Norme Program Strategic DGSV_14941ro

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului

acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor

transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului

pentru anul 2011 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul

siguranţei alimentelor pentru anul 2011

Văzând Referatul de aprobare nr. / 2010;

având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi

a hranei pentru animale, republicată;

ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind

organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări

prin Legea 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr........

în temeiul art. art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

şi a unităţilor din subordinea acesteia,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite

următorul ordin:

Art. 1 – (1) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere,

prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi

protecţia mediului pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în

domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

1

Art. 2 - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, institutele veterinare şi posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorităţii

Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor duce la îndeplinire

prevederile prezentului ordin.

Art. 3 - Pentru asigurarea unui autocontrol privind siguranţa alimentelor conform prevederilor legale

în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condiţiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale şi

judeţene ale autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru efectuarea de analize pentru

produsele supuse supravegherii şi controlului, cuprinse în programul prevăzut la art. 1 alin. (2).

Art. 4 - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul

de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6 - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

şi pentru Siguranţa Alimentelor

Dr. Radu ROATIŞ CHEŢAN

Bucureşti /2010

Nr. 2

2

Anexa nr. 1la ordin

Norme metodologice

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale,

al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului

pentru anul 2011

Notă

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) deţinător - orice persoană care are în îngrijire şi control animale, chiar cu titlu temporar şi include și orice persoană care transportă

animale;b) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploatațiilor;c) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou

introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie; d) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;e) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;f) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii;g) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de

informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

h) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație clinic normală clinic;

3

i) Supravegherea activă a animalelor acvatice, cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu sanitar calificat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a moluştelor pentru depistarea unei boli clinice, prelevarea probelor de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creşteri a mortalităţii;

j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale;

i) prevenirea bolilor la animale - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora.

2. Înregistrarea mişcărilor de porcine între judeţe.a) La nivelul structurilor de monitorizare şi supraveghere sanitară veterinară din structura direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru

siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se va deschide un registru al mişcărilor interjudeţene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

b) Înregistrarea mişcărilor se face atât la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, cât şi la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie.

c) Înregistrarea în registrul de mişcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate, paşaportul şi formularele de mişcare, după caz.

d) Înregistrarea în registrul de mişcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie se realizează la comunicarea mişcării de către medicul veterinar oficial de la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, odată cu înregistrarea iniţială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate - telefon, fax, e-mail.

3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar se supun izolării într-un spaţiu separat de alte animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5. Deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale noi în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.

4

6. La toate animalele introduse în exploataţie fără documente sanitar – veterinare legale, acţiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate, inclusiv acţiunile de identificare şi înregistrare a animalelor.

7. Pentru toate acţiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr.......................

8. Examentul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se poate facte în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabileşte perimetrul, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:

a) în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;

b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;

Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

9. La propunerea direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgenţă).

10. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.

11. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.

12. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se va face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

5

13. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.

14. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2010.

15. Prin excepţie de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deţinătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situaţii:

a) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;

b) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru loturile destinate exportului şi comerţului intracomunitar;

c) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerţului intracomunitar în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale;

d) realizarea supravegherii şi testărilor efectuate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de deţinătorii de animale sau operatorii economici;

e) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;

f) probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi;

g) probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea deţinătorilor de animale sau a operatorilor economici;h) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive;i) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle; j) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere,

imunoprofilactice şi de control pentru: i) avortul salmonelic al iepelor; ii) rinotraheita infecţioasă bovină; iii) trichomonoza bovină;

6

iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; v) nosemoza albinelor;

vi) loca americana vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD; vii) rinopneumonia ecvină; viii) bruceloza la canide; ix) bruceloza la iepuri; x) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode; xi) batracieni infectia cu Ranavirus ; xii) batracieni infectia cu Batrachochytrium Dendrobatidis xiii) toxoplasmoza; xiv) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere; xv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice; xvi) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import; xvii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xviii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare. k) prelevarea de probe şi efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, în

conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.

l) prelevarea de probe şi efectuarea de teste pentru controlul furajelor conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.

16. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

17. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice, precum şi tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei şi vacutainerele se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.

18. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

7

19. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect şi pozitiv.

20. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte şi pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate şi Bunăstare Animală, Serviciului Inspecţie şi Control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

21. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

22. Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii comerciale; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de şeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

23. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale existente la data operaţiunii.

24. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti elaborează o procedură prin care se stabilesc modalităţile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii.

25. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deţinătorii de animale se sancţionează conform prevederilor legale şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.

8

26. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

27. În situaţia supravegherii în scop de screening, în funcţie de boală, situaţia epidemiologică a animalelor, compartimentelor şi zonelor, tipul exploataţiilor şi alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Naţional de Referinţă are obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode de diagnostic.

28. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia ca până la 1 aprilie

2010 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale şi comerciale înregistrate/autorizate şi să întocmească

dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină .

ABREVIERI AA-PAS – albastru alcianADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvinăANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa AlimentelorBCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelorDDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului BucureştiEDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferonHACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

Point)HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metilHEV - hematoxilină – eozină – verde luminăIA - influenţa AviarăIDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate AnimalăIFD – imunofluorescenţă directăIISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

9

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz VeterinarLCR – Laborator Comunitar de ReferinţăLEB – leucoză enzootică bovinăLM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Naţional de ReferinţăLNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme TransmisibileLNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa AviarăLSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului BucureştiOMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea AnimalăSRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi FurajeOMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii PAS – periodic acid schiffPCR – reacţia de polimerizare în lanţPIF – Post de inspecţie la frontierăPPD – extract proteic purificat PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculinăRFC – reacţie de fixare a complementuluiRSAR – reacţia de seroglutinare rapidăRMA – reacţia de microaglutinareSRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi FurajeTB – Tuberculoză bovinăTCS – Test comparativ simultanTU – Test unic UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din RomâniaUEC – Unitatea Epidemiologică Centrală

10

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

Supravegherea pasivă Grupa de animale ţintă - animale din specii receptive, domestice şi sălbatice.România are statut liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.Verificarea certificării sanitare veterinare a animalelor provenite din ţări cu statut de indemnitate cu vaccinare.Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (graniţele României cu ţările terţe, târguri de animale vii, expoziţii, porturi, aeroporturi).Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali, gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

11

caz de febră aftoasă. În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Supravegherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

Medici veterinari oficiali

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scopul: calificarea statusului de sanatate al exploatatiilor in vederea recunoasterii statutului de ţară/zonă oficial indemnă de tuberculoză bovină. Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele

domestice din ferme sau crescute în Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în

12

Supravegherea pasivă libertate, precum şi speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu Mycobacterium bovis (cervide, porci mistreţi, ş.a.)

relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supravegherea activăA. În exploataţiile calificate ca oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală:tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

1. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare.2. Animalele neconcludente la TCS se retestează.3. Animalele neconcludente la două teste TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare.

1. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.3. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare.4. Se utilizează exclusiv tuberculină testată de LNR pentru tuberculoză în conformitate cu cerinţele manualului OIE pentru standarde de diagnostic şi vaccinuri.5. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică:a) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;b) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă. 7. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei se:a) se suspendă statusul de exploataţie oficial

13

indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010;b) interzice orice fel de mişcare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare. 8. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de oficial indemn de boală.9. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

B. În exploataţiile în curs de calificare: sunt acele exploataţii care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2010, dar care au rezultate negative la testarea din decembrie 2010: tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, la şase luni de la testul efectuat în decembrie 2010.

Animalele pozitive la TU se retestează la 42 de zile prin TCS.

1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare ca oficial indemnă de boală conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 3 iunie 2010, vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină.2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea condiţiilor.

C. În exploataţiile suspecte de contaminare: se consideră exploataţie contaminată acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate.

Se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din

1. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.2. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei se:

14

speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

a) se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010;b) interzice orice fel de mişcare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare. 3. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de oficial indemn de boală.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

D. În exploataţiile contaminate:se consideră exploataţie infectată, acea exploataţie în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate iar testul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza:1. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori prin TCS la interval de 6 luni.2. Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menţionate la pct. 1. va fi la rândul său testată de două ori la interval de 6 luni.3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte

1. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv.2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii.4. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi coordonarea medicului veterinar oficial.2. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.3. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia, animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.4. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

15

prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-IFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.7. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA.

E. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare:vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care precedă plecarea din centrul de colectare.

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării mişcărilor de animale este suportat de către deţinătorii de animale.

F. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-IFN).

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară.2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice.

În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru test biologic.

16

se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai.4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

G. Inspecţia în abator a animalelor viiInspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor la abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

H. Inspecţia cărnii şi a organelor 1. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:a) submaxilari, retrofaringieni, bronhiei;

Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

17

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

I. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vînătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE1 2 3

Scopul: eradicarea bolii si clasificarea statusului de sanatate al exploatatiilor

Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.2. Statusul de exploataţie oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se suspendă sau se retrage conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la

18

această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină după îndeplinirea condiţiilor.

A. În exploataţiile calificate ca oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploataţiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză.

1. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.2. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare.3. Pentru expertiză de diagnostic, atunci când este cazul, probele se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA.

4. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.5. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două teste serologice realizate în conformitate cu cap. II al anexei 4 al Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA judeţene, iar în cazuri deosebite (expertiză) probele se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA.

B. În necalificate ca oficial indemne de LEB:supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin ELISA, o dată pe an, la:a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 2. Exploataţiile ca îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină.3. În cazul animalele diagnosticate pozitiv, acestea se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.4. Animalele rămase în exploataţie după eliminarea celor pozitive se testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

C. În exploataţiile contaminate 1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 1. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în

19

supuse asanării prin extracţie: supravegherea serologică se realizează:a) de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi a progeniturilor acestuia.b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a).

2. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II din anexei 4 a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie.3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare.5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

exploataţiile infectate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.2. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.3. Notificarea se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

D. În exploataţii contaminate supuse asanării totale:

Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului.

E. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare:vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obţinute asupra animalelor în vârstă de peste 12 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de către medicul veterinar oficial.

F.Inspecţia în abator a

20

animalelor viiInspecţia oficială ante-mortem şi post-mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor, la abator.

1.În cazul în care se depistează tumori la animalele sacrificate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Scop: Supravegherea bolii

Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în libertate precum şi mistreţi.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să

21

raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinare clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator.

Supravegherea activăAplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta

1.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod

1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică

22

porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică

întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană (LNR monitorizeaza testele efectuate şi prezintă lunar la ANSVSA raport privind numarul testelor si rezultatul acestora).

sau oficiali.2. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătăţii animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 20084. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, (cu modificările ulterioare) publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite

23

PPA şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.La mistreţi testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi găsiţi morţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.(IDSA-26.10.2010)-În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic crescut în relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi implementata supraveghere serologica la mistreti asupra grupurilor de animale de mare risc.Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA

Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios; (IDSA-26.10.2010)- la care testele virusologice IFD pentru pesta porcina Clasica au prezentat rezultat negativ pozitiv sau dubios;

Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

24

1.5. TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUŢIE3

Scopuri: Realizarea eficientă a programului de control, supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătăţii publice şi a sănătăţii animale, scăderea răspândirii rabiei în populaţiile de animale domestice şi sălbatice care va duce treptat la eradicarea acestei boli.Pentru realizarea acestor scopuri, se au in vedere şi dispoziţiile Regulamentului 998/2003/CEE privind condiţiile care se aplică mişcărilor necomerciale ale animalelor de companie , ale Regulamentulului nr. 388/2010 al Comisiei din 6 mai 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind numărul maxim de animale de companie din anumite specii care fac obiectul circulației necomerciale şi ale Deciziei 824/2004/CE care stabileşte modelul de certificat sanitar pentru mişcările necomerciale ale animalelor de companie provenite din ţări terţe şi care intră în Comunitate; Directiva 92/65/CE a Consiliului care defineşte condiţiile de poliţie sanitară privind importurile în Comunitatea Europeană de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu sunt supuse regulilor specifice vizate în anexa A-secţiunea I a Directivei 90/425/CEE; Decizia Comisiei nr.684/2010 care stabileşte modelul de certificat pentru mişcările comerciale ale animalelor de companie- care amendează partea I a anexei E a Directivei Consiliului nr. 92/65/CEE.

Obiectiv:Supravegherea pasivăAnimale de companie, domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile zoologice.

Grupa de animale ţintă: Toate animalele susceptibile la infecţia cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic,

Administratori ferme comerciale, proprietari exploataţii nonprofesionale, administratori fonduri de vânatoare, grădini zoologice, circuri şi alte spaţii organizate conform legii şi care adăpostesc animale; medici veterinari

25

rural.

Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.

de liberă practică, medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate şi ONG-uri.

Supravegherea activăa. Examinare clinică obligatorie a animalelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale.

Grupa de animale ţintă: Animale care au muscat şi/sau zgâriat

1. în cazul animalelor suspecte de rabie şi care care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel: se aplică prevederile ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial nr. 323 din 24 aprilie 2008. În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele din focar conform recomandărilor producătorului de vaccin 2. în cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare se procedează conform Ordinului ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile

1. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

26

generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial nr. 323 din 24 aprilie 2008. 3. cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare se distrug în întregime nejupuite. 4. dupa eliminarea animalelor pozitive, animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia dupa min.30 zile odată cu ridicarea restricţiilor oficiale. Excepţie fac animalele ucise. 5. animalele ucise/ moarte (care au fost suspecte de rabie) se testează pentru rabie.

b. Prin examene de laborator la animale moarte suspecte şi ucise, suspecte de rabie care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Grupa de animale ţintă: Animale moarte şi ucise suspecte de rabie

Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea strictă a Ordinului ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial nr. 323 din 24 aprilie 2008 şi generală a Ordinului ANSVSA NR.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare

1. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA.

3. Inoculare pe culturi celulare se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

27

veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primara, ambalare si transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, publicat în Monitorul Oficial nr 341 din 02.05.2008Probele recoltate se examinează şi pentru EST, boala lui Aujeszky, listerioze- în funcţie de specie .

Investigaţii virusologice în cazul suspiciunii de boală: -IFD-Inoculare intracerebrală a şoarecilor-Ex.histopatologic.- inoculare pe culturi celulare

c. . În fonduri cinegetice, grădini zoologice, circuri sau alte locuri care adăpostesc animale receptive la rabie: obligaţia anunţării oricărei suspiciuni de rabie către autoritatea sanitară veterinară teritorială.

Grupa de animale ţintă: Animale domestice şi sălbatice.

Probele recoltate se examinează şi pentru boala cahectizantă a cervideelor, EST, boala lui Aujeszky, listerioze- în funcţie de specie.

