Curs 1

Obiectul de reglementare al DCI

Noutiunea comertului internatioanl este susceptibila de 2 acceptiuni:

- stricto sensu – este acceptiunea clasica a notiunii de comert;

- lato sensu – este acceptiunea specifica perioadei moderne de dezvoltare a comertului

international.

In acceptiunea restransa, comertul international reprezinta totalitatea operatiunilor de import

si export cu marfuri, lucrari si servicii care se desfasoara intre subiecte de drept de nationalitate

romana si subiecte de drept al comertului international de nationalitate straina sau privesc operatiuni

cu marfuri care trec cel putin o frontiera, altfel spus cu bunuri aflate in trafic international.

Din definitia de mai sus extragem elementele esentiale (ese = a fi) - elementele care nu pot

sa lipseasca:

- operatiuni de import si export - este vorba de marfuri, lucrari sau servicii intre diferite

state care implica asadar teritoriul sau subiecte apartinand diferitelor state;

- participantii - sunt comerciantii, adica persoane juridice in primul rand, dar si fizice care

indeplinesc calitatea sau conditiile de a fi profesionisti ai comertului; dr. comertului international

este un drept al profesionistilor comercianti;

- raporturile juridice ale dr. comertului international - sunt raporturi care au in continutul lor

cel putin un element de extraneitate specific; conceptul de element de extraneitate este acel element

al raportului juridic care este plasat intr-un alt sistem de drept sau pe un alt teritoru; exista doua

elementele de extraneitate specifice (alternative si nu cumulative):

a) sa fie vorba despre un raport juridic intre comercianti avand nationalitati diferite;

sa isi aiba sediile in state diferite, deci de nationalitate diferita;

1

Curs 1

b) ca bunul care face obiectul raportului juridic sa fie in tranzit international, aceasta

inseamna ca in drumul lui de la o parte catre cealalta, de la expeditor la beneficiar, bunul trece cel

putin o frontiera.

In aceasta acceptiune clasica, comertul este strict legat de notiunea de marfa.

In acceptiunea larga, comertul international s-a diversificat si au aparut operatiuni care nu

sunt efectuate direct cu marfa. Aceste operatiuni se subsumeaza operatiunii de cooperare economica

internationala. Astfel in epoca moderna comertul international a capatat si aceasa valenta.

Cooperarea economica internationala = ansamblu de relatii de colaborare/conlucrare intre

comercianti persoane fizice sau juridice profesioniste din state diferite care pun in comun valori

economice, valori patrimoniale, in vederea realizarii unei activitati economice comune al carei scop

este realizarea de profit. Scopul comerciantilor este profitul (finis mercadorum est lucrum).

Roamnia este parte la peste 50 de acorduri de cooperare economica internationala.

Atat notiunea de comert in sensul restrans cat si de comert in sensul larg, are reflex pe plan

juridic. In ceea ce priveste acceptiunea clasica/restransa, pilonul operatiunii il consitutie contractul

de vanzare-cumparere international de marfuri - principala forma prin care se exprima ceea ce se

numeste comert international. Dar mai apar si alte contracte: comision, agentie, de transport

international de marfuri, de asigurare a marfii, contracte si operatini bancare si finantare a

comertului international, operatiune de garantie, toate acestea sunt forme juridice in care se exprima

comertul in sens restrans, In sens larg cooperarea economica internationala se exprima prin

contractul de cooperare economica internationala.

Principiul fundamental care guverneaza relatiile internationale ale Romaniei si limitele

acestuia

2

Curs 1

Principiul fundamental care guverneaza relatiile internationale ale Romaniei este principiul

libertatii comertului international.

