CÂNTEC, JOC ŞI VOIE BUNĂ DE ZIUA FEMEII”

VLĂSINEŞTEANUL - NR. 1-2-3 (12-13-14) ● IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 2012

Pagina 24

IMAGINI DE LA SEMINARUL DE LANSARE

A PROIECTULUI GRUPULUI DE ACŢIUNE LOCALĂ

“VALEA BAŞEULUI DE SUS” -

SĂVENI, 28.03.2012