Noua isis tab 5 - fiintele elementale
Transcript of Noua isis tab 5 - fiintele elementale
Fragmentul ființelor elementale – spirite-lor stihiilor – din nuvela ”Noua Isis” de Willem Frederik Veltman după o legendă relatată de Rudolf Steiner.
În Ro/Md – de Andrei Onea
Noua Isis
... Tabloul cinci
(Intervin spiritele celor patru elemente)
Gnomi (venind dinspre nord):
Ca duhuri terestre,
noi totul audem,
cream și mișcăm, demolăm și sculptăm,
tăria o strîngem, tăria o’mpingem,
gîndirea umană cețoasă ne-amuză!
Audem, audem
și știm foarte multe din cele ce sună
puternic din ’nalturi:
"Trezească-se Isis – măicuța celestă –
nevîrstincă, jună,
născîndu-și copilul, în veacul ce vine!"
Silfide (venind dinspre est):
Ca duhuri de aer, noi totul audem
și țesem, păstrăm
curentul de viață, în care luminii
cu dor se dedau robustele plante,
și’n care trăiesc ferice’n senzații
energicii oameni!
Audem, audem, simțim cunoștința,
de care tînjesc și-o doresc în adîncuri
ființele toate în calmă-așteptare:
"Trezească-se Isis – măicuța celestă –
nevîrstincă, jună, născîndu-și copilul,
în veacul ce vine!"
Ondine (venind dinspre vest):
Ca duhuri ai apei,
noi totul audem, cu toată ființa
trăim în visare, legăm, împărțim
și hrană aducem
în seva naturii și farmecul ei!
Audem, audem,
visăm cunoștința, ce-o împărtășește
în sferele vieții Hristos înviatul:
"Trezească-se Isis –
măicuța celestă – nevîrstincă, jună,
născîndu-și copilul,
în veacul ce vine!"
Salamandre (venind dinspre sud):
Ca duhuri de foc, noi totul audem,
cu grijă’nsoțim albini, fluturi, gîze,
din cosmice’ntinderi aducem căldură
semințelor, plantelor, florilor, fructelor!
Audem, audem
cunoașterea’n flăcări
a zeilor vremii, a vocii solare
și-a șoaptei stelare:
"Trezească-se Isis – măicuța celestă –
nevîrstincă, jună, născîndu-și copilul,
în veacul ce vine!"
Gnomi:
Din nord noi venim.
Silfide:
Din est purtăm calea.
Ondine: Venim dinspre-apus.
Salamandre:
Venim dinspre sud.
(Forma crucii N-S, E-V se schimbă. Din nou devine vizibilă Noua Isis. În
mijlocul grupului - Copilul Solar.)
Toate spiritele împreună:
Tu, sfîntă măicuță,
revino-ți, privește – feciorul, de fapt,
acesta îți este. Să piară, dispară
acea’nșelăciune: ce-a pus stăpînire
de-o vreme pe tine!
Nu duhul cel rău – Tifon – este tatăl
feciorului tău, ci este de fapt el
din soare născut.
Primește-ți, deci, maică,
solarul tău fiu din mînile noastre
și-a celor fideli, din sferele vieții,
cu-a ei elemente, din sacrul temei
al zeilor cosmici.
(Copilul solar îi este adus
Izidei. Ea îl primește la sîn. Apare imaginea Izidei-Mariei-
Fecioarei Născătoare de
Dumnezeu cu pruncul...)