Anunţare prin orice mijloc; ucidere cu respectarea condiţiilor de bunăstare şi recoltare probe în

Administratori unităţi, fonduri.Medicul veterinar de liberă practică, medicul veterinar oficial.

28

vederea confirmării sau infirmării diagnosticului de rabie.

d. Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale Grupa de animale ţintă: pe fiecare specie pe care au existat cazuri pozitivePrelevare probe o dată pe an de LSVJ şi transmitere către LNR în funcţie de prelavenţa bolii în judeţ.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial al LSVJ conform incidenţei anuale a bolii.Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

e. Rabia la vulpe: în conformitate cu Programul de supraveghere, control si eradicare a rabiei pentru anul 2011 aprobat de Comisia Europeana prin Decizia nr. 712/2010/CE şi cu Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Grupa de animale ţintă: vulpi din mediul silvatic.1. Prelevarea probelor (vulpilor) la minimum 45 de zile dupa terminarea perioadei de vaccinare în cadrul vânătorii de vulpi..2. Atunci când sunt găsite vulpi moarte.

1. Personalul fondurilor de vanatoare instruit în cadrul DSVSA judeţene, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz.2. Examinarea probelor la LNR din cadrul IDSA.

1.6. ANTRAX

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


29

Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii bolii

I. Supraveghere pasivăExamen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor şi a speciilor receptive din fondul cinegetic.

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă.1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax2. În caz de suspiciune se prelevează:a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri.3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent

Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus anthracis). 3. Animalele rămase în exploataţii vor putea părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepţia dirijării spre sacrificare

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA.

Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de biosecuritate, la LNR-IDSA pentru studii suplimentare

Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA resectiv IDSA

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATORI. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.II. CARNE ŞI ORGANEExaminarea carcaselor se efectuează în

MASURI:1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au

30

unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

1.7. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUŢIE

3Supravegherea activă

Grupa de animale ţintă: păsări domestice vaccinate din exploataţii noncomerciale situate pe o rază de 3 km. în jurul exploataţiilor comerciale.

Metoda folosită (RIHA pentru testarea imunităţii postvaccinale) este aplicabilă în contextul în care România practică vaccinarea obligatorie şi se execută la 10-14 zile după cea de-a doua vaccinare.

I). În exploataţiile noncomerciale, pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale de păsări înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.

31

10 probe de sânge pe localitate.Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze:a) categoria de vârstă a păsărilor; b) vaccinul folosit;c) data vaccinării.Probele trebuie să fie identificate conform notei de însoţire.

1). În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a şi a 4-a, se prelevează 30-50 de probe / ferma/serie;2). În exploataţiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, se prelevează 30 de probe/ ferma/serie.

II). În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.Supravegherea serologică -are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar de liberă practică abilitat.

Grupa de animale ţintă: galinacee domestice si porumbei din asociatiile de profil inregistrate/autorizate sanitar veterinar.Investigatii virusologice-in cazul suspiciunii de boala

Medic veterinar oficial

32

-in cazul obtinerii de titruri neuniforme si mai mari de 1/512 la examenul serologic la porumbeii vaccinati;-supravegherea virusologica a porumbeilor aflati in evidenta asociatiilor de profil se efectueaza pe tampoane cloacale la o prevalenta de 10% cu o confidenta de 95% ( 25 probe ).

1.8. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Supravegherea pasivă Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.Grupa de animale ţintă porci domestici şi sălbaticiRomânia are statut liber de boala veziculoasă a porcului. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boala veziculoasă a porcului. În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.


33

Supravagherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat A.N.S.V.S.A.A.N.S.V.S.A. organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

Medici veterinari oficiali

1.9. STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Supravegherea pasivă Grupa de animale ţintă specii de animale receptive domestice şi sălbatice.România are statut liber de stomatita veziculoasă. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala.Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă .


34

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic, la dispoziţia A.N.S.V.S.A. vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Supravagherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

. Medici veterinari oficiali

1.10. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST) SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3

Scop: în vederea menţinerii statutului de ţară oficial liberă

Supravegherea pasivăAplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animaluluiSupravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

35

receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat.Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA

Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a IlI-a.

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se

36

trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.11. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE


Scop: eradicarea bolii

Supravegherea pasivăAplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat.Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării.Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă

37

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului naţional de experţi, la ANSVSA

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.12. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3

Scop: în vederea menţinerii statutului de ţară oficial liberă

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

38

1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice .

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă

1.13. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


39

1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsurispecifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Nu există manual de diagnostic în domeniu.

3. Morfopatologică şi virusologica: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene necropsice şimorfopatologice prin metoda HE, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum şi ţesut cutanat cu leziuni, fixat în formol.

Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA.

1.14. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



40

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinareSupravegherea activa1. Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;3. se testează toate animalele din import ţări terţe.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

1.15. BOALA AUJESZKY SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii bolii

Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Conform Deciziei Comisiei 185/2008, Directivei CE 64/432 şi Ordinului 83/2005

Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

Examenele serologice se efectuează la LSVSA judeţene şi /sau IDSA

41

exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker- o data pe an. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

1.16. PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scopul: eradicarea bolii.

I. Supraveghere pasivă. Pe tot teritoriul ţării, toate bovinele, ovinele şi caprinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

II. Supravegrere activăI. La taurine şi bubalineA. În exploataţii indemne:1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel:a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică.2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic,

Examenul necropsic şi prelevarea probelor pentru examene de laborator se face de către medicii veterinari de liberă practică în prezenţa medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA.Examenele de laborator pentru precizarea

42

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an;c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic;d) toate animalele pozitive serologic sau cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, prin examen necropsic şi de laborator.

bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacteriologic.3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: bacteriologice şi morfopatologice.

diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentruTuberculoză şi paratuberculoză din IDSA

B. În exploataţii suspecte de paratuberculoză.1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD sau PPD aviar.

1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe probe fecale iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.2. Declararea oficiala a paratuberculozei, se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic. 3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un

43

număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză.

C. În exploataţii contaminate Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domesticeA. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.1.Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:a) berbecii şi ţapii de reproducţie de două ori pe an;b) 2,5% din oile şi caprele de reproducţie din exploataţii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe an;

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi –Visna, artrita-encefalită caprină sau bruceloza produsă de B. melitensis.

2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.

1. Animalele cu semne clinice suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează în totalitate prin examen bacterioscopic pe probe de fecale dacă numărul acestora este de pînă la 5% din efectiv. 2. În cazul în care acest procent este mai mare pentru examenul bacterioscopic se vor selecta animale dintre cele cu semne clinice suspecte de paratuberculoză şi/sau pozitive serologic dar nu mai puţine decât 5% din efectiv.3. Dacă acestea au murit sau au fost tăiate se

44

va efectua examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală şi limfonodurile aferente.4. Declararea bolii se face când examenele paraclinice pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală.

B. În exploataţii contaminate Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.În cazul asanării prin extracţie, se testează serologic tot efectivul din exploataţie. Animalele pozitive serologic sau şi bacterioscopic se elimină din efectiv, prin abatorizare

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic şi se trimit pentru examene de laborator probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

Se efectuează examene morfopatologice şi bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se recoltează fragmente intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic şi histopatologic

1. Se efectuează examene morfopatologice şi bacterioscopice.2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

45

1.17. BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scop:recunoasterea Romaniei ca stat membru al UE ca liber de bruceloza bovina


Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României şi al UE.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animaluluiSupravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Probe, de la toate cazurile de avort, se trimit la laborator pentru investigatii in directia infectiei brucelice.Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic pentru brucelozei.

Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

Supravegherea activăA. Exploataţiile calificate ca oficial indemne La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 Probele sunt recoltate de medici veterinari de

46

de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 41 din 30 aprilie 2010 privind calificarea exploatatiilor de bovine in raport cu bruceloza bovină publicat in Monitorul Oficial nr. 303 din 10 mai 201.

luni se desfășoară anual unul dintre următoarele regimuri de testare cu rezultate negative, conform Directivei Consiliului nr. 64/432/CEE privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine publicată în JO L 121, 29.7.1964, p. 1977, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61 din 13 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006:

- două teste serologice efectuate la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni,- trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puțin trei luni.

Prelevarea probei amestec din tancul de racire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie

liberă practică împuterniciţi.Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.Recoltarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial.Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză.

B.Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.Probele de sange prelevate de la bovinele care au avortat se examineaza serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenta medicului veterinar oficial.Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

47

Bruceloză pentru confirmare.C.În exploataţii suspecte de contaminare.

Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge.1.Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză.2. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare se elimină prin abatorizare.3. De la animalele tăiate se trimit probe de uter, limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 14 octombrie 200.

1. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial.2. Examenele bacteriologice se efecuează la LSV judeţene acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze.3. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

D. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot .

Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE) iar apoi se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei brucelice in efectiv, animalele pozitive la recontrolul I in RFC (tehnica OIE) , se sacrifică şi se prelevează de la acestea următoarele probe: 3 perechi de limfonoduri

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat

48

(retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, testut si fluide uterine si sange. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriogic.Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.

ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacția se dovedește negativă.

E. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimina de la reproducţie.

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali.Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

F. Specii susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

Testare serologică pe probe individuale de sânge. Probele se examineaza prin Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).


1.18. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis)

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scop:mentinerea statusului de stat liber memebru al UE liber de brucella melitensis


Pe tot teritoriul ţării.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire

49

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic in directia brucelozei.

Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială astatutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella. Melitensis).

Supravegherea activăA. Ovinele si caprinele in varsta de peste 6 luni se supraveghează serologic o dată pe an.Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel:a) toti masculii necastrati,b) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;c) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;d) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale;e) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale,f) toate animalele nou introduse in exploataţie

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE) iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează

1. Medicul veterinar de libera practică împuternicit.2. Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial.4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA.

50

schimburile intracomunitare de ovine și caprine publicată în JO L 46, 19.2.1991, p. 19-36.Tot efectivul se supune examinarii serologice prin RFC (tehnica OIE). Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se suspendă provizioriu iar animalele suspecte se izolează. sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infectiei brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, ţesuturi si fluide uterine si sange. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriologic.

5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

B. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/ bacteriologic după caz:a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine (abomas, splină, pulmon);b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material seminal);c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale şi mamare, uter, glandă mamară);d) Rumegătoarele sălbatice crescute în

Probele de sange se examineaza prin Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 14 octombrie 200.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigatii.

51

captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice. C. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal si RFC ( tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

1.19. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecţia cu Brucella OvisSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3Scop: eradicarea bolii


Pe tot teritoriul ţării.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de asteptare se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic pentru epididimita infectioasă a berbecilor.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

Supravegherea activăA. Se supun supravegherii serologice:a) toţi berbecii şi ţapii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale.b) berbecii şi ţapii cu manifestări de

Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). De la berbeci/ţapi tăiaţi sau castraţi, cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor bacteriologice

1.Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de libera practică împuternicit. in prezenta medicului veterinar oficial.2.Analizele serologice / bacteriologice pentru

52

epididimită;c) oile şi caprele la 14-21 zile după avort.

pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.Se aplică prevederile din Anexa D a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condițiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine și caprine publicată în JO L 46, 19.2.1991, p. 19-36 -.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 14 octombrie 200.

cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigatii.3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

B. Berbecii şi ţapii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Se testează animalele în procent de 2% utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice efectuate pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigatii.

1.20. BRUCELOZA LA PORCINE SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE




Pe tot teritoriul ţării.Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare,

53

menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic in directia brucelozei.Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

Supravegherea activăSupravegherea serologică:A.În exploataţiile comerciale înregistrate/ autorizate:a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial ;b) 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort;d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.B. In exploataţiile nonprofesionale:- 10 % din scroafe, odata pe an,- toti masculii necastrati, trimestrial. -scroafele şi vierii care prezintă semne clinice

Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE).1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica OIE) , se trimit la LNR pentru bruceloze pentru confirmare.2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat.3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal in vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze,

1.Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de libera practică împuternicit. in prezenta medicului veterinar oficial.2. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

54

care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 7-14 zile de la avort;-toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis).5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 14 octombrie 200.

C. Animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE), in procent de 2% din animale conform Directivei Consiliului nr. 64/432/CEE privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine publicată în JO L 121, 29.7.1964, p. 1977, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61 din 13 martie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică in prezenta medicului veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

D. În abator: a) animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem ;b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;b) organele cu leziuni se confiscă

Prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru

55

aceste investigatii.E.Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin vânătoare.

Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a.

Prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigatii.

F. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimina de la reproducţie.


1.21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3

Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la reproducători

I. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală.Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.


II. Supraveghere activă1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

Examenele de laborator la LSVSA judeţene, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

56

1.22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUŢIE

1 2 3

Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăţii publice

I. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din ferme



II. Supraveghere activă prin examene de laborator 1. Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, şi porcine şi păsări




I. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din ferme



II. Supraveghere activă prin examene de laborator 1. Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, şi porcine şi păsări



57

1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scop: Supraveghere în scopul menţinerii indemnităţii exploataţiilor de taurine pentru reproducţie

Supravegherea serologică in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru: a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II; b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an. c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie; d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit.Examenle serologice se efectuează la LSVSA judeţene desemnate şi/ sau la IDSA.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

Izolare pe culturi celulare Examenle virusologice se efectuează la IDSA.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3Scop: supraveghere în vederea 1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu 1. Medicul veterinar de liberă practică

58

nediseminarii agenţilor abortigeni

1.Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.2.Supraveghere prin examene de laborator3.Monitorizarea datelor relevante despre boală.

prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082.Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.3. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.4. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.5. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu

împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008 cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

1.25. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE



1.Supravegherea serologică a caprinelor in varsta de peste 12 luni la 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar care fac reproducţie în scopul ameliorării sau obţinerii de noi linii sau rase de caprine.

1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 3.Animalele în vârsta de peste 12 luni, destinate reproducţiei ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.

Probele se recoltează de medicul de libera practica imputernicit.Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi după caz la IDSA.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică in prezenta medicului veterinar oficial.

59

ale animalelor publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 14 octombrie 200.

1.26. MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scop: eradicarea bolii

1.Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 12 luni la 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar care fac reproducţie în scopul ameliorării sau obţinerii de noi linii sau rase de ovine.

1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 3.Animalele în vârsta de peste 12 luni, destinate reproducţiei ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.

Probele se recoltează de medicul de liberă practică imputernicit.Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi după caz la IDSA.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor publicat in Monitorul Oficial nr. 699 din 14 octombrie 200.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial.

