SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

download SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

of 80

Transcript of SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    1/80

    Bilet 1.

    1. In ce consta internationalitatea comertului  p3

    Interna ionalitatea î i are originea, fie în faptul că tranzac iile seț ș ț

    încheie între parteneri din state diferite, fie între parteneri din acela i stat,dar referitor la o opera iune careș ț

    con ine un element de extraneitate, fie înfaptul că tranzac iile respective implică diverse bariereț ț

    (normative,uridice, monetare, teritoriale sau fiscale! nespecifice tranzac iilor interne,cărora li se aplicăț

    regulile dreptului comer ului interna ional.ț ț

    "n dreptul rom#n sunt luate în considerare, de regulă, două criterii

    de interna ionalitate, referitoare la elementul de extraneitate$ unul denatură subiectivă, care se referă laț

    domiciliul, re edin a obi nuită sausediul păr ilor raportului uridic de dreptul comer ului interna ionalș ț ș ț ț ț

    ialtul de natură obiectivă, care se referă la obiectul raportului uridic de dreptul comer ului interna ional iș ț ț ș

    care trebuie să se afle în tranzit, circuitinterna ional, altfel spus, în executarea raportului uridic, bunulț

    trebuie sătreacă cel pu in o frontieră% elementul de extraneitate prive te loculsituării bunului sau în general,ț ș

    locul executării contractului."n &egulamentul '3)*++ (&oma I! privind legea aplicabilă

    obliga-iilor contractuale, care se aplică direct pe teritoriul &om#niei,interna ionalitatea raportului uridicț

    reiese din faptul că o obliga iecontractuală implică un conflict de legi, adică vine în contact cu două saumaiț

    multe ordini uridice statale.

    onven ia de la /iena din 1+ cu privire la v#nzareaț

    interna ională de mărfuri i onven ia de la 0aga din *++' privindț ș ț

    acordurile de alegere a forului (care nu a intrat încă în vigoare! au

     propriile criterii de interna ionalitate. stfel, în onven ia de la /iena, seare în vedere sediul păr ilor, careț ț ț

    trebuie să fie în state diferite, iar înonven ia de la 0aga, re edin a păr ilor.ț ș ț ț

    * ontractul de factoring p. 1*3

    2actoringul este opera iunea prin care o întreprindere, numităț

    aderent, transmite unei societă i specializate)institu ie bancară, numită factor, crean ele sale născute dinț ț ț

    v#nzarea de bunuri sau prestarea de servicii, iar factorul asigură întreprinderii, finan area i urmărireaț ș

    crean elor acesteia. 4e regulă, contractul se încheie cu privire la un ansamblu de crean e ( i nu cu privire laț ț ș

    o crean ă unică!. "n factoringul interna ional, factorul gestionează crean ele comerciale ale clientului său,ț ț ț

    care este, de regulă, un exportator, în străinătate. 5l încasează facturile i se ocupă de recuperareaș

    crean elor% poate acorda aderentului un credit const#nd în plata în avans a facturilor debitorului aderentului.ț

    stfel aderentul ob ine finan are, iar factorul încasează o sumă mai mare de la ter , dec#t cea pe care aț ț ț

     plătito el aderentului, aceasta fiind plata serviciilor pe care le furnizează aderentului. rean ele aderentuluiț

     pe care acesta le transmite factorului trebuie să fie certe i lichide, dar nu exigibile, deoarece de naturaș

    factoringului este transmiterea crean elor care nu au auns la scaden ă% obiectul contractului de factoring îlț ț

     pot forma i crean ele viitoare.ș ț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    2/80

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    3/80

    opera iunile simple de cesiune i nu pentru transferul de crean e multiple, trecute sau viitoare, cu privire laț ș ț

    debitori cu sediul în state diferite. ;rin urmare, în fiecare caz în parte se vor aplica normele conflictuale ale

    instan ei sesizate.ț

    Bilet nr 3$

    1. ontractul de leasing p.1*+

    ditbail, în franceză! sa dezvoltat în sfera

    comer ului interna ional, mai ales în domeniul aeronavelor, navelor,echipamentelor petroliere, ma inilor ț ț ș

    unelte, .a. 6pera iunea de leasingeste o tehnică uridică complexă, care presupune încheierea unuiș ț

    contractde v#nzare între furnizor i societatea de leasing (finan atorul! i apoi, uncontract de închiriere întreș ț ș

    societatea de leasing i utilizator, dublat de opromisiune de v#nzare între acelea i persoane, la expirareaș ș

    termenului deînchiriere. 8tilizatorul fixează, în prealabil, de comun acord cu

    furnizorulv#nzător i societatea de leasing caracteristicile bunului, pecare societatea de leasing îl vaș

    cumpăra în vederea închirierii.

    vantae.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    4/80

    contractul de leasing va fi supus legiilocului unde î i are sediul partea care furnizează presta iaș ț

    caracteristică iaceastă parte este finan atorul. 5ste posibil ca lex rei sitae, ca lege deaplicare imediată, săș ț

    reglementeze anumite aspecte ale contractului de leasing, cum ar fi publicitatea opera iunilor de leasing oriț

    drepturileter ilor. ontractul de v#nzare încheiat între furnizor i finan ator esteț ș ț

    supus legii din materia v#nzării (&egulamentul &oma I!, care a fost, dea,analizat.

    onven ia de la 6tta9a con ine anumite reguli uniforme referitoareț ț

    la drepturile i obliga iile păr ilor întro opera iune de leasingș ț ț ț

    interna ional. onven ia se aplică c#nd finan atorul i utilizatorul ausediul în state diferite (numai state auț ț ț ș

    ratificat onven ia! i acestestate, precum i statul în care furnizorul î i are sediul sunt statecontractante laț ș ș ș

    onven ie% sau, c#nd finan atorul i utilizatorul au sediulîn state diferite i cele două contracte (de v#nzareț ț ș ș

    i de leasing! suntsupuse legii unui stat contractant la onven ie (art. 3 alin. 1 dinonven ie!. onven ia seș ț ț ț

    aplică numai opera iunii de leasinginterna ional mobiliar, încheiat în scop profesional.ț ț

    5xistă mai multe forme de leasing$ în func ie de con inutul ratelor,ț ț

    leasingul este financiar i opera ional. ceste tipuri de leasing suntdefinite în odul fiscal rom#n (art. :ș ț pct. : i pct. !% astfel, contractul deleasing financiar este orice contract de leasing care îndepline7te celș

     pu-inuna dintre următoarele condi-ii$

    @a! riscurile 7i beneficiile dreptului de

     proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferateutilizatorului la momentul la care

    contractul de leasing produce efecte%

     b!contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietateasupra bunului ce face obiectul

    leasingului către utilizator la momentulexpirării contractului%

    c! utilizatorul are op-iunea de a cumpăra bunul lamomentul expirării contractului, iar valoarea reziduală

    exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferen-a dintre durata normală defunc-ionare maximă 7i durata

    contractului de leasing, raportată la duratanormală de func-ionare maximă, exprimată în procente%

    d! perioada de leasing depă7e7te +A din durata normală de func-ionare maximă abunului care face

    obiectul leasingului% în în-elesul acestei defini-ii,perioada de leasing include orice perioadă pentru care

    contractul de leasing poate fi prelungit%

    e! valoarea totală a ratelor de leasing, mai pu-incheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea

    de intrare abunului%% contractul de leasing opera-ional este @orice contract de

    leasing încheiat între locator 7i locatar, care transferă locatarului riscurile7i beneficiile dreptului de

     proprietate, mai pu-in riscul de valorificare abunului la valoarea reziduală, 7i care nu îndepline7te niciunadintrecondi-iile prevăzute la pct. : lit. b!Ce!% riscul de valorificare a bunului lavaloarea reziduală există

    atunci c#nd op-iunea de cumpărare nu esteexercitată la începutul contractului sau c#nd contractul de leasing

     prevedeexpres restituirea bunului la momentul expirării contractului%% în cazulleasingului financiar 

    utilizatorul este tratat, din punct de vedere fiscal, caproprietar% în cazul leasingului opera ional. "n func ieț ț

    de obiect, leasingul este mobiliar i imobiliar. "ncomer ul interna ional se folose te leasingul mobiliar.ș ț ț ș

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    5/80

    ontractul de leasing trebuie să con ină anumite elementeț

    obligatorii$ clauza privind definirea contractului de leasing ca leasingfinanciar sau opera ional% denumireaț

     bunului care face obiectulcontractului de leasing i caracteristicile de identificare ale acestuia%valoareaș

    ratelor de leasing i termenul de plată a acestora% perioada deutilizare în sistem de leasing a bunului% clauzaș

     privind obliga ia asigurăriibunului% valoarea totală a contractului de leasing.ț

    ontractul de leasingfinanciar trebuie să cuprindă în plus$ valoarea de intrare a bunului%valoarea reziduală a

     bunului convenită de păr i% valoarea avansului% ratade leasing.ț

    5fectele contractului. 6bliga iile păr ilor sunt stabilite în art. iț ț ș

    1+ din 6? '1)1:.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    6/80

     bunului (inclusiv furtul!, precum i prin pieirea totală sau par ială.ș ț

    *. 8zantele comertului international p. 1+

    ;otrivit art. 1 . civ. rom.uzan ele sunt izvor de drept. ;rin uzan e se în elege obiceiul sau cutuma,la care seț ț ț

    adaugă uzurile profesionale. 6biceiul (sau cutuma! reprezintă opractică îndelungată, continuă 7i generală,

     pe care, cei ce o aplică, o

    consideră obligatorie. 6biceiurile sunt nescrise.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    7/80

    Biletul nr. =$

    1.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    8/80

    efectul util.

    are sunt efectele lex mercatoriaJ

    4acă păr ile au ales lex mercatoria, în totalitate sau în parte, caț

    lege aplicabilă contractului dintre ele, instan a sesizată, statală sauț

    arbitrală o va aplica, în temeiul autonomiei de voin ă a păr ilor. "nț ț

    &egulamentul &oma I nu este prevăzută o asemenea posibilitate pentrupăr i, problema fiind lăsată pentru aț

    fi rezolvată de către statele membre.

