UNIVERSITATEA "VASILE ALECSANDRI" DIN BACAU Facultatea de Stiinte Economice Programul de masterat Contabilitate, Audit si Informatica de Gestiune

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICENote de cursMaster, CAIG, anul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Romic Adam

CUPRINS1. Noiuni generale privind sistemele informatice 1.1. Conceptul de sistem informatic 1.2. Rolul sistemului informatic n procesul decizional 2. Tehnici de proiectare a sistemelor informatice 2.1. Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatic 2.2. Modele ale ciclului de viata al sistemului informatic 2.3. Etape de realizare a sistemelor informatice 3. Metodologii de analiza si proiectare a sistemelor informatice 3.1. Metodele sistemice 3.2. Metodele orientate obiect 3.3. Metodele orientate agent 4. Fundamentele sistemelor multiagent 2 2 6 8 8 11 17 18 18 18 19 21 21 22 26 27 29 29 33 35 37 40 42 42 45 46 49

4.1. Concepte i caracteristici ale agenilor4.2. Taxonomia agentilor software

4.3. Sistemele multiagent 4.4. Aplicaii i avantaje ale sistemelor multiagent5. Virtualizarea afacerilor cu tehnologia agent 5.1. Modele de afaceri electronice 5.2. ntreprinderea virtual versus ntreprinderea tradiional 5.3. Caracteristici i tipuri de ntreprinderi virtuale 5.4. Abordarea sistemului informaional din perspectiva tehnologiei agent 5.5. Modelarea avansurilor spre decontare prin tehnologia workflow bazat pe ageni 6. Modele de referin pentru standardizarea sistemelor bazate pe tehnologia agent 6.1. Modelul FIPA 6.2. Comunicarea ntre ageni 6.3. Limbajul KQML Bibliografie

1

Capitolul 1.NOIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMELE INFORMATICE 1.1. Conceptul de sistem informatic

Definit iniial de ctre Academia Francez (n 1966), ca fiind tiina prelucrrii raionale, ndeosebi prin maini 1 automate, a informaiei, considerat ca suport al cunotinelor umane i al comunicrilor n domeniile tehnicii, economice i sociale, informatica se contureaz ca activitate practic i concepie teoretic, pe msura dezvoltrii calculatoarelor electronice i a perfecionrii tehnologiei de prelucrare a datelor. Ca domeniu distinct de activitate, informatica preia treptat toate sarcinile dintr-un sistem economico-social privind elaborarea de metode, tehnici, concepte i sisteme pentru prelucrarea automat a informaiei. Din acest punct de vedere informatica este definit ca fiind tiina care se ocup cu studiul i elaborarea metodelor de prelucrare a informaiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul. Ca activitate practic, informatica are o existen dinamic; ea apare i se dezvolt dintr-o necesitate obiectiv, aceea de a rezolva problemele complexe privind prelucrarea datelor. n stadiul actual de maturizare a informaticii, aceasta trebuie s urmreasc dou obiective majore: pe de o parte, s realizeze prin metode i tehnici proprii, sisteme informatice performante prin care s se asigure accesul larg la informaie, iar pe de alt parte, s asigure utilizarea eficient a tuturor resurselor sistemelor de calcul. Activitatea uman, indiferent sub ce form se desfoar, este generatoare de informaii. Cu ct aceast activitate este mai complex i mai dinamic, cu att volumul de informaii crete i se diversific tinznd s frneze sau chiar s blocheze procesul decizional. Apare astfel un conflict ntre creterea volumului de informaii i posibilitile limitate ale sistemelor clasice de prelucrare, sisteme ce nu pot furniza informaii ct mai rapide, complete i corecte necesare lurii deciziilor. n aceste condiii, rolul informaticii este decisiv n deblocarea i fluidizarea sistemelor informaionale i decizionale, prin asigurarea gestiunii, prelucrrii i distribuirii informaiei ntr-un mod ct mai eficient ctre utilizatori. Ca domeniu de activitate, informatica cuprinde toate activitile legate de proiectarea, realizarea i exploatarea sistemelor de prelucrare automat a datelor, n scopul creterii eficienei activitilor umane, Informaiile i cunotinele au o mare importan att pentru dezvoltarea personalitii umane, ct i pentru evoluia vieii i societii democratice. Nici societatea i nici indivizii ei, nu pot evolua, nu pot progresa satisfctor dac nu dispun de informaii. Prin intermediul informaiilor se asigur transferul cunotinelor de la o generaie la alta, se asigur accesul la cele mai avansate realizri ale omenirii2. Conceptul de informaie reprezint o noiune de maxim generalitate care semnific o tire, un mesaj, un semnal, etc. despre evenimente, fapte, stri, obiecte, etc. n general despre forme de manifestare a realitii care ne nconjoar. Forma de exprimare i transmitere a informaiilor o reprezint comunicarea. Informaia are sens de noutate pentru cel cruia i se adreseaz, indiferent de forma pe care o ia (tire, semnal, comunicare). Se poate spune deci c informaia este un mesaj, dar cu precizarea c nu orice mesaj este o informaie. Dac mesajul nu transmite nici o noutate i nu are un suport real, atunci acesta nu prezint interes pentru receptor i deci nu are caracter de informaie. Informaiile dobndite n urma unui proces de informare ntr-un anumit domeniu, formeaz cunotinele despre acel domeniu, iar mulimea acestora reprezint patrimoniul de cunotine. Cunotinele reprezint o nsumare n timp a tuturor informaiilor dobndite ntr-un anumit domeniu. Data este forma de reprezentare material a informaiei. Datele reprezint suportul formal al informaiei care se concretizeaz n cifre, litere, simboluri, coduri i alte semne plasate pe supori tehnici de date. Datele reprezint obiectul prelucrrii pentru informatic, materia prim a acesteia i numai prin asociere cu realitatea pe care o reflect, se poate spune c informatica genereaz informaii.1 2

Arsac, J., Informatica, Editura Enciclopedica Romna, Bucuresti, p. 71 Trauth, E.M., Kahn, B.K., Warden, F., Information literacy. An introduction to information systems, MacMillan Publishing Company, 1991

2

Datele obinute n urma procesului de prelucrare pot avea calitatea de informaii pentru o anumit categorie de utilizatori sau rmn simple date dac i pierd calitatea de noutate semantic. n practic, de multe ori termenul de informaie este utilizat pentru a desemna date, iar expresia "prelucrarea informaiilor" nlocuiete expresia "prelucrarea datelor". Se poate considera c datele prelucrate, n msura n care afecteaz n sens pozitiv comportamentul receptorilor (oameni sau maini), au calitatea de informaii. n procesul prelucrrii i utilizrii informaiilor, acestea sunt privite din trei puncte de vedere: - din punct de vedere sintactic, cnd se urmrete aspectul formal al reprezentrii acestora, n sensul c datele care se prelucreaz se supun riguros anumitor reguli de validitate; - din punct de vedere semantic, urmrindu-se semnificaia, nelesul informaiei (coninutul real al informaiei) ce deriv din datele prelucrate; - din punct de vedere pragmatic, urmrindu-se utilitatea, adic msura n care sunt satisfcute cerinele utilizatorilor. Dei informatica are n vedere n primul rnd aspectul formal al informaiei, n procesul prelucrrii datelor nu se poate face abstracie de nici unul dintre cele trei aspecte (sintactic, semantic i pragmatic). Chiar dac n procesul prelucrrii datelor se pornete de la un interes pragmatic, acesta nu se poate realiza dac nu se respect anumite reguli de sintax i semnificaie privind datele supuse prelucrrii. Sistemul informaional asigur gestiunea tuturor informaiilor din cadrul unui sistem economic, folosind toate metodele i procedeele de care dispune. La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte: mediul in care acesta functioneaza partile componente ale sistemului relatiile care se manifesta in cadrul sistemului intrarile si iesirile sistemului obiectivul(ele) sistemului Sistemul informatic este un ansamblu tehnico-organizatoric de metode, procedee, echipamente de calcul si personal de specialitate, prin care se asigura culegerea, verificarea, transmiterea, stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor Dupa cum rezulta si din definitie, putem spune ca sistemul informatic este format din urmatoarele componente principale: - resursele materiale (hardware-ul) - totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor, prelucrarea datelor, stocarea programelor si rezultatelor obtinute, comunicarea rezultatelor - resursele logice (software-ul) totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea controlata a sistemului: sistemele de operare, sisteme de gestionare a bazelor de date, programe utilitare, pachete de programe, software de aplicatii etc - baza de date ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii. - personalul intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic: specialisti (analisti de sistem, programatori, proiectanti de sisteme, ingineri de sistem, administratori baze de date, operatori) si nespecialisti (consultanti, utilizatori finali beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc.) - metodologiile principiile, proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite Ansamblul informaiilor i deciziilor (caracterizate prin coninut, frecven, calitate, volum, form, suport), necesare desfurrii unei anumite activiti sau operaii i care se transmit ntre dou posturi de lucru, formeaz un flux informaional. ntre circuitul informaional i fluxul informaional exist o strns dependen n sensul c circuitul informaional reflect traseul (drumul) i mijlocul care asigur circulaia unei informaii de la generarea ei i pn la arhivare, iar fluxul informaional reflect ansamblul informaiilor vehiculate, necesare unei anumite activiti. Sistemul informaional cuprinde, ntr-o concepie unitar, circuitele i fluxurile informaionale, la care se adaug metodele i tehnicile de prelucrare a informaiilor. Fluxul informational este compus din informatii strategice, tactice si operative. La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. Acestea sunt rezultate pe termen lung, privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. Informatiile se refera la: - valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului - starea financiara actuala 3

-

modul de utilizarea a capacitatilor de productie. planificarea

La nivel tactic, informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu.