Intre anii 1946-1989, principiul care a guvernat relatiile internationale ale Romaniei a fost

principiul monopolului de stat. Intre acesti ani comertul international nu putea fi organizat de

subiecte de drept privat, ci se realiza numai de catre stat prin diferite organisme (ex: intreprinterile

de comert exterior). Principiul monopolului de stat a fost unul dintre primele principii de esenta

totalitara care au fost desfiintate dupa revolutie, chiar din primavara lui 1990 au fost adoptate acte

care au abrogat acest principiu si au pus bazele noului principiu, care s-a realizat prin mai multe

etape (Decretul-lege nr. 54/1990 privind desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei

initiative care a permis pt. prima data persoanelor fizice autorizate sa desfasoare si operatiuni de

comert international, s-a mai adoptat Decretul-lege nr. 96/1990 prvind unele masuri pentru

atragerea investitiei de capital strain in Romania care a fost primul act normativ care a deschis

portile economiei nationale catre investitiile straine, Legea nr. 31/1990 privind societatile

comerciale, Legea nr. 35/1991 s.a.).

Un moment esential in fudamentaerea principiului => aderearea Romaniei la UE. In tratatul

de aderare sunt prevazute in mod explicit obligatia de deplina libertate a comertului => aplicam cele

3 principii fundamentale: principiul liberei circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si

capitalurilor.

Continutul principiul libertatii comertului

Continutul principiului se analizeaza din doua puncte de vedere:

a) din exterior spre interior - principiul libertati comertului inseamna capacitatea, deci

aptitutinea recunoscuta de legea romana subiectelor de drept straine, comerciantilor de nationalitate

straina de a efectua activitati comerciale pe piata romaneasca. Comerciantii straini pot efectua

activitati comerciale in diferite forme: insitutionalizate (o fac atunci cand deschid in Romanaia

3

Curs 1

sucursale, filiale, reprezentante ale societatilor lor din strainatete, creeaza institutii) sau

neinstitutionalizate (adica prin simpla incheiere de contracte comerciale internationale cu subiecte

de drept romane).

b) din interior spre exterior - principiul libertatii comertului inseamna aptitudinea

recunoscuta de lege subiectelor romane ale dreptului comertului international de a participa la

comertul in alte state.

Principiul libertatii comertului nu este nelimitat, exista insitutii juridice prin care comertul

intern este controlat si chiar interzis in anumite cazuri. Sunt multiple forme in care acest lucru se

realizeaza, de principiu cum am mai spus o marfa trece o frontiera in mod liber, dar nu toate

marfurile trec frontiera in mod liber, exista unele care intereseaza sanatatea publica, siguranta

nationala, patrimoniul national, libera concurenta pe piata interna, care fac ca anumite marfuri sa fie

supuse unui regim de autorizare.

Regimul juridic al investitiilor straine in Romania

Primul act normativ dupa revolutie care a reglementat accesul capitatlului strain pe piata

romaneasca a fost Decretul-lege nr. 54/1990. OUG ... 1997 OUG 92/1997 - care a fost aprobata prin

legea 241/1998, si care configureaza in esenta principiile regimului investitiilor straine in Romania.

Investitiile strainte sunt de doua feluri:

1) investitii straine directe - sunt reglementate prin OUG 92/1997 privind stimularea

investitiilor directe modificata prin Legea 241/1998. Art. 2 din OUG 92/1997 => sunt

trei forme de investitii directe pe care le prevede:

4

Curs 1

- participarea investitorilor straini la consitutirea sau extinderea unei societati in

Romania;

- dobandirea de parti sociale sau actiuni la o societate romaneasca;

- infiintarea sau extinderea in Romania a unei sucursale/filiale a unei societati

straine.