    "n practică, păr ile aleg, de regulă, o lege na ională, care să le guvernezecontractul, pe care o pot completaț ț

    cu principii sau reguli care apar in lexmercatoria.ț

    *. &ecunoasterea si executarea hotararilor arbitrale conform onventiilor de la Ke9 LorM si de la

    Nashington. ;. '1"n onven ia de la Ke9 LorM din1' se prevede că hotăr#rea arbitrală, prin care a fost solu ionat unlitigiuț ț

    nearbitrabil potrivit legii statului unde se solicită recunoa tereasau) i executarea acesteia, nu poate fiș ș

    recunoscută)executată Eart. / alin.* lit. a!F.

    onven ia de la Ke9 LorM a fost destul de liberală la momentul laț

    care a fost adoptată, dar astăzi este considerată. ererea de recunoa tere sau executare trebuie înso ită deș ț

    hotăr#rea arbitrală i de conven ia arbitrală, traduse în limba statului în care se depune cererea (art. I/,ș ț

    similar cu art. 11*: . proc. civ. rom.!. Ootivele de refuz al recunoa terii sau executării sunt cuprinse în art.ș

    / i sunt identice cu motivele prevăzute în odul de procedură civilă rom#n (art. 11* i 11*=!% deș ș

    asemenea, i condi ia probării unuia dintre motive, de către partea împotriva căreia este invocată hotăr#rea.ș ț  onven ia de la Ke9 LorM nu con ine reguli uniforme cu privire la prescrip ia dreptului de a cereț ț ț

    recunoa terea sau executarea, procedura contradictorie sau nu, căile de atac împotriva hotăr#rii deș

    recunoa tere sau executare.ș

    Nashington

    ceastă conven ie con ine dispozi ii privind recunoa terea sauț ț ț ș

    executarea hotăr#rilor arbitrale pronun ate numai în litigiile referitoare lainvesti iile între state i persoaneț ț ș

    ale altor state. "n art. '= al onven ieieste stabilită o regulă drastică, ce nu se regăse te în nici un altăț ș

    conven ieinterna ională, i anume$ fiecare stat contractant recunoa7te orice sentin ădată, în temeiulț ț ș ț

    onven-iei, ca fiind obligatorie 7i asigură executarea peteritoriul său a obliga-iilor pecuniare pe care

    sentin a le impune, ca 7iț

    c#nd ar fi vorba de o hotăr#re definitivă a unei instan e, care func ioneazăîn acest stat. ;rin urmare,ț ț

    hotăr#rea arbitrală pronun ată în temeiulonven iei de la Nashington are acela i regim cu oț ț ș

    hotăr#reudecătorească internă a statului pe teritoriul căruia se solicit recunoa terea sau executarea. ceastăș

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    9/80

    solu ie a fost acceptată de statele contractante ale onven iei, deoarece onven ia prevede un al doileagradț ț ț

    de urisdic ie, echivalent unei căi de atac exercitată împotrivahotăr#rii arbitrale.ț

    Biletul '$

    1.ambia in contextul international p. 11D

    "n dreptul comer ului interna ional se aplică două sisteme$ sistemulț ț

    anglosaxon, care se folose te de două instrumente$ 8nited Pingdom Billsof 5xchange ct din 1* iș ș

    8nited Gtates 8niform KegociableInstruments ct din 1D i sistemul continental, care are la bază,ș

    înprincipal, două conven ii, semnate la ?eneva în 13+, aplicabile cambiei i biletului la ordin$ onven iaț ș ț

    asupra reglementării uniforme a cambiei ibiletului la ordin% onven ia asupra reglementării conflictelor deș ț

    legi înmaterie de cambie i bilet la ordin% onven ia asupra timbrului. &om#nianu a ratificat nici una dinș ț

    aceste conven ii. 4ar

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    10/80

    statului pe teritoriul căruia au fost date semnăturile (art. *D'1 . civ., similar cu art. = din onven ie!.ț

      "n ceea ce prive te legea aplicabilă ac iunii în regres, termenelestabilite pentru exercitarea acesteia suntș ț

    determinate, fa-ă de orice semnatar, de legea locului unde titlul a luat na7tere (art. *D=D . civ.,similar cu

    art. ' din onven ie!.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    11/80

    măsura în care aceasta ar putea aduce atingere normelor comune sau arputea modifica domeniul de aplicare

    a acestora. cordurile încheiate de85 sunt obligatorii pentru pentru statele membre.

    "n domeniile în care 8.5. are competen ă exclusivă, statele member nu au dreptul să încheie conven ii cuț ț

    state ter e care afectează legisla ia8.5. sau îi alterează scopul.ț ț

    "n cazul în care anumite chestiuni uridice cad numai par ial înț

    competen a exclusivă a 85, cu privire la restul aspectelor din material respectivă statele membre auț

    competen a de a încheia acorduri cu state ter e.ț ț

    @

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    12/80

    na-ionalită-i diferite poate fi realizată, în cazul în care sunt îndeplinite înmod cumulativ condi-iile prevăzute

    de legile na-ionale aplicabilestatutului lor organic. "n

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    13/80

    (art. 3D.1/IO!. 4enun area lipsei de conformitate, a defectului, trebuie făcută întrun termen rezonabil,ț

    care curge de la data c#nd cumpărătorul laconstatat sau ar fi trebuit săl constate. "n toate cazurile,

    cumpărătorul estedecăzut din dreptul de a se prevala de o lipsă de conformitate, dacă nu odenun ă cel maiț

    t#rziu întrun termen de * ani, calculat de la data la caremărfurile iau fost remise în mod efectiv, except#nd

    cazul în care acesttermen ar fi incompatibil cu durata unei garan ii contractuale (art. 3.*/IO!. Sermenulț

    de denun are a lipsei de conformitate este diferit determenul de prescrip ie.ț ț

    stfel, prescrip ia este reglementată de onven ia de la Ke9 LorM ț ț

    din 1:= i de un protocol din 1+, care prevede un termen deș

     prescrip ie de = ani, care curge de la data la care dreptul la ac iune poatefi exercitat (art. i !. &om#niaț ț ș

    este parte la această conven ie, la care aaderat prin

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    14/80

     Ka ionalitatea i legea aplicabilă unei întreprinderi multina ionaleț ș ț

    sunt foarte greu de stabilit. ;otrivit art. *'+ . civ. rom., func ionareafilialei este supusă legii statului pe alț

    cărui teritoriu 7ia stabilit propriulsediu, independent de legea aplicabilă persoanei uridice care a înfiin-at

    o. onform art. =* din

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    15/80

    acestei schimbări% de asemenea, debitorul trebuie să fi încercat,întrun termen rezonabil i cu bună credin ă,ș ț

    negocierea adaptăriirezonabile i echitabile a contractului.ș

    "n ;rincipiile 8nidroit este admisă impreviziunea, ca o excep ie deț

    la principiul pacta sunt servanda (art. D.*.1.D.*.3.!, însă este definite asemănător cu for a maoră (art.ț

    :.1.:.!. ondi iile cerute pentru existen a impreviziunii i consecin ele acesteia sunt preluate i de odulț ț ș ț ș

    civilrom#n.

    "n maoritatea clauzelor de hardship inserate în contracte

    interna ionale este prevăzută o procedură de urmat în cazul în care o parteinvocă clauza de hardship. 4eț

    regulă, se încearcă o renegociere pentru restabilirea echilibrului contractual i numai în caz de e ec seș ș

    aunge lainstan ă, care va adapta sau va dispune încetarea contractului, în acest dinurmă caz numai cuț

    caracter excep ional.ț

    "ntro spe ă în care era aplicabilă onven ia de la /iena din 1+,ț ț

    urtea de asa ie din Belgia sa pronun at cu privire la impreviziune, înabsen a unei clauze de hardshipț ț ț

    inserată în contract, consider#ndimpreviziunea un principiu general de 4I (încorporată în;rincipiile8nidroit!% dacă un contract este dezechilibrat deoarece pre ul materieiprime utilizate a crescut cuț

    :+A, acesta trebuie adaptat% nimic nu ustificăruinarea unui contractant, doar pentru a respecta contractul,

    din momentce au intervenit evenimente fortuite.

    Bilet 11

    ecul in dr international p.11

    i în materie de cec există reglementări uniforme$ în principal,Ș

    două conven ii încheiate la ?eneva în 131, similare acelora în materie de cambie i bilet la ordin. &om#niaț ș

    nu este parte la nici una dintre ele, dar prevederile lor au fost preluate în

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    16/80

      onform art. *D'' . civ. (similar cu art. 3 alin. 1 din onven ie!, persoanele asupra cărora poate fiț

    tras un cec sunt determinate de legea statului unde cecul este plătibil. "n cazul în care, potrivit legii

    aplicabile, cecul este nul din cauză că a fost tras asupra unei persoane neîndreptă-ite, obliga-iile ce decurg

    din semnăturile puse pe titlu în alte state, ale căror legi nu cuprind o asemenea restric-ie, sunt valabile (art.

    *D'D . civ., similar cu art. 3 alin. * din onven ie!.ț

     

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    17/80

    recunoa terii persoanei uridice străineconstau în aceea că, a a cum arată art. *'3 . civ., ea beneficiazăș ș

    detoate drepturile care decurg din legea statutului ei organic, în afară de celepe care statul care face

    recunoa7terea le refuză prin dispozi-iile salelegale. ;ersoana uridică străină recunoscută î7i desfă7oară

    activitatea peteritoriul &om#niei în condi-iile stabilite de legea rom#nă referitoare la

    exercitarea activită-ilor economice, sociale, culturale sau de altă natură.

    ;otrivit odului fiscal, o persoană uridică străină este orice

     persoană uridică care nu este persoană uridică rom#nă 7i orice persoanăuridică înfiin-ată potrivit

    legisla-iei europene care nu are sediul social în&om#nia (art. : alin. 1 pct. *'!. ;ersoana uridică rom#nă

    este oricepersoană uridică care a fost înfiin-ată în conformitate cu legisla-ia&om#niei, iar persoana uridică

    înfiin-ată potrivit legisla-iei europene esteorice persoană uridică constituită în condi-iile 7i prin

    mecanismeleprevăzute de reglementările europene (art. : alin. 1 pct. *= i *=V!. odulfiscal con ine maiș ț

    multe prevederi cu privire la impozitarea persoaneloruridice străine.E4acă se înfiin ează o filială, trebuieț

    urma i pa ii pentruș ș

    constituirea unei societă i, deoarece are personalitate uridică% dacă seînfiin ează o sucursală sauț țreprezentan ă, acestea sunt supuse înregistrării,potrivit legisla iei rom#ne, deoarece nu au personalitateț ț

     uridicăF.

     Ku ne vom ocupa de impozitarea persoanei uridice străine,

    deoarece este vorba de latura publică a 4I, de dreptul financiar.

    "n dreptul european, potrivit art. '= S285, întreprinderile

    @resortisante întrun stat membru al 85 sunt recunoscute în spa iul 85.ț

    onform art. = alin. * S285 @

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    18/80

     principală, cu coordonarea autorită ilor competente. ompeten a de adeschide procedura de insolven ăț ț ț

     principală revine instan elor din statulmembru pe teritoriul căruia se află centrul intereselor principale aleț

    unuidebitor. "n cazul unei întreprinderi, centrul intereselor principale esteprezumat a fi, p#nă la proba

    contrarie, locul unde se află sediul social Eart.3 alin. (1!F% atunci c#nd centrul intereselor principale ale unui

    debitor estesituat pe teritoriul unui stat membru, instan ele unui alt stat membru suntcompetente să deschidăț

    o procedură de insolven ă secundară împotrivaacestui debitor, numai dacă acesta are un sediu pe teritoriulț

    acestui din

    urmă stat membru. 5fectele acestei proceduri se limitează la bunuriledebitorului situate pe teritoriul celui

    deal doilea stat membru Eart. 3 alin.(*!F.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    19/80

      ;otrivit art. 1+ din &egulament, efectele procedurii de insolven ăasupra unui contract de muncă iț ș

    asupra unui raport de muncă suntreglementate exclusiv de legea statului membru aplicabilă contractului

    demuncă.

