NOTA

in numard din 29 aprite lg37 zlreyrstai Cndide aaptu$"srb semntrnrra dofimului Jean Fayard, o convorbire lnt€ dom-nul lean Fayard 9i automl romanului Demonrd Bzrelur, din crerqr,oducem pasajul urm4tor:

- C Ea dunneavoa$d se rderd, aWaF In integimea ei,h cAsaOie. ASi vnt sd faceti o cafie imptiva cLsatorieiT

- DacA as fr voit sd fac o cane in&eptatd lmpotiva c\sd-wiei, n-ag fi pus atacwile tunptiva cAs\toriei In gun unui pr-swj atit de ietit din comun ti Wa pugin simpatic, cum eCoslals.

-N-am 9 vapm ina6 ea&iEtuitA: ,fo*als e ma gi-aceagi

FsoanA cE Monthedant7' ci o alta: ,Plna la ce mct Costals&4In minEa dunneavoasat, dp aftistului7'

- Nu e cltugi de putin, E doar ,1n atist'.- Dar cel puSin admiEgi cJ Demonul Binelui e un rcman

frr&eptd lmpotiva c^siltoiei afiiSilor?

- Clteva din motivele invocate de eroul meu funpbivaasdtoriei attigilor mi se W hdrcpt^gite. Altele nu slnt. Se paftca ln principiu cdsAtoria nu e p flaat anistttui, dar ftua lndo-iald cd existd numaoa& caari h cate axigii casdtodti n-au awtnimic s'-i reproSeze. E Wu de aflat deoarcce, in matede decAsAtoie, toatd lumea minte: cei cdsttodli rateod vor mMu-dsi cA srnt nefericiti, c^ci ar lnsenna sA admi* cd s-au tnoelat:o comdicitate gaterale contibuie la mentrinerea in uiag a aces-

Eiinstiwii.

I a Henry de Monthe ant

- Sinteti mult mai categoric ,impodva' declt eroul dum-neavoastA. Ceea ce inseamd cA incL o da6 vA desolidaiati deCostals, a\a cum ali fact-o $ ln Notele preliminale 1a Fetele gindurare pennu femei.

- Pusonajul Cosals e inca $i mai difeit de mre tu Demonul

BImelU.j, dtrit a fost in cele doua volume arltedoate. Ceea ce unpus din mhe in el nu pivegte publicul . in ca4ile mele, am vor-bit desul de des in numele meu Frsonal - am spus deseon Eu! -ca sa nu fiu jud@at decit in cele exryimate sub fonna Fnonala.Publicul nu tebuie sa incerce a ma recunoaSte in personajulCostals mai mult decit in perconajul domnului de Coannt , depilda, din Celibat?dn, desi ln acesta din un$ an pus deshtl demult din mine, Pentnr ce ti in Cehbalarii sint ,,conducatoruf'Ei{elot glbatice: lumea nu s-a ghdit la asta.

- Multe persoane rcgetd cA afi dat ialA unui erou atit dedezagreabil.. .

- $i totu$t, dupa giinta mea, nu E se reryseazd nimicnumemgilor mmancieri - inte allii, autuilor de rcnnne plili*e -ca Wzinta Frsonaje care slnt hoti, criminali etc., falA de care

Costals e un soi de stint.Asta pentu ca ali W cu Wa multd osEntatie ffisatui din

dunneavoasm ingiva in Costals. Nu vA minfi, atdar, dacd pu-blicul vd cauE in el , in timp ce domnul Mawice Leblanc nu ecautat ln ArsAne Lupin.

- in general, publicut atibuie lntotdeauna romancierilorideile p care acegtia le atibuie personajelor IoL CInd In fataromannlru indurare pentru femei am pus urr citat din Tolstoi , Wcarc acesta il atribuie unui Silran cazac, am fost atent fi am spe-

cificat ca Tolstoi atribuie acele cuvinte ,,unui ldnn cecen". Eibine, cuvintele acestui Fsmaj au fost citate de weo patru-cincicitici ai mmanului lndurare pentru femei. cae Ie atribuie cu tofilui Tolstoi insusi, in timp ce inlelesul lor e cwn nu se pale maiopus spiiftlui lui Tolstoi. Asa cd ttiam, in timp ce scriam seiaFetele, ca publicul va fi inclinat sd nA confinde cu Cosals. Con-fuzie de cate trebuie s4-mi pese prea putrin: c^ci ine de ,Aner-daa", de mucegaiul ce se formeaza p toate calile $ n-ate nimic

