noutatate glanda

8/8/2019 noutatate glanda

1/29

GLANDA TIROIDA

Este o glanda cu secretie interna, in regiunea anterioara a gatului, anterior de conductul

laringo-traheal. Are forma literei "H", fiind alcatuita din 2 lobi uniti printr-un istm. Are

aproximativ 25-30 grame. Inaltimea si grosimea lobilor este de aproximativ 6 cm. Are culoare

brun roscata si consistenta moale.

Istmul

Reprezinta o lama de testul glandular turtita in sens antero-posterior cu o latime de 1 cm si o

inaltime de 1,5 cm.

fata anterioara, este convexa si vine in raport cu lama pretraheala a fasciei cervicale si cu

muschii subhioidieni

fata posterioara, este concava si vine in raport cu inelele traheale 2-4

marginea superioara, este concava si din partea ei stanga se desprinde o prelungire de

parenchim, numita piramida lui Laurette.

marginea inferioara, de la nivelul ei pleaca venele tiroidiene inferioare

Lobii

fata antero-laterala - vine in raport cu lama pretraheala si cu muschii subhioidieni.

fata mediala - este in raport cu laringele, traheea, faringele, esofagul, nervii recurenti si

poate fi aderenta la primul nivel traheal.

fata posterioara - vine in raport cu PVN al gatului

baza - este situata la 1-2 cm deasupra furculitei sternale

varful - vine in raport cu vasele tiroidiene superioare

Glanda este invelita de teaca tiroidiana formata anterior de lama profunda a tecii cervicale

mijlocii, posterior de lama viscerala a fasciei cervicale, iar inferior se continua cu aponevroza

tiropericardica.

In interiorul tecii se gaseste capsula proprie, cea care adera la parenchim, iar intre capsula si

teaca se gaseste testul celular lax si vasele sanguine.


2/29

Vascularizatie

Este asigurata de ramuri terminale din artera tiroidiana superioara si din tiroidiana inferioara.

Venele sunt reprezentate de:

vena tiroidiana superioara, ce se varsa prin intermediul trunchiului tiro-lingo-faringo-facial in

vena jugulara interna

vena tiroidiana inferioara, se varsa in trunchiul venos brahiocefalic, in special in cel stang

Limfaticele

Sunt reprezentate de nodulii prelaringieni si pretraheali, cei prelaringieni dreneaza in nodulii

recurentiali, iar acestia la randul lor in nodulii jugulari interni.

Inervatia

Este data de plexurile nervoase vegetative ce vin pe traiectul arterelor.

GLANDELE PARATIROIDE

Sunt glande endocrine dispuse pe fata posterioara a lobilor tiroidieni. In numar de 4, sunt 2

superioare si 2 inferioare, avand forma ovalara. Au o greutate de 40 mg, o lungime de 8-9

mm, o latime de 4-5 mm si 2-3 mm grosime.

Situatie

Cele superioare sunt situate la nivelul marginii postero-mediale a lobilor tiroidieni, deasupra

intrarii in tiroida a arterei tiroidiene superioara.

Cele inferioare sunt situate pe partea postero-interna, dedesubtul patrunderii in tiroida a

arterei tiroidiene inferioara.

Mai pot fi situate pe fata externa a tecii pericarotidiene, in interiorul tecii si intre teaca si

capsula glandei.

Vascularizatie

Pentru cele superioare, ramuri din artera tiroidiana superioara, inferioara si din arcada

retrolobara. Pentru cele inferioare, ramuri din artera tiroidiana inferioara.


3/29

Limfaticele

Dreneaza in nodulii recurentiali sau jugulari interni.

Glanda tiroid este aezat n loja tiroidian, n partea antero-lateral a gtului.Pe faa anetrioar a priisuperioare a traheii, pe laturile acesteia si ale laringelui.Este format din doi lobi- drept i stng- i din istm.

Datorit aezrii lobilor i istmului, tiroida are aspectul literei H . Ea are o culoare roz-cenuiu.Mrimeaglandei tiroide variaza foarte mult cu sexul,vrsta,momentul fiziologic,trecutul patologic i zona geografic.ngeneral,la adult, ea are o greutate de 30-40 grame; la femeie este puin mai mare dect la brbat.La exterioreste acoperit de o capsul conjunctiv care trimite septuri spre interior i care impart lobii in lobuli, iar peacetia in foliculi glandulari ce se prezint ca nite vezicule.Foliculii conin coloidul tiroidian, format dintr-osubstan proteic pe care se fixeaz tiroxina. Din colid, tiroxina poate fi eliberat la nevoie si trecut nsnge.Tiroida are o irigaie foarte bogat, fiind organul cel mai abundent vascularizat din organism.Debitul sanguincirculator este de 360-600 mL/100 grame organ/minut.Tiroxina este principalul hormon tiroidian din snge.Tiroida exercit i o aciune complex asupra celorlalteglande endocrine.Ea influeneaza funciile ovarului,testiculului,suprarenalelor,hipofizei,paratiroidelor etc.Aciunea aceasta a tiroidei este influenat de secreiile celorlalte glande endocrine, stabilindu-se astfel ointerrelatie tireoendocrin. Pentru ca s dirijeze funcionarea normala a organismului, tiroida trebuie sproduca cantiti normale de hormone. Dac ns funcioneaz defectuos i produce cantiti mai mari saumai mici de hormone, organismul trece in stri anormale de funcionare. Cnd tiroida produce o cantitatemai mica de hormone dect este necesar (hiposecreie), se produce hipotiroidism; cnd ea produce ocantitate de hormone mai mare decat normal (hipersecretie) se produce starea cunoscut sub numele dehipertiroidism.HIPOTIROIDISMHipotiroidismul poate s apar cnd glanda nu se dezvolt sau are o dezvoltare slab. Se mai pot prezentacazuri n care glanda tiroid se dezvolt foarte mult, mai mult dect normal dar n acelai timp esutulglandular degenereaz . n frit, hipertiroidismul poate s fie provocat prin extirparea total sau parial aglandei.n toate aceste cazuri, cantitatea de hormoni din organism este mic sau lipsete. Din aceast cauz, norganism apar stri patologice foarte grave, cum sunt: scderea metabolismului bazal, scdereatemperaturii corpului, tulburari trofice cutanate( cderea prului, unghiilor), oprirea dezvoltrii intelectului, aglandelor sexuale, anemie, etc.Aceste stri se manifest deosebit n faza copilriei i n aceea a maturitii.Hipotiroidismul n faza copilriei. Cnd apare la copil, acesta rmne mic, prezentnd ntrzieri n cretereaoaselor i a dinilor, precum i o incomplet dezvoltare a glandelor genitale. Se menioneaz deficienemintale, ncepnd de la debilitate mintal uoar pn la cretinism. Individul are o nlime mult mai micdect talia normal, de 130-140 cm, stare care a fost numit nanism sau piticism tiroidian. De asemenea, nvrsta copilriei se produce gigantismul (pana la 2m). Sub pielea bolnavului se adun un lichid mucos ncantitate mare, ceea ce d o aparena de ngrare; aceast stare a fost numit mixedem. Ea este tot attde caracteristic pentru hiportiroidism, ca i nanismul. Se observ, de asemenea, o scdere marcat ametabolismului i o schimbare a desfurrii lui, favorizndu-se depunerea de grsimi n anumite organe.De asemenea, organismul bolnavului nu este capabil s reacioneze normal fa de temperature mediuluinconjurtor, avnd senzaia de frig permanent, i prezint anemie, cderea prului, etc.