      &ecunoa terea i executarea hotăr#rilor. &egulamentul consacrăobligativitatea pentru fiecare statș ș

    membru implicat de a recunoa tehotăr#rile pronun ate în procedurile de insolven ă, de îndată ce î iș ț ț ș

     producefectele în statul de deschidere (art. 1D din &egulament!, fără exeUuatur.

    Instan a sesizată nu are dreptul de a verifica competen a instan ei deorigine pentru deschiderea uneiț ț ț

     proceduri principale de insolven ă, chiardacă hotăr#rea este fondată pe o apreciere eronată a centruluiț

    activită ilorprincipale ale debitorului.ț

      ;otrivit art. *' din &egulament, exeUuaturul este necesar în cazulaltor hotăr#ri. stfel, hotăr#rile cu

     privire la desfă urarea i închidereaunei proceduri de insolven ă, pronun ate de o instan ă a cărei hotăr#reș ș ț ț ț

    dedeschidere este recunoscută de plin drept, precum i un concordat aprobatde o atare instan ă sunt, deș ț

    asemenea, recunoscute fără îndeplinirea niciunei alte formalită i. 5xecutarea lor este supusă, însă, regulilor ț

    deexecutare din &egulamentul Bruxelles I, la care face trimitere&egulamentul 13=D)*+++. celea i regulișse aplică hotăr#rilor caredecurg în mod direct din procedura de insolven ă i care au o str#nsălegătură cuț ș

    aceasta, chiar dacă au fost pronun ate de o altă instan ă,precum i hotăr#rilor referitoare la măsurile deț ț ș

    conservare adoptate

    ulterior cererii de deschidere a procedurii de insolven ă.ț

    ;rocedurile secundare de insolven ă sunt subordonate proceduriiț

     principale, iar efectele lor sunt limitate la bunurile situate pe teritoriulstatului în care fiecare procedură

    secundară a fost deschisă.

      6rdinea publică. 6rice stat membru poate refuza recunoa tereaunei proceduri de insolven ă deschisă înș ț

    alt stat membru sau executareaunei hotăr#ri pronun ate în cadrul unei astfel de proceduri,țdacărecunoa terea sau executarea ar contraveni în mod evident ordinii publicedin statul respectiv, în specialș

     principiilor sale fundamentale saudrepturilor i libertă ilor individuale garantate prin onstitu ie (art. *D dinș ț ț

    &egulament!.

    *. contractul de agentie (izvoare, continut, lege aplicabila! p.*

    Izvoarele contractului de agen ie sunt$ onven ia de laț ț

    0aga din 1: cu privire la legea aplicabilă agen iei (state păr i$ț ț

    rgentina, 2ran a, 6landa i ;ortugalia! i 4irectiva D'3)1D) 55privind coordonarea legisla iei statelor ț ș ș ț

    membre referitoare la agen iicomerciali independen i (transpusă în &om#nia prin

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    20/80

      Ko iune.ț

    gentul comercial este un mandatar profesionist, careac ionează în mod independent i permanent înț ș

    numele unui producătorsau a oricărei întreprinderi, cu sediul în străinătate, pentru care negociază, i,ș

    eventual, încheie contracte care î i produc efectele între client iîntreprinderea pe care o reprezintă.ș ș

    ontractul de agen ie î i are sursa în dreptul anglosaxon. ;ăr ileț ș ț

    se numesc agent i principal. "n dreptul rom#n termenul de principal afost înlocuit cu acela de comitent.ș

      gentul nu intervine în executarea contractului, dar poate lua

    comenzi în numele comitentului (mandantului!. 4acă agentul doar anegociat contractul, pentru ca acel

    contract să se încheie comitentultrebuie săl accepte. ;otrivit art. *+1 . civ. rom. @"n cazul în careagentul

    a fost împuternicit doar să negocieze, iar comitentul nu comunicăîn termen rezonabil acordul său pentru

    încheierea contractului negociat deagent conform împuternicirii primite, se consideră că a renun-at

    laîncheierea acestuia..

      "n dreptul rom#n, art. *+:* . civ. prevede că$ @ (1! ;rin contractual de agen-ie comitentul îl

    împuternice7te în mod statornic pe agent fie sănegocieze, fie at#t să negocieze, c#t 7i să încheie contracte,în numele 7ipe seama comitentului, în schimbul unei remunera-ii, în una sau în maimulte regiuni

    determinate.

    (*! gentul este un intermediar independent

    care ac-ionează cu titlu profesional. 5l nu poate fi în acela7i timp prepusulcomitentului..

      gentul ac ionează în numele comitentului @în mod statornic,ț

    adică, permanent, a a cum reiese i din 4irectiva D'3)1D)55. 5stelipsit de importan ă că agentul aș ș ț

    negociat un singur contract, dacăîntreprinderea în numele căreia a negociat contractul a contractat

    cuagentul pentru o perioadă mai mare de timp referitor la prelungireasuccesivă a contractului (v. i R85ș

    ;oseidon hartering B/, 3)+=!.  "n anumite state contractul de agen ie este considerat de interesț

     public i este reglementat de norme imperative. "n dreptul rom#n, nu toatenormele din materia contractuluiș

    de agen ie sunt imperative, ci doar celereferitoare la obliga iile păr ilor i la remunerarea agentului (art.ț ț ț ș

    *+= .civ.!.

      "n 85 transpunerea 4irectivei D'3)1D)55 în statele membre acreat un regim unitar pentru agen iiț

    care î i desfă oară activitatea peteritoriul unui stat membru 85. "n cauza R85 Ingmar, 31),ș ș

    uncontract de agen ie era supus legii californiene, dar executareacontractului se făcea par ial pe teritoriulț ț

    85. R85 a stabilit, în pofidalegii aplicabile contractului (legea din alifornia!, care nu prevedea

    oindemniza ie în favoarea agentului, că acesta va primi o indemniza ie întemeiul ordinii publiceț ț

    comunitare.

     

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    21/80

    deoarece contractul de agen ie nu se află printre contractele enumerate în art. = alin. (1!, reiese că legeaț

    aplicabilă se determină folosind prevederileart. = alin. (*!, care trimit la legea ării în care î i are re edin aț ș ș ț

    obi nuităpartea contractantă care efectuează presta ia caracteristică% partea careefectuează presta iaș ț ț

    caracteristică este agentul. R85 a calificat, însă,contractul de agen ie comercială ca un contract de prestăriț

    servicii, în

    interpretarea &egulamentului Bruxelles I (1)+ Nood 2loor v. GilvaSrade din *+1+!. 4acă este un

    contract de prestări de servicii, atunci esteaplicabil art. = alin. (1! lit. b!, potrivit căruia contractul de

     prestări serviciieste reglementat de legea ării în care î i are re edin a obi nuităprestatorul de servicii.ț ș ș ț ș

    Indiferent de textul ales ca aplicabil, rezultatul esteacela i.ș

      4acă păr ile au sediul în state contractante la onven ia de la 0agadin 1: cu privire la legeaț ț

    aplicabilă agen iei, aceasta are voca ia de a seaplica cu prioritate (fa ă de &egulamentul &oma I!% onven iaț ț ț ț

    stabile teș

    ca regulă generală, legea locului în care agentul are sediul sau, în lipsă,re edin a obi nuită, la data încheieriiș ț ș

    contractului.  #nd litigiul este solu ionat pe calea arbitraului este posibil ca, în lipsa alegerii legii aplicabile, să seț

    folosească contractul model I.

    cesta indică, în ordine, următoarele reglementări$ principiile de dreptrecunoscute în mod general în

    comer ul interna ional ca aplicabilecontractelor de agen ie% uzan ele comerciale% ;rincipiile 8nidroit.ț ț ț ț

    4ispozi iile de ordine publică din statul în care agentul î i are sediul se aplică, însă, cu prioritate.ț ș

    Bilet 1D$

    1.lauza de transfer de date. ;. D

    4atele cu caracter personal pot fi transferate în străinătate datoritănaturii contractului, cum este cazul contractelor care presupun un transferde Mno9 ho9 în vederea formării

     personalului sau al contractelor deoutsourcing.

      6utsourcingul (externalizarea! este o strategie folosită de

    întreprinderi mari, prin care acestea externalizează o parte dintre func-iilelor de management, în special din

    domeniul marMetingului, logisticii,resurselor umane 7i contabilită-ii, în scopul de a reduce costurile.

    4eexemplu, angaarea unei firme de avocatură, ori de contabilitate, în loc dea angaa uri ti ori contabili,ș

    care să facă parte din personalulîntreprinderii. tunci c#nd outsourcingul este offshore, adicăexternalizarea

    are loc întro ară străină (exploat#nduse, de regulă,costurile reduse ale for ei de muncă! are loc divulgareaț ț

    unui volum marede informa-ii personale sau sensibile către furnizorii de servicii externi."ntreprinderea care externalizează serviciile sale pierde controlul acestorinforma ii. 4e aceea, în contractulț

    de offshore outsourcing trebuie inclusăo clauză referitoare la transferul de date cu caracter personal. ("n

     prezent,furnizorii de servicii rom#ni prezintă un mare interes pentruîntreprinderile străine, care urmăresc

    externalizarea func illor lor!.ț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    22/80

      8neori, transferul de date este impus de o legisla ie străină, cumeste administra ia 8G, care impuneț ț

    transferul datelor pasagerilor, caresunt utilizate în lupta împotriva terorismului.

      4in ce în ce mai frecvent în ultimul timp, sunt incluse în contracteclauze referitoare la transferul de

    date, mai ales, atunci c#nd transferul lorurmează a se face în afara 85. "n interiorul 85 există reglementări

    înstatele membre, prin implementarea 4irectivei ')=D)5 privind protec iapersoanelor fizice în ceea ceț

     prive te prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circula ie a acestor date (transpusă în &om#niaș ș ț

     prin

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    23/80

    norme imperative, care se impun statelor membre 85 i care fac parte dinpropriul lor drept na ional. "nș ț

    ceea ce prive te ierarhia normelor, o normăimperativă 85 se va aplica cu prioritate fa ă de o normă deș ț

    aplica ieimediată a unui stat membru, cu condi ia să aibă acela i domeniu deaplicare material, în spa iu i înț ț ș ț ș

    timp i să intervină întrun domeniu încare statele membre iau pierdut competen a legislativă, în favoareaș ș ț

    85.