La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea activitatilor curente ale firmei, informatii referitoare la productie (stoc de materii prime, materiale), aprovizionare cu materii prime, materiale, la desfacere, situatia mijloacelor fixe, situatia necesarului de mijloace de plata, a obligatiilor de plata , cu termene de scadente. Sistemul informatic este o component a sistemului informaional3 i anume, acea parte a acestuia care preia i rezolv sarcinile de culegere, prelucrare, transmitere, stocare i prezentare a datelor, cu ajutorul sistemelor de calcul. Pentru a-i ndeplini rolul n cadrul sistemului informaional, sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor, metodelor i tehnicilor, prin care se asigur prelucrarea automat a datelor. Procesul de prelucrare automat a datelor n cadrul unui sistem informaional, reprezint tocmai procesul prin care datele sunt supuse operaiilor de culegere, transmitere, prelucrare i stocare.

Principalele activiti dintr-un sistem informatic sunt cele de prelucrarea informaiilor. Acestea includ4: a - Introducerea datelor; b - Procesarea datelor pentru obinerea de informaii; c - Ieirea produselor informaionale; d - Stocarea resurselor informaionale; e - Controlul performanelor sistemului. Introducerea datelor datele despre tranzaciile comerciale sau despre alte evenimente trebuie s fie adunate i pregtite pentru prelucrare. Introducerea se refer la editarea de nregistrri. Odat introduse, datele pot fi transferate pe un suport (magnetic/optic) pn la prelucrare.

3 4

Reix, R., Informatique applique la gestion, Les Editions Foucher, Paris, 1990, vol.2, p.7 Bernard-Faqouillet, E., Boufares F., Informatique pour la comptabilite et la gestion, Editions Eska, Paris, 1995, p.18.

4

Prelucrarea datelor datele care sunt subiectul activitilor de prelucrare cuprind: calcule, comparri, sortri, clasificri sau nsumri. Aceste activiti organizeaz, analizeaz i manipuleaz datele convertindu-le n informaii pentru utilizatori. Ieirea produselor informaionale informaiile rezultate n urma prelucrrii apar n forme variate pentru a fi transmise utilizatorilor n forma solicitat de acetia. Informaiile trebuie s ndeplineasc anumite condiii de calitate ce se refer n general la: timp viteza cu care informaia ajunge la utilizator; coninut atributele care confer valoare informaiei; form felul n care ajunge la utilizator; Stocarea produselor informaionale aceast activitate nu constituie o component foarte important n cadrul sistemelor informatice. Ea reprezint activitatea dintr-un sistem informatic n care datele i informaiile sunt depozitate ntr-un mod organizat n vederea unei utilizri ulterioare. Atunci procesul de regsire este necesar utilizatorilor prin rapiditatea i acurateea sa. Suporturile utilizatorilor pentru stocarea datelor i informaiilor sunt n general magnetice sau optice. Controlul performanelor sistemului reprezint o activitate de mare importan n cadrul sistemului informatic o reprezint controlul performanelor sale.

5

1.2. Rolul sistemului informatic n procesul decizionalSistemele informatice joac un rol important n a asigura suportul activitilor manageriale i operaionale n 5 business. Din acest motiv exist posibilitatea de a clarifica tipologia sistemelor informatice la nivel conceptual n : - Sisteme informatice operaionale - sisteme pentru procesarea (prelucrarea) tranzaciilor - sisteme pentru controlul proceselor; - sisteme pentru colaborarea la nivelul organizaiei - Sisteme informatice pentru management - sisteme informatice pentru management (n general); - sisteme informatice pentru fundamentarea deciziei;

Sistemele informatice operaionale sunt necesare pentru a prelucra datele generate i utilizate n operaiile de business. Aceste sisteme produc a varietate de produse informaionale pentru uz intern sau extern care vor fi prelucrate mai departe de ctre sistemele informatice pentru management. n general acestea au rolul de a procesa date privind business-ul si de a controla procese industriale. Sistemele informatice de prelucrare a tranzaciilor sunt orientate ctre prelucrarea datelor rezultate din business sau operaionale: vnzri, cumprri, inventar i ofer o varietate de produse informatice (liste, situaii etc.) de uz intern sau extern. Prelucrarea datelor se face n urma acumulrii (la o perioad de timp) sau n timp real. Sistemele informatice pentru controlul proceselor sunt acele sisteme care utilizeaz computerul pentru a controla anumite procese fizice (linii de producie robotizate, fabrici automate etc.) Sistemele informatice pentru colaborarea la nivelul organizaiei sunt sisteme care utilizeaz o gam larg de tehnologii informatice pentru a asigura colaborarea, comunicarea dintre angajaii (membrii) unei organizaii. Aceasta ajut la schimbul de idei, mprirea resurselor, coordonarea ntre membrii. Scopul acestor sisteme informatice este de a crete productivitatea i creativitatea echipelor i grupurilor de lucru dintr-o ntreprindere modern. Sistemele informatice pentru management sunt orientate spre a oferi suport i informaii pentru autoritatea efectiv de luare a deciziei. Ele asigur suportul pentru necesitile decizionale de la nivelul de vrf (strategic), la cel de mijloc (tactic) sau cel operaional. Sistemele informatice pentru management ofer o varietate de rapoarte5

6

Nitchi, S., Racovitan, D., si colectiv, Bazele prelucrrii informaiilor i tehnologie informaional, Editura Intelcredo, Deva, 1996, pp. 2124. 6 Mawhinney, C.H., Millet, I., Executive information systems: A critical perspective, in Information and Management, nr. 23, 1992, pp. 83-92.

6

specifice folositoare n activitile manageriale curente. Produsele informatice pot fi obinute la cerere, periodic sau cnd apar necesiti excepionale. Sistemele informatice pentru fundamentarea deciziei ofer managerilor utilizatori informaii ntr-un mod interactiv ori de cte ori este nevoie. Managerii i genereaz informaiile de care au nevoie pentru decizii, folosind modele decizionale i baze de date specializate. Sistemele informatice pentru activitatea executiv sunt sistemele care asist nivelul mediu i de vrf al managementului organizaiei. Ofer un acces imediat i uor la informaiile necesare atingerii obiectivelor strategice ale firmei. Au un mod uor de operare i nelegere. Inteligena artificial - este o combinaie ntre tiin i tehnologie, al crei scop este de a dezvolta computere care pot gndi. Se pornete de la ideea c dezvoltarea de funcii ale computerului sunt asociate n mod normal cu inteligena uman. Sistemele expert - sunt sistemele bazate pe computer i care i utilizeaz cunotinele n aplicaii specifice cu o complexitate ridicat i care acioneaz similar cu un consultant uman. Aceste sisteme se compun dintr-o baz de cunotine (informaii) i nite module software care se interfereaz i comunic apoi rspunsul la ntrebrile utilizatorului. Sistemele de management a cunotinelor. Cele mai multe organizaii au realizat c au devenit companii de creare de cunotine pentru a supravieui i se dezvolt ntr-un mediu de business ntr-o continu i rapid schimbare. Aceste sisteme sunt dezvoltate pentru a gestiona nvmntul organizaional i business know-how-ul. Sisteme informatice strategice - asigur rolul strategic al sistemelor informatice care implic utilizarea tehnologiei informaiei pentru dezvoltarea de produse, servicii, care se vor constitui n avantaje strategice fa de competitori pe piaa global. Aceast necesitate a creat sisteme informatice strategice care sprijin poziia competitiv i strategia ntreprinderii. Un sistem informatice strategic poate fi orice tip de sistem informatice care ajut organizaia s ctige un avantaj competitiv, s reduc din distana competitiv sau s-i ndeplineasc obiectivele strategice. Sistemele informatice pentru business - aceste sisteme pot sprijini direct att activitile operaionale ct i pe cele de management din zona business-ului: contabilitate, finane, managementul resurselor umane, marketing, turism i management operaional. Pot fi att sisteme informatice operaionale ct i sisteme informatice pentru management. Sistemele informatice integrate - sistemele informatice din lumea real sunt de fapt combinaii integrate a mai multor tipuri de sisteme informatice. Acestea sunt sisteme informatice bazate pe computere care combin activitile desfurate de mai multe tipuri de sisteme informatice. Cele mai multe sisteme informatice sunt elaborate pentru a produce informaii i pentru a sprijini luarea deciziilor la diferite niveluri ale managementului, dar i pentru inerea de diverse evidene i prelucrare a tranzaciilor8.7

7 8

ERMES, Systemes dinformation. La perspective du management, Edition Masson, Paris, Milan, Barcelone, 1994, p.32 Oprea, D., Premisele i consecinele informatizrii contabilitii, Editura Graphix, Iasi, 1994,p.22

7

Capitolul 2. Tehnici de proiectare a sistemelor informatice2.1 Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1. fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica. Acest principiu presupune: - evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea, realizarea, implementarea si exploatarea curenta a sistemelor informatice - compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma implementarii 2. participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului, presupune: - adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului - participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic - definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem - definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul - stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului - pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de informatica 3. asigurarea calitatii solutiei adoptate, presupune: - aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare - specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile, presupune: - corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente sau prevazute a intra in dotare - integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului.

4.

Proiectarea sistemelor informatice de gestiune se realizeaza in functie de particularitatile sistemelor de conducere, operational si informational ale fiecarei organizatii. n vederea proiectrii abordarea sistemic reprezint cea mai bun soluie, si are in vedere parcurgerea mai multor etape din aa numitul ciclu al dezvoltrii de sisteme informatice9, respectiv: 1. Investigarea sistemului -> Studiul de fezabilitate 2. Analiza sistemului existent -> Necesitile funcionale 3. Proiectarea sistemelor -> Specificaiile de sistem 4. Implementarea sistemelor -> Sistemul operaional 5. ntreinerea sistemului -> mbuntirea sistemului Investigarea sistemului10 Primul pas n procesul de elaborare este de a investiga sistemele existente. Aceast investigaie poate include studii preliminare ale sistemului informatic propus cu soluii pentru rezolvarea problemelor ce vor urmri: determinarea faptului c exist sau nu o problem;

elaborarea unui studiu de fezabilitate;

9

Hoffer J.A., George J.F., Valacich J.S., - Modern Systems Analysis and Design, The Benjamin/Cummings Publishing Company, Inc., Menlo Park, CA, 1996 10 Lungu I., Sabau G., Velicanu M., Muntean M., Ionescu S., Posdarie E. - Sisteme informatice, Editura Economica, 2003

8

dezvoltarea unui plan de management.