1.27 ECHINOCOCOZA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

60

Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, capitolul VII, art. 11, anexa 1, punctul (A), publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 20062.Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator.3.Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primara, ambalare si transport al probelor destinate examenelor de laborator in domeniul sanatatii animalelor de la toate animalele suspecte de boală.2.Se efectuează examene de laborator pe probe prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic şi microscopic. 3. Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la gazdele definitive pentru evidenţierea adulţilor de Echinococcus spp. 4. Se efectuează examene de laborator pe probe de materii fecale prelevate de la gazdele definitive prin tehnica ELISA coproantigen5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează obligatoriu la toti câinii din stâni.6. Examenul de identificare a speciilor de Echinococcus se efectueaza pe probe expediate la LNR Echinococoză din cadrul IDSA7. Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR echinococoză din cadrul IDSA4. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis.5. Animale receptive pentru cele două specii:a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii de parazit.

61

Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei.8.În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infestarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA judeţene au obligaţia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare.9.După stabilirea sursei de infestare, este obligatorie deparazitarea câinilor depistaţi pozitiv la testul Elisa copro antigen, pe cheltuiala propietarului.

1.28. DURINA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scop: monitorizarea bolii

1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;

Examen serologic prin RFC (tehnica OIE);

Medic veterinar de liberă practicăExamenele se efectuează la IDSA

2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

Baza legală:1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 30/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile desănătate a animalelor ce guvernează mişcarea ecvideelor şi importul lor din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea

medic veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficialExamenele se efectuează la IDSA

62

Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Circulaţia ecvinelor pe teritotiul României se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare;4. Directiva Consiliului nr. 156/2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 192/23.07.2010

1.29. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scop: – eradicarea bolii1. Probele pentru expertiză se trimit şi se examinează LNR din cadrul IDSA.2. Ecvinele care au reacţionat pozitiv

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

63

1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie; c) iepele de reproducţie, o dată pe an ;d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice, ecvideele de competiţii şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie-martie, octombrie-noiembrie. 2 Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, cu excepţia celor enumerate mai sus, se realizează o dată pe an, respectiv februarie-martie.

3. Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor care nu au vârsta de 6 luni în perioada februarie-martie, se realizează în cursul anului, la data la

la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii. Animalele cu semne clinice de boală se ucid.3. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu excepţia sacrificării.5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate în herghelii, hipodromuri, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline este permisă numai după ce au fost supuşi/supuse la două teste Coggins la care au avut rezultat negativ, efectuate la interval de 90 de zile, înaintea

Testul Coggins se efectuează la LSVSA judeţene, iar în situaţii deosebite (expertiză), probele se trimit la LNR din IDSA.

64

care au împlinit vârsta de 6 luni

4. La animalele diagnosticate pozitiv se aplică o marcă specială cu înălţimea de 10 cm, de forma literei A, pe copita membrului anterior stâng. Operaţiunea se efectuează odată cu declararea bolii.

5. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

acestui transfer.7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.8. Animalele care au obţinut rezultate negative la testul serologic, care provin din exploataţii contaminate, pot părăsi exploataţiile dacă, după ce animalele infectate au fost sacrificate, animalele rămase au o reacţie negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni.9. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei mişcării.

10. Paşapoartele animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzător la secţiunile VII şi VIII.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicitMedicul veterinar oficial

6. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.

Medicul veterinar oficial

7. Pentru ecvinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută

Medicul veterinar oficial

65

în cele 10 zile premergătoare datei de expediere, prin imunodifuzie; pentru toate ecvideele din exploataţie şi pe o rază de 200 m în jurul exploataţiei autorizate se efectuează un test Coggins la care au obţinut rezultat negativ, efectuat pe o probă de sânge prelevată între 90 şi 180 de zile înainte de data preconizată a transportului intenţionat.8. Testarea serologică se realizează prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins).9. Toate ecvinele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie.

Medicul veterinar oficial.

Baza legală:1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 30/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile desănătate a animalelor ce guvernează mişcarea ecvideelor şi importul lor din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Circulaţia ecvinelor pe teritotiul României se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010privind

66

circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare;4. Eradicarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României.5. Directiva Consiliului nr. 156/2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 192/23.07.20106. Decizia Comisiei nr. 346/2010 referitoare la măsurile de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 155/22.06.2010.

1.30. MORVA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică şi post mortem prin examenul bacteriologic şi morfopatologic al tuturor animalelor suspecte

1. Examen clinic 2.Examen alergic3. Examen serologic prin RFC (tehnica OIE) Tipul probelor: sânge condiţionat pentru exprimare ser sanguin 4. Efectuarea de examene necropsice, histopatiologice ( metodele HEA

1. Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial2.Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial3. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la L.S.V.S.A.

67

/HEV)5. Examenele bacteriologice, pe probe de organe, ţesuturi.

acreditate pentru aceste investigaţii 4. Examenele se efectuează la IDSA sau la L.S.V.S.A.5. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

Baza legală:1. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Circulaţia ecvinelor pe teritotiul României se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 37/2010privind circulaţia ecvinelor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare;3. Directiva Consiliului nr. 156/2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 192/23.07.2010

1.31. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3

68

I. Supravegherea pasivă1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie(Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală, publicat în Monitorul Oficial nr. 538 din data de 8 august 2007).2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.

1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 2006cu modificările şi completările ulterioare. 2.i) Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt:- ataxie- pareză- paralizia unuia sau mai multor membre- imobilitate- apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate- reflex palpebral exacerbat- depresie- hiperestezieii) Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt:- apatie- depresie, letargie- incoordonare a mişcărilor aripilor; incapacitate de zbor- mişcări de pedalare- paralizie

Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA judeţene, LNR arboviroze din IDSA şi din cadrul ANSVSA.

II. Supravegherea activă

1. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în perioada mai – octombrie, în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 2 din coloana 2, altele decât cele stabilite în anul 2010, astfel: 2% din cabalineNumărul de probe prelevate într-o lună trebuie să

1. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 1 punctul II. 1 la numărul total de cabaline din judeţ se repartizează egal pe parcursul fiecărei luni (perioada mai-octombrie).2. Localităţile ţintă pentru supravegherea serologică se stabilesc în interiorul unităţilor epidemiologice desemnate pentru supravegherea bluetongue. Unităţile

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA judeţene. 2. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raportate lunar de DSVSA către L.N.R. arboviroze din

69

asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad de confidenţă de minimum 95%.

epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti şi sunt avizate, în luna ianuarie a anului 2011, de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA. În alegerea localităţilor ţintă se vor avea în vedere următoarele aspecte: prezenţa de ecosisteme propice pentru dezvoltarea populaţiilor de vectori (ţânţari) - terenuri umede, mlăştinoase, terenuri cu vegetaţie abundentă care menţine solul umed şi afânat, cimitire, gospodării sau ferme cu plantaţii irigate permanent, combinate cu existenţa unei populaţii locale de cabaline.3. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”.4. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” a imunoglobulinelor (IgM) confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor, urmare a circulaţiei vectorilor.5. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” se delimitează zone de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile. 6. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului sau identificarea genomului viral prin tehnici de biologie moleculară. Probele se recoltează de la cabaline cu semne clinice sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la vectori

cadrul IDSA. 3. Situaţia centralizată a supravegherii serologice, lista zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om precum şi zonele de supraveghere sunt transmise lunar, sau la cerere, de LNR arboviroze din cadrul IDSA către ANSVSA.4. ANSVSA va dispune transmiterea listei zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, a zonelor de supraveghere precum şi a rezultatelor testelor de laborator efectuate în aceste zone către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate.5. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi

70

transmiţători (ţânţari), capturaţi cu ajutorul capcanelor special destinate acestui scop.Probele prelevate de la cabaline sunt reprezentate de sânge.Probele care se vor preleva de la cadavrele de cabaline sunt creierul şi măduva spinării.

agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 2006cu modificările şi completările ulterioare.

2. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie, pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile (definite conform punctului 3 din coloana 2, pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de confidenţă de 95%.

Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA judeţene.

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 5 din coloana 2, pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%

Probele pentru examenele serologice de supraveghere se testează la LSVSA judeţene.

4. Supravegherea virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.5. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile de la cabaline, păsări, cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere.6. În lipsa cabalinelor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea,

Probele recoltate pentru izolarea virusului şi detecţia genomului viral prin tehnici de biologie moleculară se testează la LNR arboviroze din cadrul IDSA.

71

identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de prelevări lunare este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere .7. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare lunar a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere, în perioada de activitate a vectorului (mai – octombrie).

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primara, ambalare si transport al probelor destinate examenelor de laborator in domeniul sanatatii animalelor, capitolul III, punctul (L), publicat în M.O. 341/2008 din 2.05.2008 2. Monitorizarea vectorilor virusului West-Nile se efectuează prin:a) Capturarea sistematică de vectori cu capcane, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie). Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA.b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

1.Medicii veterinari de liberă practică, special instruiţi, împuterniciţi de către DSVSA. 2. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA abilitate ca centre, iar confirmarea se face de către LNR pentru vectorii bolilor la animale şi si ai zoonozelor, din cadrul IDSA.

8. Pentru verificarea persistenţei infecţiei cu virusul West Nile în zonele de risc se va realizează un screening serologic al cabalinelor diagnosticate pozitiv pentru IgG în anul 2010.

12. Screeningul va fi efectuat în perioada mai – iunie 2011.

Probele vor fi analizate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) la LNR arboviroze din cadrul IDSA.

9. În cazul în care într-o localitate, alta decât localităţile ţintă stabilite pentru anul 2011, este diagnosticată infecţia cu virusul West Nile la om, în localitatea respectivă vor fi aplicate măsurile prevăzute la coloana 1, punctele 1 – 7.

1. Rezultatele testelor de laborator vor fi comunicate imediat de DSVSA către ANSVSA şi LNR arboviroze din cadrul IDSA. 2. ANSVSA va dispune

72

comunicarea rezultatelor testelor de laborator către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate.

1.32. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD) SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


31.Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru reproducţie.

Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.

Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit.Examenele de laborator se realizează la IDSA.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru virusul şi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducţie.

1.33. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

73

SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3

Scopul:Supravegherea boliiSupraveghere activă1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi de către serviciile de sănătate a animalelor în conformitate cu art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 679 din 05 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile:- Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX, partea B, alineatele. 2, 9 (a, d, e) şi 10 (a) şi - Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 ce aprobă Norma Sanitară veterinară privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezenţei SHV şi NHI la peşti, publicat în M.Of.nr.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

74

3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

857/27.11.2002 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1.34. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Scopul:Supravegherea bolii

Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi şi de către serviciile de sănătate a animalelor în conformitate cu art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

75

ulterioare, 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

322, 02/12/2008.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile:- Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX, partea B, alineatele 2, 9 (a, d, e) şi 10 (a) şi - Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1.35. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



Supraveghere activă1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecţii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul aurorităţii competente 2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX, partea B, alineatele. 2, 9 (a, d, e) şi 10 (a) 2.Notificarea imediata a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA.astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR şi secvenţiere

76

şi se prelevează probe pentru diagnostic

Supraveghere pasivă 1. Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea si notificarea se realizezaza ca si in cazul supravegherii active.

Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul supravegherii active.

1.36. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



Supraveghere activă

1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi de către serviciile de sănătate a animalelor în conformitate cu art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 679 din 05 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008.2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin PCR 2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR, secvenţiere şi IF.

77

2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1.37. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELORSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3


Supraveghere pasivă1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX, partea B, alineatele 2, 9 (a, d, e) şi 10, (a), iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinul MAAP nr. 471/2002 si concomitent cu bolile SHV si NHI.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

1.38. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3

Scopul:Supravegherea bolii 1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează

78


creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d, e), 10 (a)

populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA

1.39. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ 1 2 3


Supraveghere pasivă1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2 Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art.29 din Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B, alineatele 2, 9 (a, d, e) şi 10 (a),2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR şi secvenţiere

1.40. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

1 2 3

79


Supraveghere pasivă. 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural,conform art.29 din Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 170/2007. cu modificările şi completările ulterioare.

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează similar specificaţiilor menţionate în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX,partea B., alineatele 3, 9 (b,d,e), 10 (a) 2.Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin examen histopatologic;2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic, examen micologic; 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

1.41. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



Supraveghere activă1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi şi de către serviciile de sănătate a animalelor în conformitate cu art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului,

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare, PCR2.2. Diagnostic prin izolare de virus în

80

I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX, partea B, alineatele 2, 9 (a, d,e) şi 10 (a) .3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR şi secvenţiere,sau, 2.2.Detecţie virus prin IF în amprente tesut şi PCR

1.42. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS 1 2 3


Supraveghere pasivă1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural, se realizează prin recoltarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96 (în cazul exemplarelor mari de peşte se vor recolta înotătoarele) 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere si diagnostic prin examen microscopic direct şi examen morfometric. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

1.43. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA

1 2 3

81



2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile:- Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX,partea B., alineatele 4(a), 9 (c,d,e) şi 10 (a) şi - Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste planurile pentru prelevarea probelor si metodele de diagnostic pentru detectarea si confirmarea prezentei bonamiozei (Bonamia ostreae) si marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României nr.705 din 17 august 2006 şi a art. 28, secţiunea a 2-a, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările ulterioare. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1 Supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut şi examen histopatologic.

1.45. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI

1 2 3Scopul:Supravegherea bolii


1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX,partea B., alineatele 4 (a), 9 (c,d,e) şi 10 (a)

2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1 Supraveghere şi diagnostic prin

82

2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

completările ulterioare. cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic,

1.46. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

1 2 3


Supraveghere activa1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi de către serviciile de sănătate a animalelor de acvacultură în conformitate cu art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10 precum şi cu anexa 3, partea B a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art 10 din Ord.ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice.2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile:

- Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX,partea B., alineatele 4(a), 9 (c,d,e) şi 10 (a) şi

- Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic şi PCR

83

în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în mediul natural.

1.47. MIKROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

1 2 3


Supraveghere pasivă1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX, partea B., alineatele 4(a), 9 (c, d, e) şi 10 (a).2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin examen histopatologic2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic, examen microscopic în amprente ţesut.

1.48. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

1 2 3


Supraveghere pasivă

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX,

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia

84

1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

partea B., alineatele 5, 9 (c,d,e) şi 10 (a)2 Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi respectarea respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin examen histopatologic2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR

1.49. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

1 2 3



2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, cap IX,partea B., alineatele 5, 9 (c,d,e) şi 10 (a)2 Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin examen histopatologic2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR

1.50. BOALA PETELOR ALBE (LA CRUSTACEE)-

2 3 4

85


Supraveghere pasivă1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 cap IX,partea B., alineatele 5, 9 (c,d,e) şi 10 (a).2 Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare, şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28, 29, din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:2.1. Supraveghere prin examen histopatologic2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR

1.51. ACARAPIOZA ALBINELOR SUPRAVEGHE

RE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



Supraveghere pasiva1. In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafata fagurelui.2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel : 2.1. examen microscopic direct de evidentiere a parazitului in traheile toracice la LSVSA;2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disectiei), la IDSA;

1.52. LOCA AMERICANĂ

86


Supraveghere activa1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului .

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la:a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei;3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită).4. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă americană se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală , in cazul laboratoarelor fara agreere (sau neagreate de catre ANSVSA).5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulteruioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel :2.1. pentru supraveghere :examen AP si microscopic direct (bacterioscopic);2.2. pentru diagnostic :examen bacteriologic si PCR conventional ;

1.53. LOCA EUROPEANĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



Supraveghere pasiva1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului .

2. Supravegherea prin diagnostic de

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeana se confirmă la Institutul de Diagnostic şi Sănătate

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA .2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel :2.1. pentru supraveghere :examen AP si microscopic direct (bacterioscopic);

87

laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator

Animală .4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulterioare.

2.2. pentru diagnostic: examen bacteriologic;

1.54. NOSEMOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3


Supraveghere activa1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare.2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie – octombrie la:a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci";b) 5% din coloniile stupinelor de producţie,c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei;3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulteruioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2.Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel : 2.1. pentru supraveghere : examen microscopic de evidentiere a sporilor Nosema sp.2.2. pentru diagnostic :examen AP si microscopic de determinare a nr. de spori de Nosema sp.

1.55. VARROOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3

Scopul:Supravegherea bolii1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

88

Supraveghere activa1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit.

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulteruioare.

2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel :2.1. pentru supraveghere : examen microscopic de evidentiere a ectoparazitului Varroa destructor2.2. pentru diagnostic :examen AP si microscopic de determinare a nivelului infestatiei.

1.56. TROPILELAPSOZA ALBINELOR SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3


Supraveghere pasiva1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză.

2. Supraveghere prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varooză.3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel :2.1. pentru supraveghere : examen microscopic de evidentiere a ectoparazitului Tropilaelaps sp.2.2. pentru diagnostic :examen AP si microscopic de determinare a nivelului infestatiei.

1.57. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

SUPRAVEGHERE PRECIZĂRI TEHNICE PRECIZĂRI EXECUȚIE

89

1 2 3


Supraveghere pasiva1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varrooză.

2. Supraveghere prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză.3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu completarile si modificarile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel :2.1. pentru supraveghere : examen microscopic de evidentiere a ectoparazitului Aethina tumida2.2. pentru diagnostic :examen AP si microscopic de determinare a nivelului infestatiei.

1.58. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE dr. Iulia Turiac Supraveghere pasivă. 1.59. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE dr. Iulia Turiac Supraveghere pasivă.

1.60. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE - dr. Iulia Turiac Supraveghere pasivă.

1.61. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE- dr. Iulia Turiac Supraveghere pasiva.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

2. 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

90

1 2 3Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA .

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:a) boala Marek;b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene :- citomorfologice;- hematologice;- necropsice.

2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

1. 2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

1 2 3Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om

Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Se efectuează examene :

- citomorfologice;- hematologice;- necropsice.

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. 3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

91

leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

3. 1. LEPTOSPIROZA 1 2 3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA .

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activăI. La bovine: 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9 serotipuri la:a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;

b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 de animale se examinează 10 probe;c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează 10 probe;d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.:a) pomona; b) icterohaemorrhagiae;c) canicola;d) wolffi;e) hardjo;f) grippothyphosa;g) australis;h) autumnalis;i) bataviae. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru bovine din import/comerţ intracomunitar:a) pomona;b) ichterohaemorrhagiae;c) canicola;d) wolffi;

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

92

avortuluif) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

e) hardjo;f) ballum;g) sejroe;h) bataviae;i) australis;j) grippothyphosa;k) autumnalis.

Supravegherea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 ( Anexa nr. 1 ) cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva Consiliului 1982/894/CE

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.


3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la

93

LNR din cadrul IDSAII. La cabaline: 1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri:a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 de animale se examinează 10 probe;c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează 10 probe;d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:a) pomona;b) icterohaemorrhagiae;c) canicola;d) hardjo;e) grippothyphosa;f) australis.

2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

Supravegherea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 ( Anexa nr. 1 ) cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva Consiliului 1982/894/CE

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.


3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.


Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar oficial.

94


4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.


Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA

III. La porcine

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la:a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează minimum 10 probe;b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează minimum 10 probe;c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.:a) pomona;b) icterohaemorrhagiae;c) canicola;d) hardjo;e) grippothyphosa;f) australis. 2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar;

Supravegherea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.


95

avortuluig) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinuluipreşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 (Anexa nr. 1 ) cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva Consiliului 1982/894/CE

Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.



3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă ,probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.




IV. La câini1.Examenele serologice se efectuează la cerere, prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.

2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala.

Supravegherea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 ( Anexa nr. 1 ) cu modificările şi completările ulterioare care transpune Directiva Consiliului

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in prezenta medicului veterinar

96

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

1982/894/CE



oficial.

Examenele se efectuează la şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA


INSPECŢIE ABATORI. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele, se supun inspecţiei ante şi post mortem.II. CARNEA ŞI ORGANELEÎn cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda HEA, metoda Levaditti.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se recoltează de medicul veterinar oficial.

III. MĂSURI:1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.2. Grăsimea se dă în consum după topire.3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

Supravegherea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 ( Anexa nr. 1 ) cu modificările şi completările

Carnea şi organele se confiscă în cazul suspiciunii sau confirmarii boli de medicul veterinar oficial.

97

ulterioare care transpune Directiva Consiliului 1982/894/CE

3.2. FEBRA Q 1 2 3

Supraveghere pasivă:1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă: 1.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.2 Pentru confirmare se aplică prevederile se aplică precizările tehnice din coloana nr.2

A.Pentru confirmare în efectivele de bovine: a.se prelevează probe în scopul testării PCR după cum urmează:i).de la un număr de de maximum 3 bovine din tot efectivul de bovinele ce au avortat şi fetuşi în intervalul de 8 zile după avort, se vor preleva probe de tampoane vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma avortului ( placentă şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat ).ii).de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare.iii) De la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4

Probele pentru confirmare se recoltează de către medicii veterinari oficiali şi se trimit la LSVSA judeţene şi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz

98

luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total.b)De la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total.B.Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare mici-De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat ( placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi ) pentru axamen PCR pentru a se putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale, sau -în cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă :i)De la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat

99

( dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.).ii)De la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat ( dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.).iii)De la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat ( dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.).

3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR 1 2 3

Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii bolii

1. Supraveghere pasivă

. Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor . Supraveghere prin RFC sau ELISA .

Medicii veterinari de liberă practică

100

3. 4. INFLUENŢA ECVINĂ

1 2 3Scop: monitorizarea bolii


Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune, se efectuează examene serologice şi examene virusologice.

1. Examene serologice pe probe de sânge pereche: prima probă se prelevează imediat de la debutul semnelor clinice şi a doua probă se prelevează la 2 săptămâni de la prima prelevare.Tipul probelor: probe de sânge.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practicăProbele se testează la LNR din cadrul IDSA

2.Supravegherea serologică prin testul RIHA, o data pe an la un număr de animale care să asigure detecţia unei prevalenţe de 10% la o confidenţă de 95%pentru cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale,nazofaringiene, lavaj traheal.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practicăProbele se testează la LNR din cadrul IDSA

Baza legală: Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;

3. 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

1 2 3 Scop: monitorizarea bolii Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

către DSVSA.

101

Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. În caz de suspiciune:a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile. b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon,

ficat, rinichi, limfonod.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Medicul veterinar oficialExamenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Baza legală: Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare;

3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

1 2 3Supravegherea pasiva



Supravegherea activă

1. Supraveghere serologică a:a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 15 zile.2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative iar cele cu titruri crescătoare sunt

102

considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. 5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de catre proprietar.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 publicat în Monitorul Oficial al României 699/14.10.2008 cu modificările şi completările ulterioare.

103

3. 7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE

2


Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică organizat conform legii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

3.8. TULAREMIASupraveghere pasiva.

3.9. BRUCELOZA LA CANIDE Supraveghere activă

1 2 3Scop: eradicarea bolii

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

104

bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere: a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3.10. BRUCELOZA LA IEPURI

1 2 3Scop: eradicarea bolii

1.Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – Bengal.

2.Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici morţi.

1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În abator a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem;b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

MĂSURI 1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;b) organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

105

3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a)..

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA

3.12. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE -LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2





1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a)


3.13. MIXOSOMIAZA

SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


3Supraveghere pasivă

106



1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a)

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA

3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a) ..


3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


107

Supraveghere pasivă1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de ciprinide şi se prelevează probe pentru diagnostic

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e), 10 (a) ..

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

3.16. IHTIOFTIRIAZA

SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE



1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de pesti şi se prelevează probe pentru diagnostic

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b. d,e) şi 10 (a) ..

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic

3.17. CRIPTOBIAZA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2



108

1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de pesti şi se prelevează probe pentru diagnostic

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a) ..

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic

3.18. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE



1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de moluşte bivalve şi se prelevează probe pentru diagnostic

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a) .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

3.19. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Supraveghere pasivă1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

109

mediul natural se examinează populaţia de gasteropode şi se prelevează probe pentru diagnostic

toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a) ..

examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

3.20. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Supraveghere pasivă1. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în populaţiile de batracieni se realizezază similar specificaţiilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008, cap IX, partea B., alineatele 3, 9 (b, d,e) şi 10 (a) 2 Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin izolare de virus pe culturi celulare şi PCR

3.21. PESTA RACILOR

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Supraveghere pasivă1. În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 cap

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează

110

crustacee şi se prelevează probe pentru diagnostic

IX,partea B., alineatele 5, 9 (c, d,e) şi 10 (a).2 Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu completările şi modificările ulterioare.

probe pentru diagnostic prin examene de laborator.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen micologic

3.25. AMIBIAZA ALBINELOR - Supraveghere pasiva3.26. BRAULOZA ALBINELOR- Supraveghere pasivă.3.27. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR -

Supraveghere pasivă.3.28. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

Supraveghere pasivă.3.29. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE Supraveghere pasivă.

3.30.ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE Supraveghere pasivă.

3.31. LISTERIOZA 1 2 3

Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN

111

ABATORI. ANIMALE VII Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară competentă.

ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine. Supraveghere prin examene de laborator.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/monitorizare/recoltate de probe.Probele sunt trimise la LSVSA judeţene şi/sau IISPV după caz, pentru testare.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUITExaminarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA.

CARNEA ŞI ORGANELE În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 oC timp de 2-4 zile. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUITÎn caz de suspiciune, se recoltează probe. III. MĂSURI :1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug.3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV pentru confirmarea bolii.

.

4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

3.32.TOXOPLASMOZA

112

1 2 3A. La ovine:Supravegherea serologică prin ELISA la:a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella melitensis b) de la toate oile ce au prezentat avorturi, la 7-14 zile după avort.

1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică organizat conform legii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial2. Examenele se efectuează în cadrul LNR din cadrul IDSA şi/sau LSVSA judeţene, după caz.

B. La porcine:Supraveghere serologica prin ELISA la:a) vierii pentru reproducţie din efectivele de reproducţie unde au fost înregistrate avorturi;b) scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort.

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică organizat cunform legii împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial2. Examenele se efectuează în cadrul LNR din cadrul IDSA şi/sau LSVSA judeţene, după caz.

C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.Costurile examenelor sunt suportate de catre proprietar.

Examenele ELISA se efectuează la cerere, contra cost, LNR din cadrul IDSA sau LSVSA judeţene, după caz.

3.Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro – RFC) şi alte examene de laborator, pe probe

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

113

2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

prelevate de la speciile receptive, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE

1 2 31. BACTERIOZE RUJETUL Supraveghere anatomopatologică şi

de laborator la speciile receptive.Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA Judeţene

STREPTOCOCIA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

STAFILOCOCIASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente

YERSINIOZASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


CHLAMYDIOZA AVIARĂ Supraveghere anatomopatologică şi Raportare la autorităţile

114

de laborator la speciile receptive. sanitar-veterinar- competente

COLIBACILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


2. MICOZE

ASPERGILOZASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


DERMATO-MICOZASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


3. VIROZE

BOALA LYMESupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO)

În cazul în care într-o localitate este diagnosticată infecţia cu virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo la om, vor fi aplicate următoarele măsuri:i) în localitatea respectivă se va efectua un screening serologic al populaţiei de rumegătoare, pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo;ii) depistarea imunoglobulinelor G (IgG) este urmată de efectuarea unui screening serologic al populaţiei de rumegătoare, pentru identificarea imunoglobulinelor M (IgM) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo;iii) depistarea imunoglobulinelor M (IgM) este urmată de colectarea de căpuşe de la

1. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%.2. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor M (IgM) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. Probele vor fi recoltate de la alte animale decât cele testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG).3. Colectarea căpuşelor se

1. Probele de capuse si sange, se recolteaza de catre medicii veterinari de libera practica imputerniciti si special instruiti de catre DSVSA.2.Probele prelevate pentru examenele serologice sunt testate in cadrul LNR arboviroze din IDSA.3. Identificarea

115

animale şi din habitatele propice dezvoltării vectorului în scopul identificării speciilor.

PROPUSĂ PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

realizează săptămânal, timp de 2 luni consecutiv, în perioada de activitate a vectorilor (martie – octombrie).4. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primara, ambalare si transport al probelor destinate examenelor de laborator in domeniul sanatatii animalelor, publicat în M.O. 341/2008 din 2.05.2008.

genurilor si speciilor de căpuşe şi evaluarea distribuţiei specifice a acestora se realizează în cadrul LNR pentru vectorii bolilor la animale şi ai zoonozelor din IDSA.4. Rezultatele examenelor serologice şi a evaluării entomologice vor fi transmise de IDSA către ANSVSA.5. ANSVSA va dispune transmiterea rezultatelor investigaţiilor efectuate în localitatea respectivă, către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate.Probele de sânge şi

116

căpuşe se recoltează de către medicul veterinar oficial.

ENCEFALITA JAPONEZĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ Scop: monitorizarea bolii

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.Baza legală: Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare


ENCEFALITA DE CĂPUŞE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.