DEMONUL BINELUI Q 9de-a face cu canea propiu-zisa! Adaug ca imi este de_a drepntndifercft sA fiu confundat cu Frsonajul Costals de cane pixeaeA mai putin luminaa a publicului. Daca publictl ma confimdAcu prsonajul Costals, greseste; dar Imi este totuna daca sein,ala, nu ma Fiveste.Iardaca am insistat si insist asupa fap-ntlui ca nu sint Costals, e numai din grija de_u "or**) f"pJbaia cwn sitr't $i nimic mai mult-

- Confuzie carc trebuie sA vA fi adus pe ici, F colo, cltevablamari severe. imi inchi pui?

- Nu an fost blamaL din cite giu, de nimmi a carui stinA saconterc Fntru mine.

- Ati rcris in cazul seriei Fetele niste ca4i F un ton foanedifedt de oryrcle dunneavoasffi antetioa.re. Afi fAcut_o cudAcerc?

_ - Da, dar n-atn sa vA asand cd, dufr ce voi fi terminat yiaFetele,la anul. daa cu volumul I.eproasele. voi fi teridt sa nech alr .,climaf '- Punam in mine - in Ftle ca o rcaclie fatd de Wr_sonaJut toane moml carc e eroul din Roza de nisip _ pe$onaJdacestA al lui Costals, $i n-arn vrut sal lipserc ae iaA. O_ ,j nmulfrtmit sA reg|sesc, odatA cu lucnrea umdtoae, BAtelI (tot! .! !!r? r!]r-A, aceeag inspintie cate mi_a dictat primeteIucrtd. Brnetii nu e o cafte la carc sa ricanezi; este, dacaindrtnesc a spune asa, o cafie rcligioasa, ceva carc, In oryramea, ar se-mana cu cel mai lung dintre valurile ce se sparg W oplajd... Nu inda tn darlwile mele caFeule sa ne o cane aZ fAaacesta. Dimpotiva, planuian ca de la un capdt ta altul sa fie ocarte scdsnia ii FnibilA. $i nu fdn greutate ma voi fi abfnut,F dwata celor ptru volume, sa ma las in voia ,,cntecdi pro_fund' alfel deit kspirind uneoi din rannchi , dar Fntu scutttimp, ii psttindu-mi energic un anume elan din mine pentnsubiecte mai demne de rcs4ct Si de emosie decit cel dh Fetele.Din acest punct de vederc a tebuit, cum se spune ln limbajspoftiv, sa rtmh ,,In interiorul acSiwii,'. Trebuia tnsa sa picdez ata, ryny ? Fetele sA @streze in opru ."u

"*rul p

carc am voit sA li-l dau.

- Cate este acest sens?

10 I Henry de Montherlant

- Las p searna citimrulai grija de aJ descopri, Dar nu vorputea-o frce d@it F*e cisiva ani.

- Nu rd lEflEl cd, ftt rceft cutdilii, s-t pttea ii nelnlclegaiintrc pubuc ti dunneavoa$fi? Publia n-arc timpul sA cauteserlslul ascuns al unui rcman p cae-l citegte,

- It autonl nu are tinp sd i-l explice, cM vrcme oryra areoarecate comflexitate $ ouuare profunzime. Sau, mai curlnd,are altceva mai bun de facut. in timpl c,It $-ar exd.ica open, upuEa luaa Ia o altz, $i temai genul a$a de rctivitatc i] ispitege

F un ueator; eI pate, mai cu seama, sa ffiiasca g primumviverc, Criticii li revine sacina sa explice operde, Iar drca n-ofrce sau o face aiuea, alita pgubd, publial s-o desurca d cumo putea,

- Tamai de aceea v-an pus clteva iniebti pennu folostlcititoilor rcisrei Can&de. Nelnlelegdea ar fr, neindoieJnic, maiNln gnva.

- Importzft e cA open exisLA, Clt prive{e restul, ne vomlntoarca totdauna Ia cuvintde lui BatdeJaire: ,,|-unea nu magedelt din n&tsdegae h netu teJegae. Tmnai d odb neh4legaii,toM lunEa cde de wd. Cei dM din ndaicirc ne-am ln@ege,niciodaa nu ne-am putca pune de rcord."