Dupa cum rezulta din aceasta enumerare, investitia straina directa imbraca in

esenta o forma insitutionala, o forma societara, toate cele 3 elemente enumerate

privesc o societate comerciala, asadar investitia directa este la randul sau de 2

feluri:

- investitie in forma societara/insitutionalizata si in acest caz investitia se face prin

nasterea sau extinderea unei societati comerciale si in acest caz investitia directa

se numeste instituionalizata deoarece are drept efect juridic crearea sau

exitinderea unei persoane juridice;

- investitia directa in forma exclusiv contractuala care nu genereaza o persoana

juridica si consitutie exclusiv un contract; cel mai simplu exemplu de investitie

straina directa in forma exclusiv contractuala o constiuie contractele de inchiriere

sau de concesiune a resurselor minerale. Exista acte normative care

reglementeaza investiitiile directe in forma exclusiv contratuala. => legea

5

Curs 1

petrolului – nr. 238/2004, legea minelor - nr. 85/2003, legea energiei electrice si

a gazelor naturale - nr. 123/2012.

Ceea ce caracterizeaza in esenta investitia straina directa in forma societara (care este

forma esentiala) este faptul ca investitorul strain participa in mod efectiv la

organizarea administrarea si functionarea acelei societati, iar daca este investitie

directa in forma contractuala, investitorul strain desfasoara o activitate efectiva de

explorare, exploatare in resursele naturale (exemplul de mai sus).

2) investitii straine de portofoliu - este definita in OUG 92/1997, ca fiind dobandirea de

catre investitorul strain de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si

reglementate in Romania si care nu implica o participare directa la administrarea

societatii respective. Mai simplu, deosebirea esentiala intre ivestitia straina directa si cea

de portofoliu este ca investiatia straina directa implica participarea efectiva la

participarea conducerii unei societatii pe cand investitia straina de portofoliu are un rol

esentialmente speculativ constand in cumpararea de valori mobiliare (actiuni,

obligatiuni, titluri de stat) cu scopul de a fi revandute si obtinand un profit din diferenta

dintre pretul de cumparare si cel de revanzare. In principiu investitia de portofloliu se

face de pana la maximum 10% din capitatul unei societati.

6

Curs 1

In materia investitiilor de portofoliu actul normativ de baza il constituie Legea 297/2004

privind piata de capital, dar exista si foarte multe acte normative speciale de pilda, OUG

nr. 66/1997 privind cumparerea titlurilor de stat.

Notiunea de investitie directa este ingemanata cu notiune de investitor strain, care este

definita in OUG 92/1997 si intr-un regulament foarte important al bancii nationale a

Romaniei Reg. 4/2005 privind regimul valutar. In esenta, notiunea de investitor strain

este persoana fizica sau juridica nerezidenta (nerezidenta este o persoana fizica care are

domiciliu - si nu cetatenia - in strainatate, deci elementul de extraneitate relevant este

domiciliul pentru persoanele fizice, respectiv o persoana juridica ce isi are sediul in

strainatate) care investeste in Romania in una din formele prevazute de lege.

Principiile care guverneaza regimul investitiilor straine in Romania

=> sunt in numar de trei:

1) Principiul libertatii formelor si modalitatilor de investire in tara - sunt asadar notiuni -

principiul libertatii formelor (prin care se intelege posibilitatea investitorilor strianai de a investi in

oricare din formele prevazute de legea romana, mai exact o investitie straina poate fi facuta in

oricare din formele societare prevazute de Legea 1/1990, adica sub forma unei societati de

persoane, de capitaluri, cu raspundere limitata, de asemenea poate fi facuta sub forma unei asociatii

in participatie reglementata de fostul Cod comercial actulamente de Codul civil; de asemenea

investitia poate fi facuta in formele contractuale prevazute de lege - de inchirieie, de concesiune,

petroliere, miniere - in oricare din formele prevazute de lege); si principiul libertatilor modalitatilor

de investire in tara (OUG 92/1997 prevede ca o investitie straina poate fi facuta in una din

7

Curs 1

urmatoarele modalitati (problemele care se pun este de cate feluri sunt aporturile pe care le pot

varsa investitorii straini):