    4e exemplu, în spe a Ingmar (31)!, R85 a decis în *+++ că întruncontract de agen ie comercială,ț ț

    art. 1: i 1 din 4irectiva D)D'3)55 cuprivire la indemniza ia agentului în caz de denun are aș ț ț

    contractului,con in dispozi ii imperative, care se aplică în toate cazurile în care agentulî i exercităț ț ș

    activitatea întrun stat membru, chiar dacă cealaltă parte(comitentul! este stabilită întrun stat ter iț ș

    indiferent dacă păr ile au alesca lege aplicabilă contractului lor legea statului ter .ț ț

    Bilet nr. 1:$

    1.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    24/80

    dreptesen ială de către o anumită ară pentru salvgardarea intereselor salepublice, precum organizareaț ț

     politică, socială sau economică% per acontrario, normele protectoare a intereselor private ale unei

     păr icontractante (de exemplu, în caz de dezechilibru între francizor ibeneficiar, dintre consumator iț ș ș

     profesionist!, potrivit dreptului european,

    nu fac parte din normele de aplica ie imediată. ;entru aplicarea lor estenecesară parcurgerea mecanismuluiț

    conflictului de legi i invocareaexcep iei de ordine publică .ș ț

      um pot fi recunoscute normele de aplica ie imediatăJ 4e regulă,legiuitorul din statul căruia îi apar inț ț

    acestea nu precizează care suntnormele de aplica ie imediată. ceastă sarcină revine celui caresolu ioneazăț ț

    litigiul de 4I$ instan a na ională sau R85 pentru dreptuleuropean.ț ț

      "n cazul extrateritorialită ii normelor de aplica ie imediată se poatena te un conflict de legi întreț ț ș

    normele de aplica ie imediată ale forului iacelea ale unui stat străin. #nd instan a sesizată stabile teț ș ț ș

    aplicareanormelor de aplica ie imediată proprii în detrimentul acelora din statulstrăin nu se ivesc probleme,ț

    dacă hotăr#rea urmează a fi executată înstatul unde a fost pronun ată. 4acă trebuie executată în statulț

    străin,executarea nu va putea avea loc, deoarece se va invoca ordinea publică astatului respectiv (deexemplu, art. 3= pct. 1 din &egulamentul BruxellesI$ @6 hotăr#re nu este recunoscută$ 1. dacă recunoa tereaș

    este vădit

    contrară ordinii publice a statului membru solicitat.!. hiar dacă păr ileau optat pentru o clauză atributivăț

    de urisdic ie, pentru a atragesolu ionarea litigiului de către o instan ă care să nu aplice normele deaplica ieț ț ț ț

    imediată, normal competente în lipsa alegerii forului, hotăr#reanu va putea fi executată în statul ale cărei

    norme de aplica ie imediată aufost eludate, deoarece se va invoca ordinea publică.ț

     Korme de aplica ie imediată ale forului. "n cazul în care operatoriiț

    de comer interna ional decid să lase solu ionarea litigiilor dintre ei peseama instan elor statale, trebuie să iaț ț ț ț

    în considerare faptul că acestea voraplica întotdeauna normele lor de aplica ie imediată, indiferent dețlegeaaleasă de către păr i sau, în lipsa alegerii, indiferent de legea aplicabilădeterminată potrivit normelor ț

    sale conflictuale. Kormele de aplica ieimediată se aplică direct, fără a folosi mecanismul normeiț

    conflictuale.

    a cum am arătat dea, în &om#nia, domeniul de aplicare a normelor deaplica ie imediată este mai largș ț

    dec#t în dreptul european.

      Korme de aplica ie imediată străine.ț

    6 instan ă statală poate sautrebuie să aplice o normă de aplica ie imediată străinăJț ț

     Ku avem învedere situa ia în care o lege străină este indicată de norma conflictuală aforului$ ea se aplică înț

    ansamblul său, împreună cu toate normeleimperative pe care le con ine. Gitua ia vizată este următoarea$ț ț

    normaconflictuală din statul indică drept competentă legea statului B% poateinstan a din statul să apliceț

    o lege a unui stat , ca normă de aplica ieimediată străinăJ &ăspunsul este da, cu condi ia să existe oț ț

    str#nsă

    legătură a litigiului cu statul , de exemplu, contractul să se execute peteritoriul statului . ;otrivit art.

    *'DD alin. (*! . civ. rom., @;ot fiaplicate direct 7i dispozi-iile imperative prevăzute de legea altui statpentru

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    25/80

    reglementarea unui raport uridic cu element de extraneitate, dacăraportul uridic prezintă str#nse legături

    cu legea acelui stat, iar intereselelegitime ale păr-ilor o impun. "n acest caz, vor fi avute în vedere obiectul

    7i scopul acestor dispozi-ii, precum 7i consecin-ele care decurg din

    aplicarea sau neaplicarea lor.. cest text reprezintă o versiune a art. :.1din onven ia de la &oma dinț

    1+, precursoarea &egulamentului &omaI. "n &egulamentul &oma I, aplicarea unei norme de aplica ieț

    imediată

    străine este mult mai restr#nsă, fiind limitată doar la legea ării în careobliga iile care rezultă din contractț ț

    trebuie să fie sau au fost executate, înmăsura în care aceste norme de aplicare imediată antrenează

    nelegalitateaexecutării contractului.

      plicarea normelor de aplica ie străine ridică dificultă i în practică.ț ț

    Instan a sesizată trebuie să stabilească dacă anumite norme imperativedintro lege străină sunt considerateț

    norme de aplica ie imediată îndreptul statului respectiv. a să facă acest lucru, instan a sesizată trebuiesăț ț

    aplice propriile reguli referitoare la cunoa terea i interpretareadreptului străin.ș ș

    *. /IO$ 6ferta, revocarea ofertei, acceptarea ofertei si contraoferta.

    "ncheierea contractului de v#nzare este reglementată în art. 1=*=

    /IO. 6 propunere de încheiere a unui contract adresată uneia sau maimultor persoane determinate

    constituie oferta, dacă este suficient deprecisă i denotă voin a autorului ei de a se angaa în caz deș ț

    acceptareEart. 1=.1 /IO, similară cu art. 11 alin. (1! . civ. rom.F. 6 propunereeste suficient de precisă

    în cazul în care denume te mărfurile i, expressau implicit, stabile te cantitatea i pre ul sau dă indica iiș ș ș ș ț ț

    care permit caacestea să fie determinate. 6 propunere adresată unor persoanenedeterminate este considerată

    numai ca o invita ie de a oferta, în afarăde cazul în care persoana care a făcut propunerea nu a indicat înțmod clarcontrariul. 6 ofertă produce efecte c#nd aunge la destinatar% deci seaplică teoria recep iei,ț

    cunoscută i în dreptul rom#n Eart. 11D alin. (1! .civ.F. ;otrivit art. *= /IO o ofertă este considerată căș

    aunge ladestinatar atunci c#nd este făcută verbal sau este predată destinataruluiînsu i prin orice miloace,ș

    la sediul sau, la adresa sa po tală sau, dacă nuare sediu sau adresă po tală, la re edin a sa obi nuită.ș ș ș ț ș

      &evocarea ofertei. onform art. 1D /IO o ofertă poate fi

    revocată p#nă la încheierea contractului, dacă revocarea sose te laș

    destinatar înainte ca acesta să fi expediat acceptarea. 6ferta devine

    irevocabilă dacă ea prevede, prin fixarea unui termen determinat pentruacceptare sau în alt fel, ca este

    irevocabilă sau dacă era rezonabil pentrudestinatar să considere oferta ca irevocabilă i dacă a ac ionatș ț

    înconsecin ă.ț

      cceptarea ofertei. &eprezintă acceptate a ofertei o declara ie sau oaltă manifestare a destinataruluiț

    care exprimă acordul său la o ofertă.

    Săcerea sau inac iunea, prin ele însele, nu pot constitui acceptare.ț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    26/80

    cceptarea unei oferte produce efecte în momentul în care indica ia deacceptare parvine ofertantului.ț

    cceptarea nu produce efecte dacă aceastăindica ie nu parvine ofertantului în termenul pe care la stipulatț

    sau, înlipsa unei astfel de stipula ii, întrun termen rezonabil, in#nd seama deîmpreurările tranzac iei i deț ț ț ș

    rapiditatea miloacelor de comunicarefolosite de ofertant. 6 ofertă verbală trebuie să fie acceptată imediat,

    înafară de cazul în care împreurările indică altceva. u toate acestea, dacăîn temeiul ofertei, al

    obi nuin elor care sau stabilit între păr i sau alș ț ț

    uzan elor, destinatarul ofertei poate arăta că o acceptă prin îndeplinireaunui act care se referă, de exemplu,ț

    la expedierea mărfurilor, sau la platapre ului, fără al comunica ofertantului, acceptarea produce efecteț

    înmomentul în care acest act este îndeplinit, în măsura în care este întermen (art. 1 /IO!.

      ontraoferta. cceptarea trebuie să fie pură i simplă pentru ca uncontract să fie încheiat. 8n răspunsș

    care se vrea a fi acceptarea uneioferte, dar care con ine completări, limitări sau alte modificări esteț

    orespingere a ofertei i constituie o contraofertă (art. 1.1 /IO!.ș

    5lementele complementare sau diferite care alterează substan ial oferta ireprezintă o contraofertă privescț ș

     pre ul, plata, calitatea i cantitateamărfurilor, locul i momentul predării, întinderea responsabilită iiț ș ș țuneipăr i fa ă de cealaltă sau rezolvarea litigiilor. 4acă răspunsul con ineelemente complementare sauț ț ț

    diferite, dar care nu alterează în modsubstan ial termenii ofertei, constituie o acceptare, în afară de cazulț

    încare ofertantul, fără înt#rziere neustificată, a relevat verbal diferen elesau a adresat un aviz în acest scop.ț

    Bilet 1

    1.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    27/80

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    28/80

    *. ontractul de agen ie obligatiile partilor.ț ;.*

      6bliga iile păr ilor.ț ț

    "n contract trebuie definit teritoriul pe careagentul î i va îndeplini func iile, produsele sau serviciile pe careș ț

    le vaoferi spre v#nzare, obliga ia agentului de a urma instruc iunile primite deț ț

    la comitent% obliga ia agentului să procure 7i să îi comunice comitentuluiinforma-iile care lar putea interesaț

     pe acesta privitoare la regiunilestabilite în contract, precum 7i să comunice toate celelalte

    informa-iinecesare de care dispune% să depună diligen-ele necesare pentrunegocierea 7i, dacă este cazul,

    încheierea contractelor pentru care esteîmputernicit, în condi-ii c#t mai avantaoase pentru comitent% să -ină

    înregistrele sale eviden-e separate pentru contractele care privesc pe fiecarecomitent în parte% să depoziteze

     bunurile sau e7antioanele întromodalitate care să asigure identificarea lor (art. *+: . civ. rom.!. "n

    contract poate fi prevăzută obliga ia agentului de a depune toateț

    diligen ele pentru a asigura solvabilitatea clientului, pentru al auta pecomitent să i recupereze crean ele.ț ș ț

      omitentul este obligat să pună la dispozi ia agentului în timp util7i întro cantitate corespunzătoarețmostre, cataloage, tarife 7i orice altădocumenta-ie, necesare agentului pentru executarea împuternicirii sale%

    să furnizeze agentului informa-iile necesare executării contractului deagen-ie% să îl în7tiin-eze pe agent, într

    un termen rezonabil, atunci c#ndanticipează că volumul contractelor va fi semnificativ mai mic dec#t acela

    la care agentul sar fi putut a7tepta în mod normal% să plătească agentuluiremunera-ia în condi-iile 7i la

    termenele stabilite în contract sau prevăzute

    de lege. 4e asemenea, comitentul trebuie să îl informeze pe agent întruntermen rezonabil cu privire la

    acceptarea, refuzul ori neexecutarea unuicontract negociat sau, după caz, încheiat de agent (art. *++ . civ.

    rom.!.

      gentul are dreptul să fie remunerat pentru activitatea prestatăconform contractului de agen ie. rt. *+* prevede că$ @(1! gentul aredreptul la o remunera-ie pentru toateț

    contractele încheiate ca efect alinterven-iei sale. (*! &emunera-ia poate fi exprimată în cuantum fix

    sauvariabil, prin raportare la numărul contractelor sau actelor de comer-, orila valoarea acestora, c#nd se

    nume7te comision. (3! "n lipsa unei stipula-iiexprese sau a unei prevederi legale, agentul are dreptul la o

    remunera-iestabilită potrivit uzan-elor aplicabile fie în locul în care agentul î7idesfă7oară activitatea, fie în

    legătură cu bunurile care fac obiectul

    contractului de agen-ie. (=! 4acă nu există astfel de uzan-e, agentul esteîndreptă-it să primească o

    remunera-ie rezonabilă, în func-ie de toateaspectele referitoare la contractele încheiate. ('! 4ispozi-iile

    art.*.+3C*.+: sunt aplicabile numai în măsura în care agentul este remunerat totalsau par-ial cu uncomision..