GeneralitatiGlandele sunt formatiuni antaomice care au ca functie elaborarea unor produse speciale, care se varsa, fiein mediul intren, fie in mediul extern.ClasificareIn fuctie de locul in care se varsa produsul de secretie, glandele se clasifica in:-glande cu secretie interna, numite glande endocrine, care isi varsa continutul in mediul intren (sange, limfa).

Ex: ganda tiroida, timusul, glanda hipofiza, etc.-glande cu secretie externa, numite glande exocrine, care isi varsa produsul de secretie printr-un canalexcretor, fie in tubul digestiv, fie in mediul extern. Ex: glande sudoripare, glande salivare, glande gastrice,etc.-glande mixte. Sunt glande care functioneaza atat ca glande endocrine cat si ca glande exocrine. Ex: ficatul(secreta bila, care prin canalele hepatice si canalaul coledoc ajunge in duoden, comportandu-se ca o glandaexocrina. Tot ficatul secreta si glicogen care prin celulele hepatice trece in capilarele sanguine, fiind deci, inacest caz, o glanda endocrina.)MorfologieGlandele cu secretie interna au o structura foarte simpla, sunt alcatuite din celule glandulare, inconjurate deo retea sanguina bogata. Celulele glandulare au un contact intim cu capilarele sanguine, in care isi varsa


4/29

produsul de secretie. Celulele glandulare pot fi exclusiv de tip epitelial (glanda tiroida, paratiroide), sau de tiplimfoid (splina, organe hemolimfatice).Glandele endocrine sunt: tiroida, paratiroida, timusul, hipofiza, pancreasul endocrin (insulele luiLangerbans), suprarenalele si glandele endocrine incorporate in glandele sexuale.TiroidaTiroida este o glanda nepereche, mediana, situata pe partea anterioara a conductului laringo-traheal, decare adera intim si pe care il urmeaza in toate miscarile sale.

Situatia topograficaCorpul tiroidei ocupa fata anterioara a gatului, la nivelul unirii treimi inferioare a acesteia, cu doua treimisuperioare, intre cele doua artere carotide primitive, posterior de muschii subhioidieni si de cele douaaponevroze cervicale (superficiala si mijlocie). Regiunea in care se gaseste poarta numele de loja tiroidiana.CuloareIn conditii fiziologice tiroida are o culoare gri rozata, mergand spre galben. Culoare sa variaza in functie devascularizatia sa. Cand este hipervascularizata, capata o tenta rosie, in schimb, in cazul unei stazesanguine, capata o tenta violacee.VolumTiroida este una din glandele care prezinta variatii importante de volum, de la un individ la altu, de la un sexla celalalt, si de la o varsta la alta.a) Variatii sexuale. Tiroida este mai voluminoasa la femeie decat la barbat. Variatii de volum legate de sexsunt insa minime. Glanda tiroida isi creste volumul in perioada menstruatiei si a sarcinii.b) Variatii individuale: sunt destul de importante. La unii indivizi, glanda tiroida este minuscula, la altii aredimensiuni considerabile. Uneori cresterea de volum a tiroidei poate capata aspecte patologice, fiind

intalnite in boala numita cretinism. Exista zone geografice unde hipertrofia tiroidei este endemica (MuntiiPirinei sau Alpi).

GLANDA TIROIDA

Este o glanda endocrina, prin urmare reprezinta un organ secretor lipsit de canalexcretor. Glanda produce hormoni care sunt eliberati in vasele sanguine. Tiroidae nepereche situata pe partea anteromediana a gatului, are forma literei H, iarbratele verticale sunt mai volminoase si inclinate inspre medial si inferior purtandnumele de lobi. Cei doi lobi sunt uniti de o portiune orizontala care e numita istm.Pe o sectiune orizontala glanda are forma de potcoava cu concavitateposterioara. In concavitate se gaseste laringele, traheea si esofagul. De pe istmuneori se desprinde o prelungire ascendenta care se numeste lob piramidal. Areforma piramidala cu baza la istm. De regula e situat pe partea stang, uneori edetasat de istm si e segmentat in doua sau trei glande tiroide accesorii. Culoareaglandei este cenusie rosiatica, cu consistenta moale, se muleaza pe organelevecine.

Dimensiunea transversala e de 5-7cm, inaltimea la nivelul lobilor este de 4-8cm,iar istmul are 1cm inaltime, 5mm grosime. Grosimea lobilor e de 3-4cm,greutatea tiroidei este de 25-50g. Tiroida e fixata de vasele sangvine si e legatade laringe printr-un ligament median si doua laterale. Glanda e acoperita de olama fibroasa numita capsula peritiroidiana, ea poate fi desprinsa relativ usor ininterventiile chirurgicale. Ea se desprinde de lama pretraheala si lateral secontinua cu teaca manunchiului vasculonervos al gatului. Fata anterioara aglandei e in raport cu muschii infrahioidieni, cu lama pretraheala, muschiulplatisma si piele. Glanda are o fata mediala care vine in raport cu cartlajul cricoidal laringelui, cu primele 5 inele traheale, cu faringele si esofagul. Mai are o pataposterolaterala care e in raport cu manunchiul vasculo-nervos al gatului. Lanivelul acestei fete se gasesc si glandele paratiroide. Lobilor tiroidieni li se


5/29

descrie o baza situata cu 1-2cm deasupra manubriului sternal si un varf care segaseste la nivelul laringelui. Tiroida e bine vascularizata de doua perechi deartere: artere tiroidiene superioare dreapta si stanga, ramuri din carotida externa.Inconstant se gaseste artera carotidiana. Venele glandei formeaza un plex venossubcapsular din care se formeaza 3 perechi de vene tiroidiene: superioare,

mijlocii si inferioare. Acestea sunt drenate de jugulara interna. Limfaticele suntdispuse in doua retele: una in jurul foliculilor tiroidieni si alta subcapsulara. Unelevase limfatice au un traiect ascendent si sunt drenate de nodurile jugulareprofunde si perilaringiene. Alte limfatice au un traiect descendent fiind drenate denodurile pretraheale si de jugulare profunde. O parte din vasele limfatice seincruciseaza pe linia mediana. Inervatia e vegetativa, fibrele simpatice provin dinlantul simpatic cervical, cele parasimpatice provin din nervul vag.

Glandele paratiroide sunt glande endocrine, au dimensiune comparabila cu unbob de linte. Inaltimea este de 4-8mm, latimea de 2-4mm, grosimea 1-2mm.Greutatea este de 50g. Glandele sunt de regula 4. Ele sunt alaturate glandeitiroide dar difera de ea atat ca dezvoltare embrionara cat si ca structura si functii.

Pot exista si paratiroide accesorii cu un aspect lenticular avand suprafata netedasi de culoare mai deschisa decat tiroida. Consistenta este mai moale decat latiroida. Se gasesc doua glande paratiroide superioare situate pe feteleposterolaterale ale lobilor tiroidieni. Uneori sunt cuprinse in glanda tiroida.Celelalte sunt glande paratiroide inferioare, se gasesc la baza lobilor tiroidieni sisunt situati superficial fata de tiroida. Se vascularizeaza si se inerveaza dinvasele si nervii tiroidei.

