1

Hotărâre 798

2016-10-26

Guvernul României

privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate“

Monitorul Oficial al României nr 869 din 2016-10-31

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 798/2016

privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi

promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale

de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea

dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi

pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”

Secţiunea 1

Titlul actului normativ

HOTĂRÂRE

privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării

drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi,

centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării

persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea

instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale Potrivit art. 133 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 292/2011- Legea asistenţei sociale cu

modificările și completările ulterioare de la bugetul de stat se alocă fonduri pentru:

finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum şi de alte autorităţi ale

administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi aprobate

prin hotărâre a Guvernului;

În baza prevederilor art. 96 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, Autoritatea Naţională pentru

Persoanele cu Handicap poate finanţa sau, după caz, cofinanţa programe de interes

naţional care au ca scop integrarea, incluziunea socială şi profesională a persoanelor cu

handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora.

Programele de interes naţional, complementare acţiunilor finanţate la nivel local,

pot avea următoarele obiective generale:

a) realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea

şi buna funcţionare a serviciilor şi centrelor care asigură îngrijirea persoanelor cu

handicap;

b) realizarea de studii, cercetări şi publicaţii în cadrul domeniului său de activitate;

c) instruirea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor şi

2

centrelor pentru persoanele cu handicap;

d) informarea opiniei publice despre drepturile persoanelor cu handicap prin

campanii de mediatizare;

e) transcrierea sau traducerea materialelor informative şi culturale în sistemele de

acces la informaţie, specifice persoanelor încadrate în anumite categorii de handicap:

alfabet Braille, înregistrări audio, scriere vizuală cu litere mărite, limbaj mimico-

gestual, pictograme;

f) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autorităţii

Naţionale pentru Persoanele cu Handicap;

g) dezvoltarea de servicii de asistenţă vie şi alte forme sau servicii de asistenţă

adecvată a handicapului.

Programele de interes naţional se aprobă pe baza fundamentărilor elaborate de

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap.

Convenţia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, document

ratificat de Parlamentul Romaniei încă din anul 2010, recunoaşte dreptul persoanelor

cu dizabilităţi la o viaţă independentă în comunitate şi obligă statele părti să ia

măsurile necesare pentru ca persoanele cu dizabilităţi să beneficieze de condiţii de

viaţă în mod egal cu ceilalţi.

Astfel, în conformitate cu articolul 19 din Convenţia pentru Drepturile Persoanelor

cu Dizabilităţi, statele părţi la această Convenţie recunosc dreptul egal al tuturor

persoanelor cu dizabilităţi de a trăi în comunitate, cu şanse egale cu ale celorlalţi, şi

vor lua măsuri eficiente şi adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilităţi se

bucură pe deplin de acest drept şi de deplina integrare în comunitate şi participare la

viaţa acesteia, inclusiv asigurându-se că: (a) Persoanele cu dizabilităţi au posibilitatea

de a-şi alege locul de reşedinţă, unde şi cu cine să trăiască, în condiţii de egalitate cu

ceilalţi, şi nu sunt obligate să trăiască într-un anume mediu de viaţă; (b) Persoanele cu

dizabilităţi au acces la o gamă de servicii la domiciliu, rezidenţiale şi alte servicii

comunitare de suport, inclusiv la asistenţă personală necesară vieţii şi integrării în

comunitate, ca şi pentru prevenirea izolării sau segregării de comunitate; (c) Serviciile

şi facilităţile comunitare pentru populaţie în general sunt disponibile în aceeaşi măsură

persoanelor cu dizabilităţi şi răspund nevoilor acestora.

În ciuda acestor obligativităţi asumate de ţara noastră, Romania este încă tributară

unui sistem instituţionalizat de protecţie socială, cu aproximativ 2,5% (331 de copii şi

18.045 de adulţi cu dizabilităţi) din totalul persoanelor cu dizabilităţi de la nivel

national aflat într-o instituţie publică rezidenţială de asistenţă socială pentru persoanele

cu dizabilităţi. În privinţa numărului de centre destinate persoanelor cu dizabilităţi

instituţionalizate, acestea sunt de 260 de centre pentru adulţi şi 90 de centre de

plasament clasice sau modulate pentru copii cu dizabilităţi.