      4e regulă, contractul de agen ie este intuitu personae. Gpecificț

    acestuia este exclusivitatea i clauza de neconcuren ă. ;otrivit art. *+:=. civ. rom. @(1! gentul nu poateș ț

    negocia sau încheia pe seama sa, fărăconsim-ăm#ntul comitentului, în regiunea determinată prin contractul

    deagen-ie, contracte privind bunuri 7i servicii similare celor care facobiectul contractului de agen-ie. (*! "n

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    29/80

    lipsă de stipula-ie contrară, agentulpoate reprezenta mai mul-i comiten-i, iar comitentul poate să

    contractezecu mai mul-i agen-i, în aceea7i regiune 7i pentru acela7i tip de contracte.

    (3! gentul poate reprezenta mai mul-i comiten-i concuren-i, pentruaceea7i regiune 7i pentru acela7i tip de

    contracte, numai dacă se stipuleazăexpres în acest sens.. rt. *+:' reglementează clauza de

    neconcuren ăastfel$ @(1! "n sensul prezentului capitol, prin clauză de neconcuren-ă seîn-elege acea stipula-ieț

    contractuală al cărei efect constă în restr#ngereaactivită-ii profesionale a agentului pe perioada contractului

    de agen-ie sau

    ulterior încetării sale. (*! lauza de neconcuren-ă trebuie redactată înscris, sub sanc-iunea nulită-ii absolute.

    (3! lauza de neconcuren-ă seaplică doar pentru regiunea geografică sau pentru grupul de persoane

    7iregiunea geografică la care se referă contractul de agen-ie 7i doar pentrubunurile 7i serviciile în legătură

    cu care agentul este împuternicit sănegocieze 7i să încheie contracte. 6rice extindere a sferei clauzei

    deneconcuren-ă este considerată nescrisă. (=! &estr#ngerea activită-ii prin clauza de neconcuren-ă nu se

     poate întinde pe o perioadă mai mare de * ani de la data încetării contractului de agen-ie. 4acă sa stabilit

    un termenmai lung de * ani, acesta se va reduce de drept la termenul maxim dinprezentul alineat..

    Bilet *+

    1.Kormele de aplicare imediata si ordinea publica in fata instantelor arbitrale.

     p. 3D

      Instan a arbitrală, atunci c#nd udecă un litigiu de comer ț ț

    interna ional, nu pronun ă hotăr#rea în numele unui stat, a unei ordiniuridice determinate. Gursa puteriiț ț

    instan ei arbitrale este voin a păr ilor.ț ț ț

    Ge pune problema dacă, în acest context, arbitrii pot sau, mai mult, suntobliga i să aplice normele deț

    aplica ie imediată. ompeten a de asolu iona litigiul este dată instan ei arbitrale prin voin a păr ilor.ț ț ț ț ț ț4arpăr ile nu au o putere discre ionară% ele î i exprimă voin a în anumitelimite pe care le trasează ordineaț ț ș ț

     uridică interna ională, precum iordinea sau ordinile uridice na ionale care au voca ia de aț ș ț ț

    reglementaproblema litigioasă. Instan a arbitrală trebuie să pronun e o hotăr#reeficace i deci să apliceț ț ș

    normele de aplica ie imediată. Sotu i, nu se poateexercita controlul asupra aplicării sau neaplicării ori aț ș

    unei false aplicări a

    unei norme de aplica ie imediată de către o instan ă arbitrală, dec#t încazul în care se solicită desfiin areaț ț ț

    hotăr#rii arbitrale. 4acă aceasta esteexecutată de către păr i, controlul nu poate interveni. 0otăr#reaț

    arbitralăpoate fi desfiin ată, dacă instan a arbitrală a nesocotit obliga iile sale saudacă intervine ordineaț ț ț

     publică. ;otrivit art. D+ . proc. civ., care seaplică i în caz de arbitra interna ional Eart. 11*+ alin. (3! .ș ț

     proc. civ.F

    hotăr#rea arbitrală poate fi desfiin ată numai printro ac iune în anulare,pentru anumite motive, expresț ț

     prevăzute, printre care, la lit. h! apareîncălcarea prin hotăr#rea arbitrală a ordinii publice, a bunelor 

    moravuriori a dispozi iilor imperative ale legii.ț

      6rdinea publică transna ională. re la bază principii de interesț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    30/80

    general mondial. 8nii autori afirmă că apar ine de lex mercatoria. 4eexemplu, numai în 8G existauț

    norme de luptă împotriva corup iei. "n5uropa, de i era unanim cunoscut că întreprinderile ob ineau accesulț ș ț

     pepie e străine plătind sume ilicite i care, surprinzător, erau deductibile dinpunct de vedere fiscal, merg#ndț ș

     p#nă acolo înc#t aceste sume erauconsiderate uzan e de comer interna ional, nu se lua vreo măsură.ț ț ț

    654(6rganization for 5conomic ooperation and 4evelopement! a adoptat în1: (în vigoare din 1!

    onven-ia de ombatere a Oituirii 6ficialilor;ublici Gtrăini în Sranzac-iile de faceri Interna-ionale.

    &om#nia nu faceparte din 645, dar prin

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    31/80

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    32/80

    nu a intrat încă în vigoare (în *+1* fusese semnată de *= state, dar 

    ratificată numai de *% va intra în vigoare după *+ ratificări!. &egulile de la &otterdam vor înlocui toate

    conven iile existente în aceea i materie.ț ș

    onosamentul. ontractul de transport maritim este dovedit printr

    un înscris numit conosament. onosamentul, a a cum reiese din art. 1.: din onven ia de la 0amburg,ș ț

    înseamnă mai mult dec#t un miloc deprobă% conosament înseamnă un document care face dovada unui

    contractde transport pe mare 7i a preluării sau încărcării mărfurilor de cătrecărău7, prin care cărău7ul se

    obligă să livreze mărfurile contra prezentăriiacestui document. 6 astfel de obliga-ie se realizează prin

     prevedereaexpresă din document ca mărfurile să fie livrate la ordinul unei persoanenominalizate, la ordin,

    sau la purtător. onosamentul îndepline te treifunc ii. "n primul r#nd, face dovada încheierii contractului deș ț

    transport%

    de regulă, conosamentul cuprinde clauzele tip ale contractului de

    transport, prin care sunt stabilite drepturile i obliga iile păr ilor iș ț ț ș

    condi iile transportului.ț"n al doilea r#nd, conosamentul face probapreluării mărfii în vederea transportului de către transportator 

    (cărău ! saude către reprezentantul acestuia, con in#nd descrierea mărfii% deasemenea, face dovadaș ț

    îmbarcării mărfii pe navă. onform art. 1D.3conosamentul face dovada, p#nă la proba contrară, a preluării

    sau, încazul unui conosament îmbarcat, a încărcării la bord de către cărău7 a mărfurilor a a cum suntș

    descrise în conosament% dovada contrară făcută

    de către cărău7 nu este admisă dacă conosamentul a fost transmis unui ter-, inclusiv unui destinatar, care a

    ac-ionat cu bunăcredin-ă baz#ndusepe descrierea mărfurilor cuprinsă în conosament. "n al treilea

    r#nd,conosamentul este un titlu reprezentativ al mărfii, un titlu negociabil, nominativ, la ordin sau la

     purtător.  6bliga iile principale ale transportatorului (cărău ului! sunt deț ș

    luare în primire a mărfii, de încărcare i de descărcare a mărfii, obliga ia de a transporta marfa, de a oș ț

    conserva i de a o livra la prezentareaconosamentului de către destinatar sau de alt posesor legitim alș

    acestuia.

    5xistă o prezum ie de răspundere a transportatorului maritim (cărău ului!, a a cum am văzut că există i înț ș ș ș

    cazul transportatorului rutier i a celuiferoviar. "n cazul transportatorului maritim există însă mai multeș

    cazuride exonerare de răspundere.

      ;otrivit art. ' din onven ia de la 0amburg, transportatorulț

    (cărău ul! este răspunzător pentru daunele rezultate din pierderea sau avarierea mărfurilor, precum 7i dinș

    înt#rzierea în livrare, dacă

    împreurarea care a cauzat pierderea, avarierea sau înt#rzierea sa produs în timpul c#t mărfurile se aflau în

    gria sa. ărău ul nu răspunde dacădovede7te ca el, prepu7ii sau mandatarii săi au luat toate măsurile careș

    secereau în mod rezonabil să fie luate pentru a evita apari-ia 7i consecin-eleacestei împreurări.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    33/80

      ărău7ul este răspunzător, de asemenea i pentru pierderea sau avariile provocate mărfurilor sauș

     pentru înt#rzierea în livrare cauzată deun incendiu. "n acest caz, reclamantul este acela care trebuie să

    facădovada că incendiul a rezultat dintro gre eală sau dintro neglien-ă acărău7ului, a prepu7ilor sauș

    mandatarilor săi. ărău ul răspunde i pentrupierderea, avariile sau înt#rzierile în livrarea mărfurilor pentruș ș

    carereclamantul dovede7te ca sunt un rezultat al culpei sau al neglien eicărău7ului, a prepu7ilor sau aț

    mandatarilor săi în luarea tuturor măsurilorcare pot fi pretinse în mod rezonabil pentru a stinge incendiul 7i

    a evitasau a limita consecin-ele acestuia. ărău7ul nu este răspunzător, cuexcep-ia cazurilor de avarie

    comună, c#nd pierderea, avarierea sauînt#rzierea în livrare a apărut ca urmare a măsurilor luate pentru

    salvareade vie-i omene7ti sau din măsuri rezonabile luate în vederea salvăriibunurilor pe mare.