Tiroida - informatii generaleInfluenta glandei tiroide este extrem de importanta in ceea ce priveste functionareanormala a organismului uman. Tiroida afecteaza pulsul si tensiunea arteriala, nivelul de

colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, vazul, starea psihica, si multe altele. Inciuda influentei sale considarabile, glanda tiroida si afectiunile sale nu sunt indeajuns decunoscute populatiei.Tiroida este o glanda endocrina impara, situata in regiunea cervicala anterioara, in dreptulprimelor inele traheale. Tiroida are forma literei H, fiind alcatuita din doi lobi cu inaltimemedie de 3-4 cm latime si gosime medie de 2.5 cm si uniti printr-un istm de aproximativ2 cm inaltime si 0.5 cm latime.Glanda tiroida secreta doi hormoni principali, Tiroxina (T4) si Triiodotironina (T3). T4este principalul hormon produs de glanda tiroida si se transforma in hormon T3 in uneletesuturi. Acesti hormoni regleaza metabolismul corpului omenesc si functiunile organelorinterne. Hormonii tiroidieni influenteaza in mod esential fiecare organ intern, fiecare

tesut si fiecare celula din organism.Glanda tiroida este stimulata in a produce hormoni T3, T4 de catre un alt hormon numitTSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de catre glanda pituitara.Cum stim daca suferim de o afectiune a Glandei TiroidePatientii care sufera de afectiuni ale glandei endocrine au variatii ale nivelului energetic,au intoleranta la frig sau caldura, variatii ale tonusului muscular, labilitate emotionala sauprobleme cu greutatea corporalaCea mai intalnita afectiune tiroidiana este hipotiroidismul, adica atunci cand tiroida nu


6/29

produce o cantitate de hormoni suficienta. Mai putin frecventa este si conditia de tiroidahiperactiva, sau hipertiroidismul, care apare atunci cand glanda tiroida produce mai multihormoni decat este necesar. Daca sunt bine tratati, pacientii suferind de afectiunitiroidiene pot duce o viata normala, activa. Daca afectiunile sunt lasate netratate, atunciele pot afecta sistemul cardiovascular, sistemul de reproductie si alte organe interne

majore.HipotiroidismulCea mai frecventa boala a tiroidei, hipotiroidismul apare atunci cand glanda tiroida nureuseste sa produca o cantitate suficienta de hormoni tiroidieni. Hipotiroidismul este oboala des intalnita la noi in tara, in special la femei si la persoane in varsta.Una din cele mai frecvente forme de hipotiroidism este boala Hashimoto, o afectiunecauzata de o dereglare a sistemului imunitar care produce anticorpi anti-tiroida saulimfocite "ucigase", care pur si simplu distrug tiroida. Cum glanda tiroida produce din cein ce mai putini hormoni tiroidieni, glanda pituitara incepe sa secrete din ce in ce maimulti hormoni stimulatori de tiroida (TSH) pentru a forta tiroida sa secrete mai mult.Aceasta fortare a tiroidei poate sa duca la o marire in dimensiune a glandei tiroide,

rezultand in ceea ce se numeste popular gusa. Masurarea anticorpilor anti-tiroida de tipblocant reprezinta un test folosit in diagnosticarea hipertiroidismului.Semne si SimptomeIn cazul unui hipotiroidism usor, pacientii nu au simptome evidente si astfel pot sa nu-sidea seama de afectiunea de care sufera. Totusi, lasat netratat hipotiroidismul usor poateevolua in forme mai grave unde semnele devin clare.Simptomele Hipotiroidismului:ObosealaVoce ingrosata, ragusitaDepresieDificultate la inghititTulburari de atentie, de memorie, de concentrareVorbire mai lenta (bradilalie)Gandire greoaie (bradipsihie)Intoleranta la frig (frilozitate)Tulburari de apetit (apetit scazut)Crestere in greutateTulburari de tranzit de tip constipatiePiele uscata, mai rugoasa in special la nivelul coatelor si genunchilorScaderea ritmului cardiac (bradicardie)DiagnosticAdesea este dificil de detectat hipotiroidismul deoarece simptomele sale pot fi aceleasi cucele ale imbatranirii, menopauzei sau stress-ului.Din fericire, chiar formele usoare de hipotiroidism pot fi detectate prin testul TSH. Prindetectarea hipotiroidismului in faze incipiente, medicul endocrinolog poate sa tratezepacientul astfel incat sa nu ajunga la aparitia simptomelor caracteristice.TratamentTelul tratamentului hipotiroidismului este sa restabileasca nivelul normal de hormonitiroidieni prin substitutia hormonilor lipsa. Tratamentul cel mai folosit este substitutia cutablete de hormoni sintetici, cum ar fi levotiroxina, care se iau de regula toata viata.


7/29

Dupa ce terapia cu substitutie a fost inceputa, este necesar sa se faca teste periodice deTSH pentru masurarea nivelului de hormoni tiroidieni. Necesarul de hormoni substitutivipoate sa varieze cu varsta, greutatea, starea aparatului cardiovascular sau din cauza altorboli sau tratamente medicamentoase.Hipertiroidismul

Glanda tiroida secreta hormoni in exces.SimptomeSint multe simptome asociate cu hipertiroidismul. Citeva din cele mai uzulale sint listatemai jos. La fiecare pacient in parte unele simptome sint mai accentuate decit altele:Lipsa de energie, pacientii se simt extenuatiNervozitate, anxietate, iritabilitateIntoleranta la caldura. TranspiratieTremur fin al extremitatilorPofta de mincare foarte buna.Pierdere in greutate; Citeodata insa se poate obtine o marire a masei corporale din cauzapoftei de mincare foarte buna

PalpitatiiDiareeStare de slabiciune generalaModificari ale pielii, mai calda, transpirata, foarte finaDificultati la inghitireCauzeClasic se disting doua categorii de forme de hipertiroidism: hipertiroidism simplu siautoimunHipertiroidismul autoimun sau Basedow-Graves este cauzat de o conditie deautoimunitate. Corpul considera glanda tiroida ca pe ceva strain si incepe sa o atace.Motivul nu este cunoscut. Oricum, acest atac nu distruge glanda tiroida ci din contra ostimuleaza. Glanda tiroida incepe sa produca si mai multi hormoni ca inainte de atac.Citeodata se dezvolta in glanda un nodul si incepe sa functioneze in mod independent derestul glandei. Daca acest nodul secreta mai multi hormoni tiroidieni, evident aparehipertiroidismul.Exista si alte cauze, mult mai rare pe care nu le vom expune aici.DiagnosticDiagnosticul este relativ usor, prin proba sanguina. Nivelul de hormoni tiroidieni esteridicat. Glanda tiroida este controlata de catre glanda pituitara (sau hipofiza) prinhormonul TSH. Din cauza ca glanda tiroida nu mai raspunde controlului glandei hipofize,hormonul TSH este redus pina la nivele nedetectabile.

Anatomia a glandei tiroide

Tiroida este o glanda maronie-rou i foarte vasculare situate anteriorly n gt inferioare, se extindede la nivelul vertebrei cervicale cincea pn la prima toracice. Glanda variaz de la un H la o form deU i este format din 2 lobi alungit laterale cu poli superioare i inferioare conectate printr-un istm


8/29

median (cu o nlime medie de 12-15 mm) de deasupra a doua inele traheale patra. Istmul estentlnit n timpul traheotomie de rutin i trebuie s fie retras (superioara sau inferioara) sau divizat.Ocazional, Istmul este absent, iar glanda exist ca doi lobi distincte. Fiecare lob este de 50-60 mmlungime, cu polii superior divergente lateral, la nivelul de liniile oblice pe lamel a cartilajului tiroidian.Poli mai mici divergente lateral la nivelul cartilajului traheale a cincea. Greutatea variaz tiroidei dar

mediile 25-30 g la aduli (ceva mai grele la femei). Glanda lrgete in timpul menstruatiei si sarcinii.