Studiul de fezabilitate este un studiu preliminar care investigheaz necesarul de informaii i determin necesarul de resurse, costuri, avantaje precum i fezabilitatea proiectului propus. n acest sens, fezabilitatea poate fi: - fezabilitate organizaional care se canalizeaz asupra modului n care sistemul informatic propus atinge obiectivele organizaiei; - fezabilitate economic care pune accentul pe costurile i beneficiile sistemului propus n relaie cu osturile dezvoltrii i operrii sale; - fezabilitate tehnic care se ocup de necesitile de hardware i software i de modul n care acestea pot fi achiziionate n timp; - fezabilitate operaional ce analizeaz dac managerii, angajaii etc., pot opera, utiliza sistemul propus. Analiza sistemului existent Analiza sistemelor reprezint un studiu asupra necesitilor informaionale ale utilizatorului final. Ea implic studii detaliate asupra: 1. informaiilor necesare pentru organizaie i utilizatorii finali; 2. activitile, resursele i produsele existente n cadrul sistemului informatic prezent. Premergtor elaborrii unui nou sistem trebuie fcut o analiz a sistemului prezent (manual sau informatic). Aceasta analiz implic studiul activitilor, resurselor i produselor. Se mai analizeaz modul n care sistemul actual utilizeaz: hardware, software, persoanele, convertirea lor n produse informatice; cum se efectueaz introducerea, transmiterea, prelucrarea i controlul datelor. Proiectarea sistemelor Design-ul sistemului dac analiza sistemului descrie ce fel de sistem trebuie folosit pentru ndeplinirea scopului, design-ul sistemului specific cum sistemul i va atinge obiectivele. Design-ul este constituit din specificaii utilizate pentru: - dezvoltare de softuri; - achiziia de hardware; - testarea sistemului; - alte activiti legate de implementarea sistemului. Totodat, design-ul sistemului are la baz trei activiti: - designul interfeei cu utilizatorul; - datele utilizate; - procesul. Design-ul interfeei se refer la interaciunea ce va avea loc ntre utilizatorul final i program (aplicaie). Acesta trebuie s fie atractiv i uor de utilizat, s poat fi folosite i alte echipamente de introdus date (de exemplu un scanner). Interfaa cu utilizatorul are n vedere: - ecranele de afiare; - dialogurile interactive calculator/utilizator; - formulare de introducere a datelor; - documente; - rapoarte; Design-ul datelor are n vedere structura bazei de date i a fiierelor ce vor fi utilizate de noul sistem informatic. n acest caz trebuie avut n vedere: - atributele sau caracteristicile entitilor (obiecte, oameni, locuri, eveniment) prin care sistemul informatic propus - relaiile ce se stabilesc ntre aceste entiti; - specificarea elementelor prin care fiecare entitate va fi urmrit de ctre SI propus; - stabilirea condiiilor pentru ca datele utilizate s fie valide. Design-ul procesului aceast activitate are n vedere resursele software, adic programele utilizate precum i procedurile prin care acestea vor fi utilizate de sistem. Astfel, n aceast etap, se vor elabora: - specificaii detaliate de programe i proceduri; - specificaii care s ntrein controlul funcional i s analizeze performanele sistemului. Specificaiile de sistem - vor fi orientate ctre: - resursele hardware; - resursele software;

9

- resursele de personal. Implementarea sistemului Implementarea de sisteme informatice bazate pe computer ntr-o organizaie implic, din punct de vedere managerial schimbri majore n procesele comerciale, n structurile organizaionale precum i n relaiile de munc. Implementarea de sisteme informatice trebuie vzut ca un proces care asigur respectarea planului elaborat. Astfel, procesul de implementare urmrete investigarea, analiza i designul ca etape ale dezvoltrii sistemului. Activitile principale ale procesului de implementare sunt: 1. Achiziionarea de software, hardware i servicii; 2. Dezvoltarea de software; 3. Pregtirea (trainingul) personalului; 4. Elaborarea documentaiei de sistem; 5. Elaborarea sistemului pilot. ntreinerea sistemului n general ntreinerea sistemului privete testarea, documentarea, trainingul i alte activiti legate de ea. 1. Testarea sistemului, implic urmtoarele activiti: - testarea hardware-ului i a conexiunilor; - testarea i modificarea (dac e cazul) a programelor; - testarea procedurilor de prelucrare a informaiilor. 2. Documentarea Servete ca o metod de comunicare a personalului responsabil cu dezvoltarea, implementare i ntreinerea sistemelor informatice. Aceasta e important n diagnoza erorilor i a reparrii lor. Documentarea implic: - manuale pentru procedurile operaionale; - mostre de formulare pentru introducerea datelor; - mostre de rapoarte. 3. Trainingul Este un component vital care servete la buna funcionate a sistemului. Acesta poate include: - pregtirea introducerii datelor - pregtirea procedurilor de lucru - pregtirea personalului n nelegerea necesitii sistemului - pregtirea specific pentru anumite elemente de hardware i software 4. ntreinerea propriu zis Este reprezentat de activitile de monitorizare, evaluare i modificare operaional a sistemului prin care se pot face i unele mbuntiri. Funciile de ntreinere includ: - o postimplementare care vine s asigure c sistemul i ndeplinete obiectivele i corespunde ateptrilor - efectuarea de corecii n dezvoltarea sau utilizarea sistemului care include i o revizuire periodic sau un audit pentru sistem pentru a se asigura c sistemul funcioneaz corespunztor - efectuarea de schimbri n sistem datorate modificrii mediului de afaceri sau a activitii n general.

10

2.2. Modele ale ciclului de viata al sistemului informaticn timp au fost elaborate mai multe modele ale ciclului de via al SI , autorii ncercnd s identifice, n viziune proprie, etapele de dezvoltare a produsului software. Modelele elaborate au cunoscut mbuntiri permanente ncercndu-se adaptarea lor la noile cerine ale modelrii orientate obiect, precum i inserarea unor etape specifice managementului proiectelor. Modelul cascad 12 Modelul cascad (Waterfall Model) a fost elaborat de W.W. Royce la nceputul anilor 70. Este un model de referin n literatura de specialitate caracterizat prin parcurgerea secvenial a fazelor ciclului de via, faze care la rndul lor sunt formate din activiti iar acestea din urm din subactiviti. Modelul prezint urmtoarele avantaje: - controlul total al fazelor, datorit modului de ordonare a acestora; - uor de nsuit de ctre membrii echipelor de analiz i proiectare; - fiecare faz se ncheie cu o verificare a soluiei oferite i asigur o documentaie prezentnd soluia elaborat. Ca dezavantaje, se pot enumera: - sistemul se pred doar dup parcurgerea etapelor anterioare, ceea ce nseamn o lung perioad de timp; - acord o foarte mare importan fazei de analiz; - nu corespunde inteniilor de abordare dinamic a sistemelor; - nu este deschis schimbrilor ce pot interveni pe parcurs; n timp au fost propuse variante mbuntite ale modelului: - modelul cu revenire la pasul urmtor (waterfall model with back flow) - modelul cu reluare de la faza iniial (Da Capo Waterfall Model). n versiuni mai noi ale modelului cascad, primele faze grupeaz activiti specifice gestiunii proiectului aceste elemente lipsind n modelul iniial.11

Figura 1- Modelul cascad

Modelul in V Modelul n V este o variant a modelului cascad care aduce elemente calitative noi importante. Un element caracteristic al modelului este introducerea conceptelor de sistem i componente (subsisteme) aplicndu-se teste explicite pentru creterea controlului asupra modului n care se desfoar etapele. Fazele plasate n partea superioar a modelului se caracterizeaz prin implicarea direct a viitorului utilizator.

11 12

Digital - A Guide to Use Digital Program Methodology, 1996 Royce W. W., - Managing the Development of Large Systems, Proceeding of WESTCON, CA, USA, 1970

11

Braul stng al diagramei, parcurs descendent, reunete fazele n cadrul crora se realizeaz, pas cu pas, proiectarea i realizarea sistemului informatic. Detalierea activitilor de proiectare, codificare i asamblare a componentelor se realizeaz gradual. De altfel, Ould, creatorul modelului n forma lui consacrat, a prevzut doar latura din stnga unde efortul principal de proiectare se focalizeaz pe descompunerea sistemului pe componente. Braul drept al diagramei cuprinde reprezentarea fazelor asigurnd asamblarea progresiv a componentelor sistemului pe msura testrii lor individuale, pn la obinerea sistemului global i acceptarea acestuia de ctre beneficiar. n cadrul modelului se remarc realizarea distinciei dintre verificare i validare. Prima se refer la testarea sistemului n diversele stadii pe care le parcurge, iar validarea urmrete s identifice n ce msur sistemul corespunde cerinelor iniiale, ceea ce constituie un punct slab al modelului datorit ntrzierii cu care se produce 13 aceast validare . Avantajele modelului sunt: - sistemul poate fi livrat i pe componente independente, realizate la perioade scurte de timp; - proiectul sau sistemul final poate fi realizat de mai multe echipe sau persoane datorit modularizrii lui. Dintre dezavantaje pot fi enumerate: - imposibilitatea aplicrii lui n toate cazurile, deoarece n unele cazuri nu exist elementele necesare descompunerii ntregului; - componentele pot fi realizate numai dup ce ntregului sistem i se defineste arhitectura, ceea ce presupune cunoasterea si formularea cerintelor din faza de nceput de abordare a sistemului; - de fiecare dat cnd se adaug o noua component, sistemul poate fi considerat unul nou, astfel nct eforturile de integrare a acestora n ntreg sunt destul de mari. Modelul n V i-a oferit lui Rumbaugh elementele necesare pentru modelul pe care l-a elaborat n 1991 i totodat este punct de plecare pentru modelele n W i X.