4. PARAZITOZE- CISTICERCOZA BOVINĂ** - PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar

117

referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 2006.2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

privind metodologia de prelevare, prelucrare primara, ambalare si transport al probelor destinate examenelor de laborator in domeniul sanatatii animalelor de la toate animalele suspecte de boală.de la toate animalele suspecte de boală.2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic şi microscopic

oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

CISTICERCOZA PORCINA *- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare,

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul

118

agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 2006.2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

prelucrare primara, ambalare si transport al probelor destinate examenelor de laborator in domeniul sanatatii animalelor de la toate animalele suspecte de boală.de la toate animalele suspecte de boală.2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic şi microscopic

DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

TRICHINELOZA *- 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici capitolul VII, art. 11,

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primara, ambalare si

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

119

anexa 1, punctul (A), cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 2006.2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor capitolul III, punctele (C, K)de la toate animalele suspecte de boală.2. Se efectueaza examene de laborator pentru detectia chisturilor si larvelor de Trichinella prin trichineloscopie3. Se efectueaza examene de laborator pentru evidentierea larvelor de Trichinella prin digestie artificiala4. Se efectueaza examene de laborator prin examene serologic ELISA5. Supravegherea speciilor receptive porc, mistreţ, urs, nutrie, cal, asin prin examen trichineloscopic şi/sau digestie artificială, inclusiv prin examen serologic –ELISA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA, IDSA şi LNR

LEISHMANIOZA *- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare care aprobă Norma sanitară veterinară referitoare la monitorizarea zoonozelor şi a altor agenţi zoonotici2.Supraveghere prin examene de laborator la animalele

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia3. Stabilirea punctelor de

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii

120

3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare a vectorilor

colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologicăb) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor

se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008 cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

FASCIOLOZA ** - PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală şi gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici 2. Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic –ELISA. 3. Examenele coproparazitologice şi serologice se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 4. Examenele de identificare a

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

121

gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.

FILARIOZE** - PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici

2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082.Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, culicoizii, simulidele 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologicăb) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor


ANCILOSTOMOZA ** CARNIVORELOR- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau

122

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

2.Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor

medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

BALANTIDIOZA**- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082.Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic , în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor


HEMOSPORIDIOZE*- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082.Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidenţierea paraziţilor (Babesia Anaplasma, Theileria, Piroplasma) prin examen microscopic al frotiurilor fixate şi colorate, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui

123

solicitarea proprietarilor2. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpuşe ixodide3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de catre DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologicăb) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor

ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008 cu modificările şi completările ulterioare3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

SARCOCISTOZA**- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor din ţesut muscular prin trichineloscopie


TENIAZE**- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul

124

agenţilor zoonotici 2.Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la speciile receptive.

speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotaţiei şi/sau sedimentării, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor

DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

THELAZIOZA**- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examen microscopic al secreţiilor lacrimale, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor


RÂIA ŞI ALTE DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI ŞI INSECTE**- PARTEA DE ATRIBUTII A IDSA-PENTRU PROGRAM DE CERCETARE

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate Directiva 99/2003/EC transpusă prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/20082. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor şi speciilor de ectoparaz]iţi prin examen microscopic

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEIŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

125

1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

1 2 3Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import:1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate.

1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente; 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau IDSA

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE - MAMITE - MASTITE

126

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare. 2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI

1 2 3Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

127

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

1 2 3

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1 2 3 1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

1. Prin verificarea eficienţei decontaminării:a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică. 2. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE

128

ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

7. 1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

1 2 3Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;b) accesul în exploataţiile de animale;c) livrările de animale şi produse;d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;e) parametrii de microclimatf) atestările medicale privind sănătatea personalului;g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;h) potabilitatea apei;i) salubritatea furajelor;j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt

129

m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.p) protecţia mediului.q) controlul şi supravegherea privind:

(i) vânzările şi cumpărările de animale;

(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

(iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

(iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele

130

de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare;g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;h) Hotărârea Guvernului nr.

131

984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005;k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare

132

veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

7.2. Protecţia animalelor in timpul transportului

Supraveghere Prcizări tehnice Precizări de execuţieProtecţia animalelor din România Animale cu sau fără deţinător

Legea nr.205/2004 cu modificările şi completările ulterioare

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor .

Protecţia animalelor în timpul transportului Ecvine, rumegatoare mari si mici, porcine, păsări Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.83/2006 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.201/2007 Regulamentul Consiliului 1/2005/CE privind protecţia animalelor în timpul transportului

Medici veterinari oficiali, Persoana responsabilă de animale, şoferul, însoţitorul transportului de animale vii şi orice altă persoană implicată în operaţiuni cu animale.

133

Bunăstarea găinilor ouătoare Găini ouătoare, ouă consum Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.136/2006 cu modificările şi completările ulterioare Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.73/2005, Directiva Consiliului 1999/74/CE Directiva Consiliului 2002/4/CE


Bunăstarea puilor crescuţi pentru producţia de carne

Pui crescuţi pentru producţia de carne Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.30/2010 Directiva Consiliului 43/2007/CE


Bunăstarea porcinelor Porcine Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 Directiva Consiliului 2008/120/CE


Bunăstarea viţeilor Viţei Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.72/2005 Directiva Consiliului 2008/119/CE


Bunăstarea viţeilor - determinarea concentraţiei de Hb

probe de sânge prelevate pe EDTA de la viţei în vârstă de o lună

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau

134

oficiali. Analizele se realizează în cadrul LSVSA judeţene, specialist de laborator

Bunăstarea animalelor de fermă din specii neacoperite de legislaţie specifică

Ecvine, rumegătoare mari şi mici, păsări de fermă Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.75/2005 Directiva Consiliului 1998/58/CE


Protecţia animalelor în timpul tăierii şi uciderii Ecvine, rumegatoare mari si mici, porcine, pasari Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.180/2006 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.74/2006 Directiva Consiliului 119/1993/CE

Medici veterinari officiali, Orice persoană implicată în operaţiuni cu animale şi în mod special persoana care execută operaţiunea de ucidere.

Bunăstarea animalelor sălbatice în captivitateSupraveghere pasivă şi activă; tuberculinare la speciile susceptibile

Animale sălbatice Legea nr.191/2002 Directiva Consiliului 1999/22/CE

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Orice persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor .

Protecţia câinilor fără stăpân Populaţia de câini fără stăpân Legea nr.227/2002

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale

135

7.3. Protectia animalelor folosite pentru experimente sau in alte scopuri

Protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice

Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice Legea nr.471/2003 Directiva Consiliului 609/1986/CE transpusă în Ordonanta de Guvern nr.37/2002 şi Ordinul MADR/MMP nr. 143/ 400 din anul 2002

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Orice persoană implicată în îngrijirea, şi manipularea animalelor precum şi orice persoană implicată în efectuarea procedurilor pe animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.

7.4. Acţiuni generale de medicină preventivă, de identificare şi înregistrare animale

a) expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor b) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

1 2 3

Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale.

1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic.

136

SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE1 2 3

Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.


1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie.2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie.2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1. 1. ANTRAX

137

PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, la ierbivore, pe întreg teritoriul României, cu 14 zile înainte de ieşirea la păşunat, conform recomandărilor producătorului de vaccin.2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate datorită contraindicaţiilor stabilite de producătorul de vaccin.3. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONCOMERCIALE:Se execută obligatoriu, pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale, 3 vaccinări/an:a) campania de vaccinare în lunile februarie – martie;b) campania de vaccinare în lunile iunie – iulie;c) campania de vaccinare în lunile octombrie- noiembrie.În intervalele dintre vaccinări se efectuează vaccinări de completare;

1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de către D.S.V.S.A..2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

138

Plata vaccinului şi a manoperei se suportă de către fermier.În restul localităţilor se efectuează o vaccinare pe an, cu vaccin inactivat; plata vaccinului si a manoperei se suporta de catre detinatorii de pasari.

La cererea deţinătorilor de păsări situaţi în afara razei de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale, se pot efectua, 3 vaccinări/an:a) campania de vaccinare în lunile februarie – martie;b) campania de vaccinare în lunile iunie – iulie;c) campania de vaccinare în lunile octombrie- noiembrie.În intervalele dintre vaccinări se pot efectua vaccinări de completare.Plata vaccinului si a manoperei se suporta de catre detinatorii de pasari

II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle 1. Pui de carne:

a) obligatoriu 2 vaccinări, la

1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu avizul DSVSA care este obligata sa verifice existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.2. Pentru exploataţiile COMERCIALE, strategia de

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar

139

vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile.

2. Găini de reproducţie – părinţi rase uşoare şi grele Obligatoriu:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual oculo- nazal sau injectabil;

c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. 3. Găini ouătoare

vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar.

oficial din cadrul DSVSA.

140

Obligatoriu:a) vaccinări cu vaccinuri vii

preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli sau individual, oculo-nazal sau injectabil;c) după transferul păsărilor se

efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimile 12 luniPui de carne:

a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;b) opţional, vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.III. Vaccinarea porumbeilor voiajori participanţi la concursurile

141

columbofile naţionale şi internaţionale. Plata vaccinului şi a manoperei se suportă de către asociaţiile columbofile înregistrate/autorizate sanitar veterinar.

1.3. TURBAREA SAU RABIA CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1 2 3Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare în populaţiile de animale domestice şi sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul Romaniei.

Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate de uz veterinar.În conformitate cu Decizia nr.275/94 CE care precizează utilizarea vaccinurilor inactivate pe teritoriul Statelor Membre cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru

I. Vaccinarea animalelor domestice:

1. Vaccinarea animalelor de companie - câini şi pisici , câini de stână, animale sălbatice din gradini zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale sălbatice.

După realizarea catagrafiei, o dată pe an , în perioada toamnă-iarnă urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni.

Se completează carnetul de sănătate al cărui format se va armoniza în toate DSVSA judeţene după modelul din Decizia nr. 803/2003/CE de stabilire a pașaportului tip pentru circulația intracomunitară a câinilor, pisicilor și a dihorilor domestici.

Medicul veterinar de libera practică realizează vaccinarea profilactică a câinilor şi pisicilor inclusiv câinii de stână şi a animalelor sălbatice.

142

aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, Decizia Comisiei 2006/876/CE care aprobă programul de vaccinare orală la vulpi pe o perioadă de 10 ani. şi Decizia nr. 712/2010/CE care aprobă programele cofinanţate/2011 şi Ordin ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control a rabiei la animale domestice şi sălbatice pub.in MO al Ro Partea I, nr.323 din 24 aprilie 2008.

2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la confirmarea unui focar de rabie, dacă se consideră necesar de către medicul veterinar oficial pe baza anchetei.

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial, după caz.

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic cu momeli vaccinale:- populaţia de vulpi.1. La vaccinarea prin distribuţie aeriană: operatorul economic care a câştigat licitaţia prin procedura legală;DSVSA judeţeană monitorizează si gestionează circulaţia vaccinului antirabic in teritoriul de competenţă şi asigură instruirea personalului responsabil cu vaccinarea privind respectarea condiţiilor de transport, depozitare şi aplicare a momelilor vaccinale, utilizate conform recomandărilor producătorului. 2. La vaccinarea prin distribuţie manuală: gestionarii fondurilor de vânătoare asistaţi de medicul veterinar oficial, conform procedurii DSVSA judeţene. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale.

Gestionari fonduri de vânătoare şi medici veterinari oficiali conform protocolului stabilit.

SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ,

ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

Se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar.2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din unităţilor subordonate, pe

domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.

143

3. Activitate de instruire in ferme.4. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia

consumatorului.5. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei

consumatorilor.6. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi

ANSVSA, astfel:

a)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

b)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei.

c) MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV.2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripţii şi localităţi.3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor.

a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.

144

4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

d)

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

e)

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

f)

MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate.3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

g)

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE

1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA.2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

h) MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice.3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi

145

control al bolilor.

CAPITOLUL II

PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALEAPROBATE PRIN DECIZIA COMISIE EUROPENE NR. 712/2010/UE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

2 Programul naţional de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


Supravegherea pasivă Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de apa, migratoare din speciile tinta.Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. Supravegherea pasarilor salbatice de apa, migratoare in special din speciile tinta cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa unde au fost descoperite pasari moarte conform Partea 2 - Anexei II la Decizia 367/2010 privind punerea in aplicare de catre statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la pasarile domestice si salbatice.

Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, asociaţiile

Medicii veterinari oficiali în colaborare cu asociaţiile de profil menţionate în coloana nr. 2.Timpul execuţiei: pe perioada migraţiei şi când se constată existenţa unor factori de risc.

146

vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestoraCooperarea dintre epidemiologi, ornitologi si autoritatile veterinarecompetente teritorial competenta.

Supraveghere activă Grupa de animale ţintă: păsări domestice din exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate.Păsări domestice din exploataţiile noncomerciale, situate în zone cu risc crescut.Păsări sălbatice mentionate in Partea 2 - Anexa II la Decizia 367/2010 privind punerea in aplicare de catre statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la pasarile domestice si salbatice.

Pentru păsări domestice:- examene serologice - RIHA H5/H7;- examene virusologice – teste de biologie moleculara, izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.

Pentru păsări sălbatice:- eşantionare;- examene de laborator virusologice - teste de biologie moleculara, izolare de virus, tipizare, secventiere, analize filogenetice.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit deţine responsabilitatea recoltării, ambalării, etichetării şi expedierii probelor la D.S.V.S.A. judeţeană/Bucureşti sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea datelor la Comisia Europeană în sistem on-line.

147

La păsările domestice gripa aviară se suspicionează la obtinerea de rezultate pozitive la examenul serologic şi se confirmă prin examene virusologice.La păsările sălbatice gripa aviară se suspicionează prin teste de biologie moleculara şi se confirmă prin teste de izolare de virus.

3.Programul Naţional de Control al Salmonelozelor Zoonotice la Găinile de Reproducţie (Gallus gallus)

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de găini de reproducţie sunt incluse în program. 2.Un efectiv de găini de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie (adică sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop).3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow.4.Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA judeţene .

Cadrul legal:1. Regulamentul (CE) Nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul Salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară(JO L 325, 12.12.2003, p. 1)2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus (JO L 61, 11.03.2010,

1.Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. EN/ISO6579-2002/Amd1:2007„Microbiologia alimentelor si a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale si în probele de mediu din etapa de productie primară”.2.Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie se testează numai în cadrul LSVSA judeţene agreate de către LNR Salmoneloze animale din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezentei agentilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a

148

5. Programarea caledaristică (pe săptămâni) a recoltării de probe din cadrul Controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA judeţean şi este supus aprobării din partea acestuia.

p.2) 3. Regulamentul (CE) NR. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European si al Consiliuluiprivind cerintele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor nationale de control al Salmonellei la păsări (JO L 212, 02.08.2006 , p.3)4. Regulamentul (CE) nr . 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European si al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce privește controlul și testarea salmonelei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani (JO L73, 19.03.2009, p.5)5. Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 20066. Prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie aprobat prin Decizia Comisie Europene nr.712/2010/UE 7. Procedurile de implementare a programului national de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie, elaborate de către ANSVSA şi transmise în teritoriu prin

salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie se testează în cadrul LSVSA judeţene zonale de control a substanţelor antimicrobiene-antibiotice, sulfamide. 4.Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art.2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006 al Comisieidin 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European si al Consiliului privind cerintele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsări5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zonotice la găinile de reproducţie (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA judeţen la DGSV din cadrul ANSVSA.