Un lob conic piramidal de multe ori urc din istmul sau partea adiacent a lobului, fie (mai des stnga)spre osul hioid, la care poate fi ataat de ctre o band fibroase sau fibromuscular, levator a glandeitiroide. Rmie ale canalului tireoglos poate persista ca accesoriu nodulisau chisturi de tesuttiroidian ntre istm i cecului foramen a bazei limbii. De dezvoltare a tiroidei este dincolo de sfera deaplicare a acestui articol, dar este discutat n alt parte n acest jurnal.

De obicei, 2 perechi de glandele paratiroide sunt n imediata a glandei tiroide.

Structura

Sub stratul de mijloc al fasciei cervicale profunde, tiroida are o capsul interioar adevrat, care estesubire i ader strns la glanda. Extensii de aceast capsul n substana septae forma glandanumeroase, care se mparte n lobi i lobuli. Lobulii sunt compuse din foliculi, unitile structurale aleglandei, constnd dintr-un strat de epiteliu simplu include o cavitate coloid-umplut (vezi imaginea demai jos). Acest coloid (roz pe hematoxilin i eozin [H & E] colorant) conine o glicoproteina iod,iodothyroglobulin, un precursor al hormonilor tiroidieni. Foliculi variaz n dimensiune, n funcie degradul de distensie, i ele sunt nconjurate de plexuri densa de capilare fenestrat, vaselor limfatice,nervi i simpatic.

Histologie a glandei tiroide arat unitilor structurale ale glandei i foliculi,

constnd dintr-un strat de epiteliu simplu include o cavitate coloid-umplut.

Celulele epiteliale sunt de 2 tipuri: celule principale (de exemplu, folicular) i celule parafoliculare (deexemplu, C, celulele clar, lumina). Celulele principale sunt responsabile pentru formarea coloid(iodothyroglobulin), n timp ce celulele parafoliculare produce calcitonina hormon, o protein central ahomeostaziei calciului. celulele parafoliculare minciun adiacente la foliculi n lamina bazal.

Fascia i ligamentare
http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://www.medscape.com/viewarticle/536308&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhhH6XxXNzwNCjh6vqULQIjqUxzWmAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://www.medscape.com/viewarticle/536308&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhhH6XxXNzwNCjh6vqULQIjqUxzWmAhttp://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://www.medscape.com/viewarticle/536308&rurl=translate.google.ro&usg=ALkJrhhH6XxXNzwNCjh6vqULQIjqUxzWmA


9/29

Glanda tiroida este stratificat visceral, o divizie de stratul de mijloc al fasciei cervicale profunde, pecare o acord ferm la laryngoskeleton. Ligamentul anterior suspensiv se extinde de la aspectulsuperior-medial al lobului tiroidian la fiecare cartilajului cricoid i tiroidiene. Aspectul posteromedial aglandei este ataat la marginea cartilajului cricoid, primul i al doilea inel traheal, prin ligamentulsuspensor posterior (de exemplu, Berry ligament). Acest ataament ferm a glandei de a

laryngoskeleton este responsabil pentru micare a glandei tiroide i a structurilor legate de timpul denghiire. Pe cale de a laringelui, nervul recurent laringian, de obicei, trece de adnc pentru aligamentului Berry sau ntre ligamentul principale i frunze sale laterale. Deep la ligamentul, dar lateralla nivelul nervului, este o parte a lobului posteromedial tiroide, care pot fi trecute cu vederea n timpultiroidectomia.

Relaia cu Muschii curea

Suprafaa lateral a glandei tiroide este acoperit de muschi sternothyroid, precum i montareaacestora la linia oblic a cartilajului tiroidian mpiedic polul superior de la extinderea supradeterminatsub muchi thyrohyoid. Mai multe anteriorly sunt burt sternohyoid i superioar a muchiuluiomohyoid, suprapus inferioara de la marginea anterioar a muschiului sternocleidomastoidian.

Muschii sternohyoid i sternothyroid sunt unite n linia median de o fascie avasculare care trebuie sfie incizat de a retracta musculare cureaua lateral pentru a accesa glandei tiroide n timpultiroidectomia. Dac muchii curea urmeaz s fie secionat de expunere mai bun, nu att de mare ngt, deoarece oferta nervoase motorii din cervicalis ansei intr acestor muschi inferioara.

Vasculare Anatomie i Relaia cu laringian inervaie

Alimentarea cu arterial a glandei tiroide provine din arterele tiroidiene superioare i inferioare i,ocazional, IMA thyroidea. Aceste artere au anastomoze abundente garanie cu fiecare parte, ambeleipsilaterally i contralaterally. IMA tiroidian este o singur nav, care provine, atunci cnd suntprezente, din arcul aortic sau artera innominate i intr n glanda tiroid la frontiera inferioar aistmului.

Arterei tiroidiene superioare i superioare nervoase laringian

Artera superior tiroidian este prima filiala anterior al arterei carotide externe. n cazuri rare, aceastapoate aprea din arterei carotide comune chiar nainte de bifurcaie sale. Arterei tiroidiene superioarecoboar lateral pentru a laringelui sub acoperirea a muchilor omohyoid i sternohyoid. Artera ruleazasuperficial pe marginea anterioar a lobului lateral, trimind o sucursal adnc n glanda naintecurbat spre istmul unde anastomoze cu artera contralateral (vezi imaginea de mai jos).


10/29

Distribuia arterelor tiroidiene cu laringian nervoase asociate, vedere anterior.

Cephalad la polul superior, ramura extern a nervului laringian superior ruleaza cu arterei tiroidienesuperioare nainte de a porni medial de a furniza musculare cricothyroid. ligatura mare a arterei

tiroidiene superioare n timpul tiroidectomie locuri acestui nerv la riscul de rnire accidental, care arproduce disfonie, prin modificarea regulamentului pitch. Artera cricothyroid este o ramur potenialsuprtor al arterei tiroidiene superioare, care ruleaza cephalad la polul superior i ruleaz spre liniamedian pe ligamentul cricothyroid. Acest vas poate fi sfiat n timpul cricothyroidotomy emergente.

Inferior arterei tiroidiene i recurente nervoase laringian

Artera inferioar tiroidian rezult din portbagaj thyrocervical, o ramur a arterei subclavie. Se urc pevertical i apoi curbe medial pentru a intra ntr-o canelur traheoesofagian posterior plan teacacarotidiana. Cele mai multe dintre ramurile sale ptrunde aspectul posterior al lobului lateral, aa cumse arat mai jos.


11/29

Distribuia arterelor tiroidiene cu laringian nervoase asociate, vedere posterior.

Artera inferioar tiroida are o variabil ramificare model i este strns asociate cu nervul recurentlaringian. Acesta din urm, de asemenea, urc n canelura traheoesofagian i intr n laringelui ntre

Cornu inferioara a cartilajului tiroidian i bolta cricoid. Nervului recurent laringian poate fi gsit dup ceiese din priza toracice superioare, ntr-un triunghi delimitat lateral de la nivelul arterei carotidecomune, medial de trahee, i supradeterminat de lobul tiroida.