Figura 2 - Modelul n V

13

Sommerville I., - Software Engineering, lth Edition, Addison-Wesley, UK, 1989

12

Modelul in W Acest model reia ideea modelului n V pe care l dezvolt i perfecioneaz prin integrarea activitilor de validare la nivelul fazelor de proiectare.

Figura 3 - Modelul W

Modelul incremental Modelul incremental14 este o alt variant a modelului cascad care promoveaz ideea proiectrii i realizrii independente a componentelor dup definirea arhitecturii globale a SI.. Sistemul va putea fi livrat beneficiarului i etapizat pe msura realizrii componentelor (n funcie de prioritile formulate de beneficiar) dar ntr-o astfel de abordare pot aprea dificulti legate de integrarea componentelor n sistemul final. Din figur se observ faptul c primele dou etape definirea cerinelor i analiza sunt identice cu cele dou etape de nceput ale modelului cascad, ns din momentul definirii arhitecturii SI fiecare component i urmeaz propriul ciclu de via. Spre deosebire de modelul n V care presupunea integrarea componentelor, testarea i validarea acestuia, de aceast dat se ofer i posibilitatea livrrii independente a componentelor SI ctre beneficiar fr a se exclude i posibilitatea livrrii SI final avnd toate componentele integrate.

14

Stanciu V. (coordonator) Sisteme informatice financiar-monetare, ASE, p.

30

13

Modelul spiral Modelul spiral, elaborat de Barry Boehm, se bazeaz pe acelai principiu ca i modelul evolutiv. Modelul presupune construirea mai multor prototipuri succesive n condiiile realizrii unei analize a riscului pe fiecare nivel. Fazele de dezvoltare sunt reluate la fiecare iteraie n aceeai succesiune i presupun: 1. Analiza riscurilor 2. Realizarea unui prototip 3. Simularea i testarea prototipului 4. Determinarea cerinelor n urma rezultatelor testrii 5. Validarea cerinelor 6. Planificarea ciclului urmtor Ultimul ciclu conduce la realizarea versiunii finale a sistemului informatic.

Figura 4 - Modelul spiral n centrul spiralei este plasat cunoaterea cerinelor i estimarea costurilor la nivel preliminar. Evoluia SI urmeaz desfurarea spiralei nregistrnd acumulri succesive ale costurilor i este marcat de succesiunea prototipurilor, fiecare dintre acestea valorificnd acumulrile realizate al nivelul prototipului anterior. Interaciunea dintre faze nu este reliefat direct atta timp ct modelul prevede o succesiune continu a rafinrii legate de decizii pe care riscurile proiectului le asociaz cu urmtoarea detaliere. Modelul evideniaz atenia acordat planificrii, cutrii de soluii alternative, evalurii riscurilor i validrii soluiilor pentru fiecare prototip, vzut ca un stadiu distinct n realizarea sistemului informatic. n ingineria software, un prototip este folosit att pentru validarea ct i pentru identificarea cererilor utilizatorilor, pentru verificarea soluiei de proiectare i a oferi baza dezvoltrii ulterioare a proiectului de sistem informatic. Apelarea la utilizarea prototipului este consecina faptului c un model funcional este mai uor de neles de ctre viitorul utilizator dect un set de diagrame nsoite de documentaie. Prototipul funcional presupune proiectarea sistemului, realizarea primului prototip funcional, verificarea msurii n care rspunde cererilor formulate de utilizator i rafinarea acestei prime soluii, prin dezvoltri viitoare care adaug noi funcionaliti pn la obinerea variantei finale a sistemului.

14

Modelul fntn artezian Modelul fntn artezian i are izvoarele n modelul spiral (ierarhic) i modelul vrtej de ap. Pornete de la cunoaterea lumii reale, a cerinelor i elaborarea studiului de fezabilitate. Se parcurg apoi etapele de: analiz, proiectarea sistemului, proiectare component, codificare, testare component, testare sistem, utilizare, ntreinere, dezvoltare.

Figura 5 - Modelul fntn artezian n cazul sistemelor informatice realizate pe baza modelelor de proiectare orientat obiect (POO) modelul fntn artezian este preferat modelului cascad i acesta datorit necesitii fuzionrii unor etape ale ciclului de via i creterii gradului de iteraie. De aceast dat se pune accentul mai degrab pe clase dect pe sistem. Se consider mai adecvat s nu se aib n vedere doar ntregul sistem la fiecare etap a ciclului de via, ci mai degrab la identificarea claselor ce-i urmeaz propriul ciclu de via.

Modelul evolutiv Modelul evolutiv15 pornete de la realizarea unui studiu iniial privind obiectivele viitorului SI a crui arhitectur este definit ulterior. Fiecare component astfel definit i va urma propriul su ciclu de via (definirea cerinelor, analiz, proiectare, realizare, testare, utilizare) urmnd s fie livrat beneficiarului n momentul finalizrii. SI reprezint ansamblul unor componente n interaciunea lor, fiind rezultatul unei concepii bazate pe arhitecturi deschise i flexibile. O astfel de abordare este apropiat celei orientat obiect caracterizate prin ncapsularea datelor i funcionalitii obiectelor. Reprezentarea grafic a modelului evolutiv este influenat de modelul circular a crui caracteristic o reprezint marcarea unui ciclu complet al SI printr-un cerc.

Figura 6 - Modelul evolutiv

15

Carmichael A.R., Object Development Methods, SIGS Books, New York, 1994

15

Modelul minge de baseball Modelul minge de baseball (dezvoltarea concurenial) propus de CODD, Yourdon i Nicola pleac de la ideea renunrii la paii succesivi n realizarea sistemului n favoarea promovrii activitilor desfurate n paralel. Este vorba de analiza orientat obiect (AOO), proiectarea (design) orientat-obiect (DOO) i programarea orientatobiect (POO). ntr-o astfel de abordare, AOO ar beneficia de rezultatele DOO i POO; DOO, beneficiaz de rezultatele AOO i POO, iar POO valorific rezultatele AOO i DOO.

Figura 7 Modelul minge de baseball Modelul pinball Modelul pinball elaborat n 1994 de S.W.Ambler este caracteristic ciclului de via al produselor software realizate cu ajutorul metodologiilor orientate-obiect. Modelul este realizat dup principiul deplasrii aleatoare a unei bile ntr- un sistem mecanic cu arc (de tip flipper) n vederea atingerii unor inte, reprezentate de obiective ale proiectrii i programrii OO. Tampoanele, obstacolele i braele mobile (din partea de jos) aparinnd spaiului de joc corespund urmtoarelor activiti: aflarea clasei de apartenen a atributelor i metodelor, determinarea relaiilor dintre obiecte, definirea agregrilor, motenirilor, scrierea codului, testarea, implementarea sistemului.

Figura 8 - Modelul pinball

Modelul RAD 16 Modelul RAD (Rapid Application Development), cu varianta sa european PD (Participatory Design), se caracterizeaz printr-un numr redus de faze, utilizarea prototipurilor n faza de realizare i participarea activ a viitorilor utilizatori. Etapele prevzute de model sunt: iniializare, formularea cerinelor, proiectare, realizare, implementare.

Figura 9 - Modelul RAD Fiecare din etapele enunate se descompune n faze prezentnd urmtoarea structur: lucrri preliminarii, sesiunea participativ (la activitatea grupului de specialiti se altur i utilizatorii), lucrri de sintez (concluzii).16

Martin, J., Rapid Application Development, New York, MacMillan, 1991

16

2.3. Etape de realizare a sistemelor informaticeIn opinia celor mai multi autori, metodologia de proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1. identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: - determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor noului sistem - analize de prefezabilitate tehnica, operationala, economica, juridica si a programarii in timp - stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare 2. analiza de sistemului informational existent - studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta - colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem - integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem 3. proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului - realizarea modelului conceptual al noului sistem - luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii - descrierea detaliata a noului sistem 4. proiectarea de detaliu a noului sistem - proiectarea formularealor si a rapoartelor - proiectarea interfetelor si a dialogurilor - proiectarea bazelor de date 5. elaborarea si testarea programelor - construirea unei versiuni operationale a sistemului 6. implementarea sistemului - conversia de la vechiul sistem la noul sistem - instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem - test final pentru acceptarea noului sistem 7. exploatareasi intretinerea noului sistem informatic - punerea in functiune a noului sistem - evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor - inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem

17

2.4 Analiza

sistemului informational existent

Tehnici de culegere a datelor Analiza sistemului informational existent are scopul de a efectua un studiu complex asupra activitatilor si fluxurilor informationale, a volumului de informatii prelucrate, a ariei de cuprindere a sistemului informational, in vederea stabilirii cerintelor generale ce vor fi asigurate prin intermediul noului sistem informatic. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: - nu se considera nimic cunoscut dinainte - orice informatie trebuie sustinuta prin date certe - nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil - in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii - sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general, la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: - din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent, impotriva aparentelor, de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc). - din partea analistor din cadrul colectivului de analiza, care pot fi superficiali, slab pregatiti profesional, fara spirit analitic, lipsiti de tenacitate etc. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: - observarea directa - studierea documentatiei existente - participarea personala la intocmirea activitatilor - inventarierea documentelor sistemului informational - chestionarul - interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: - complexitatea si particularitatile sistemului informational - aria de cuprindere a acestuia - conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate - se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale, pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare, a documentelor utilizate, a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem, planuri de conturi, corespondenta firmei, diagramele fluxurilor de date, regulamentul de ordine interioara, regulamentul de organizare si functionare, manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in18

realizarea acestora, inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale, pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: - nu se considera nimic cunoscut dinainte - orice informatie trebuie sustinuta prin date certe - nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil - in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii - sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general, la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: - din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent, impotriva aparentelor, de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc). - din partea analistor din cadrul colectivului de analiza, care pot fi superficiali, slab pregatiti profesional, fara spirit analitic, lipsiti de tenacitate etc. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: - observarea directa - studierea documentatiei existente - participarea personala la intocmirea activitatilor - inventarierea documentelor sistemului informational - chestionarul - interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: - complexitatea si particularitatile sistemului informational - aria de cuprindere a acestuia - conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate - se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale, pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare, a documentelor utilizate, a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni.