149

Note de Serviciu aprobate de către Preşedintele ANSVSA.8.Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)-probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Categorii de testat şi frecvenţa:a) pui de o zi-maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre (Anexa II B a Reg. 2160/2003/EC)b) tineret –fiecare efectiv din exploataţie (hală populată)-la 4 săptămâni ;-cu aprox. 2 saptamani înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat .Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).c) adulte-din două în două săptămâni în fiecare efectiv(hală populată):i) în baterii- cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală populată) ;ii) la sol:-5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală populată), sau

150

- cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată)sau-cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată) .

B. Programul de control oficial-probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

a. Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie:-o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; - o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producţie ; - o prelevare oficială de rutină în cursul producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare.Se prelevează următoarele categorii de probe :i)în baterii- cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală populată) ;ii) la sol:-5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală populată), sau- cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată)sau-cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată) .b.Prelevarea oficială pentru confirmare-odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe

151

suplimentare pentru testarea prezenței agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.-În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei II, punctul C a Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului nr. 2160/2003/EC şi prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie.-După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv , este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile Art.3 a Regulamentului Comisiei 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA judeţene care au obligativitatea înştiinţării în scris a DGSV din cadrul ANSVSA.

152

4.Programul Naţional de Control al Salmonelozelor Zoonotice la Găinile ouătoare (Gallus gallus) SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


31.Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2.Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaşi unitate de producţie (adică sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop)3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. typhimurium (inclusive tulpinile monofazice de S. typhimurium4.Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.5. Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul Controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA judeţean şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal:1. Regulamentul (CE) Nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliuluidin 17 noiembrie 2003 privind controlul Salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară(JO L 325, 12.12.2003, p. 1)2. Regulamentul (CE) nr. 1168/2006 al Comisiei din 31 iulie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005(JO L 221, 01.08.2006, p.4) 3. Regulamentul (CE) NR. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliuluiprivind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al Salmonellei la păsări (JO L 212, 02.08.2006 , p.3)4. Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale

1.Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară”.2.Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare se testează numai în cadrul LSVSA judeţene agreate de către LNR Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare se testează în cadrul LSVSA judeţene zonale de control a substanţelor antimicrobiene-antibiotice, sulfamide. 4. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al

153

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 20065. Prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie aprobat prin Decizia Comisie Europene nr.712/2010/UE. 6.Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările şi completările ulterioare(JO L 820 din 2.10.2007, p5)7. Procedurile de implementare a programului national de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare, elaborate de către ANSVSA şi transmise în teritoriu prin Note de Serviciu aprobate de către Preşedintele ANSVSA.8.Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce privește introducerea pe piață a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella (JO L 820 din 2.10.2007, p5)5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art.2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006 al Comisieidin 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsări5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zonotice la găinile ouătoare (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA judeţen la DGSV din cadrul ANSVSA.

154

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la găinile ouătoare sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Se recoltează probe din toate efectivele (hale populate) astfel:a) pui de o zi-maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre (Anexa II B a Reg. 2160/2003/EC) ;b) tineret-cu aprox. 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ;Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată);c) adulte-la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată):i) în baterii- cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată);ii) la sol:-2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“)

B. Programul de control oficial: - probele recoltate în cadrul Programului naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la găinile ouătoare sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizeazăa. În toate efectivele (halele populate) o dată pe anb.La vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium;c.Când se suspectează o infecţie cu S.enteritidis sau S.typhimurium, ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară;

155

d. În toate efectivele din exploataţie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenţa Salmonellei enteritidis sau a Salmonellei typhimurium într-unul dintre efectivele din exploataţie;e. în cazul în care autoritatea competentă consideră necesarÎn cadrul controlului oficial se recoltează:- în baterii : 2 probe compuse de materii fecale proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii proaspete în funcţie de mărimea efectivului, sau - la sol: 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) plus cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în funcţie de mărimea efectivului.DSVSA judeţean poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin 100g. Odată cu prelevarea oficială de probe la care se face referire la punctele b.,c.,d. şi e. se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din

156

exploataţie În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei II, punctul D a Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului nr. 2160/2003/EC şi prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare este opţională şi se face în conformitate cu prevederile Art.3 a Regulamentului Comisiei 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA judeţene care au obligativitatea înştiinţării în scris a DGSV din cadrul ANSVSA.

157

5. Programul Naţional de Control al Salmonelozelor Zoonotice la broileri (Gallus gallus) SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


31.Toate exploataţiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2.Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de producţie (adică sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop)3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. typhimurium (inclusive tulpinile monofazice de S. typhimurium)4.Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărui DSVSA.5. Programarea caledaristică (pe săptămâni) a recoltării de probe din cadrul Controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA judeţean şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal:1. Regulamentul (CE) Nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliuluidin 17 noiembrie 2003 privind controlul Salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară(JO L 325, 12.12.2003, p. 1)2. Regulamentul Comisiei (CE) 646/2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005 (JO L151, 13.06.2007, p21) 3. Regulamentul (CE) NR. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliuluiprivind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al Salmonellei la păsări (JO L 212, 02.08.2006 , p.3)4. Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta

1.Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale și în probele de mediu din etapa de producție primară”.2.Probele de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la broileri se testează numai în cadrul LSVSA judeţene agreate de către LNR Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la puii de carne (broileri) se testează în cadrul LSVSA judeţene zonale de control a substanţelor antimicrobiele-antibiotice, sulfamide 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art.2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006 al Comisieidin 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de

158

Alimentelor nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 20065. Prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la broileri aprobat prin Decizia Comisie Europene nr. 712/2010/UE6. Procedurile de implementare a programului national de Control al salmonelozelor zoonotice la broileri, elaborate de către ANSVSA şi transmise în teritoriu prin Note de Serviciu aprobate de către Preşedintele ANSVSA.7.Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

control specifice în cadrul programelor naţionale de control al Salmonelei la păsări5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zonotice la găinile ouătoare (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA judeţen la DGSV din cadrul ANSVSA.

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la puii de carne (broileri) sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie(hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele –Informaţii privind lanţul alimentar .Probele constau în 2 perechi de încălţăminte

159

de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial: - probele recoltate în cadrul Programului naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la puii de carne (broileri) sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizeazăa.anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel puţin 10% din exploataţii;b.din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);c.din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d.ori de câte ori este necesar. Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată).Odată cu prelevarea oficială de probe la care se face referire la punctul b. se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei II, punctul E a Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului nr. 2160/2003/EC şi prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor

160

zoonotice la broileri.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

6. Programul Naţional de Control al Salmonelozelor Zoonotice în efectivele de curcani

6.1 Programul Naţional de Control al Salmonelozelor Zoonotice în efectivele de curcanii pentru îngăşatSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE


31. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat. 2.Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie (adică sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop)3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. typhimurium (inclusive tulpinile monofazice de S. typhimurium)4.Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA.

Cadrul legal:1. Regulamentul (CE) Nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliuluidin 17 noiembrie 2003 privind controlul Salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară(JO L 325, 12.12.2003, p. 1)2. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 584/2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani

1.Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale și în probele de mediu din etapa de producție primară”.2.Probele de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat se testează numai în cadrul LSVSA judeţene agreate de către LNR Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor

161

5. Programarea caledaristică (pe săptămâni) a recoltării de probe din cadrul Controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA judeţean şi este supus aprobării din partea acestuia.

(JO No. L 162, 21.6.2008, p. 3) 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliuluiprivind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al Salmonellei la păsări (JO L 212, 02.08.2006 , p.3)4. Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 20065. Prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la broileri aprobat prin Decizia Comisie Europene nr. 712/2010/UE6. Procedurile de implementare a programului national de Control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngăşat, elaborate de către ANSVSA şi transmise în teritoriu prin Note de Serviciu aprobate de către Preşedintele ANSVSA.7.Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile

al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat se testează în cadrul LSVSA judeţene zonale de control a substanţelor antimicrobiele-antibiotice, sulfamide 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art.2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006 al Comisieidin 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al Salmonellei la păsări5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zonotice la curcanii pentru îngrăşat (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA judeţen la DGSV din cadrul ANSVSA.

162

ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele –Informaţii privind lanţul alimentar .Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv.

B. Programul de control oficial: - probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Prelevarea oficială de probe de realizează:a.anual din cel puţin 10% din exploataţii;b.din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol);c.din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d.ori de câte ori este necesar.Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv.În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu punctul b., se recoltează probe pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al

163

proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.Odată cu prelevarea oficială de probe la care se face referire la punctul b. se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei II, punctul E a Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului nr. 2160/2003/EC şi prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat.După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

6.2 Programul Naţional de Control al Salmonelozelor Zoonotice la curcanii de reproducţie

164

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2


1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de curcani de reproducţie sunt incluse în program. 2.Un efectiv de curcani de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie (adică sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop).3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium).4.Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA judeţene .5. Programarea caledaristică (pe săptămâni) a recoltării de probe din cadrul Controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA judeţean şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal:1. Regulamentul (CE) Nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul Salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară(JO L 325, 12.12.2003, p. 1)2. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 584/2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la curcani (JO No. L 162, 21.6.2008, p. 3) 3. Regulamentul (CE) NR. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliuluiprivind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al Salmonellei la păsări (JO L 212, 02.08.2006 , p.3)4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce

1.Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. EN/ISO6579-2002/Amd1:2007„Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale și în probele de mediu din etapa de producție primară”.2.Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează numai în cadrul LSVSA judeţene agreate de către LNR Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează în cadrul LSVSA judeţene zonale de control a substanţelor antimicrobiene-antibiotice, sulfamide 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art.2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006 al Comisieidin 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naționale de control al Salmonellei la păsări

165

privește controlul și testarea Salmonellei în efectivele de reproducție din specia Gallus gallus și de curcani (JO L73, 19.03.2009, p.5)5. Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 34 din 17 februarie 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici publicat în Monitorul Oficial nr. 199 din 2 martie 20066. Prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie aprobat prin Decizia Comisie Europene nr. 712/2010/UE7. Procedurile de implementare a programului national de Control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie, elaborate de către ANSVSA şi transmise în teritoriu prin Note de Serviciu aprobate de către Preşedintele ANSVSA.8.Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79 din 18 septembrie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea interna si declararea oficiala a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare

5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zonotice la curcanii de reproducţie (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA judeţen la DGSV din cadrul ANSVSA.

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol)-probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal

Categorii de testat şi frecvenţa:a) pui de o zi-maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre (Anexa II B a Reg. 2160/2003/EC)b) tineret (Anexa II B a Reg. 2160/2003/EC)

166

instruit în acest scop din toate efectivele (hale populate) din exploataţie-la 4 săptămâni ;-cu aprox. 2 saptamani înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat .Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată).c) adulte-din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate):-5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau- cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau-cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial-probele recoltate în cadrul Programului naţional de Control a salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează:A. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataţiea.O dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploataţiile de curcani de reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de săptămânib.din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior;c.în toate exploataţiile de curcani de

167

reproducţie de elită, străbunici şi bunici d.ori de câte ori este necesar.Se recoltează următoarele probele:-5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau- cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau-cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). B.Prelevarea oficială pentru confirmare-odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenței agenților antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.-În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei II, punctul C a Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului nr. 2160/2003/EC şi prevederile Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie.-După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se

168

vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducţie incluse în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile Art.3 a Regulamentului Comisiei 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA judeţene care au obligativitatea înştiinţării în scris a DGSV din cadrul ANSVSA.

.

7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI1 2 3

Scopul:- evidenţierea lipsei circulaţiei virale

Supraveghere pasivă1.Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie 2. Examen clinic pasiv.

Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă 1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel: a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă;

1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

169

b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare;c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare;d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. 3. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA. Testele de seroneutralizare se efectuează la LNR din IDSA 4. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. 5. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA abilitate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă.

170

2. Supravegherea serologică:A. În perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere şi control pentru bluetongue pentru anul 2011, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 712/2010/UE, pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenta de 95%. Supravegherea serologică se efectuează astfel:- până la 1% din rumegătoarele domestice, dar nu mai puţin de 149 animale lunar în fiecare judeţ cu excepţia municipiului Bucureşti, unde numărul de animale care trebuie supravegheate lunar este de minimum 124.B. În exploataţiile din zone libere în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%.C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare:-Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

6. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA.7. În exploataţiile din zone libere în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%.8. Probele de ser pentru supravegherea serologică şi probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecţia genomului viral bluetongue prin PCR se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator, acestea se menţin permanent la tempertaura de refrigerare (+4 - +8o C).

3. Supravegherea prin detecţia genomului viral: a rumegătoarelor originare din zone de restricţie pentru bluetongue

171

care sunt introduse în România în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr. 1266/2007/CE referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea, supravegherea bluetongue, precum şi restricţiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 283 din 27 octombrie 2007, cu amendamentele ulterioare, se testează pentru detecţia acidului nucleic viral prin PCR pe probe de sânge prelevate pe EDTA în decurs de 48 ore de la sosirea în exploataţia de destinaţie. 4. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr. 1266/2007/CE, cu amendamentele ulterioare.5. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.6. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue7. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides:a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea bluetongue pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 712/2010/UE. b) în situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine,

9. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul de experţi pentru bluetongue. 10. Înregistrarea coordonatelor de

172

extinderea zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, depistarea unor specii noi de vectori competenţi, alte situaţii de risc major pentru bluetongue, capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.

latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

8.Programul pentru eradicarea si monitorizarea ecefalopatiilor spongiforme

8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină

Strategia de supraveghere

Conduita de executie Precizari tehnice Nivelul executiei

I. Supraveghere pasivă- semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB şi atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme de encefalopatie spongiformă. transmisibilă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 147 din 31 mai 2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA privind situaţia bovinelor suspecte clinic de ESB, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, în condiţii de liniste epidemiologică, în conformitate cu precizările Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009. 2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se transmit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST) pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform precizărilor Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009 şi a

1.Deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciti şi medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricăror semne clinice nervoase. 2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă

173

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

practică împuterniciti prelevează capul animalelor moarte, sacrificate, ucise în scop de diagnostic,suspecte de ESB şi transmit probele la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

II. Supraveghere activă -efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul României sau intr-unul din judeţe

1. Supraveghere prin examene de laborator. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul ESB, centralizează în mod corelativ şi transmit lunar în conformitate cu procedurile Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009 la DGSV din cadrul ANSVSA, situaţia privind numarul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare a ESB.3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum se efectuează conform instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unitatilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 si de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om.4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste

1. medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul ESB

3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

4. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din IDSA, numai de medicii veterinari

174

24 luni, sacrificate în regim de urgenţă, cu semne clinice la inspecţia antemortem, precum şi probele de creier provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine.5.De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care prezintă semne clinice nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz.6.De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân suspecte de ESB, precum şi de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, se prelevează si se trimite capul nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB.7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA abilitate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie (LM din LSVSA), ale DSVSA, LM fiind coordonate tehnic de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din IDSA.9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR EST din IDSA în baza prevederilor Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele

abilitaţi.5. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

175

ulterioare.10. De la animalele moarte, precum si de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 9 de mai sus şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST.11.Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.12. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA judeţeana.13.Periodic sau ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul LNR- EST urmează stagii de perfecţionare în cadrul Laboratorului Comunitar de Referinţă (LCR), participă la congrese, simpozioane şi workshop-urile nationale şi internaţiomale organizate în domeniu.14. La randul său, LNR-EST organizează, periodic sau ori de câte ori este nevoie, workshop-uri precum şi schimburi de experienţă în cadrul LSVSA in diferite DSVSA judeţene cu medicii din LM-EST din LSVSA în vederea instruirilor practice, prelucrării informaţiilor tehnice si actualizării datelor tehnice în domeniul supravegherii şi diagnosticului ESB.15.Medicii din LM-EST din cadrul LSVSA participă la sedinţele trimestriale ale DSVSA judeţene instruind medicii veterinari de liberă practică în domeniul supravegherii şi diagnosticului ESB.16. Medicii din LM-EST din cadrul LSVSA organizeză instruiri cu medicii veterinari oficiali din abatoare ori de câte ori este cazul în ceea ce priveşte

176

respectarea instructiunilor privind examenul ante- şi postmortem, prelevarea de probe de creier şi de material de risc specific ESB.

Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATEI. ANIMALE VII 1. Până în momentul în care prin examenul de

laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor;

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Se examinează ante- şi post-mortem. 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din IDSA

177

II. CARNE şi ORGANE 1.Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea materialului de risc specific, SNC, în carne.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

8.2. Scrapia la ovine si caprine

I. Supraveghere pasivăSemnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

1.Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de scrapie, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la ovinele şi caprinele suspecte de EST, în condiţii de linişte epidemiologică., în conformitate cu precizările Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009.

2.Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de scrapie se transmit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinarilor specifice, conform conform precizărilor Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009 si prevederilor Regulamentului European şi al Consiliului nr.999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

1. Deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă.

2. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciti şi/sau

178

medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSAjudeţeană prelevează capul animalelor moarte sacrificate sau ucise în scop de diagnostic , suspecte de scrapie şi transmit probele la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator

II. Supraveghere activă- efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz

1. Supraveghere prin examene de laborator2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare. 3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de

1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unitatilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 si de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil. DSVSA judetene trebuie să implementeze un sistem in baza prevederilor Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009 prin care să se asigure că nu sunt omise animale de la esantionare.2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă,:

a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman;

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens.3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, IDSA sau LNR, după caz.

179

de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia

ovine.4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

b) animale nesacrificate pentru consum uman;c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru distrugere,

conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din anexa III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare si cu prevederile Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009. Pentru anul 2011, printr-o nota de serviciu a ANSVSA pentru fiecare judet in parte vor fi stabilite esantioanele anuale minime ce trebuie prelevate de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă in baza populatiei de oi şi mieluţe pentru montă, respectiv capre care au fătat deja şi de capre duse la montă, în vârsta de peste 18 luni, raportate de fiecare DSVSA judeteana.

3. De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele tinta supuse testarii pentru EST, cu exceptia ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST” inscrise la punctul 4 de mai jos, se prelevează obligatoriu următoarele probe: cerebel, trunchi cerebral, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală si limfonoduri retrofaringiene.

4..De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST”, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân suspecte de EST, precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează si se trimite capul nedeschis la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST.5. DSVSA judetene trebuie să urmărească ca, prin programele

180

proprii de monitorizare, sa se prelevează probe de creier provenite de la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare.6.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST, centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la DGSV din ANSVSA in baza prevederilor Notei de Serviciu a ANSVSA nr.7844/17.07.2009, situaţia privind numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei.7. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.8. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din Capitolul A, pct. 2.3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.9. Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.10. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele

181

moarte şi ovinele vii. 11. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul cazurilor de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA. 12.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.13. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la ovine şi caprine, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA, ale DSVSA, LM fiind coordonate tehnic de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile (LNR EST) din IDSA.14. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR EST din I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.16. De la animalele moarte precum si de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 13 de mai sus şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a.,după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST.17.Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suselor responsabile de infectiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.

182

18.Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;19. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.20.Periodic sau ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul LNR- EST urmează stagii de perfecţionare în cadrul Laboratorului Comunitar de Referinţă (LCR) participă la congrese, simpozioane şi workshop-urile nationale şi internaţiomale organizate în domeniu.21. La randul său, LNR-EST organizează, periodic sau ori de câte ori este nevoie, workshop-uri, precum şi schimburi de experienţă în cadrul LSVSA in diferite DSVSA judeţene cu medicii din LM-EST din LSVSA în vederea instruirilor practice, prelucrării informaţiilor tehnice si actualizării datelor tehnice în domeniul supravegherii şi diagnosticului scrapiei şi a infecţiei cu agentul ESB la ovine şi caprine.22.Medicii din LM-EST din cadrul LSVSA participă la sedinţele trimestriale ale DSVSA judeţene instruind medicii veterinari de liberă practică în domeniul supravegherii şi diagnosticului EST la ovine şi caprine.23. Medicii din LM-EST din cadrul LSVSA organizeză instruiri cu medicii veterinari oficiali din abatoare ori de câte ori este cazul în ceea ce priveşte respectarea instructiunilor privind examenul ante- şi postmortem, prelevarea de probe de creier.

183

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII Se examinează ante şi post-mortem.

1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.


II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.


Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

184

8.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor - BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate -

I. Supraveghere pasivă- semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de BCCC şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare

Orice persoană care observă semne nervoase la cervidee are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de BCCC- semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă

II. Supraveghere activă- efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne

1. Supraveghere prin examene de laborator2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, pentru bovidee, cervidee şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate.

1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;2. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:

a) cervidee sănătoase vânateb) cervidee sănătoase sacrificate în abatoarec) cervidee prezentând semne clinice de boalăd) cervidee rănite sau ucise pe şoselee) cervidee moarte/ucise,

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din IDSA, numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens.3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA,

185

de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia

conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 182/2007 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 84 din 24 martie 2007.3. Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru cazurile de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA.4. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.5. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la, cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA, ale DSVSA, LM fiind coordonate tehnic de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR EST din IDSA.6. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele precizate de LNR EST din IDSA în baza prevederilor "Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001 /CE,cu amendamentele ulterioare.7. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA.8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

IDSA sau LNR, după caz.

186

9. Periodic sau ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul LNR- EST urmează stagii de perfecţionare în cadrul Laboratorului Comunitar de Referinţă (LCR) participă la congrese, simpozioane şi workshop-urile nationale şi internaţiomale organizate în domeniu.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII Se examinează ante şi post-mortem.

1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.


II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.


Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 4.

187

9. Programul de supraveghere, control şi eradicare a rabiei în România pentru anul 2011

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI1 2 3

Vaccinarea antirabică cu momeli vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin distribuire aeriană şi manuală.Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene şi recomandările WHO în privinţa eficacităţii şi siguranţei în utilizarea acestora.

Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, de primăvară şi de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km2, evitându-se teritoriul localităţilor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone, precum şi în zonele submontane până la altitudinea 1000 m distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la vizuină, cu depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină. Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze vaccinale/campanie/km2 .

1. Vaccinarea prin distribuţie aeriană se va efectua de către operatorul economic care a câştigat licitaţia prin procedura legală. 2. Vaccinarea prin distribuţie manuală la vizuină se va efectua de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi medici veterinari oficiali conform protocolului stabilit.

Supraveghere activă se vor preleva probe de la vulpile găsite moarte sau împuşcate.

Grupa de animale ţintă: vulpi din mediul silvatic.Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea Ordinului ANSVSA NR.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor, publicat în Monitorul Oficial nr 341 din 02.05.2008

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruiţi în cadrul DSVSA judeţene, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz.

2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA.

3. Testele ELISA şi Testele pentru depistarea markerului tetraciclină se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

1. Supravegherea virusologică:Testul de imunofluorescenţă directă (IFD)În privinţa supravegherii rabiei se vor preleva probe de la animalele suspecte în urma examinării clinice şi de la cele găsite moarte.

Incidenţa virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 km², prioritate vor avea probele provenite de la animale care manifestă comportament de animal turbat. 2. Supravegherea serologică:

188

Test imunoenzimatic (ELISA) permite determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe;- probe pentru testarea nivelului de anticorpi se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte.Testul pentru depistarea markerului tetraciclinăControlul eficacităţii vaccinării se realizează prin depistarea prezenţei biomarkerului tetraciclină în întreaga aria de vaccinare prin examinare oaselor şi dinţilor (mandibulei) vulpilor împuşcate la microscop în lumină ultravioletă. Această identificare a tetraciclinei are rol important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de către speciile ţintă (vulpi), cât şi în identificarea cauzelor de eşec a vaccinării.La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare, va fi efectuată vanătoarea de vulpi în scopul evaluarii eficienţei vaccinării, pentru aceasta vor fi împuşcate 4 vulpi/100 km2

De la vulpile vânate se vor recolta atât probe pentru testarea nivelului de anticorpi (ELISA) cât şi pentru detectarea biomarkerului tetraciclinei.

PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR DECIZIEI COMISIEI 678/2010/CE PRIVIND O CONTRIBUŢIE FINANCIARĂ A COMUNITĂŢII PENTRU EFECTUAREA, ÎN STATELE MEMBRE, A UNUI PROGRAM COORDONAT DE MONITORIZARE CU PRIVIRE LA PREVALENŢA LISTERIA MONOCYTOGENES ÎN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE GATA PENTRU CONSUM

Nr. Crt.

Agentul zoonotic specific Strategia şi conduita de execuţie

Precizări tehnice***

0 1 2 3

1. LISTERIA

MONOCYTOGENES

PRODUSE ALIMENTARE GATA PENTRU CONSUM - PRODUSE DIN CARNE, BRÂNZETURI CU PASTĂ MOALE ŞI SEMIMOALE, PEŞTE

Prelevarea probelor de produse alimentare gata pentru consum va fi efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (CSVSA), din Direcţiile Sanitare

189

Nr. Crt.

Agentul zoonotic specific Strategia şi conduita de execuţie


AFUMAT ŞI PEŞTE “GRAVLAX”

Recoltarea probelor de produse alimentare gata pentru consum (peşte afumat, peşte “gravlax” ambalat, brânzeturi cu pastă moale sau semimoale, produse din carne), de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific elaborat de ANSVSA şi transmis prin Nota de Serviciu nr. 23130/03.12.2010 şi efectuarea examenelor în cadrul LNR pentru Listeria monocytogenes din IISPV.

Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, de la nivelul unităţilor din reţeaua de comerţ cu amănuntul (supermarketuri/hipermarketuri), în baza programului naţional de monitorizare a prevalenţei Listeria monocytogenes în produsele alimentare gata pentru consum şi a procedurii pentru implementarea prevederilor Deciziei Comisiei 678/2010/CE, elaborate de către specialiştii ANSVSA şi transmise prin Nota de Serviciu nr. 23130/03.12.2010.

190

CAPITOLUL III

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie


0 1 2 3

1.

BRUCELOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporideleSupraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II. CARNE şi ORGANESe recoltează organe în următoarele cazuri:

a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI

1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator.

2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei

191

Nr. Crt.



0 1 2 3oficial.

III. LAPTE

bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.

3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

2.

CAMPILOBACTERIOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNERecoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul.

III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic

înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor

192

Nr. Crt.



0 1 2 31. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/ porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, pentru testarea Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

sanitare veterinare.2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor

pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe :

a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

193

Nr. Crt.



0 1 2 3

3.

ECHINOCOCOZA*

(HIDATIDOZA)

I. ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar

I. ANIMALE VII Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANESe examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.

III. MĂSURI GENERALEInterzicerea prezenţei câinilor în abatoare/ferme. IV. MĂSURI SPECIFICECarnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici

se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă;

b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru

194

Nr. Crt.



0 1 2 3oficial. genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus

din cadrul IDSA pentru identificarea speciei.c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii;d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentaţia carnivorelor.

4.

LISTERIOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT

1.Inspecţia post - mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II.a. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore.II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT: - recoltarea de probe se efectueaza conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice.III. MĂSURI 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea,

care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenţei L. monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la LNR L.

195

Nr. Crt.



0 1 2 3personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea probelor de către medicii veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.

3. Recoltarea probelor de produse alimentare gata pentru consum (peşte afumat, peşte “gravlax” ambalat, brânzeturi cu pastă moale sau semimoale, produse din carne), de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific elaborat de ANSVSA şi efectuarea examenelor în cadrul LNR pentru Listeria monocytogenes din IISPV.

Monocytogenes din cadrul IISPV pentru confirmare.4. Medicul veterinar oficial va controla prin

inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a

programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ;

c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid);

d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;

e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.

SALMONELOZA* I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări):

196

Nr. Crt.



0 1 2 3

5.

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de

Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează :1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline:se recoltează probe de sanitatie pentru analiza Salmonella spp. prin metoda nedistructivă cu ajutorul bureţilor abrazivi de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice; 2. Carcase de păsări: se recoltează porţiuni din pielea gâtului, conform prevederilor Cap. 2 din Anexa I la Regulamentul nr. 2073/2005/CE şi programului specific elaborat de ANSVSA. III. MĂSURI:A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută.În cazul identificării în carnea roşie şi în carnea de vânat a prezenţei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman.În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie, carne de vânat şi carne de pasăre la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman.

197

Nr. Crt.



0 1 2 3tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

3. Recoltarea de probe de piele, din zona gâtului, de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. 3. a) În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. b) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări,din abator, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial, având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. c) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator, se vor recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. d) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella

198

Nr. Crt.



0 1 2 3spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.e) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.f) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură:i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic;iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; iv) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru

199

Nr. Crt.



0 1 2 3

III. OUĂ

Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar-

recoltarea probelor în vederea decelării germenilor din genul Salmonella.DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează germenii din genul Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.g) Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson. S. Virchow şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenţei (de ex., S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.), sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp:a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin.

(4) din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE de

200

Nr. Crt.



0 1 2 3veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Capitolul III, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Capitolul III Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din

stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008;

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE;

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective.

B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau în furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post - mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.D. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, ouă;ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

201

Nr. Crt.



0 1 2 3prezentele Norme metodologice

iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.vi) În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de carne roşie, carne de vânat, carne de pasăre, produse din carne, carne preparată, carne tocată, carne separată mecanic, lapte şi produse din lapte, peşte şi produse din pescuit, ouă şi produse din ouă, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţelor în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.vii) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea roşie, carnea de vânat, carnea de pasăre, produsele din carne, carnea preparată, carnea tocată şi carnea separată mecanic, laptele şi produsele din lapte, peştele şi produsele din pescuit şi produsele din ouă se declară improprii consumului uman.