Relaia dintre nervoase i artera inferioar tiroidei este foarte variabil, dup cum o demonstreazlucrare clasic de Reed, care a descris n 1943 28 variaii n aceast relaie. Nervul pot fi gsite adncn artera tiroidian inferior (40%), superficial (20%), sau ntre ramuri ale arterei (35%). un modsemnificativ, relaia dintre nervoase i artera pe de o parte a gtului este similar pentru c gsite pede alt parte, n doar 17% din populaie. n plus, la nivelul arterei tiroidiene inferioare, ramuri alenervului laringian recurent, care sunt extralaryngeal pot fi prezente (5%). Pstrarea tuturor acestorfiliale este important n timpul tiroidectomia.

Un alt indiciu la locaia a nervului recurent laringian este tuberculul Zuckerkandl, o prelungire atiroidei, aproape de ligamentul Berry. n cazuri rare, nervul recurent laringian poate trece direct de lavagus la laringe, aproape de navele superior tiroida. Aceast formaie este aproape ntotdeaunaobservat pe partea dreapta si este asociat cu o artera subclavie retroesophageal. Aceast formaiepoate aprea pe partea stng, n cazurile de transpunere a vaselor mari. Anatomia i inervare alaringelui este discutat mai precis n alt parte n acest jurnal.

Venoase de drenaj


12/29

Trei perechi de vene oferi drenaj venos (vezi imaginea de mai jos) pentru a glandei tiroide. Venasuperior tiroidian urc de-a lungul arterei tiroidiene superioare i devine un afluent al venei jugulareinterne. Vena mijloc tiroida urmeaz un curs direct lateral la vena jugular intern. Venele inferiortiroidian urmeaz parcursuri diferite pe fiecare parte. Dreptul de a trece anterioar artera innominatela vena brachiocephalic dreptul sau anterior la trahee la vena brachiocephalic stnga. Pe partea

stanga, drenaj este de a venei brachiocephalic stnga. Ocazional, ambele venele inferior a forma untrunchi comun numit vena IMA tiroide, care se varsa in vena brachiocephalic stnga.

Distribuia de vene tiroidiene.

Lymphatics

drenaj limfatic al glandei tiroide este extins i fluxurile de multidirectionally. Imediat cursuri de drenajlimfatic pentru a ganglionilor periglandular, la nodurile prelaryngeal (Delphian), pretracheal, iparatracheal de-a lungul nervului laringian recurent, i apoi la ganglionii limfatici mediastinali.

metastaze regionale de carcinom tiroidian poate fi gsit i lateral, mai mare n gt de-a lungul veneijugulare interne. Acest lucru poate fi explicat prin invazia tumoral a ganglionilor pretracheal iparatracheal provocnd o obstrucie a fluxului limfatic normal.

Inervare a glandei tiroide

inervare principale ale glandei tiroide deriv din sistemul nervos autonom. fibre parasimpatic provinde la nervi vagus, fibre i simpatic sunt distribuite din ganglionii superior, de mijloc, i inferioar atrunchiului simpatic. Acesti nervi mici intra in glanda, mpreun cu vasele de snge. Autonom


13/29

reglementarea nervos al secretiei glandular nu este clar neles, dar cea mai mare parte efectul estepostulat a fi pe vasele de sange, prin urmare, ratele de perfuzie a glandelor.

Tiroida este cea mai mare glanda cu secretie interna din organism, avando greutate de circa 30 g. Ea este situata in partea anterioara a gatului, in

dreptul cartilajului laringian al carui nume il poarta.


14/29

Tiroida este formata din doi lobilaterali uniti intre ei prin istmultiroidian. Structural, prezinta unparenchim glandular format din celuleepiteliale grupate in foliculi. Acesti

foliculi contin la interior un coloid,tireoglobulina, care este forma dedepozitare a hormonilor tiroidieni.Tiroida este bogat vascularizata siinervata. Inervatia vegetativa arenumai functii vasomotorii.Hormonii tiroidieni, derivati iodati aitirozinei aflata in structuratireoglobulinei sunt tiroxina sitriiodotironina. Acesti hormoni auefecte identice, dar mai rapide si maiputernice in cazul triiodotironinei.

Actiunea lor in organism este complexa:

- au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului bazal (MB),a consumului de oxigen si a oxidarilor celulare;- controleaza impreuna cu hormonul somatotrop , cresterea sidiferentierea celulara;- intensifica eliminarile de azot din organism si catabolismul proteic;- reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei;- intensifica absortia intestinala de glucoza si catabolismul glucidic,determinand hiperglicemie.- stimuleaza activitatea gonadelor;- mentin, impreuna cu prolactina, secretia lactata.

Hipofunctia tiroidiana determinaefecte variate in functie de varsta.La copii determina nanismul

tiroidian, cu dezvoltare fizica sipsihica redusa pana la cretinism. Laadulti determina scaderea capacitariide invatare si memorare. Indiferentde varsta, are loc reducereametabolismului bazal, determinandmixedemul(edem mucos, cu pieleuscata, ingrosata si cadereaparului).

Hiperfunctia tiroidiana determinaboala Basedowfrecventa mai ales lafemei se caracterizata prin:cresterea metabolismului bazal

exofalmie (bulbucarea ochilor),tulburari circulatorii (tahicardie,hipertensiune), iritabilitate crescuta,hiperfagie (consum crescut dealimente) cu scadere in greutate,cresterea in dimensiuni a glandei(gusa).


15/29

TIROIDA

la om se dezvolta lateral si inferior de cartilajul cricoid, de o parte si de alta a traheei e formata din 2 lobi uniti prin istm (fluture cu aripi deschise)

greutate 15-25 g structural- tesutul glandei tiroide e alcatuit din numerosi foliculi/ acini secretori care secreta

coloid folicular( un lichid vascos) prin care celulele epiteliale, cuboidale, de la nivelul acesta secretaacest coloid

La polul apical al cel. Sunt perzente vilozitati care maresc mult suprafata de decontact cu coloidul.

CONSTITUENTUL MAJOR al coloidului e reprezentat de o glicoproteina numitatireoglobulina, care contine in structura sa h. tiroidieni.

M arginal dee celule acestea sunt celulele parafoliculare (CT) care secretacalcitonina.

Functional- in stare de inactivitate glandulara, foliculi sunt mari, coloidul e foarte abundant, iarcel. Foliculare devin plate( dat coloidului)

in stare de activitate se modifica cel foliculare( capata aspect coloid)

Glanda tiroida- are rol metabolic foarte important de reglare si mentinere in limitenormale a reactiilor chimice eliberate de energia de la nivelul cellular.

HORMONII TIROIDIENI:

T3

T4

Hormonii au fost identificati de catre Gross in plasma sanguina im urma iodarisuccesive a tirozinei .

Etape in formare hh :

ETAPE I : transformarea ionului anionic din plasma in interiorul foliculului,concentrarea acestuia la nivelul coloidului folicular . Acestea e realizeaza prin

transportul active cu participarea ATP-ului si apompei de iod de la nivelul M. B. A cel.Acinilor glandulari.

Concentratia iodului la niv. Folicular -~30-50 de ori mai mare decat cae din plasma sausange.

Concentratia maxima ~ 250-350 de ori mai mare.