- aporturile in numerar - investitorii straini pot varsa si aporturi in bani. Ele sunt de doua

feluri: in valuta straina sau in moneda nationala. Regula o constituie aporturile in valuta, dar nu sunt

excluse aporturile in lei atunci cand respectivul investitor are o sursa de moneda nationala, aceasta

putand consta din dividende la o alta societate comerciala pe care o are in tara, dintr-un pret pe care

il dobandeste ca urmare a unui contract incheiat cu o parte romana, dintr-un beneficiu de lichidare,

cand lichideaza societatea din tara si constituie alta, dintr-o despagubire pe care o primeste ca

urmare a expropierii investitiei;

- aporturile in bunuri corporale - pot consta in aporturi in bunuri mobile (masini, utilaje,

echipamente, utilaje, mijloace de transport etc), poate fi si un aport in bunuri imobile (cladiri sau

terenuri, in ceea ce priveste terenurile insa sunt niste reglementari speciale);

- aporturile in bunuri incorporale - adica aportul in drepturi; de regula se aduc drepturi de

proprietate intelectuala, asta inseamna brevete de inventie, licente, know-how, marci de fabrica, de

comert, de serviciu, desene si modele industriale, drepturi de autor; se pot aduce si aporturi in

drepturi de creanta, in acele societati in care acest aport este permis;

- OUG 92/1997 prevede ca pot constitui aporturi orice alte drepturi sau valori economice si

anume: aportul poate consta in servicii, metode de organizare si conducere a societatii, aporturi in

munca (in industrie) acolo unde este permis de lege, aporturile pot consta si in surse de materii

prime, piete de desfacere, clientela, informatii de marketing, public relation, retele de aprovizionare

si desfacere, un aport poate consituti si un simplu nume comercial, firma de exemplu, numele

comercial este un elemnt al fondului de comert, este o valoare patriminiala evaluabila in bani si

poate consituti aport la o societate comerciala; pot consituti de asemenea aporturi si obligatii de a nu

face, cum ar fi de pilda de a nu face concurenta pe o anumita piata. Deci aport poate consitui orice

valoare evaluabila in bani.

8

Curs 1

2) Principiul liberului acces al investitorilor straini in toate domeniile economice din

Romania - legea romana nu prevede niciun domeniu economic in care investitia straina sa fie

interzisa. Asadar investitiile straine pot fi in: industrie, aglicultura, exploararea si exploatarea

resurselor naturale, transporturi, infrastructura si comunicatii, constructii civile si industriale,

comert, turism, servici bancare, de asigurari, cercetare stiintifica si tehnologica s.a. Sigur in anumite

domenii cum ar fi cel bancar si al asigurarilor exista anumite conditii speciale.

3) Principiul egalitatii de tratament sau cum mai spunem pricipiul nediscriminarii care

imbraca doua forme:

a) nediscriminare intre investitorii straini si cei nationali – Legea nr. 35/1991 a

prevazut principiul regimului mai favorabil aplicabil investitorilor straini, ei aveau mai multe

drepturi, facilitati, scutiri de taxe decat investitorii nationali; OUG nr. 92/1997 a insituit principiul

egalitatii de tratament, asadar regimul national se aplica si pentru investitorii straini (ce e aplicabil

pentru noi e si pentru ei);

b) nediscriminare intre investitorii straini intre ei - legea romana nu prevere nicio

discriminare pe considerente de naationalitate dar exista deosebiri pe considerete de nationalitate in

cazul in care investitorul strain intervine dintr-o tara cu care romania a incheiat un acord bilateral

care acorda acelor investitori regimuri specifice.

In oricare dintre cele doua cazuri de mai sus se poate aplica principiul legii mai favorabile

(mitior lex). Daca un investitor strain a facut o investitie in tara la un anumit moment, iar ulterior se

adopta o lege care prevede conditii mai favorabile pentru acel tip de investitie acea lege se aplica

imediat si investitorilor deja exstenti.

Garantiile acordate investitorilor straini

9