- S-'f spme, tofrrti, cd weod va de sA invatinati liry defutelegae dinte dunneavoasnA $i cei c e va cftesc, nu7

He y de Monhedatt a fdart w geg evuiv,

tIIItlIIIIIII Scoronconcolo, daruie5te-mi o mantie arnpla de lumina.

J Vreau sa ma plimb inr-o gadine a carei umbra imi mare$te

J ochii. Dar mai cu seama nu weau sa lucrez. Cu nici un prc1.

I In drum sprc Bagatelle, ne vom opri la lacud, sa vedem .

; Pasarile. Ne plac vietalile acesrea pentru ca nu mint. De asta

i omul le-a supus sclaviei: ii aminteau de adevar.

Cit de fericita e viala care incepe prin ambide si slusesteoemaia!'ind alte vise decft acela de a da piine la rale! Iati-le cum&Asc dupa ele prin apa trirmghiuri hmgi, geometfia lor apafie,pe carc o amest€cA geometriei tasate de sumtele lor, iar apa sebombeaza ugor sub apasarca pieptudlor lor rotunde. Unele din-tse ele au o micuF lantema verde in locul capului. Cit de &a-gahre slnt cind le-apuca zbenguiala 9i veseli4 ctld se inaltA $i,strnd drept in coadi, dau din aripi pline de entuziasm: ai zice cA

sir[ niste jumali$ti ce se prefac indignati. Dintr-o dati se scu-fundA Si nu mai lasa la vederc decit o tiltifi biscilioasa. pozitie

un picule! inderentA cind e vo{ba de lebede. in cazul raplor insfe ftoa urmtrri, ele fiind mai mititele.

Un cuvint, in becere, despre raiustele din lacul Timisului.Pentru ca eb, ele fac o micqa pirueE inainte de-a se scuftrnda

$i slnt Incintatoare cind se lasA in voia hulei ugoare, care lebagana. Simti cit de mult le distreaza sa i se lase in voie, si fti

14 ) HeMy de Monthedant

acelad timp ghice$ti ce le hece prin cap, Si-anume sa semene cu

rltu$tele de celuloid, privilegiu al benioarelor de neam ales.

Dar n-am ispreyit cu mtele. Ce ftagalase sint cind zboara!

Cum se poate ivi la un om (Afara de cazul cind ar fi lihnit de

foame.), gestul de-a 1e lua in catare? Vederea fericirii lor nein-gedite ne-ar yindeca de odce necaz, de cumva am fi necajili, dar

din fericirc nu sintem. Iata-le cum zboara repede, straduindu-se

sa le ajunga pe cele care au avut iniliativa sa se inalte, au ales siau irnpus o direc$e de zbor: sint convins ca se indreapta undeva

anume, ca sa duca o veste buna. Dupa ce le ajung din urmi,zboara toate in $ir, in linie dreapta. Hotadt lucru, sint mindre de

alirierea lor impecabila. Sint prea destepte ca sa incerce sa se

depa$easca unele pe altele. Lasa asta pe seama oamenilor.

... Bagatelle. Ceasruile ast€a lungi petrecute intr-o gBdina se

numad poate prinfte lucrurile cele mai minunate din viatanoasfq iat4 cu sigurantil lucruri demne de-a ne incinta privirea"

$i si nu mi se pomeneasca desFe fel de fel de fiinte incintatoare;

feeria mea de moment e sa fiu descotorosit de ele. Astazi, ma las

in voia florilor si a fiunzelor care au gentiletea de-a nu ma iubi,gi nectarul lor e in gura mea. E ceasul mimrnat in care sufletul,indes$la! yis€azd la vremea cind iari5i va fi insetat.

Dispozifia asta fara indoiala ca nu-i inpafia$ita si de scum-

pul meu confrate Piene Costals, naiba sd-l ia! il zaresc intr-o alee,

alahfi de o fata tare frumoasa, in ma{e doliu; pe cit se pare, fata

trebuie sl-5i fr pierdut tatal sau mama, curata plea$ca pentru ungigolo: ce femeie. in asemenea imprejurare. n-ar sinti nevoiaunei destinderi? Costals peroreazi, de parciL-ar fine o conferinlir-

Fata in schimb merge (Ce mers frumos! prelung, fresc...) cu

ochii atintiti pe bombeuri. Iati-ma la trei metri indaratul loq ce

placut ar fi sa prind un cuvint pe care sa-l pot, intr-o buna zi,indrepta inpotriya lui. Dar se opresc sub arcada unei stinci. Se

sarutal Aud: ,,Toc... toc... toc...' imi r.ine in minte versul asta de

tinerete al lui Costals:

Sarutud de iubitri - sint balegi care cad.