19

Studierea documentatiei existente poate include: bugetem, planuri de conturi, corespondenta firmei, diagramele fluxurilor de date, regulamentul de ordine interioara, regulamentul de organizare si functionare, manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora, inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale, pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. Studiul sistemului informational existent Studiul sistemului informational existent presupune o cunoastere detaliata a : a) structurii organizatorice a unitatii b) activitatilor si mijloacelor de calcul folosite c) fluxului informational rezultat d) determinarea volumului de date din sistemului informational e) identificarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational existent a) Studiul structurii organizatorice vizeaza urmatoarele aspecte: cunoasterea obiectivelor activitatii de baza descrierea operatiilor tehnologice, a fluxului de productie determinarea modului de ierarhizare a sectoarelor de productie si a compartimentelor functionale referiri la forma de contabilitate, metode de evidetierea valorilor materiale si cea de calculatie a costurilor

Fiecare compartiment si post din organigrama este privit sub aspectul legalitatii si oportunitatii, al sarcinilor ce-I revin, al functiilor si numarului de personal incadrat, a posibilitatilor de perfectionare a organizarii si functionarii, avand in vedere avantajele prelucrarii automate a datelor. b) Studiul activitatilor si a dotarii cu tehnica de calcul vizeaza: natura si specificul activitatilor desfasurate documentele utilizate in cadrul fiecarei activitati si compartimentele functionale implicate dotarea cu tehnica de calcul si gradul de utilizare a acesteia Studierea documentelor utilizate in unitate are in vedere determinarea informatiilor privitoare la:

20

-

felul documentelor utilizate frecventa si termenul intocmirii temeiul legal al emiterii acestora numarul de exemplare utilizate pentru fiecare document stabilirea fluxului informational al fiecarui document daca documentul este sub forma tipizata sau nu ce decizii se iau be baza datelor din document care sunt informatiile din documentele existente care raman nevalorificate ce echipamente de calcul sunt folosite pentru intocmirea fieacarui document determinarea gradului de incarcare a compartimentului cu documente

Analiza are menirea sa puna in evidenta gradul de automatizare a executarii lucrarilor sistemului informational contabil, limitele mijloacelor de calcul folosite si posibilitatile de integrare a acestora in sistemele de calcul mult mai evoluate. c) Studiul fluxurilor informationale are ca obiective: sa stabilieasca activitatile in detaliu si circulatia privind fiecare fel de document si exemplar, de la aparitia (emiterea) lui pana la arhivare sa stabileasca compartimentele implicate in emiterea documentelor, prelucrarea datelor si valorificarea rezultatelor prelucrarii datelor prezentarea intr-o forma grafica cat mai sugestiva, uzand de semne conventionale, a prelucrarilor la care sunt supuse datele din documente in cadrul compartimentelor unde circula identificarea deficientelor de circulatie a documentelor (fluxuri informationale paralele, inutile, stationari prelungite in cadrul compartimentelor), pentru a fi eliminate din sistemul informational determinarea gradului de utilizare a documentelor tipizate verificarea oportunitatii datelor din documentele utilizate, in scopul precizarii datelor neutilizate, nevalorificate in totalitate sau neincluse in continutul documentelor determinarea gradului de incarcare si solicitare a fiecarui compartiment implicat in cadrul functionarii intregului sistem integrarea sistemului informational specific cu alte sisteme informationale externe

d) Studiul volumului datelor in sistemul informational contabil Informatiile pentru stabilirea volumului de date din sistemul informational contabil se culeg odata cu studiul documentelor si al circulatiei acestora. Analiza volumului datelor se realizeaza prin intocmirea unui tabel cuprinzand elementele cantitative de date despre fiecare document cum ar fi: - denumirea documentului - frecventa intocmirii - nr. maxim si mediu de documente intocmite pe perioada frecventei - nr. mediu de randuri completate pentru fiecare fel de document pe perioada frecventei - nr. de exemplare pentruu fiecare fel de document - evolutia probabila a numarului mediu din fiecare fel de document in urmatorii 5 ani Concomitent cu descrierea acestor documente se vor urmari si sistemul de coduri utilizat in unitate pentru a fi preluate in viitorul sistem informatic, facand astfel sa existe o compatibilitate a datelor preluate. Analiza documentelor sub aspectul volumului de date, corelata cu numarul de posturi din statul de functiuni sau cu acela al personalului efectiv incadrat pe compartiment, permite se se puna in evidenta : volumul de ansamblu al documentelor, al datelor continute, exprimat in numa de randuri (inregistrari, articole) volumul de munca necesar

21

gradul de incarcare-solicitare a personalului incadrat gradul de folosire a tehnicii de calcul Pe baza evaluarilor facute prin studierea volumului datelor din sistemul informational, echipa de analiza poate formula recomandari privind: - tipul configuratiei echipamentelor de calcul necesare viitorului sistem informatic - numarul si capacitatea unitatilor periferice , etc. e) Studiul costurilor de functionare a SIC asigura determinarea categoriilor de cheltuieli efectuate in scopul comensurarii efortului financiar al unitatii pentru intretinerea sistemului. 2.5. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor Toate metodologiile folosite in realizarea unui sistem apeleaza la operatiunea de modelare logica a datelor si a prelucrarilor sub forma diagramelor fluxurilor de date (DFD). Scopul diagramelor fluxurilor de date (DFD), pentru o anumita componenta organizatorica sau functionala (sectie, birou, compartiment, intreaga unitate, o anumita activitate vanzari, cumparari, incasari, plati etc) este de a scoate in relief urmatoarele aspecte: - sursa datelor de prelucrat - operatiunile de prelucrare prin care trec datele - destinatia datelor prelucrate - legatura existenta intre prelucrari si activitatea de memorare a datelor Diagrama fluxurilor de date poate fi utilizata in doua moduri: pentru documentarea unui sistem existent sau pentru schitarea unuia in curs de proiectare. DFD pot fi clasificate in : - Diagrame de context - Diagrame ale fluxului de date logic - Diagrame ale fluxului de date fizic In practica cele mai multe produse de proiectare automata a sistemelor informatice (produsele CASE), apeleaza la doua tehnici de construire a DFD: Gane&Sarson si Yourdon & DeMarco. Aceste tehnici, in general, folosesc patru simboluri de baza pentru a reprezenta sistemele informationale si anume : Obiect Entitate externa Simbolul Gane & Sarson Patrat ingrosat Simbolul Yourdon & DeMarco Patrat

Sageata Flux de date

Loc de memorare / pastrare Proces (prelucrare)

Dreptunghi deschis la dreapta Dreptunghi cu colturi rotunjite22

Sageata care poate lua diverse forme Linii paralele

Cerc

a) Diagrama de context este diagrama de pe cel mai inalt nivel al sistemului informational, prin care se descriu fluxurile datelor in si din sistem, din si spre entitatile externe sistemului analizat.

Plata

CLIENTDepunereProces de incasare

BANCAFig. 4.1. Descrierea activitatii de incasare a unui client

Entitatile externe cele mai relevante: Client si Banca Fluxurile de date ale sistemului cu mediul sau: Plata si Depunere b) Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o reprezentare simbolizata a unui sistem, prin care se evidentiaza procesele sistemului, precum si intrarile sau iesirile de date in/din procese. Prin ea se reprezinta ce activitati efectueaza sistemul, fara sa specifice cum, unde sau de catre cine sunt executate activitatile. DFDL pentru exemplul anterior ar putea arata astfel:

Plata

CLIENTIncasare

Validare incasari

DepunerePregatire depunere bani

ContabilizareInregistrare vanzare

BANCA

Jurnal_vanzari

Fig. 4.2 DFDL incasare client

23

Dupa cum se observa, din aceasta diagrama nu putem sti cum este efectuata "plata", sub forma de cec, bani lichizi ? etc. c) Diagramele fluxului de date ale sistemului fizic sunt o reprezentare schematica a sistemului prin care sunt scoase in evidenta entitatile interne si externe ale sistemului, precum si fluxul datelor in si din aceste entitati. O entitate interna poat fi o persoana, un loc (sectie, compartiment) sau un echipament (calculator) din sistem cate contribuie la transformarea datelor. Din aceasta cauza diagrama fluxului de date fizice (DFDF) specifica unde, cum si de cine este realizat acest proces al sistemului.

Bani

CLIENTVanzator

Monetar + Bani Foaie de varsamant + BaniCasier

Contabilitate

BANCARegistru de casa

Jurnal_vanzari

Fig. 4.3. DFDF incasare client

In DFDF cercurile definesc entitatile interne. In figura de mai sus : Client Plateste la Vanzator Vanzator Jusitificare-Vanzari la Casier etc. Deci, se observa unde merg banii si cum sunt pastrate informatiile privind incasarile, dar de exemplu, nu stim cu exactitate ce face Vanzatorul. Concluzie: a. DFDL permit reprezentarea activitatilor sistemului, in timp ce DFDF descriu infrastructura sistemului, ambele fiind necesare pentru intelegerea completa a sistemului. b. DFD nu scot in evidenta factorul timp. De exemplu, nu rezulta daca un flux de date apare constant, cu repetitie zilnica, saptamanala sa.m.d. De asemenea, nu reiese ca un proces este executat intr-un moment sau altul. Aceste aspecte pot fi evidentiate prin intermediuldiagramele starilor de tranzitii.(DST). DST reliefeaza modul in care procesele unei diagrame a fluxului de date si stari diferite in timp ale aceluiasi proces sunt ordonate in timp. DST sunt forme de redare a logii folosite indeosebi in analiza si proiectarea orientata-obiect. c. Procesul de descompunere a analizei unui sistem este foarte subiectiv. El poate inceta in orice moment, dar poate fi reluat si ulterior daca se considera utila descompunerea, o importanta deosebita avand-o DFD logice. d. Atunci cand se intentioneaza realizarea unor diagrame ale fluxurilor de date mai complexe, se recomanda ca inainte de demararea procesului de construire a diagramei, sa se inceapa cu crearea unei liste a entitatilor externe si a intrarilor/iesirilor cu aceste entitati.. e. Prin analiza DFD finale pot rezulta urmatoarele concluzii : - fluxuri de date redundante