Pt. Sinteza h. Tiroidieni e necesara prezenta


16/29

tireoglubulinei (secretata la nivelul RE al foliculului)

enzime

TIREOGLOBULINA

alc. Din 50 moli de tirozina tirozina se iodeaza in trepte- se sintetizeaza h. Tiroidieni sub influenta unei iodinaze ( iodul e

oxidat in prealabil de peroxidaza) se fixeaza apoi pe nc. Fenolic al tyr, si devine de fapt organit ce ducela formarea primei componente MIT.

Iodul patrunde prin transport activ- pompa de iod (formulele de la biochimie de formare a T3-T4)

TIROIDA umana contine in general :

23% MIT

33% DIT

35% TIROZINA

6% T3

1% RT3- INACTIVA

pt. sinteza normala e nevoie de iod anorganic- necesarul zilnic 100-150g-

1/3 din iodul ingerat participa la biosinteza h. tiroidieni restul se elimina pe cale renala

sau se depoziteaza in muschi, oase si piele (acestea reprezinta I depozit) deoarece iodulse depoziteaza si la nivelul ficatului si splinei.

Eliberarea de T3-T4 din tireoglobulina se face prin pinocitoza urmat de proteolizarealizata de enzimele lizozomale care asigura lansarea in circulatie a hh. Tiroidieni.

In timpul digestiei moleculare de tireoglobulina elibereaza o cantitate suficienta deMIT+ DIT care la randul lor vor fi deiodate iar iodul care rezulta reintra in ciclul de

biosinteza a hh. Tiroidieni

Ca hh. Circulanti :

T4-90% T3-10%

Actiunea T3 creste mai puternic la nivelul organelor tinta periferice, durata deactiune a tirozinei de 4-5 ori mai lunga decat la T3.

La nivel tisular T4 se deiodeaza la :


17/29

T3( forma activa )

RT3 ( forma inactiva/ de rezerva)

Circulatia hh. Tiroidieni se realizeaza sub forma legata de proteinele plasmatice (2/3

legat de PBI) :

PBG

ALBUMINA

PREALBUMINA

O PARTE DE 0,03% din T4 si 0.003% din T3 circula liber.

Forma legata de hh. Tiroidieni ( f. Importanta) deoarece astfel se impiedica

pierderile pe cale renala ne mai putand sa treaca la niv mb. Glomerulare in cea mai mareparte e legata.

Inactivarea hh. Tiroidieni se face prin deiodari succesive urmate de dezaminariale lantului lateral si conjugat cu un glucuronid/ sulfat

la nivelul hepatic- leg cu glucuronid

la nivelul renal leg. Cu sulfat

Eliminarea se face pe cale urinara.

Derivatii acetici sunt analogi piruvici ai amidelor:

TETRAC

TRIAC

ACTIUNEA H. TIROIDIENI

Tirozina prezinta efecte metabolice specifice dupa o ratie de ~2-3 zile efectul durand 4-5 saptamani.

ACTIUNEA T3- crestere mai lenta , de scurta durata , apare dupa 6-12 h. , devinemaxima 2-3 zile.

MIT-DIT forme inactive

ACTIUNI :


18/29

1. intensificarea reactiilor metabolice

crresterea consumului de O2 si metabolismul tuturor tesuturilor siorganelor cu exceptia :

creier

splina

plamani

gonade

retina

met. Creste de la 30-60- la 100 %

H tiroidieni intensifica procesul termogenetice, iar efectele calorigene sedat. Activarii ATP-azei Na-K de la niv mb. Si transportului cuplat alionilor de Na si K cu glucoza si aa. In vederea formarii si utilizarii

crescute a ATP-ului.

I substrat al energiei ATP-ul

H. tiroidieni accelereaza degradarea principiilor nutritive la nivelulmitocondriilor pt. Eliberarea de energie.

Pe metabolismul proteico Intensifica procesele anabolice de sinteza , cresterea si dezvoltareao Cand se administreaza hh. Tiroidieni se ................ sinteza proteica la nivelul tuturortesuturilor. Are loc stimularea procesele de translatie ( de la nivelul ADNnuclear- ca urmare acresterii activitatii polumerazelor I si II ale ARN ului in prezenta complexelor hh-receptor).o Etapa II de transcriptie apare de la cateva h. La zile, se datoreaza sintezei crescute

de ARN la nivelul genelor urmata defapt de cresterea generalizata a sintezei de proteinecelulare.

o Stimularea genelor prin deiodarea T4-T3 si combinarea T3 cu o proteina receptoare (de la nivelul nucleului celular) duce la formarea de ARN mesager si sinteza de proteine

ribozomaleo Enzimele oxidari mitocondriale sunt mult crescute si mult mai active

Mitoc. Cresc ca marime ducand la decuplarea proc. De fosforilare

oxidativa- si la producerea de Q in cant. Mare si ATP in cant. Mica

Pe metabolismul lipidico Intervine atat mobilitatea si metabolizarea lipidelor cu crestere ac, grasi liberi, in

plasma, oxidarea ( cresterea oxidarii acestora la nivelul celulelor)o H tiroidieni scad cantitatea in :

Cholesterol Fosfolipide

Triglyceride sangvine


19/29

o Fenomenul invers apare dat. Cresterii a lipidelor sanvine in hipotiroidism fenomenasociat cu o serie de manifestari de tip ateroscheletic.

Pe metab. Glucidic:

o Stim. Consumul de glucoza la niv. Celelar si astfelcreste lipoliza

o Creste rata de absorbtie a glucozei la niv. Intestinal

o Stim. GNG

o Creste secretia de insulina

HH. tiroidieni sunt hiperglicemici orice crestere glic. stimuleaza secretia de insulina

Toate efectele vizeaza faptul ca enzimele sunt stimulate si sunt active sint. Enzymatic.

2. la om si la mamifere a hh. Tiroidieni stim. Osificarea oncondrala, cresterealiniara.

o Maturarea centriolilor de crestere epifizara de la niv. Osos in per.Copilariei

o Stimularea eruptiilor dintilor si cresterea lor

o Stimularea cresterii normale a SNC interferind atat in perioada fetalacat si in primii ani de viata postnatala

Hipotiroidismul in perioada de dezvoltare a SNC determina:

o Scaderea numarului de neuroni

o Scaderea numarului de terminatii neuronale

o Incetinirea procesuluii de mielinizare

In plan neuro-psihic apar fenomene de intarziere mentala care duce la un cretinismireversibil.

Hipertiroidismul determina:

o Cresterea emotivitatii


20/29

o Cresterea excitabilitatii

o Cresterea capacitatii de raspuns

o Creste ideatia

o Favorizeaza invatatul

o Accelereaza relexele

o Stare de nervozitate

o Insomnie

o Oboseala musc.

Intre SNC si h. tiroidieni exista un synergism . Efectele metabolice ale h. Tiroidienicresc met. Bazal, lipoliza, glicoliza, producerea de Q , sunt prezente si la nivelul

catecolaminelor (eliberate la niv SNS ). H tiroidieni cresc AMPc ca mes. Secund alcatecolaminelor

Interactiunea dintre h tiroidieni si SNS duce la cresterea de receptori adrenergici siadrenergici din inima si vase.