Această infrastructură caracterizată de cele mai multe ori prin clădiri cu destinaţie

colectivă, cu aspect de unitate medicală şi localizate departe de viaţa comunităţii, cu un

management de multe ori defectuos şi personal insuficient pregătit pentru a răspunde

nevoilor de reabilitare a persoanelor integrate, nu poate asigura tranziţia persoanei cu

dizabilităţi spre viaţa în comunitate şi obiectivul de reabilitare şi integrare socială a

acestor prin asigurarea condițiilor pentru formarea deprinderilor de viață independentă,

3

pregătirea educațională care să permită valorificarea potenţialului propriu.

Dependenţa faţă de această infrastructură de protecţie socială moştenită, precum şi

lipsa unor măsuri de sprijin în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor sociale publice şi

private care să asigure tranziţia de la un sistem instituţionalizat la servicii integrate în

comunitate, generează o serie de practici care îngrădesc procesul de reabilitare,

incluziune şi dezvoltare al persoanelor cu dizabilităţi.

România s-a angajat să mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor

astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă

sau abuzată, iar alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate şi sprijinite, transpunând

astfel în realitate principalele priorități în domeniul politicilor pentru persoanele cu

dizabilităţi ale Programului de Guvernare, asigurând coerenţa politicilor în domeniul

dizabilităţii precum şi între diferite nivele şi mecanisme de guvernanţă, dar şi

concordanţa acestora cu principiile şi obiectivele stabilite în tratatele şi convenţiile

internaţionale la care România este parte.

Susţinerea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi concomitent cu

dezvoltarea măsurilor de prevenire a instituţionalizării şi de susţinere a traiului în

comunitate reprezintă o prioritate pentru România. Atât prin finanţare de la bugetul de

stat, cât şi prin atragerea de fonduri europene, se va extinde infrastructura pentru

servicii sociale dezvoltate în comunitate, corespunzătoare nevoilor persoanelor cu

dizabilităţi, în scopul de a le îmbunătăţi abilităţile şi capacitatea de a fi participanţi

activi pe piaţa forţei de muncă şi la viaţa socială. Prin urmare, pentru perioada de

programare 2014-2020, România îşi propune să asigure tranziţia de la un sistem bazat

pe îngrijiri de tip rezidenţial la unul bazat pe servicii alternative comunitare, care, în

prezent, sunt insuficient dezvoltate.

În intervalul 2015-2023, țara noastră şi-a asumat reducerea numărului persoanelor

adulte cu dizabilități din instituțiile de tip vechi la 15.1111. Programele de

dezinstituționalizare vor fi realizare cu finanțare europeană, prin POR 2014-2020, și

națională, prin programele de interes național.

Scopul propunerii de Program de Interes Naţional îl reprezintă reducerea numărului

de persoane cu dizabilități instituționalizate precum și prevenirea instituționalizării

prin crearea de servicii specializate în comunitate. Programul are două componente:

A. Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități din structurile rezidențiale de tip vechi și transferul acestora în locuințe protejate (cu asigurarea

obligatorie a accesului la serviciile oferite într-un centru de zi din proximitatea

locuinței, precum și la resursele și facilitățile din comunitate: sănătate, educație,

muncă, cultură, petrecerea timpului liber).

B. Prevenirea (re)instituționalizării prin: b.1 Înființarea de centre de zi în care se derulează activități de pregătire

pentru viață independentă, activități de abilitare și reabilitare, consiliere

vocațională, terapie ocupațională, sprijin în vederea integrării pe piața

muncii, activități de socializare, etc. atât pentru persoanele cu dizabilități

dezinstituționalizate, cât și pentru cele din comunitate.

1 Conform datelor statistice ANPD, la 31 martie 2016 erau insituţionalizate un număr de 18.033 persoane adulte cu

handicap. Pentru a atinge ţinta propusă, vor trebui dezistituţionalizate un număr de 2922 de persoane.