24

- date care intra in prelucrari, dar nu sunt folosite - date ce sunt actualizate identic in mai multe locuri. f. Diagramele fluxului de date prezinta atat datele stocate in sistem, cat si procesele de prelucrare prin care trec acestea, indicand relatiile existente intre datele sistemului si procesele de prelucrare. 4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco Tehnica Yourdon & DeMarco sugereaza ca un sistem sa fie reprezentat prin urmatorul set de diagrame: - o diagrama de context - se recomanda ca nici o diagrama sa nu cuprinda mai mult de 7 procese de prelucrare (cercuri) - o diagrama de nivel 0 indicand principalele subsisteme ale sistemului - pana la 7 diagrame de nivel 1, indicand principalele functii (aplicatii) ale fiecarui subsistem - pana la 49 de diagrame de nivel 2, indicand detaliile fiecarei functii sai ale fiecarei aplicatii Ex. Diagrama de context pentru procesul de vanzare-cumparare:CLIENTI

Comenzi

Documente deBANCA

Prelucrare stocuri vanzari si cunmparari de marfuri

Comenzi aprovizionaFURNIZORI

Date vanzari

MANAGEMENT

Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselorPRODUSE

Date

Clienti

Comen zi

Prelucrare comenzi

Date vanzari

VANZARI

25

2.6 Implementarea sistemului informatic Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui sistem informatic fac ca momentul punerii in functiune sa se identifice cu momentul trecerii in exploatare a sistemului. Orice intrerupere a mentinerii in exploatare dupa momentul punerii in functiune, inseamna nereusita acestei actiuni. Sunt unele metodologii care recomanda punerea in functiune a noului sistem informatic in paralel cu vechiul sistem de prelucrare a datelor. Este evident ca, in asemenea cazuri, obiectivul urmarit nu este acela de punere in functiune, ci este acela de experimentare a noului sistem. Implementarea sistemului informatic proiectat depinde de modul in care beneficiarul asigura conditiile de punere in functiune. Acesta activitate presupune:

B. Instruirea personalului utilizator A. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor mnuale si automate

C. Asigurarea conditiilor organizatorice D. Asigurarea resurselor hard Asigurarea conditiilor de implementare E. Asigurarea fondului informational

A. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor manuale si automate Aceste instructiuni se pot grupa astfel: instructiuni pentru beneficiar - au rolul de a da posibilitatea beneficiarului sa cunoasca procedurile manuale si automate ce trebuie sa le execute. Ele cuprind: - prezentarea succinta a aplicatiei si a fluxurilor informationale - prezentarea noilor documente proiectate si a instructiunilor de completare aferente - prezentarea situatiilor de iesire (listelor, ecranelor), a modului de folosire si interpretare a acestora instructiuni pentru unitatea de prelucrare. Ele cuprind: - modalitatile de prezentare si receptie a documentelor primare si a situatiilor cu rezultate finale - modalitatile de pregatire si verificare a purtatorilor tehnici de informatii precum si de corectare a erorilor aferente - modalitatile de operare pe parcursul fluxului de prelucrare si de interventie in cazul unor incidente ce pot apare in timpul executiei programelor. B. Instruirea personalului utilizator, presupune: sensibilizarea beneficiarului in probleme de informatica - urmareste sa aduca la cunostinta avantajele folosirii tehnicii de calcul precum si noua disciplina informationala impusa. Aceasta se poate face prin cursuri de initiere de scurta durata organizate de proiectant la sediul acestuia sau la sediul beneficiarului. atragerea personalului cu putere de decizie in activitatea de implementare - este garantia asigurarii la timp si integrale a conditiilor necesare implementarii, lucru ce va duce implicit la incadrarea acestei etape in termenele stabilite de proiectant pregatirea psihologica a personalului unitatii beneficiare - are drept scop convingerea acestuia ca introducerea tehnicii moderne nu urmareste reducerea personalului ci usurarea muncii acestuia, preluarea unei parti din personal in activitati de informatica si reorientarea altei parti in activitati utile unitatii. Acest lucru va da posibilitatea crearii unui climat favorabil implementarii solutiei proiectate.26

Pregatirea utilizatorului consta in instruirea acestuia cu privire la: - noile modele de documente de intrare, regulile de completare si de utilizare a acestora, inistandu-se asupra necesitatii completarii clare, precise, fara ambiguitati a tuturor rubricilor din documente - modalitatile de verificare si de transmitere a documentelor, atributiile fiecarei persoane in completarea si verificarea documentelor de intrare - utilizarea corecta a codurilor - descrierea continutului informational al situatiilor de iesire, analiza si folosirea acestora pentru luarea deciziilor, modul de interpretare a rezultatelor si a mesajelor. C. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare Conditiile organizatorice ce trebuie asigurate implementarii noului sistem se refera in primul rand la asigurarea transpunerii in practica a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de proiectare, la lansarea efectiva a documentelor proiectate si la instituirea noilor fluxuri informationale. In al doilea rand se refera la constituirea nucleului de informaticieni in cadrul unitatii beneficiare, nucleu ce trebuie format inainte de inceperea proiectarii si implementarii si apot dezvoltat cantitativ si calitativ pe parcursul realizarii sistemului informatic. O alta problema care permite o buna organizare a implementarii este planficarea activitatilor specifice acestei etape, lucru ce se poate face cu ajutorul unor grafuri Grantt, a metodei A.D.C. (analizei drumului critic), PERT. D. Asigurarea resurselor hard , se poate realiza in trei moduri: prin dotarea unitatii beneficiare cu unul sau mai multe sisteme de calcul prin perfectarea accesului la o unitate de informatica pentru un anumit numar de orecalculator printr-o solutie mixta, care presupune rezolvarea unot probleme de volum mic in cadrul unitatii, iar pentru problemele mai complexe sa se apeleze la capacitatea unei unitati de informatica cu o dotare corespunzatoare, lucrandu-se eventual in regim de teleprelucrare. O alta conditie este asigurarea unui spatiu corespunzator desfasurarii activitatii nucleului de informatica, care sa permita realizarea unor lucrari de calitate, asigurarea integritatii, securitatii si confidentialitatii fondului de date manipulat, precum si asigurarea multiplicarii documentelor primare reproiectate in concordanta cu prevederile proiectului tehnic de detaliu, a instructiunilor de completare si utilizare aferente. De o deosebita importanta este de asemenea asigurarea materialelor consumabile specifice functionarii sistemelor informatice. E. Asigurarea fondului informational Presupune pregatirea datelor reale si incarcarea fisierelor sau bazei de date in vederea testarii si punerii in functiune a noului sistem, pregatire ce se face prin: - constituirea fisierelor sau entitatilor bazei de date, prin culegerea fondului informational necesar si stocarea a cestuia pe purtatori tehnici de informatie. Pentru aceasta va fi necesara, in prealabil, o ampla munca de colectare, ordonare, codificare, incarcare si validare a datelor. - preluarea partiala sau integrala a datelor dintr-o serie de fisiere deja create, cu ajutorul unor programe de conversie a fisierelor. Executarea procedurilor de conversie se aplica atunci cand exista deja un sistem informatic sau aplicatii informatice in functiune, ce trebuiesc inlocuite. De asemenea, conversiile se impun atunci cand prin realizarea si implementarea esalonata in timp a componentelor noului sistem informatic, pentru realizarea legaturilor functionale dintre acestea, sunt necesare proceduri de conversie cum ar fi: conversii de fisiere, conversii de programe sau conversii de proceduri.

27

2.7 Strategii de implementare a sistemelor informatice Strategiile de implementare urmaresc gasirea celor mai adecvate cai, metode, proceduri fata de conditiile si situatiile concrete existente, pentru realizarea obiectivelor de realizare si utilizare a sistemelor informatice. Dintre variantele de solutii posibile pentru punerea in functiune a unui sistem informatic, pot fi mentionate: a) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic si pe intreaga lui sfera de actiune. O asemenea solutie se recomanda in cazul unor sisteme de o complexitate mai redusa sau in cazurile cand sistemele informatice respective nu pot functiona prin punerea in functiune esalonata a componenetelor sistemului informatic. b) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic, dar cu esalonarea in timp in ceea ce priveste sfera de cuprindere. Se aplica de regula la sistemele informatice generalizabile pe un numar mai mare de unitati. Punerea in functiune a sistemului respectiv la toate unitatile prevazute se poate esalona pe o perioada mai mare, in funcite de numarul unitatilor si de posibilitatile de asigurare a conditiilor si resurselor necesare. c) punerea esalonata in functiune a componentelor sistemului informatic. Aceasta varianta se aplica in cazul sistemelor informatice complexe, in functie de criteriile care stau la baza stabilirii prioritatilor in esalonarea punerii in functiune a diferitelor componente a sistemului informatic. Perioada de esalonare a punerii in functiune a unui sistem informatic complex este determinata intr-o mare masura de dimensiunea, calitatea si modul de alocare a resurselor financiare, umane si materiale pentru proiectarea si darea in exploatare a acestor sisteme. Alegerea momentului punerii in functiune Momentul punerii in functiune a unei componente a unui sistem informatic corespunde datei cand prima sa aplicatie informatica se da in functiune. Declansarea momentului punerii in functiune se plaseaza in zona operatiilor de culegere, inregistrare si transmitere a datelor, corespunzand astfel debutului ciclului de operatii tehnologice ale aplicatiei. Momentul punerii in functiune trebuie sa corespunda cu inceputul unei perioade (ciclu) semnificativ din activitatea unitatii respective (inceput de an calendaristic, introducerea unei noi forme de organizare, lansarea in productie a unei noi tehnologii etc.) Inainte de activitatea de punere in functiune trebuie sa se asigure o perioada de timp corespunzatoare cerintelor de indeplinire a conditiilor de pregatire calitativa a momentului punerii in functiune. Momentul punerii in functiune se alege si in functie de posibilitatea de pregatire a categoriilor de personal in realizarea noilor sarcini. Activitatile de punere in functiune a noului sistem sau a unei componente nu reprezinta inlocuirea unui sistem informational, ci ea are si sarcina dificila de a inlocui si unele conceptii depasite cu privire la rolul, locul si calitatea acestui sistem. Aceste activitati in mod aproape inevitabil, reprezinta o confruntare directa intre nou si vechi. Pentru exploatarea sistemului se pot folosi mai multe procedee: - functionarea concomitenta atat a sistemului manual existent cit si a sistemului automat proiectat - experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din perioade precedente - inlocuirea directa a sistemului existent cu cel proiectat a) Functionarea in paralel atat a sistemului manual existent cat si a sistemului proiectat cuprinde o perioada de cca 1-3 luni in care se verifica si se compara rezultatele obtinute de sistemul de prelucrare automata a datelor si de catre sistemul existent. Renuntarea la sistemul manual se va