Ritmul si debitul cardiac creste dar forta de contractie a inimii scade dat. Catabolismuluiproteic exagerat in cond unei cresterii functionale a tiroidei ce duce la decompensarea si

insuficienta cardiaca( care apar in caz de tireotoxicoza)

Efectul h tiroidieni se exercita si la niv. Tractului intestinal :

o Creste secretia de..............

o Motilitatea intestinala

o Det. Aparitia hiperfagiei si dareea celor cu hipertir.

H tir. Duc la secretia altor gl. Endocrine : secretia de insulina, glucocorticoizisiparathormon.

Rol in reglarea actiuni de reproducere si. Efectele sunt nespecifice si apar dat.Efectelor metabolice directe/indirecte hipofizare care vizeaza reglarea gl. De

reproducere.

In hipertir. Se consuma cantitatea crescuta de vit. Liposolubile(ADE) sauhidrosolubile9b12, c tiamina ........)


21/29

Dezvoltarea complexa a h. Tir. Contributia la reglarea cresterii, a a diferentierisimaturarii tisulare.

Ca sa se realizeze consumul crescut de O2 la niv. Mitoc. E nevoie de activareaventilatiei pulmonare, ingestie de alimente respectiv utilizarea nutrimentelor ca mat.

Energogenetic.

CONSUMUL DE O2 este de 250ml/min-la eutiroidieni

150ml/min lacei cu hipotir

400ml/min-la cei cu hipertir

REGLAREA SECRETIEI DE HH TIR. :

REGLAREA NEURONALA :

o Vizeaza participarea complexului hipotal-hipofiz-tiroidian

o Rol important al TSH-ului hip.(care det. Stim. Gl. Tiroide si eliberareat3-t4

o Efectele TSH-foarte complexe

Eliberata sub act. TRH

Efect la niv. Gl. Tiroide-reglarea in functie de nivelulT3-

T4 in sange

STIMULEAZA PROTEOLIZA TIREOGLOBULINEI-CU ELIBERARE IN CIRCULATIE A H. TIR SI

DIMINUAREA SUBST. FOLICULARE

CRESTEACTIVITATEA POMPEI DE IOD LANIVELUL GL. FAVORIZEAZA CRESTEREA

IODULUI INTRACELULAR

Iodinarea tirozinei si cuplarea pt formarea h tir. ATP-ul

creste activitatea secretiei a cel tir. Cresterea nr. Cel. Tir.Determina o modificare a celulelor din forma cuboidala in

forma de coloana sporind epiteliul follicular la niv.Foliculului

Creste activitatea cel glandulare tir.


22/29

Prin admin. de TSH se elibereaza T3-T4 in circulatie in30 de min, pt. Toate celelalte efecte sunt necesarie

h/zile/saptamani pt a se putea realiza

Actiunea TSH se face prin mec cyclic AMP cu partic receptorilor de mb. De la nivcelulelor foliculare.

Actionand ca mesager secund AMPc :

o Intensifica biosinteza

o Activarea enz. Celulare

o Intensifica secretia h si duce la cresterea

tesuturilor glandulare

TRH- secretat de terminatiile nervoase ale emisferei mediale, si transportati apoi lanivelul hipofizei anterioare.

Nc. Hipotal precisi pt secretia de TRH la nivelul eminentei mediale sunt ~ cunoscuti darprin injectarea de anticorpi radioactivi care ataca specific TRH s-a aratat ca acest h este

secretat/eliberat/prezent in diferite locuri hipotalamice :

o Nc. Ventro-medial

o Nc. Dorso-medial

o Nc. Preoptic

o Nc. Suprachiasmatic

o Nc. Papaventricular

o Nc. Hipotalamic anterior

TRH-ul izolat este un tripeptid, care actioneaza direct asupra cel. Hipotalamiceanterioare, determina cresterea TSH cand sistemul port H-H e blocat complet, secretia

de TSH descreste dar nu ajunge la 0.

Mecanismul molecular prin care TRH determina secretia de TSH , vizeaza legarea TRHla nivelul mb. Cel. A gl. Hipofize actionand sistemul mesager second fosfolipidic

ducand la eliberarea de mari cantitati de fosfolipid C urmat de alti produsi mesagerisecunzi (ionii de Ca, 2-acil glycerol) care duc la eliberarea de TSH.


23/29

EFECTELE FRIGULUI :

Frigul duce la cresterea consumului de O2si met. Bazal ducand la stimularea TSH.

In reactii psihoemotionale duc la cresterea secretiei TRH-TSH

Reactionarea tijei hipotalamice duce la disparitia reactiilor.

In autoreglarea secretiei tiroidiene rol important au T3-T4 din sangele circulant.

In cresterea h in sange/LCR determina cresterea pana la disparitia secretiei detireostimulina. Efectul inhibitor a h tir. Se realizeaza prin FB- mechanism ce se

realizeaza la nivelul hipotalamusului/hipotal anterior.

Scaderea h tir in efecte fizice f intense, expunere la frig/ alte solicitari metabolice ducela activarea complexului H-H-T cu intrarea mec FB pt restabilirea concentratiei

sanguine a h tir.

FB hipotalamusului mai putin eficient , e completat cu cel hipofizar si actioneaza prinintermediul centrilor termoreglarii.

La hipertiroidism secretia de T3-T4 este activat de un factor stimulator de lungadurata=> imunoglobuline cu propietati de anticorpi si cu afinitate pt receptorii mb.

Sensibili la TSH =LATS.

Excesul de h tiroidieni duce la scaderea secretiei de TSH hipofizar.

REGLAREA UMORALA

Ioul prezinta actiunea bifazica :

Cocentratia scazuta de iod duce la stimularea secretiei de h tir

Concentratia crescuta inhiba secretia prin modificarea reactiilor TSH areceptorilor de la nivelul celulelor foliculare.

Tiocianatiisi derivatii de tiouracil se utilizeaza pt reducerea/ hipofunctia gl tiroide

Tiocianatii scad transportul iodului din cel tir inspre coloidul folicular

Derivatii de tiouracil blocheaza iodinarea tirozinei si formarea h tir activi(T3/T4)

Sarurile de litiu inhiba secretia de h tir

Adrenalina stimuleaza secretia de T3/T4 prin activarea receptorilor adrenergici


24/29


25/29

o Caracteristici : scade circulatia perferica, scade debitul circ., scaderespiratia si functia digestiva, scade memoria, reactivitate sicapacitate intelectuala scazute mult, pacientii sunt hipotoni.

o Tulburari trofice se caracterizeaza prin aparitia edemului la niv reg

fetei se dat acumularii unor glicoproteine care retin apa 9fata de lunaplina)

o La o varsta tanara- cretinism , idiotie, crestere deficitara, afectiuni osoase,cresterea si dezvoltarea scazuta a dintilor , inteligenta deficitara debilitate

mentala.

o Cauza cea mai frecventa lipsa iodului din apa si alimente.

o Sintomul caracteristic- gusa la aparitia ei contribuie agenti care blocheazasinteza h tir scaderea secretiei de TSH, apare hiperplazie functionala a gl-

sub forma de gusa dat unei secretii crescute de coloid.