4

b.2 Înființarea de cent

re respiro/ de criză pentru depășirea situațiilor de dificultate cu care se

confruntă familiile persoanelor cu dizabilități.

Implementarea programului se realizează la nivel județean de către: DGASPC2 în

parteneriat cu ONG-uri și, după caz, APL care pot pune la dispoziție spațiile necesare

dezvoltării infrastructurii).

Programul de Interes Naţional va fi derulat pe o perioadă de 3 ani (2016 - 2018).

Organizarea şi desfăşurarea activităţilor noilor servicii sociale trebuie să respecte

prevederile Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale

destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi, aprobate prin Ordinul ministrului muncii,

familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 67/21.01.2015.

Serviciile sociale nou înfiinţate trebuie să fie amplasate în comunitate astfel încât să

permită accesul beneficiarilor la toate resursele şi facilităţile ei: sănătate, educaţie,

muncă, cultură, petrecerea timpului liber, relaţii sociale. De asemenea, trebuie să fie

poziţionat accesibil faţă de mijloacele de transport şi faţă de alte servicii din

comunitate.

În anul 2010, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap a fost

desființată, iar activitatea acesteia a fost preluată de Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale, conform, art. 2 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 68/2010

privind unele măsuri de reorganizare a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei

Sociale şi a activităţii instituţiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub

autoritatea sa. De asemenea, potrivit art. 3 alin.(5) din același act normativ, în

cuprinsul actelor normative în vigoare, prin sintagma „Autoritatea Naţională pentru

Persoanele cu Handicap”, se înţelege sintagma „Ministerul Muncii, Familiei şi

Protecţiei Sociale”.

Ca urmare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a preluat toate

atribuțiile Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap prevăzute în Legea nr.

448/2006, inclusiv cele referitoare la finanțarea sau cofinanțarea programelor de

interes național care au ca scop integrarea, incluziunea socială şi profesională a

persoanelor cu handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora.

Conform art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 86/2014 privind stabilirea

unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru

modificarea şi completarea unor acte normative, denumită în continuare OUG nr.

86/2014, s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi ca organ

de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în

subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

prin preluarea activităţii din domeniul protecţiei persoanelor cu dizabilităţi de la

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. De asemenea,

2 conform art. 97 din Legea 448/2006 alin. (3) în scopul finanțării programelor de interes național ANPD poate aloca

fonduri serviciilor publice de asistenţă socială din subordinea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale ale sectoarelor

municipiului Bucureşti (prin această sintagmă se face referire la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția

Copilului) și organismelor private autorizate, potrivit legii (ONG-uri).

De asemenea, potrivit art. 51 alin. (5) din actul normativ menționat, centrele publice pentru persoane cu handicap se

înfiinţează şi funcţionează în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.

5

potrivit alin. (2) finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi se

asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei

Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Alineatul (8) al aceluiași articol întărește obligația Autorității Naţionale pentru

Persoanele cu Dizabilităţi de a se substitui în toate drepturile şi obligaţiile decurgând

din acte normative, iar potrivit art. 13 alin. (3), instituţiile publice nou-înfiinţate sau

care preiau activităţi şi structuri de la alte instituţii publice, conform prevederilor

prezentei ordonanţe de urgenţă, se subrogă în drepturile şi obligaţiile instituţiilor

publice care derulau aceste activităţi.

Având în vedere aceste aspecte și ținând seama, pe de o parte de prevederile art. 96

din Legea nr. 448/2006 și pe de altă parte, de prevederile art. 18 alin.(1) lit.f) din

Ordonanța de urganță a Guvernului nr. 86/2014, conform cărora în cuprinsul actelor

normative în vigoare, sintagma Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice se înlocuiește cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu

Dizabilităţi, în cazul prevederilor care reglementează activitatea în domeniul protecţiei

persoanelor cu dizabilităţi, a fost elaborat prezentul act normativ prin care se aprobă

programul de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor

persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre

respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării

persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea

instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”.