      &epararea preudiciului nu poate depă i anumite limite, în caz de pierdere a mărfii, de avariere a mărfiiș

    sau de depă ire a termenului delivrare (art. D!. 4acă se dovede7te că pierderea, avarierea sau înt#rziereaînș

    livrare a rezultat dintro ac-iune sau omisiune a cărău7ului comisă fiecu inten-ia de a cauza această pierdere,

    avariere sau înt#rziere, fie prinneglien a 7i cunosc#nd că o asemenea pierdere, avariere sau înt#rziere ar ț

     putea probabil să se producă, cărău ul nu este îndreptă it să beneficiezeș țde limitarea răspunderii (art. .1!.

    Bilet *=

    1.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    34/80

      "ntre legea aleasă i contract nu este necesar să fie vreo legătură.ș

    ;ăr ile au libertatea de a alege orice lege. 8neori aleg o lege @neutră pentru a pune capăt neîn elegerilor ț ț

    dintre ele referitoare la alegerea legii.6 asemenea alegere poate fi păguboasă% trebuie aleasă acea lege pe

    carepăr ile o cunosc, cel pu in în elementele ei esen iale, care să serveascăinteresele lor i care este cea maiț ț ț ș

     bine adaptată contractului sau protec ieiintereselor acestora.ț

      ;ăr ile pot alege o lege care să reglementeze tot contractul sau pot alege mai multe legi aplicabile unor ț

     păr i din contract (fragmentarea!,ceea ce poate fi periculos, cre#nd posibilitatea de contradic ii întreț ț

    dispozi iile acestora. 2ragmentarea este permisă de &egulamentul &oma I i de odul civil rom#n.ț ș

      legerea legii aplicabile poate fi făcută la momentul încheierii

    contractului sau ulterior. "n al doilea caz, legea aleasă produce efecte retroactive, de la data încheierii

    contractului, cu două limite$ nu poateafecta forma contractului i nu poate aduce atingere drepturilor ș

    dob#nditede către ter i. ;ăr ile pot modifica legea aleasă cu acelea i limite ca laalegerea ulterioară. ;otrivitț ț ș

    art. 3 alin. (*! din &egulamentul &oma I

    @;ăr ile pot conveni, în orice moment, să supună contractul altei legi dec#t cea care îl guverna anterior, fiețîn baza unei alegeri anterioare întemeiul prezentului articol, fie în temeiul altor dispozi ii aleț

     prezentuluiregulament. 6rice modificare efectuată de către păr i cu privire la legeaaplicabilă, care intervineț

    ulterior încheierii contractului, nu aduce atingerevalidită ii formei contractului în sensul articolului 11 i nuț ș

    afectează în

    mod negativ drepturile ter ilor..ț

      legerea legii aplicabile trebuie să fie expresă sau să rezulte @cu un grad rezonabil de certitudine, din

    clauzele contractuale sau dinîmpreurările cauzei (art. 3.1 din &egulamentul &oma I!. "n

    considerentele &egulamentului &oma I la nr. 1* se arată că$ @;entru a determina dacă a fost exprimată clar 

    alegerea privind aplicarea uneianumite legi, unul din factorii de care ar trebui să se ină seama îlreprezintățconven ia păr ilor, prin care se conferă uneia sau mai multorinstan e dintrun stat membru competen aț ț ț ț

    exclusivă de a udeca litigiilerezultate din contract.. "n practică, frecvent, păr ile cred că dacă auț

    alesinstan a competentă printro clauză atributivă de urisdic ie înseamnă căau ales i legea aplicabilă.ț ț ș

    Săcerea păr ilor ar putea fi interpretată înaceastă situa ie ca alegere a legii forului, care rezultă dinț ț

    împreurărilecauzei. 8n exemplu de alegere care nu este expresă$ dacă păr ile încheieun contract cadru înț

    care includ o clauză prin care aleg legea aplicabilă,dar contractele de aplicare nu con in clauze referitoare laț

    legea aplicabilă,se poate interpreta alegerea din contractul cadru ca voin ă a păr ilor de areglementaț ț

    raporturile dintre ele în ansamblul lor, deoarece întrecontractul cadru i contractele de aplicare există oș

    interdependen ă.ț

      ontractul este supus at#t normelor imperative c#t i aceloraș

    dispozitive din legea aleasă.

     

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    35/80

      4eterminarea legii trebuie tratată diferit, după cum păr ile au ales ca solu ionarea litigiilor dintre ele săț ț

    se facă pe calea arbitraului sau înfa a unei instan e statale, ori nu au făcut nici o alegere a forului, cazț ț

    încare tot instan ele statale vor fi competente.ț

    *. ontractul de licenta p. 1+:

    ;rin contractul de licen ă se transferă de la titularul dreptului deț

     proprietate intelectuală (titularul unui brevet! dreptul de folosin ă a unei inven ii către beneficiar. ontractulț ț

    de licen ă se poate încheia pe operioadă determinată sau nedeterminată, pentru un teritoriu determinat, înț

    schimbul unei redeven e (roQalties!, i uneori a unui drept de intrare,reprezentată de o sumă forfetară careț ș

    se plăte te o singură dată, la debutulcontractului.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    36/80

    1.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    37/80

      a. Instrumentele din faza precontractuală.

      5xistă o serie de documente de care păr ile se pot folosi în fazaț

     precontractuală, precum scrisoarea de inten ie, acordul de principiu, angaamentul de onoare, oferta deț

    negociere, oferta de contractare,contractulcadru, condi iile generale contractuale, .a.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    38/80

    creditor, 7i numai dacăacesta din urmă face dovada că emitentul scrisorii de confort nu 7iaîndeplinit

    obliga-ia asumată prin scrisoarea de confort.

    (3! 5mitentulscrisorii de confort care a căzut în preten-ii fa-ă de creditor are drept deregres împotriva

    debitorului.! sau

    scrisoarea de garan ie, reglementată înț

    art. *3*1 . civ. rom. (@(1! Gcrisoarea de garan-ie este angaamentul irevocabil 7i necondi-ionat prin care

    garantul se obligă, la solicitarea uneipersoane numite ordonator, în considerarea unui raport obligational

     preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei ter-e persoane, numită beneficiar,

    în conformitate cu termeniiangaamentului asumat.

    (*! ngaamentul astfel asumat se execută laprima 7i simpla cerere a beneficiarului, dacă prin textul

    scrisorii degaran-ie nu se prevede altfel.

    (3! ?arantul nu poate opune beneficiaruluiexcep-iile întemeiate pe raportul obliga-ional preexistent

    angaamentuluiasumat prin scrisoarea de garan-ie 7i nu poate fi -inut să plătească în caz

    de abuz sau de fraudă vădită.!%ambele scrisori au regimul unor garan iiautonome, care provin, de regulă, de la o persoană uridicăț

    specializată Co institu ie bancară. ceste scrisorigaran ii au rolul în fazaprecontractuală de a asiguraț ț

    cocontractantul că cealaltă parte are miloacepentru executarea obliga iilor care vor rezulta din contractulț

    viitor. 5le

    incită la încheierea contractului.

      doua formă de scrisoare de inten ie este a a numita gentlemenWs agreement, prin care cealaltă parteț ș

    se asigură de seriozitateacocontractantului, de faptul că negocierile nu vor fi fără rezultat,

    deconfiden ialitatea lui, .a. 4e exemplu, scrisoarea poate să provină de la obancă, în care aceasta stabile teț ș ș

    condi iile în care va finan a o opera iunede comer interna ional, de îndată ce i se va cere.ț ț ț ț ț

     Kr.*D

    1.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    39/80

      "n cazul în care păr-ile nu 7iau exprimat voin-a în sensul alegeriilegii aplicabile, &egulamentul con-ine

    norme în art. =, prin care sedetermină legea aplicabilă anumitor categorii de contracte. "n cazul încare

    contractul nu face parte dintre acelea pentru care &egulamentul a precizat legea aplicabilă, el este supus

    legii -ării în care î7i are re7edin-aobi7nuită partea contractantă care efectuează presta-ia caracteristică.Soate

    aceste prevederi sunt înlăturate dacă din ansamblul circumstan-elorcauzei rezultă fără echivoc că

    respectivul contract are în mod vădit olegătură mai str#nsă cu o altă -ară% în acest caz se aplică legea acelei

    alte-ări cu care contractul are legăturile cele mai str#nse. 4acă paragrafele 1,

    *, 3 ale art. = nu pot fi utilizate, astfel înc#t să conducă la indicarea legiiaplicabile, contractul este

    reglementat de legea -ării cu care are cele maistr#nse legături.

     

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    40/80

    instan ei sesizate această sarcină. 6 dificultate se poate ivi în ceea ceprive te contractul de distribu ie, careț ș ț

    în considerentele &egulamentuluieste calificat ca fiind un contract de prestări servicii. R85 a

    calificatcontractul de agen ie comercială ca un contract de prestări servicii, în interpretarea &egulamentuluiț

    Bruxelles I (1)+ Nood 2loor v. GilvaSrade din *+1+!.

      &egula care se desprinde din prevederile de mai sus este că legeaaplicabilă contractului este legea -ării

    în care debitorul presta-ieicaracteristice î7i are re7edin-a obi7nuită. rt. 1 din &egulament arată cese

    în elege prin re edin ă obi nuită$ @(1! "n în elesul prezentuluiregulament, re edin a obi nuită a societă ilor ț ș ț ș ț ș ț ș ț

    i a altor organisme,constituite sau nu ca persoane uridice, este situată la sediul administra ieilor centrale.ș ț

    &e edin a obi nuită a unei persoane fizice ac ion#nd înexercitarea activită ii sale profesionale este loculș ț ș ț ț

    unde această persoanăî i are sediul principal de activitate.ș

    (*! "n cazul în care contractul esteîncheiat în cadrul activită ii unei sucursale, a unei agen ii sau a oricăreiț ț

    alte unită i, sau în cazul în care, conform contractului, executarea acestuiaincumbă unei astfel de sucursale,ț

    agen ii sau unită i, locul unde se aflăsucursala, agen ia sau oricare altă unitate este consideratț ț ț

    re edin aobi nuită.ș ț ș(3! "n scopul determinării locului unde se află re edin aobi nuită, momentul relevant îl constituie dataș ț ș

    încheierii contractului..

      "n cazul în care contractul nu poate fi încadrat în nici unul dintretipurile definite sau în cazul în care,

     prin prisma elementelor sale,apar-ine mai multor tipuri definite, contractul este reglementat de legea-ării în

    care partea obligată să execute presta-ia caracteristică din contractî7i are re7edin-a obi7nuită. "n cazul unui

    contract care constă dintro seriede drepturi 7i obliga-ii care se încadrează în mai multe categorii

    decontracte definite, presta-ia caracteristică din cadrul contractului sedetermină în func-ie de centrul său de

    greutate. ;resta-ia caracteristicăvizează func-ia contractului în via-a economicosocială în care esteinserat.

    4e regulă, debitorul presta-iei caracteristice este un profesionist, pentru care contractul încheiat oacă un rol important în sfera în care î7idesfă7oară activitatea. ealaltă

     parte contractantă este, de regulă, unclient, pentru care contractul nu este dec#t o opera-iune înt#mplătoare.