DEMONUL BINELUI '

15

AsemAnarea nu mA izbise niciodata. Ei bine, da! scumpulEu confrate. E intocmai cum zici.

Dar sA-i hsam. fumele impotriva lui se afla in opera pe care

e scris-o, Recunosc ct are talenl Dar ml calci pe nervi, nici unhac pentru asta- Una peste alt4 ce sentimente nutresc fala de el?Agept sa moara.

Ora doui- Gridina se umple. Un organism sanatos, pe care

dintr-o data l-ar napidi microbii. Vreau sa merg intr-acolo; darvad ci e cineva, Fac cale-ntoarsa; Si dincolo e lume. Sint irn-presurat. Chiar gi in pafiea unde nu zAresc pe nimeni, cinevadindAratul unui boschet fluiera de sa-f sparga urechile gi, aga

irvizibil cum e, tot imi opune prin zgomotul A$a concepfia luidespre univers, care-i vulgaritatea intruchipata. Dinspre toatecollurile gridinii sosesc oameni. Eu nu apartin speciei lor. Dacai5i vor da seama de lucrul ista, ce-mi vorface? i:ni vin in mintemicile divinitili ale padurilor si-ale izvoarelor, care-au mai ramaspe pamint o lTeme ii dup6 verdrea crestinismului, ve$nic allatela pindi" Nici un mit nu m-a impresionat vreodata mai mult

inainte de-a plec4 pennu a pastra o amintire din gradini, iaude jos o pietricica, proaspata ca pielea gitului in tinerefe. Dar nu

5tiu de ce-o iau, de weme ce peste tlei minute am s-o arunc.Poale ca locmai de asta. ca s-o pol azvirt,

in timp ce plec, vad o fata draguF care stAjos pe-o alee, lamarginea ierbii grase. Fumeaza $i citeste cotele la bursa. Fatamea, care se netezise, se incrunta din nou. Zbircituri pe carelumina venind dinspre frunziguri le gtenese, se ivesc la loc. Trc-buie sa ne intoarcem pdntre oameni, trebuie sa incepem iaragisa udm. Scoronconcolo, ia-ti inapoi mantia ampla de lumina.

:t

Dupa ce prinzise impreuna cu Solange intr-rm restauant dinBois, Costals o dusese la Bagatelle.

inca de h cea de-a doua lor intilnire, in mai, ii mafturisisemirarea ca o fatA aft de drAgu[i ca ea nu se maritase pina acum.Raspuns: fusese ceruta de mai mult ori in casAtorie, dar n-ayea

16 I He y de Montheflant

de gind sa se ma,rite decit cu un bi,rbat pe care l-ar fi iubit.

Costals stia cft de imprudent e sa aduca primul vorba despre

casatorie, Si tocmai penhu ca-i placeau imPrudentele o facuse.

Sint cunoscute celebrele cuvinte ale lui Seneca despre femeie:

uimat impudens. Adaugati o litera $i veli da de b*bat: animal

imprudens.Pe utm4 nu mai fusese vorba de casatorie.

Iar azi, tot el ahca pe nea$teptate subiectul:

- Casatoria fara divorg casatoria cre$tina este, pentru barbat,

o monstruozitate. Ceva impotriva firii prin excelenF Geniul

ba$atului e sa oboseasca de pe urma obiSnuinlei: lumea wea ca

el sa-i ramina qedincios unei singue femei care, cu fiecare luni'devine din ce in ce mai putin atxagatoare. Un so1 de cincizeci 9i