Tot în baza prevederilor art. 96 alin.(4) din Legea nr. 448/2006, metodologia de

selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă prin ordin al

preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

În conformitatea cu prevederile art. 5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015

privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele

cu Dizabilităţi, în exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii şi instrucţiuni.

Conform art. 2 alin.(4) lit.i) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind

organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și

Persoanelor Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu

modificările și completările ulterioare, acesta inițiază proiecte de acte normative cu

impact asupra domeniului persoanelor cu dizabilități.

Având în vedere cele de mai sus, s-a impus clarificarea acestor aspecte, astfel încât

procesul de evaluare să se desfățoare în condiții optime, fără a lăsa loc interpretării.

Potrivit prevederilor art. 1 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015 privind

organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu

Dizabilităţi, cu modificările şi completările ulterioare, ANPD coordonează la nivel

central activităţile de protecţie şi promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi,

elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul protecţiei şi promovării

drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, asigură urmărirea aplicării reglementărilor din

domeniul propriu şi controlul activităţilor de protecţie şi promovare a drepturilor

persoanelor cu dizabilităţi.

În același timp, ANPD a fost desemnată autoritatea centrală de coordonare a

implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. În vederea

6

implementării Convenţiei, prin seturi de măsuri coerente, integrate şi interinstituţionale

a fost elaborată Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu

dizabilităţi", 2016-2020 și Planul operațional pentru implementarea acesteia, aprobate

prin HG nr. 655/2016.

Programul de interes național reprezintă unul din instrumentele de implementare a

obiectivelor stabilite în Strategia națională din domeniul dizabilității.

Totodată, conform art. 4 lit. g) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2015, ANPD

acţionează pentru promovarea alternativelor de tip familial la protecţia

instituţionalizată a persoanelor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea şi diversificarea

serviciilor de zi şi a celor de tip familial și coordonează şi monitorizează

implementarea strategiei naţionale în domeniul dizabilităţii, implicit a programului de

interes național

2. Schimbări preconizate Actul normativ asigură cadrul legislativ necesar dezvoltării reţelei de servicii

sociale de tip centre de zi, centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate pentru

persoane adulte cu dizabilități.

De asemenea, se reglementează realizarea evaluării şi selecţiei proiectelor de către

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, în baza unei metodologii de

evaluare, de selectare şi de finanţare a proiectelor aprobată prin decizie a președintelui

Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, care se publică în Monitorul

Oficial al României, Partea I.

Prin programul de interes naţional „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi,

centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării

persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea

instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” se va asigura:

- reducerea cu minim 300 a numărului de persoane adulte cu dizabilităţi din

institutiile de tip vechi;

- creşterea numărului de locuinţe protejate cu 75;

- creşterea numărului de centre de zi cu 76;

- creșterea numărului de centre respiro / centre de criză cu 8.

De centrele de zi vor beneficia persoane cu dizabilităţi care vor fi

dezinstituţionalizate din structurile de tip vechi precum şi persoane cu dizabilităţi din

comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină

instituţionalizarea.

De centrele respiro vor beneficia persoane cu dizabilităţi din comunităţile

respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină

instituţionalizarea.

Prin programul de interes naţional se propune dezvoltarea de locuinţe protejate care

facilitează procesul de integrare în comunitate facând tranziţia de la instituţiile de tip

vechi, prin dobândirea de deprinderi, competenţe şi abilităţi necesare integrării.

Totodată, se reglementează asigurarea monitorizării implementării şi controlul

fondurilor alocate în cadrul programelor de interes naţional în domeniul protecţiei şi

7

promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi de către Autoritatea Naţională pentru

Persoanele cu Dizabilităţi.

3. Alte informaţii Având în vedere necesitatea dezvoltării serviciilor sociale pentru persoanele adulte

cu dizabilităţi cu scopul dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în

instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării, se impune adoptarea

prezentului act normativ.

Programul de interes naţional „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi,

centre respiro/ centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării

persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea

instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate” se va derula pe o perioadă

de 3 ani: 2016-2018, iar suma necesară implementării acestuia este de 51.200 mii lei,

din care:

- 0 lei în anul 2016;

- 50.000 mii lei în anul 2017;

- 1.200 mii lei în anul 2018.