    4ebitorul presta-iei caracteristice este acela care are în sarcina sa

    obliga-iile cele mai complexe, pe c#nd cocontractantul are, în general,obliga-ia simplă de a plăti o sumă de

     bani. onsiderăm că debitorulpresta-iei caracteristice este acela care o @efectuează, după cum se aratăîn

    textul art. =.*. onceptul de presta-ie caracteristică nu poate fi utilizat,însă, în cazul tuturor contractelor. 4e

    exemplu, nu se poate determinapresta-ia caracteristică în contractul de schimb ori întrun contractcomplex

    de cooperare industrială sau comercială.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    41/80

    mai str#nsă cu o altă -ară% în acest cazse aplică o clauză derogatorie care prevede aplicarea legii acestei alte

    -ări.

      "n lipsa unei alegeri, atunci c#nd legea aplicabilă nu poate fi

    stabilită nici prin încadrarea contractului întrunul din tipurile specificate,nici ca fiind legea -ării în care

     partea care trebuie să efectueze presta-iacaracteristică din contract î7i are re7edin-a obi7nuită, contractului i

    seaplică legea -ării de care este cel mai str#ns legat. ;entru a determinaaceastă lege, se -ine cont, printre

    altele, de faptul dacă contractul în cauzăeste str#ns legat de un alt contract sau de alte contracte. Instan-a are

    omare putere de apreciere în această opera-iune% totu7i, utilizarea art. =.=.trebuie făcută cu caracter de

    excep-ie. 4e7i textul art. =.=. nu precizează,

    7i în acest caz, legăturile mai str#nse ale contractului cu legea altei -ări seapreciază în momentul încheierii

    contractului.

      "n ceea ce prive7te contractele de transport de mărfuri,

    reglementate în art. '.1., ele ar fi trebuit incluse în art. =.1., printre tipurilede contracte pentru care se

    determină legea aplicabilă în absen-a alegerii,a7a cum era redactat textul în onven-ia de la &oma din 1+.4ar înideea de a fi grupate contractele de transport, fie ele de mărfuri sau depersoane, sunt tratate împreună

    în art. '.1. din &egulament. stfel, înmăsura în care legea aplicabilă contractului de transport de mărfuri nu

    afost aleasă de păr-i în conformitate cu art. 3, legea aplicabilă este legea

    -ării în care î7i are re7edin-a obi7nuită transportatorul, cu condi-ia calocul de încărcare sau cel de livrare sau

    re7edin-a obi7nuită a

    expeditorului să fie, de asemenea, situate în -ara respectivă. "n cazul în

    care aceste cerin-e nu sunt întrunite, se aplică legea -ării în care este situate locul de livrare convenit de

    către păr-i. ontractele de navlosire pentru osingură călătorie 7i alte contracte care au ca obiect principal

    efectuareaunui transport de mărfuri sunt considerate contracte de transport demărfuri. Sermenul @expeditorse referă la orice persoană care încheie uncontract de transport cu transportatorul, iar termenul

    @transportator se

    referă la partea din contract care î7i asumă răspunderea de a transportamărfurile, indiferent dacă prestează

    ea însă7i sau nu serviciul de transport.

    "n cazul în care, în lipsa unei alegeri a legii aplicabile, rezultă fără

    echivoc din ansamblul circumstan-elor cauzei că respectivul contract detransport de mărfuri are în mod

    vădit o legătură mai str#nsă cu o altă -arăse aplică legea din acea altă -ară (art. '.3. din &egulament!.

    *. reditul documentar p. 11+

    reditul documentar, cunoscut în doctrină i ca acreditivș

    documentar, a apărut în practica v#nzării interna ionale de mărfuri ca o solu ie la problemele de platăț ț

    datorate distan ei dintre v#nzător icumpărător. /#nzătorul nu este obligat să livreze marfa at#t timpț ș

    c#tcumpărătorul nu plăte te pre ul, i cumpărătorul nu trebuie să plăteascăpre ul at#t timp c#t marfa nu iaș ț ș ț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    42/80

    fost pusă la dispozi ie. ;entru a se evitaacest cerc vicios se folose te creditul documentar. reditulț ș

    documentareste opera iunea la care iau parte, de regulă, patru participan i$ț ț

    cumpărătorul (importatorul!, care dă ordin unei bănci (banca emitentă sauordonatoare! săl plătească pe

    v#nzător (exportatorul, beneficiarul!, prinintermediul unei

    alte bănci (banca corespondentă sau confirmatoare!,

    înbaza anumitor documente care dovedesc expedierea mărfii.

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    43/80

      reditul documentar se realizează prin plata la vedere, prin

    efectuarea plă ii la un alt termen sau prin acceptarea unei cambii (8;D++!. &ealizarea credituluiț

    documentar dă na tere la un drept de regresîntre banca confirmatoare i banca emitentă, c#nd prima a plătitș ș

     pebeneficiar, între banca emitentă i cel care a dat ordinul, banca fiindîndreptă ită la rambursarea creditului,ș ț

    la care se adaugă cheltuielileaferente acestuia.

     Kr. *:

    1.Golutionarea amiabila a litigiilor pe calea medierii. ;. ='

    Oedierea poate fi definită ca fiind o modalitate de solu-ionare a

    conflictelor pe cale amiabilă, cu autorul unei ter-e persoane specializate,a mediatorului, în condi-ii de

    neutralitate, impar-ialitate 7iconfiden-ialitate 7i av#nd liberul consim-ăm#nt al păr-ilor. Oedierea sebazează

     pe încrederea pe care păr-ile o acordă mediatorului, ca persoanăaptă să faciliteze negocierile dintre ele 7i să

    le spriine pentru solu-ionareaconflictului, prin ob-inerea unei solu-ii reciproc convenabile, eficiente7idurabile (art. 1 din

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    44/80

    4atorită riscului de a abuza de această fază prealabilă, operatorii decomer interna ional ezită includereaț ț

    unei clauze 4& în contractul lor,dar după apari ia litigiului pot alege să treacă printro procedurăț

    desolu ionare amiabilă a acestuia. ;otrivit art. * alin. ('! din

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    45/80

    4ispute Bord este compus din 13 exper i, cu experien ă în domeniulconflictelor i care cunosc foarte bineț ț ș

    împreurările complexe aleîncheierii contractului. &olul i prerogativele comitetului sunt stabiliteprinș

    contract. 2unc ionarea lui i atingerea obiectivului de prevenire alitigiilor depinde de cooperarea dintreț ș

     păr i i de cooperarea păr ilor cu4ispute Board. I a elaborat un regulament în *++= cu privire laț ș ț

    4ispute Bord, în care propune trei modele$ 4ispute &evie9 Board (4&B!,4ispute dudicatorQ Board

    (4B! i ombined 4ispute Board (4B!.ș

    4&B dă numai recomandări, 4B ia decizii, care au o natură

    contractuală, iar 4B are at#t competen a de a da recomandări, c#t idecizii, în func ie de situa ie. ;ăr ileț ș ț ț ț

    care constituie un 4ispute Board potfolosi modelele I sau pot folosi propriile criterii.

    *.Sransportul maritim de marfuri internationale$ reglementarea litigiilor, prescriptia.

    ;.1+*

    &eglementarea litigiilor. ompeten a de solu ionare a litigiilor careț ț

    rezultă dintrun contract de transport maritim se stabile te prin voin a păr ilor, care pot alege o instan ăș ț ț țstatală, inser#nd o clauză în contractual de transport maritim (art. *1.1 d! sau desemn#nd locul unde

    reclamantulpoate introduce ac-iunea, prin în elegerea intervenită între păr i după ce aapărut reclama-ia înț ț

     baza contractului de transport (art. *1.'! sau potalege o instan ă arbitrală (art. **!.ț

      4acă păr ile au ales arbitraul, fie printro clauză inserată înț

    contract, fie ulterior apari iei litigiului, printro conven ie de arbitra, arbitrii sunt obliga i să apliceț ț ț

     prevederile onven iei de la 0amburg (art.**.=!, orice altă stipula ie fiind nulă. ;rocedura de arbitra seț ț

     porne te, @laop-iuneareclamantului,întrunuldinurmătoarelelocuri$ș

    a! un loc întrun stat pe teritoriul căruia este situat$

    i! sediul p#r#tului sau, în lipsă, domiciliul său obi7nuit% sauii! locul unde sa încheiat contractul, cu condi-ia ca p#r#tul să aibă acolo

    un sediu, o sucursală sau o agen-ie prin care sa încheiat contractul% sau

    iii! portul de încărcare sau portul de descărcare% sau

     b! orice loc desemnat în acest scop în clauza de arbitra sau pactul

    compromisoriu (art. **.3!.

      tunci c#nd păr ile nu au ales autoritatea competentă săț

    solu ioneze litigiile, reclamantul poate alege să introducă ac-iunea în fa-a @unui tribunal care este competentț

    în conformitate cu legea statului încare este situat 7i sub urisdic-ia căruia se afla unul dintre locurile

    următoare$a! sediul p#r#tului sau, în lipsă, domiciliul său obi7nuit% sau

     b! locul unde sa încheiat contractul, cu condi-ia ca p#r#tul să aibă acolo

    sediul, o sucursală sau o agen-ie prin care sa încheiat contractul% sau

    c! portul de încărcare sau portul de descărcare (art. *1.1!.

      5xistă prevederi speciale referitoare la competen ă pentru cazul în care nava este sechestrată (art. *1.*!.ț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    46/80

      ;rescrip ia extinctivă. c iunea întemeiată pe un contract deț ț

    transport maritim se prescrie în termen de * ani, care începe să curgă din ziua în care cărău7ul a predat

    mărfurile sau o parte a acestora sau, încazurile c#nd mărfurile nu au fost predate, încep#nd din ultima zi în

    caremărfurile trebuiau să fie predate (art. *+!. ;ersoana căreia îi este adresatăo reclama-ie poate, în orice

    moment în timpul termenului de prescrip-ie,să prelungească acest termen printro declara-ie în scris

    adresată reclamantului. Sermenul poate fi prelungit din nou prin una sau maimulte alte asemenea

    declara-ii. 6 ac-iune în despăgubire poate fiexercitată chiar 7i după expirarea termenului de prescrip-ie,

    dacă a fost exercitată în termenul fixat de legea statului unde a fost începută

     procedura. Sotu7i, acest termen nu va putea fi mai mic de + de zile încep#nd din ziua c#nd persoana ce

    introduce ac-iunea pentru despăgubirea rezolvat reclama-ia sau a primit ea însă7i notificarea de introducere

    aunei ac-iuni împotriva sa.