28

face numai dupa ce intregul lant de programe a fost executat fara incidente si fara erori, de mai multe ori. Cu toate ca functionarea in paralel este mai dificila si mai costisitoare, implicand eforturi mai mari, este totusi mai eficienta deoarece permite sa depisteze unele erori si anomalii de la cadrul proiectat. Printre cauzele care conduc la aparitia erorilor se mentioneaza: - intocmirea necorepunzatoare a documentelor de intrare - atribuirea incorecta a codurilor - erori de programare - utilizarea necorespunzatoare a programelor Avantaje: - asigura eliminarea eventualelor erori exitent fara ca aceasra sa impiedice desfasurarea normala a activitatii beneficiarului - evidentiaza cauzele generatoare de erori - verifica si compara in permanenta rezultatelel celor doua sisteme - realizeaza actualizarea si intretinerea bazei de date in ambele sisteme - organul de decizie poate folosi informatiile sistemului existent pana cand noul sistem informatic intra definitiv in functiune b) Experimentarea sistemului proiectat folosind date provenite din perioade precedente prezinta aceleasi avantaje ca procedeul anterior. In plus, evita aglomerarea excesiva a personalului, in perioadele de varf si nu are timpul de executie limitst in raport cu perioada pentru care se face experimentarea c) Inlocuirea imediata (directa) a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicata numai in situatii deosebite, in functie de volumul si importanta problemei, de marimea unitatii beneficare si de masurile organizatorice intreprinse. Etapa de implementare a sistemului informatic se finalizeaza atunci cand noul sistem functioneaza in conformitate cu cerintele stabilite prin proiect, atunci cand se realizeaza corelarea procedurilor manuale si automate, se completeaza corect documentele de intrare, se obtin in timp util informatiile dorite pe toate nivelele de conducere, se atinge ritmul de exploatare si se obtin performatenle scontate. Etapa de implementare nu poate fi considerata incheiata daca nu se definitiveaza intreaga documentatie a proiectului. Aceasta presupune definitivarea atat a manualelor de prezentare cat si a celor de utilizare si exploatare. Lucru impus de necesitatea realizarii unei concordante depline intre sistemul proiectat si documentatia sa. 2.8. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice Activitatile de exploatare si intretinere a sistemului informatic pus in functiune, urmaresc asigurarea realizarii continue a parametrilor tehnici, economici si functionali ai sistemului respectiv, in concordanta cu proiectul elaborat si cu dinamica cerintelor activitatii de conducere si operative din unitatea respectiva. Acestor activitati le revine sarcina de realizare a exploatarii curente si a consolidarii functionarii sistemului informatic pus in functiune pe intreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat, perioada care se inscrie intr-un ciclu. Acest ciclu de viata al sistemului informatic, este determinat de frecventa perfectionarilor de fond in domeniul tehnicii de calcul, precu, si in domeniul evolutiei produselor program. Totodata, acest ciclu corespunde si cerintelor de perfectionare a metodelor si tehnicilor utilizate in activitatile de conducere din unitatile economico-sociale. Activitatile de exploatare si intretinere se pot grupa astfel: - activitati de exploatare - activitati de intretinere

29

-

activitati de inregistrare a cerintelor de reproiectare

Activitatile de exploatare se concentreaza in principal asupra executiei curente a operatiilor de culegere, transmitere, validare, prelucrare, vizualizare a datelor, prin respectarea stricta a instructiunilor tehnice de lucru. Ele vizeaza responsabilitatea utilizatorului si a personalului din informatica in exploatarea sistemului informatic. Activitatile de intretinere a sistemului informatic se refera atat la realizarea constanta a parametrilor sistemului proiectat si aflat in exploatare, cat si la introducerea in sistem a unor perfectionari curente, care conduc la ridicarea nivelului parametrilor tehnico-functionali si economici ai sistemului respectiv. Activitatile de inregistrare a cerintelor de reproiectare a sistemului informatic in functiune vizeaza pregatirea trecerii la reproiectare, respectiv la un nou ciclu de parcurgere a etapelor de realizare a sistemelor informatice. Dintre sarcinile avute in vedere la exploatarea si intretinerea sistemului informatic pot fi mentionate: - organizarea si urmarirea executiei operatiilor de actualizare a fisierelor si/sau a bazelor de date la momentele stabilite, operatii de importanta deosebita pentru mentinerea in functiune a sistemului informatic - imbunatatirea continua a calitatii datelor, reducerea timpului de raspuns a sistemului si reducerea costurilor pe unitate de informatie prelucrata si valorificata - introducerea perfectionarilor in tehnologia de prelucrare automata a datelor - organizarea si intretinerea arhivelor de date inregistrate pe suporti magnetici - asigurarea reviziilor tehnice si reparatiilor echipamentelor de prelucrare a datelor Practica demonstreaza ca neglijarea activitatilor de mentinere in functiune, intretinere si dezvoltare a sistemelor informatice implementate, conduce la inregistrarea unei scaderi constante dupa momentul punerii in functiune, mergand uneori pana la nivelul de periclitare a functionarii sistemului. In momentul in care se ajunge ca perfectionarile ce se impun in cadrul sistemul informatic sa afecteze o buna parte a sistemului in functiune, cand ele sunt mai generale ca sfera de actiune si mai radicale din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor utilizate, inseamna ca s-a ajuns la o situatie conflictuala intre cerinte si existente si se cere o reproiectare a intregului sistem, o trecere evidenta la un nou ciclu de perfectionare. Perfectionarile curente ce se cer a fi aduse sistemului informatic in functiune nu trebuie sa afecteze solutiile tehnice si organizatorice de fond prevazute de catre proiectul initial, ci sa le completeze, sa le perfectioneze.

30

Capitolul 3. Metodologii de analiza si proiectare a sistemelor informaticeExista mai multe metode de abordare privind realizarea sistemului informatic. In mod general, ele pot fi grupate astefel: - metode empirice, nefundamentate sistemic - metode sistemice, orientate spre sistem: metoda descompunerii functionale - orientate spre functii metode ale fluxurilor de date - orientate spre procese metoda analizei informationale - orientate spre date, bazate pe diagramele entitate-relatie. - metode orientate-obiect - metode orientate agent 3.1.Metodele sistemice - propuse si utilizate in anii 1980 - se bazeaza pe aplicarea teoriei sistemelor in analiza intreprinderii - sistemul informational/informatic este abordat prin prisma datelor si prelucrarilor, care sunt studiate si modelate independent si reunite cat mai tarziu cu putinta - acorda prioritate datelor fata de prelucrari a) Metoda descompunerii f unctionale (orientate-functii) presupune descompunerea fiecarei functii in subfunctii, pana cand se obtin forme usor de transpus in intructiunile limbajelor de programare. Conceptele au fost introduse mai intai in programarea structurata si apoi in proiectare, urmate de analiza. Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea functionala enumeram pe: DeMarco, Yourdon, Constantine, Jakson, Warnier. b) Metoda fluxurilor de date (orientate-proces) are un mare grad de asemanare cu descompunerea functionala si este deseori descrisa ca analiza structurata. Prin aceasta metoda sunt definite cu claritate evenimentele din lumea reala la care sistemul trebuie sa raspunda si interactiunile dintre utilizator si sistem. De asemenea, sunt descrise incluse fluxurile datelor si transformarile la nivel inferior prin intermediul dictionarului de date, respectiv al specificatiilor de procese. Ex. Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor foloseste liniile pentru reprezentarea fluxurilor de date si a cercurilor pentru procese.PRODUSEDate despre produse

Comenzi vanzare

Clienti

Prelucrare comenzi

Date vanzari

VANZARI

c) Metode orientate spre date presupune sa se identifice obiectele lumii reale si apoi descrierea lor cu ajutorul atributelor. Aceasta metoda are la baza modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relatie (Peter Chen 1976).

3.2. Metodele orientate obiect Metodele de analiza si proiectare orientate obiect au aparut dupa anul 1990 preluand cele mai bune idei ale programarii structurate pe care le-a combinat cu concepte noi. La 17 noiembrie 1997, OMG (Object Management Group - un consortiu american format din peste 800 de companii ce produc si distribuie aplicatii la orientate obiect) a hotarat unificarea celor mai utilizate si mai apreciate metode de analiza si proiectare, prin realizarea unui standard in domeniul construirii sistemelor software, respectiv a unui LIMBAJ DE MODELARE UNIFICAT - UML (Unified Modeling Language).