ECHILIBRUL FOSFOCALCIC/PARATHORMONUL+CALCITONINA

1000-1500G CALCIU

1% intacelular

la nivelul matricei oaselor cel mai mult

in lichidul extracelular-1-1,5 g

9,4-9,5 mg% -concentratie plasmatica

variatii:4,3-5,2 meq/l

Ca:

Sub mai multe forme:

o 50%- ca ionizat- forma biologica activa

o 40% - se combina cu proteine plasmatice- Ca nedifuzibil

o 10%- se gaseste sub forma complexata de citrat /fosfat/bicarbonat de Ca( forma neionizata si difuzibila) spre deosebire de II(nedifuzibila)

mai mult de 50% din Ca din plasma si lichid interstitial asigura functiilebiologice multiple


26/29

bilantul de Ca- depinde de :

o aportul alimentar

o intensitatea proceselor de absorbtie

o excretie la nivelul gastrointestinal

o reabsorbtie la nivelul renal

o depunere la nivel renal

La om aportul zilnic 1000mg Ca- ingerat este supus unui turn-over la nivgastrointestinal si renal

FACTORI CARE ECHILIBREAZA Ca : metabolitul vitaminei D3, si parathormonul

1/3 Ca ingerat absorbit la nivel intestinal

1/3 Ca se pierd prin mat fecale -~600 mg face ca absorbtia neta sa fie de 100-200mg/zi

eliminarea pe cale urinara se realizeaza ca si cea c Na in functie de concentratiaplasmatica si reabsorbtia tubulara

Cand concentratia in sange scade creste reabsorbtia tubulara pana la 90%, iar pierdereape cale urinara devine foarte mica.

Fenomenul invers apare in hipercalcemie.

FOSFORUL(P)

Prezent ca fosfat anorganic: HPO4(2-); H2PO4(-) SI concentrat intre 3-4,5 mg%

Absorbtia ionilor de p din intestine e dir prop cu ingestia de alimente, cea mai mareparte din p de origine alimentara se abs la niv intestinului si sunt excretati pe cale

urinara.

-fosfatii-

o sunt subst cu prag de eliminareo nu sunt eliminati prin urina daca conc in plasma e sub nivelul critico cand e depasita eliminarea urinara sunt dir prop cu conc plasmatica

Excretia utila de fosfati creste prin actiunea h tir concomitant cu cresterea reabsorbtieiionilor de Ca


27/29

Indiferent de aparitia/ eliminarea p- var calcemiei sunt reduse din cauza participariitesutului osos la homeostazia p-Calcica

Calcitonina-efect scazut in rinichi

In perioada de crestere proc de depunere a Ca, la adult si la varstnic apare procesul deremodelare osoasa det de predom resorbtiei asupra depozitului de Ca

15% din masa osoasa totala se primeneste anual prin proc de remodelare

depunerea sarurilor de Ca si P se real la niv matricei organice formata exclusiv din fibrede colagen si substante fundamentale si sinteza de celule osoase =osteoblaste

din precipitarea si formarea sarurilor la suprafata fibrelor de colagen cu participareaosteocalcemiei apar cristalele de hidroxilapatita

~20-30% din sarurile de Ca raman in stare amorfa in structura oaselor partialmineralizate pt a putea fi absorbite rapid si mobilizate spre lichidul extracelular

aceasta fractie usor mob. Poarta denumirea de fractia de schimb rapid a Ca siparticiparea la restabilirea prompta a echiv P-Ca.

Prin utilizarea Ca radioactiv s-a stabilit faptul ca mari cant de Ca transforma fractia deSR si ca ~5000 mg participa la procesele de remodelare.

Rol important : in transformarea Ca il joaca osteocitele care realizeaza o osteolizaosteocitara.

Resorbtia Ca din oase se dat activ osteolitice a osteoclastelor. Cel multinucleate, caresunt bogate in prel vilozitatilor si care au lizozomi, secreta enzyme proteolitice de tipulcolagenazei, care depolimerizeaza matricea osoasa si o serie de hidrolaze acide= de ac

citric, ac. Lactic.

Colagenoza e cea care dizolva componenta organica a tesutului osos, iar ac determinasolvirea substantelor minerale.

Prin prelungirea viloasa osteoclastele fagociteaza resturile osoase in vederea digerariilor de catre enz lizozomale.

Procesul de formare si de resorbtie a tes osos sunt cuplate si coodoneaza local cu hstimulatori si inhibitori ai osteolizei si ai osteosintezei.

Stimulatori ai osteolizei :

o ptho vit D3o cortizol


28/29

o h tiro un grup de prostaglandine

Ihibitorii osteolizei :

calcitonina estrogenii

Stimulatorii osteosintezei :

STH

Somatomedina

Insulina

H endrogeni

Vit D3

I nhibitorii osteosintezei :

H corticosteroizi

La mentinerea homeostaziei calcice contribuie calcitonina si PTH.

PTH

-izolat de Collip in 1925

-secretat de 2 perechi de paratiroide( post si inf pe fata postero-laterala a lobilortiroidieni

-format dintr-un precursor polipeptid-PREPROHORMON, care are ~ 115 AA. Dinclivarea lui la niv ribozomilor, apare prohormonul care are 90 aa care transporta in

aparatul Golgi de unde e eliberat sub forma de PTH care are 84 aa.

-eliberarea in circulatie se face prin exocitoza. Concentratia 0,5mg/ ml

- la nivelul periferic e degradat in mai multe fragmente. PRIMUL fragment e peptidicnotat de la 1-34 este activ indiferent de originea animala si asigura ~75% din activitatea

h. Fragmentul Carboxil terminal este cel inactiv.

EFECTE BIOLOGICE :

PTH ul determina cresterea ionilor de Ca si scaderea p in lichidul extracelular


29/29

Are mai multe organe tinta : os, rinichi, tubul digestiv

La nivelul oaselor PTH-ul reabsoarbe Ca si P iar aceasta se realizeazain 2 etape: I rapida: II lenta

PRIMA FAZA:

PTH-ul activeaza pompa de Ca de la nivelul mb. Osteocitelor si care separa tesutul ososamorf de lichidul extracelular ducand la permeabilitatea si deplasarea rapida a sarurilor

de Ca din lichidul canalicular osos-osteocit-l extracel pe partea opusa

Procesul de osteoliza se realizeaza fara resorbtia P/fara degradarea matricei osoase

A 2-A FAZA :

-STIMULAREA OSTEOCLASTELOR, DEMINERALIZAREA PROPIU-ZISA A

OASELOR

Pth ul determina activarea osteoclastelor existente si formarea de noi osteocite din celprimitive. (effect de lunga durata, insotit de activitate transportoare a activitatii

osteoclastelor).

Se produce astfel hodroliza matricei osoase prin colagenoza si enzime lizozomaleurmata fiind de eliberarea ionului de Ca si P si trecerea lor in lichidul extracelular

PTH-ul cresterea si fosfataza acida determina cresterea acidului lactic care determinascaderea pH-ului si procesul de resorbtie si de demineralizare osoasa

Efectele osteolitice ale PTH-ului necesita prezenta unui metabolism al vit D3

La niv renal PTH ul are efecte duble de activare a resorbtiei Ca la niv tubilor distali cuscaderea .............. fosfatului la niv tubului proximal de unde asistam la cresterea

calcemiei si la scaderea calciuriei si la scaderea fosfatemiei.

PTh-ul determina absorbtia de ioni de Mg si H, SCADEREA IONILOR DE Na si K si aAA , scaderea bicarbonatului in tubul proximal asemanator P , creste sinteza

metabolitilor vit D 3 cu actiune asupra resorbtiei intestinale si osoase, si scaderea P dinplasma care potenteaza actiunea directa a PTH-ului asupra met. Renal a vit D 3.

Vit dD3 ( biochimie)

noutatate glanda

Documents

Transcript of noutatate glanda