cinci de turi, daci nu-i trn nevolnic $i se a{la in Plina putere: cum

sa se poata multuni cu o femeie de cincizeci de ani, afari de fap-

tul cind n-ar fi un vicios? DacA o face din lndatorinta, natura

cirte$te: are necazuri cu sanatatea. Tod doctorii inteligenfi pe

care-i cunosc il sfatuiesc pe barbatul aflat la virsta asta, daca are

rcmperament, sa fie inhdet. La temelia casatoriei cregtine se

inmultesc ofensele aduse ratiunii $i naturii, ceea ce, de altrninteri,

constituie insusi spiritul cregtinismului: quia absudum. De-ai

crede ca zeul ,,pizma!'' a voit ca omul sa fie nefericit si l-a phs-

muit prost, penfiu ca Fostia lui sal faca sa caute cu bunA $tiinFcondiliile propriei nenotociri. In ceea ce ma prive$te, va voi

spune urmatoarele: limita de virsta pinA la care o femeie poate

h dorita de sluga dumneavoasta este, in medie' douizeci si $ase

de arf. Cit despre limita inferioara, mai bine sa nu vorbim. Un

natualist arab de pe vremuri, pe care asemenea preocupari l-au

facut pe buna dreptate ur clasic, scrie ci iepurele igi schimbtr

sexul din $zLse in $ase luni. Pentru mhe, la douizeci 9i gase sau

douazeci Si gapte de ani, o femeie igi schimba sexul, devine

altceva decit o femeie, devine ceva ce nu mai dore5ti. $i credeli

ca voi avea chef sa va samt fi cu atit mai mult et caeten cil]Ldveti

avea cincizeci de ani? Fa,ra sa mai vorbim despre schimbarea

morah: o femeie, dupa casatorie, se Poate schimba din punct de

vedere moral, a$a cum gi din punct de vedere fizic se schirnbi,poate deveni o alti fiinfa, a$a dupa cum un baiat poate deveni la

DEMONUL BINELUI I 17

tiprezece ani o alti fiinta decit cel care era la paisprezece.heSti in plin necunoscut.

O fetitA sari de pe o banca, repezit, asa cum o pasare i$i iathul de pe o ramura.

Oricit de asiduu ar fi rumegai in mintea ei la ideea cisitoriei,Sdange era cum nu se poate mai putin pregatita sa raspunda h.ase obiecfi cu argumente chibzuite. Ascult4 cu fala desnrl defruntata, fara sa spuna nimic. Costals continua:

- Un barbat oarecare se poate cAsatori. Un barbat cit de citaceptional, daca se insoara, vai de el! CAsatoria marilor oamenic partea lor de nemarturisit. O femeie pricinuieste griji, iar unlrtbat exceplional trebuie sa aiba mintea libera. Un scriitor, de

tlda, trebuie sa poata doza ceea ce primeste de la viata, sa&chida sau sa inchida dupi bunul lui plac robinetul vietii sinbinetul muncii. Unul dinfe eil spunea cam a5a: ,,Ceea ce mi-arrebui sint ni$te zile netede, $i intr-atit de goale, intr-atit de goale,irit nici macar &agostea $i prietenia n-ar putea paaunde in elefaa si le deranjeze". Zile cu totul libere penhu cugetarc, con-cepere 9i crealie. $i desigur ca nu asa cum ar pretinde Flaub€rt,ir mod excesiv, zile totdeauna goale. Ci zile goale la timpulptivit. Pentut asta, nu trebuie si depinzi de nimeni, sa nucoabitezi cu nimeni, sa nu ai afaceri. Un creator ar trebui sapoata ajunge, in cAs orie, s, ute de nevasta qi copiii lui. Lucmce nu-i cu putinl4 gi-apoi, daca se insoartr ca sa uite ca e insurat,la ce-ar mai face-o? Am coabitat de trei ori cu femei. Cu toatetei m-am certat repede, chiar din ziua cind a inceput coabitarea"E ceva ce se petece la fel de automat ca atunci cind te-ai certacu prietenul caruia i-ai tnFumutat bani. $i-apoi, nu pot sa sufarsi ma $iu legat. Sa ma duc sa locuiesc in strainatate, sA participla o expedilie indeptrtata, sA ma rerag intr-un a$ezamint reli-gios - a$ putea sa nu fac nimic din toate acestea: dar simt nevoiasa stiu ca nimic nu ma impiedica sa le fac. Ceea ce m-ar legam-ar ucide; in cazul meu, numai opera mea e fixa. A! indurade-o mie de ori mai ugor un bastard nerecunoscator decit un

t Emile Clermont (n. a.)