    Bilet nr.*1. 4ispute Board

    4ispute Board a apărut în 8G în anii W:+. 4ispute Board este un

    comitet de exper i independen i, creat în momentul încheieriiț ț

    contractului, al cărui rol este ca pe toată durata executării contractului să anticipeze conflictele care pot să

    apară între păr i, solu ion#nddezacordurile dintre acestea, astfel înc#t să nu degenereze în litigii.ț ț

    4ispute Bord este compus din 13 exper i, cu experien ă în domeniulconflictelor i care cunosc foarte bineț ț ș

    împreurările complexe aleîncheierii contractului. &olul i prerogativele comitetului sunt stabiliteprinș

    contract. 2unc ionarea lui i atingerea obiectivului de prevenire alitigiilor depinde de cooperarea dintreț ș

     păr i i de cooperarea păr ilor cu 4ispute Board. I a elaborat un regulament în *++= cu privire laț ș ț4ispute Bord, în care propune trei modele$ 4ispute &evie9 Board (4&B!, 4ispute dudicatorQ Board

    (4B! i ombined 4ispute Board (4B!.ș

    4&B dă numai recomandări, 4B ia decizii, care au o natură

    contractuală, iar 4B are at#t competen a de a da recomandări, c#t i decizii, în func ie de situa ie. ;ăr ileț ș ț ț ț

    care constituie un 4ispute Board potfolosi modelele I sau pot folosi propriile criterii.

    *. /IO

      I. ontractul de v#nzare interna ională de mărfuri.ț

      /#nzarea interna ională de mărfuri este cel mai frecvent înt#lnitcontract de comer interna ional i celț ț ț ș

    mai vechi. 5l este supus unor reguliuniforme (care, a a cum am mai arătat, sunt specificeș

    dreptuluicomer ului interna ional!, necesare în această materie datorită diferen elorde regim uridic înț ț ț

    diferite sisteme uridice (4iferen a cea mai cunoscută$în dreptul francez i rom#n contractul de v#nzare esteț ș

    unul consensual, iarîn dreptul german este un contract real% rezultatul este că transferal dreptului de

     proprietate i al riscurilor are loc în alte momente cuconsecin e importante!.ș ț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    47/80

      &aportul între dreptul uniform i dreptul interna ional privat înș ț

    această materie este următorul$ dacă dreptul uniform este imperativ, ceeace se înt#mplă rar, normele

    acestuia primează% urmează contractul, carereprezintă voin a păr ilor, el con in#nd, de regulă, termeniț ț ț

    codifica i, cumsunt regulile Incoterms%ț

    uzan ele se aplică în al treilea r#nd%ț

    onven ia dela /iena din 1+ are propriile reguli de aplicare. ;rincipiile 8nidroit i;rincipiile dreptuluiț ș

    european al contractelor (

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    48/80

    validitatea pre ului, rela iile cu ter ii, transferul de proprietate,ț ț ț

    răspunderea pentru preudiciile cauzate de mărfurile v#ndute, cesiunea decrean ă i compensa ia. "n acesteț ș ț

    situa ii, conform art :.* din /IO seaplică principiile generale din care /IO se inspiră sau, în lipsaț

    acestorprincipii, legea aplicabilă în temeiul normelor de drept interna ionalț

     privat ale forului.

      "ncheierea contractului de v#nzare este reglementată în art. 1=*=/IO. 6 propunere de încheiere a

    unui contract adresată uneia sau maimultor persoane determinate constituie oferta, dacă este suficient

    deprecisă i denotă voin a autorului ei de a se angaa în caz de acceptareEart. 1=.1 /IO, similară cu art.ș ț

    11 alin. (1! . civ. rom.F. 6 propunereeste suficient de precisă în cazul în care denume te mărfurile i,ș ș

    expres sau implicit, stabile te cantitatea i pre ul sau dă indica ii care permit caacestea să fie determinate. 6ș ș ț ț

     propunere adresată unor persoanenedeterminate este considerată numai ca o invita ie de a oferta, în afarăț

    de cazul în care persoana care a făcut propunerea nu a indicat în mod clarcontrariul. 6 ofertă produce efecte

    c#nd aunge la destinatar% deci seaplică teoria recep iei, cunoscută i în dreptul rom#n Eart. 11D alin. (1!ț ș

    .civ.F. ;otrivit art. *= /IO o ofertă este considerată că aunge ladestinatar atunci c#nd este făcută verbalsau este predată destinataruluiînsu i prin orice miloace, la sediul sau, la adresa sa po tală sau, dacă nuareș ș

    sediu sau adresă po tală, la re edin a sa obi nuită.ș ș ț ș

      &evocarea ofertei. onform art. 1D /IO o ofertă poate fi

    revocată p#nă la încheierea contractului, dacă revocarea sose te laș

    destinatar înainte ca acesta să fi expediat acceptarea. 6ferta devine

    irevocabilă dacă ea prevede, prin fixarea unui termen determinat pentruacceptare sau în alt fel, ca este

    irevocabilă sau dacă era rezonabil pentrudestinatar să considere oferta ca irevocabilă i dacă a ac ionatș ț

    înconsecin ă.ț

      cceptarea ofertei. &eprezintă acceptate a ofertei o declara ie sau o altă manifestare a destinataruluițcare exprimă acordul său la o ofertă.

    Săcerea sau inac iunea, prin ele însele, nu pot constitui acceptare.ț

    cceptarea unei oferte produce efecte în momentul în care indica ia deacceptare parvine ofertantului.ț

    cceptarea nu produce efecte dacă aceastăindica ie nu parvine ofertantului în termenul pe care la stipulatț

    sau, înlipsa unei astfel de stipula ii, întrun termen rezonabil, in#nd seama deîmpreurările tranzac iei i deț ț ț ș

    rapiditatea miloacelor de comunicarefolosite de ofertant. 6 ofertă verbală trebuie să fie acceptată imediat,

    înafară de cazul în care împreurările indică altceva. u toate acestea, dacăîn temeiul ofertei, al

    obi nuin elor care sau stabilit între păr i sau aluzan elor, destinatarul ofertei poate arăta că o acceptă prinș ț ț ț

    îndeplinirea unui act care se referă, de exemplu, la expedierea mărfurilor, sau la platapre ului, fără alț

    comunica ofertantului, acceptarea produce efecte înmomentul în care acest act este îndeplinit, în măsura în

    care este întermen (art. 1 /IO!.

      ontraoferta. cceptarea trebuie să fie pură i simplă pentru ca uncontract să fie încheiat. 8n răspunsș

    care se vrea a fi acceptarea uneioferte, dar care con ine completări, limitări sau alte modificări esteț

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    49/80

    orespingere a ofertei i constituie o contraofertă (art. 1.1 /IO!.5lementele complementare sau diferiteș

    care alterează substan ial oferta ireprezintă o contraofertă privesc pre ul, plata, calitatea i cantitateaț ș ț ș

    mărfurilor, locul i momentul predării, întinderea responsabilită ii uneipăr i fa ă de cealaltă sau rezolvareaș ț ț ț

    litigiilor. 4acă răspunsul con ineelemente complementare sau diferite, dar care nu alterează înț

    modsubstan ial termenii ofertei, constituie o acceptare, în afară de cazul încare ofertantul, fără înt#rziereț

    neustificată, a relevat verbal diferen elesau a adresat un aviz în acest scop.ț

      2orma. /IO consacră libertatea de formă la încheierea

    contractului, deci consensualismul. u toate acestea, statele contractantela /IO pot formula rezerve, în

    sensul că pot pretinde forma scrisă. 4acăuna dintre păr ile contractante are sediul pe teritoriul unui statț

    contractant

    care a formulat rezervă, este obligatorie forma scrisă. ontractele decomer interna ional se încheie, deț ț

    regulă, în formă scrisă prin voin apăr ilor. ;entru orice modificare ulterioară se cere respectareaț ț

    acelea iforme (principiul simetriei de formă!, cu excep ia situa iei în caremodificarea reiese dinș ț ț

    comportamentul uneia dintre păr i pe care sebazează cealaltă parte, a a cum rezultă din art. *.* /IO.ț ș  ;roba. ontractul de v#nzare interna ională de mărfuri poate fiț

    dovedit prin orice miloc de probă (art. 11 /IO!.

      ondi iile generale contractuale. Oarea maoritate a operatorilorde comer interna ional elaboreazăț ț ț

    condi ii generale contractuale. /IOnu reglementează clauzele contractuale care nu sunt negociate întreț

     păr i i care provin de la o singură parte, cum sunt condi iile generalecontractuale. "n doctrină se apreciazăț ș ț

    că instan a sesizată va determinadacă o parte a acceptat sau nu condi iile generale contractuale impuseț ț

    decealaltă parte. 4e exemplu, dacă aceste condi ii apar pe versoul bonuluide comandă semnat fără rezerveț

    de una dintre păr i, atunci se considerăcă aceasta a acceptat i condi iile generale impuse de cealaltă parte.ț ș ț

      lauze neobi nuite. "n legătură cu asemenea clauze, /IO nușcon ine prevederi. ;otrivit art. *.1.*+ din ;rincipiile 8nidroit, o clauză tipeste fără efect, dacă datorităț

    naturii i caracterului ei cealaltă parte nu sea tepta în mod rezonabil ca o asemenea clauză să figureze înș ș

    contract.

    Sotu i clauza produce efecte, dacă cealaltă parte a acceptato în modexpres. ;entru a se determina dacă oș

    clauză este neobi nuită se analizeazăcon inutul ei, limba folosită i prezentarea. Instan a sesizată cuș ț ș ț

    oasemenea problemă, se poate folosi i de principiul bunei credin e încontracte. 8n tip de clauzeș ț

    neobi nuite apare în odul civil rom#n în art.1*+3 sub denumirea de clauze neuzuale.ș

      ;re ul. "n maoritatea sistemelor uridice un contract de v#nzare nueste valabil încheiat dacă pre ul nuț ț

    este determinat sau cel pu indeterminabil. ceea i regulă există în dreptul rom#n C art. 1DD+ alin. (*!. civ.,ț ș

     precum i în /IO. 4ar /IO nu con ine reguli referitoare lavaliditatea contractului% validitateaș ț

    contractului se determină de cătrelegea aplicabilă contractului. 4acă pre ul nu a fost determinat,ț

    darcontractul este valabil încheiat după legea aplicabilă acestuia, conformart. '' /IO se consideră că

     păr ile sau referit în mod tacit la pre ulpracticat în mod obi nuit în momentul încheierii contractului, înț ț ș

    ramuracomercială respectivă, pentru acelea i mărfuri v#ndute în împreurăricomparabile.ș

  • 8/16/2019 SUBIECTE-REZOLVATE-dci (1)

    50/80

      5fectele v#nzării.

      6bliga iile v#nzătorului. 6bliga iile v#nzătorului sunt de a livramarfa i de a transfera proprietatea i,ț ț ș ș

    eventual, de a remite documentelereferitoare la marfă (art. 3+ /IO!. "n art. 313= /IO există

    regulireferitoare la transportul i livrarea mărfii pentru cazurile rare în care încontractul păr ilor nu suntș ț

    incluse asemenea dispozi ii.ț

      &egulile Incoterms (International ommercial Serms!.

      amera interna ională de comer (I! a redactat o serie de regulinumite Incoterms, care permitț ț

     păr ilor contractante, prin inserarea unorlitere sau a unor expresii scurte, la care se adaugă un loc, săț

    cunoascăimediat obliga iile lor cu privire la$ încărcarea i descărcarea mărfurilor,îndeplinirea formalită ilor ț ș ț

    de import)export, a formalită ilor vamale,încheierea contractului de transport i prezentarea documentelor ț ș

    detransport, asigurarea leg