Detalii privind obiectivele programului, modul de elaborare a propunerilor de

proiect și evaluarea proiectelor vor fi cuprinse în Ghidul solicitantului. Ghidul este

aprobat prin decizie a președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități și cuprinde în principal următoarele informații:

a) informații generale privind Autoritatea finanțatoare;

b) cerințele minime de calificare solicitate de Autoritatea finanțatoare și

documentele care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerințelor

respective;

c) termenii de referință;

d) instrucțiuni privind datele-limită care trebuie respectate și formalitățile care

trebuie îndeplinite;

e) instrucțiuni privind modul de elaborare și de prezentare a propunerii tehnice și

financiare;

f) informații privind criteriile aplicate pentru atribuirea convenției de finanțare

nerambursabilă;

g) modelul convenției de finanțare nerambursabilă.

Secţiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impact macro-economic

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

11. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat

Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.

2. Impact asupra mediului de afaceri

8

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

21. Impact asupra sarcinilor administrative

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

22. Impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

3.Impact social

Prezentul act normativ are în vedere dezinstituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi

aflate în instituţii de tip vechi şi prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi

aflate în comunitate.

4. Impact asupra mediului

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

4. Alte informaţii

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,

atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung

(pe 5 ani)

- în mii lei (RON) -

Indicatori Anul

curent

Următorii patru ani Media

pe patru

ani

1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale

veniturilor

bugetare, în

plus/minus, din

care:

a) buget de stat, din

acesta:

i. impozit pe profit

ii. impozit pe venit

b) bugete locale

i. impozit pe profit

c)bugetul

asigurărilor sociale

9

de stat:

i. contribuţii de asigurări

2. Modificări ale

cheltuielilor

bugetare,

plus/minus, din

care:

a) buget de stat, din

acesta:

i. cheltuieli de personal

ii. bunuri şi servicii

b) bugete locale:

i. cheltuieli de personal

ii. bunuri şi servicii

c) bugetul

asigurărilor sociale

de stat:

i. cheltuieli de personal

ii. bunuri şi servicii

3. Impact financiar

plus/minus, din

care:

a) buget de stat

b) bugete locale

4. Propuneri pentru

acoperirea creşterii

cheltuielilor

bugetare

5. Propuneri pentru

a compensa

reducerea

veniturilor bugetare

6. Calcule detaliate

privind

fundamentarea

modificărilor

veniturilor şi/sau

10

cheltuielilor

bugetare

7. Alte informaţii

Asigurarea fondurilor necesare implementării Programului de Interes Naţional în anii

2016-2018 se efectuează cu încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Muncii,

Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, respectiv Autorității Naţionale

pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Secţiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului act

normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a

intrării în vigoare a prezentului act normativ;

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor

dispozitii.

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

11. Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor

publice

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2.Conformitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în materie

cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte acte normative şi sau documente internaţionale din care decurg

angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

11

5. Alte informaţii

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării pezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale,

institute de cercetare şi alte organisme implicate

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi

a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul

prezentului act normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia

în care prezentul act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în

condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a

structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea

proiectelor de acte normative.

Au avut loc consultări cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea stabilirii

nevoilor de servicii sociale în teritoriu.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate

cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor

interministeriale permanente

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ a avizat favorabil prezentul act normativ prin avizul nr.

1020/2016.

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social a transmis punctul de vedere favorabil prin adresa nr.

566/16.02.2016.

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

12

6. Alte informaţii

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act

normativ

La elaborarea prezentului act normativ au fost respectate prevederile Legii nr.52/2003

privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, prin publicarea

proiectului pe site-ul MMFPSPV.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în

urma implementării prezentului act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii

şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.

3. Alte informaţii

Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autorităţile

administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau

extinderea competenţelor instituţiilor existente

Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.

4. Alte informaţii

13

Faţă de cele prezentate a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului

privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi

promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip

centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea

dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi

pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate”.

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale

și persoanelor vârstnice

Dragoș - Nicolae Pîslaru