31

Limbajul de modelare unificat (UML) utilizeaza simbolisitici grafice in simbioza cu adnotarile textuale care conduc la: - o intelegere mai rapida si completa a domeniului problemei - schimbarea instantanee a nivelului de abstractizare a prezentarii cu ajutorul instrumentelor - automatizarea activitatilor In cadrul metodelor orientate obiect, sistemul informatic este perceput ca o structura de obiecte autonome, ce se organizeaza si coopereaza intre ele. Un obiect este o abstractizare a datelor elementare si poate fi descris astfel: Obiect = Identitate + Comportament + Stare Datele si prelucrarile prin care este implementat comportamentul obiectului sunt incapsulate si sunt inaccesibile celorlate obiecte. De asemenea, fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe. Un obiect apartine unei clase, iar o clasa este o grupare logica a obiectelor care au aceeasi structura si un comportament similar. In incheiere, ii citam pe autorii James Martin si James Odell, care in lucrarea Object-Oriented Methods: A Foundation, spunea Exista multe metode de realizare a sistemelor, ele vor exista intotdeauna si trebuie sa existe intotdeauna. Diferite activitati pot avea caracterisitici diferite care sa necesite moduri diferite de abordare. Provocarea consta in selectia si integrarea acestor metode.

3.3. Metode orientate agent Metodologiile orientate agent i tehnicile de modelare aferente au devenit o prioritate pentru dezvoltarea sistemelor multiagent. n ultimii ani au fost propuse numeroase metodologii pentru proiectarea sistemelor orientate-agent: Kendall .a. (1995), Burmeister (1996), Kinnz i Georgeff (1996), Brazier (1997), Drogoul i Zucker (1998), Lind (2000), Odell (2000), Wooldridge (2000), Shehorz i Sturm (2001), DeLoach (2001), Bresciani (2002), Wagner (2002), Burrafato i Cossentino (2002), Padgham i Winikoff (2002). Multe din metodologiile orientate-agent existente nu sunt nc finalizate pentru a fi utilizate efectiv n industria dezvoltrii software: ele au rmas nc n sfera cercetrii sau sunt destinate numai proiectrii unui unor ageni specifice, sau nu sunt descrise cu detalii suficiente. Dintre metodologiile care au fost considerate complete de ctre specialiti - sunt descrise n detaliu, ofer instrumente de sprijin n proiectare se numr metodologiile MaSE (DeLoach, 2001), Tropos (Bresciani, 2002), Gaia (Wooldridge, 2000) i PASSI (Burrafato i Cossentino, 2002), Prometheus (Padgham i Winikoff, 2002).

32

Metodologia Prometheus, elaborat de Lin Padgham i Michael Winikoff [PadgWini04] n colaborare cu compania Agent Oriented Software ( http://www.agent-software.com), definete n detaliu procesele pentru specificarea, proiectarea, implementarea i testarea sistemelor software orientate-agent. Metodologia const din trei faze principale : 1. specificarea sistemului se concentreaz pe identificarea obiectivelor i funciilor de baz ale sistemului, a intrrilor (percepiilor) i ieirilor (aciunilor); 2. proiectarea arhitecturii sistemului utilizeaz rezultatele fazei anterioare pentru a determina ce tipuri de ageni va conine sistemul i cum acetia vor interaciona; 3. proiectarea detaliat a sistemului urmrete arhitectura intern a fiecrui agent i cum va reaciona acesta n cadrul sistemului pentru ndeplinirea obiectivelor stabilite.

33

Capitolul 4. FUNDAMENTELE SISTEMELOR MULTIAGENT 4.1. Concepte i caracteristici ale agenilor Tehnologia agenilor reprezint o nou paradigm pentru conceptualizarea i dezvoltarea sistemelor informatice, care astzi i gsete aplicaii n diverse domenii de activitate: industria energetic, aeronautic, robotic, psihologie, comer electronic, financiar-contabil, instruire interactiv, medicin etc. Tehnologia agent i are originea la nceputul anilor 1980, cnd companii ca Apple i Hewlett-Packard au promovat dezvoltarea sistemelor pentru automatizarea secvenelor de comenzi folosite frecvent de ctre utilizatori. Caracteristica principal a acestor sisteme a fost caracterul lor de programe de independente, capabile de a soluiona sarcini ce preau a fi de competen pur uman. Cercetrile din domeniu au reuit s treac de la abordrile pur teoretice la aplicaii concrete ce utilizeaz tehnologia agent: comerul electronic, managementul reelelor de telecomunicaii, modelarea i optimizarea traficului de cltori i de marf, coordonarea traficului aerian, regsirea informaiilor n mediul Internet, optimizarea proceselor de producie industrial, jocuri virtuale pe calculator, proiectri de aplicaii tehnice, simulri de fenomene sociale i multe altele. Originea tehnologiei agent este nrdcinat n tiina inteligenei artificiale, care are ca obiectiv explorarea bazelor sociologice i psihologice i dezvoltarea acelor mecanisme, metode i echipamente capabile de comportament inteligent, care s permit sistemelor (agenilor) s interacioneze la fel ca oamenii, n scopul rezolvrii unor probleme complexe. Eterogenitatea celor implicai direct n cercetarea i crearea de aplicaii orientate agent, a mpiedicat pn acum apariia unei definiii unice pentru conceptul de agent software", sau agent inteligent". Termenul de agent deriv din limba latin, provenind de la participiul verbului agere a conduce, a interpreta, a face. Conform dicionarului Collins English Dictionary, termenul de agent se refer la o persoan, care acioneaz sau este capabil s acioneze sau este mputernicit s acioneze pentru altcineva. Oxford Dictionary definete agentul ca fiind o persoan ce acioneaz n numele cuiva, o persoan sau companie care acioneaz ca un broker i ofer un serviciu specific. Conform Dicionarului Explicativ al Limbii Romne, un agent este un reprezentant al unei instituii, organizaii, etc. care ndeplinete anumite nsrcinri"; sau un factor activ, eficient, care provoac diverse fenomene fizice, chimice, etc." [DEX]. Definiia unui agent scoate n eviden dou atribute cheie ale acestuia: (i) un agent execut sarcini i (ii) un agent acioneaz n numele cuiva. Aceste caracteristici au stat la baza definirii agentului software ca fiind acea entitate de calcul, care execut autonom activitile ordonate de un anumit utilizator. Orice agent are un proprietar, care i stabilete obiectivele de realizat i i asigur implementarea ntr-un anumit mediu. Pentru a putea aciona n acel mediu agentul trebuie s dein acea arhitectur care s-i permit nelegerea mediului respectiv, s-l perceap i s acioneze asupra acestuia (figura nr. 4.1).

Figura nr. 4.1 Arhitectura abstract a unui agent

Un agent este o entitate situat ntr-un mediu, pe care l percepe i asupra cruia acioneaz continuu - n concordan cu propria agend - pentru a atinge anumite scopuri. Dup Michael Wooldridge [Wooldridge99] pentru ca o entitate s fie considerat agent, trebuie s aib cel puin urmtoarele caracteristici: autonomie, reactivitate, comportament orientat spre scop, abilitate social. Autonomia este una din caracteristicile eseniale ale unui agent, respectiv capacitatea acestuia de a aciona independent, n funcie de modificrile survenite n mediul pe care acesta l monitorizeaz i conform obiectivelor pe care agentul le urmrete. A fi reactiv nseamn ca agentul s perceap mediul n permanen, prin intermediul senzorilor i imediat s reacioneze la modificrile survenite, prin executarea anumitor aciuni. n aciunile pe care agentul le ntreprinde, acesta urmrete ntotdeauna ca acestea s aib ca efect atingerea unui anumit obiectiv, respectiv s poat s identifice cile de atingere a obiectivului, iar dac acest lucru nu mai este posibil s sesizeze din timp posibilele variante de schimbare a obiectivului. Aceasta nseamn s aib un comportament dirijat spre scop.

34

Abilitatea social presupune ca agentul s aib acea arhitectur intern care s-i permit s schimbe informaii cu ali ageni sau alte entiti, adic s comunice cu acetia i s fie capabil s negocieze i s coopereze pentru atingerea obiectivelor. Din punctul de vedere al schimbului de informatii cu mediul, aciunile pot fi (i) de perceptie capacitatea agentului de a-i percepe mediul de execuie, (ii) de micare abilitatea de a migra de la sine de pe o platform pe alta, (iii) de comunicare capacitatea agentului de a intereaciona cu alti ageni.prin intermediul unui limbaj de comunicare inter-agent. Literatura de specialitate abund n definiii, caracterisitici i proprieti ale agenilor. Termenii tehnici i de pia sub care agenii sunt ntlnii n literatura de specialitate pot fi confuzi, deoarece numele lor descriu diferite componente ale ageniilor, mediul n care ei triesc, activitile executate i arhitectura modulului de cunotine. Stuart Russell i Peter Norvig [Russell02] au definit agentul ca fiind acea entitate care poate percepe mediul prin senzori i poate aciona asupra acestui mediu prin efectori. Problema fundamental a agentului este s aleag dintre toate aciunile posibile la un moment dat, pe cea care l ajut cel mai mult la ndeplinirea obiectivelor pentru care a fost proiectat. Pattie Maes (Massachusetts Institute of Technology) [Maes07] a definit agenii ca fiind acele sisteme de calcul care se regsesc ntr-un mediu dinamic complex i care acioneaz autonom n acest mediu prin realizarea unui set de scopuri sau sarcini, pentru a-i ndeplini obiectivele planificate. De regul, un agent are o anumit gam de aciuni pe care le poate efectua. Mulimea tuturor aciunilor posibile ale unui agent poart denumirea de capacitate efectoric. Ted Selker de la IBM Almaden Research Center a lansat o definiie interesant, pornind de la ideea c activitile de rutin sau cu un caracter repetitiv, pot fi delegate unui agent software: "un agent este acea entitate software care tie s fac lucrurile aa cum probabil le-ai face tu nsui dac ai avea timp" . Agentul care poate s interacioneze cu ali ageni, s se adapteze la schimbrile survenite n mediu i s-i mbuntaeasc comportamentul - adic s nvee din fiecare situaie ntlnit - este un agent inteligent. Inteligena unui agent este dat de capacitatea de nvare i nelegere pe care o posed. S-a scris mult pe seama proprietilor minimale pe care s le dein un agent pentru a fi considerat agent inteligent. Concluzia este c dezvoltatorii agenilor, i-au nzestrat cu anumite proprieti, n funcie de mediul n care urmau s activeze. Astfel un agent care are ca obiectiv dirijarea unei nave de zbor, respectiv suinerea ech