TRICHINELOZA* I. ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la

I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptiveSupraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II.CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.

202

Nr. Crt.



0 1 2 3

6.

tăiere pentru Trichinella spp.

II. CARNEA

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea

2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei:a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă;b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/ CE.

Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman.

b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor.

c) În situaţia în care se constată că produsele din carne,

203

Nr. Crt.



0 1 2 3medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenta de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la:

a) un program de

carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

204

Nr. Crt.



0 1 2 3

control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitar - veterinare de asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele

205

Nr. Crt.



0 1 2 3în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7. TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.


1. Inspecţia post -

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.


Se recoltează probe în următoarele cazuri:a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în

206

Nr. Crt.



0 1 2 3mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. În cadrul inspecţiei post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

volum, portali şi retromamari.b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI

a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator;

b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau

207

Nr. Crt.



0 1 2 3

părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte.

B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI LAPTE CRUDA.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman.A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar.B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de

208

Nr. Crt.



0 1 2 3tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

8.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

I. ANIMALE VII

Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE Recoltarea de probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine, de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de Desfacere cu

I. ANIMALE VII (bovine)Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE Se Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe

de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine.

III. MĂSURI Carne

1. 1. În cazul izolării E. coli O157, carnea tocată de bovine şi ovine, carnea tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin inspecţie/supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine;

209

Nr. Crt.



0 1 2 3amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli O157 elaborat de ANSVSA.

III. LAPTE CRUD

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;


IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului.

9.

INFLUENŢA AVIARĂ** I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. PĂSĂRI VIIA se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI:1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor;

b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;

c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor;

d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării;

210

Nr. Crt.



0 1 2 3e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma

abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă;

f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.

10.

RABIA ** I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARCASE

Inspecţia post - mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANESe prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioproba şi histologic.Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau

au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime;

b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul

211

Nr. Crt.



0 1 2 3tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează

pentru consum uman, fără restricţii.

11.

BOTULISM ** I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporideSupraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.

III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se

declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei

botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina

212

Nr. Crt.




III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Controlul organoleptic al recipientilor in vederea identificarii eventualelor modificari ulterioare obtinerii, verificarea inchiderii acestora, termostatarea, de catre medicii veterinari oficiali

Controlul modului in care sunt respectati si monitorizati parametrii de tratament termic etc, de catre medicii veterinari oficiali.

sursa de infecţie sau contaminare;4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/

supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi

igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte;

b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică;

c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.

LEPTOSPIROZA ** I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabalineSupraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE şi ORGANE

Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la

213

Nr. Crt.



0 1 2 3

12.

autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.


Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

animalele tăiate ;III. MĂSURI 1. Carnea şi organele:

a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii;

b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă;

d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;

c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;

d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive;

e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie

214

Nr. Crt.



0 1 2 3

III. LAPTELE

publică;În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase.3. Laptele:

a) Respectarea igienei mulsului;b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la

animalele receptive.

13.

TUBERCULOZA**(alta decât cea produsă de

Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.


1. porcine, ovine, cabaline

a) Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.


1. porcine, ovine, cabaline:

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline:măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

215

Nr. Crt.



0 1 2 3medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b) La inspecţia post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

c) În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecţiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.

2. păsări:Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor.Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de:

a) infecţie generalizată;b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în

musculatură.În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

YERSINIOZA ** I. ANIMALE VII I. ANIMALE VII - porcine :

216

Nr. Crt.



0 1 2 3

14.

Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE În caz de suspiciune se recoltează carne:


a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc;

b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;


15.ANISAKIDOZA **

ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală.

2. Se prelevează probe reprezentative din

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURI

217

Nr. Crt.



0 1 2 3fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii:

a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;

b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare;

c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16. CISTICERCOZA ** I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcineleSupravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se

218

Nr. Crt.



0 1 2 3II. CARNE ŞI ORGANE

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere.

2. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

declară improprii consumului uman;b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se

confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale;

c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum;

d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti.


a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;

b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

17.

ANTRAX **(B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. MĂSURI:

a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de

219

Nr. Crt.





Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de

antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului;

d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă;

e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;

f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:* Zoonoze care trebuie monitorizate;**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI:1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei.2. a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

220

b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA. 3. Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

Sectiunea 2 - SUPRAVEGHEREA SANITARA VETERINARA DIN UNITATILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR AVAND IN VEDERE INCADRAREA PE GRUPE DE RISC (****)

Nr.crt.

Categorie UNITATEA CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE PRIN AUDIT, INSPECTIE,

VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probeiFrecventa recoltarii probelor pentru

examenele de la Sectiunea 4 din programPrecizări tehnice (*) ,(**), (***)

I- AUDIT medicii veterinari din cadrul Serviciului de Igiena Veterinara din

DSVSA judeteanaII-Verificare, inspectie, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul

unitatilor sau/si CSVSACateg. III Categ. II Categ. I Categ. III Categ. II Categ. I

1 2 3 45

6 7 8 9

1. Unitati cu activitate generala

a. Depozit frigorific

I - Lunar Trimestial Semestial Produse depozitate care necesita regim termic

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe an pentru fiecare categorie de produse

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:

II-Permanent Saptamanal Lunar

b. Unitate de reambalare

I- Lunar Trimestial Semestrial Produse alimentare de origine animala

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produsereambalate

O data pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate

II-Permanent Saptamanal Lunar

c. Piata en-gros I-Semestrial Anual 18 luni

221

Produse expuse la vanzare

O data pe luna pentru fiecare categorie de produse.

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe an pentru fiecare categorie de produse

II-Permament Sapatamanal Lunar

2. Carne de ongulate domestice, carne de cabaline

a. Abator I - Lunar Trimestial SemestialProbe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline pentru testarea Salmonella spp., Enterobacteriaceaelor şi a numărului total de germeni, prelevate conform prevederilor Reg. nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

O data pe lună pentru fiecare specie.

O data pe luna conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe trimestru pentru fiecare specie.

O data pe trimestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe semestru pentru fiecare specie.

O data pe semestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

II-Permanent Permanent Permanent

b. Unitate de transare

I - Lunar Trimestial Semestial Carne tranşată O data pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii.

II-Permanent Permanet Permanent

3. Carne de pasăre

a. Abator I - Lunar Trimestial Semestial O data pe luna conform reglementaril

O data pe trimestru conform

O data pe semestru conform

222

or U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte.


Probe de piele recoltate din zona gâtului de la carcase de pasăre (broileri şi curcani) pentru testarea Salmonella spp.

O dată pe trimestru, conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

O dată pe trimestru, conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA***

**

O dată pe trimestru, conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

b. Unitate de transare

I - Lunar Trimestial Semestial Carne transata O data pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii.


4. a. Abator I - Lunar Trimestial Semestial

223

Carne de vanat de crescatorie

Tesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni).

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli si Salmonella

E chiar aiurea sa faci recoltare de pe suprafata la carcasa de vanat cand de fapt e vorba de “carne de vanat”?

O data pe lună pentru fiecare specie.

O data pe luna conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe trimestru pentru fiecare specie.

O data pe trimestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe semestru pentru fiecare specie.

O data pe semestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte


b. Unitate de transare carne de vanat de crescatorie

I - Lunar Trimestial Semestial Carne transata O data pe trimestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe trimestru din carnea transata

O data pe semestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe semestru din carnea transata

O data pe an pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe an din carnea transata


5. Carne de vanat salbatic

a. Unitate care manipuleaza carne de vanat salbatic

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.


b. Unitate de transare carne vanat salbatic

I - Lunar Trimestial Semestial Carne transata O data pe semestru pentru fiecare specie si categorie de carne transata

O data pe an pentru fiecare specie si categorie de carne transata

O data la 18 luni pentru fiecare specie si categorie de carne transata


224

6. Carne tocata, preparata si carne separata mecanic

a. Unitate carne tocata

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe trimestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe semestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamentele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamentele ulterioare

II-Permanent Sapatamanal Lunar

225

b. Unitate carne preparata


O data pe semestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare;b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a, recoltate prin metoda unor alimente comercializate pe piaţă;d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic);e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate;f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea

226

II-Permanent Sapatamanal Lunar3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de:a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare);c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului).În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

c. Unitate carne separata mecanic

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe semestru pentru fiecarecategorie carne

O data pe an pentru fiecarecategorie carne

O data la 18 luni pentru fiecarecategorie carne


227

7. Produse din carne

Unitate de procesare


O data pe semestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamentele ulterioare


8. Moluste bivalve vii

a. Centru de colectare

I - Lunar Trimestial Semestial Moluste bivalve viiApa de contact

O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe an


b. Centru de purificare

I - Lunar Trimestial Semestial Moluste bivalve viiApa de contact

O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe anII-Permanent Sapatamanal Lunar

9. Peste si produse din pescuit

a. Vas fabrica Semestrial Anual La 18 luni Peste si produse din pescuit

O data pe semestru pe fiecare specie

O data pe an pe fiecare specie

O data la 18 luni pe fiecare specie

b. Vas congelator

Semestrial Anual La 18 luni Peste si produse din pescuit congelate

O data pe semestru pe fiecare specie



c. Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)

I-Trimestrial Semestrial Anual Peste si produse din pescuit pescuite

O data pe semestru pentru fiecrare specie



II-Permanent Sapatamanal Lunar Produse proaspete din pescuit obtinute

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

O data pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

d. Unitate procesare produse din pescuit

I - Lunar Trimestial Semestial Materii prime O data pe trimestru pentru fiecare categorie

O data pe semestru pentru fiecare categorie

O data pe an pentru fiecare categorie

228

II-Permanent Sapatamanal Lunar Produse finite O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe an pentru fiecare categorie de produse obtinute

e. Piata de licitatie

I - Lunar Trimestial Semestial Produse valorificate

O data semestru de la 10% dintre comercianti

O data an de la 10% dintre comercianti

O data la 18 luni de la 10% dintre comercianti


f. Piata de desfacere

I-Trimestial Semestrial Anual Produse valorificate

O data semestru de la cel putin 10% dintre comercianti

O data an de la 10% dintre comercianti

O data la 18 luni de la 10% dintre comercianti


10 Lapte crud si produse din lapte

a. Centru de colectare sau/si ferme care livreaza direct laptele la unitate de procesare

I- Trimestrial Semestrial Anual Lapte crud materie prima

O data pe trimestru ***, pentru 10% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Reg 853/2004)

O data pe semestru ***, pentru 10% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Reg 853/2004)

O data pe an ***, pentru 10% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate (determinarea parametrilor din Reg 853/2004)

II-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Unitate de procesare a laptelui materie prima

I-Trimestial Semestrial Anual Lapte crud materie prima inainte de procesare

Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline

O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe an

II-Permanent Sapatamanal Lunar O data pe luna pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

I-Trimestial Semestrial Anual

229

c. Unitate de procesare a produselor din lapte

Materie prima intrata la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, alte produse finite

O data pe luna pentru fiecare categorie in parte

O data pe trimestru pentru fiecare categorie in parte

O data pe semestru pentru fiecare categorie in parte


11 Oua si produse din oua

a. Centru de ambalare oua

I- Trimestrial Semestrial Anual Oua O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe an


b. Unitate producere oua lichide

I- Trimestrial Semestrial Anual Oua si/sau produse finite

O data pe trimestru pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe semestru pentru ouasi/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe an pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute


c. Unitate procesare oua

I- Trimestrial Semestrial Anual Oua si/sauproduse finite

O data pe trimestru pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe semestru pentru ouasi/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe an pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute


12 Picioare de broasca si melci

Unitate de procesare

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime si produse finite

O data pe luna pentru materii prime si o data pe trimestru pentru produsele finite

O data pe semestru

O data pe an


13 Grasimi animale, untura, jumari

a. Centru de colectare grasimi animale

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O data pe semestru pe fiecare categorie in parte

O data pe an pe fiecare categorie in parte

O data la 18 luni pe fiecare categorie in parte


b. Unitate de procesare grasimi animale

I- Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O data pe trimesru pe fiecare categorie in parte

O data pe trimesru pe fiecare categorie in parte

O data pe trimesru pe fiecare categorie in parte


14 Gelatina a. Centru de colectare

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O data pe semestru pe

O data pe an pe

O data la 18 luni pe

230

materii prime pentru gelatina

fiecare categorie in parte




b. Unitate de procesare gelatina

I- Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O data pe trimestru pe fiecare categorie in parte

O data pe semestru pe fiecare categorie in parte



15 Colagen a. Centru de colectare materii prime pentru colagen

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O data pe semestru pe fiecare categorie in parte




b. Unitate de procesare colagen

I- Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O data pe trimestru pe fiecare categorie in parte

O data pe semestru pe fiecare categorie in parte



16 Alte activitati a. Unitate de procesare a mierii de albine si/sau a altor produse apicole

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime si produse finite

O data pe trimestru pentru mierea intrata la procesare si/sau fiecare categorie de produse in parte obtinute

O data pe semestru pentru mierea intrata la procesare si/sau fiecare categorie de produse in parte obtinute

O data pe aa pentru mierea intrata la procesare si/sau fiecare categorie de produse in parte obtinute


b. Mijloc de transport

Anual De pe suprafata interioara si echipamentele din interior

Anual probe de sanitatie

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A. notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

1. declanşarea anchetei în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte;b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;d) identificării cauzei/pericolului;e) evaluării pericolelor/riscului;f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul

suspect/incriminat; 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză; 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de

înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

231

7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA .

B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 4 septembrie 2006:

1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA vor lua următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând

recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006; În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006; C. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea; 5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează:

1. în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.

*** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei 1 probe/lună;***** Se vor recolta probe de piele din zona gâtului de la păsările tăiate în abator (broileri şi curcani), din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea

prevalenţei Salmonella spp. elaborat de ANSVSA.

“SECŢIUNEA 31 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR*

Nr. Crt. Categoriade produs/activitate

Unitatea

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE

Frecvenţainspecţiilor/verificărilor/

supravegherii/ monitorizării efectuate de medicii veterinari

oficiali, CSVSA, Biroul/Serviciul de Igienă Veterinară şi

Epidemiologie

Recoltare de probe pentru examene de laborator

Natura probei

Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Capitolul

III, Secţiunea 4 din prezentele norme metodologice

Precizări tehnice**

232

0 1. 2. 3. 4. 5. 6.

1.

Carne

a) Carmangerie Trimestrial

Materii prime

Semestrial, pentru fiecare categorie de produse,conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în

Produse finite

Semestrial, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

b) Măcelărie Semestrial Carne proaspătă Semestrial, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

233

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare;b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă;d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic);e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate;f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor;

c) Centru colectare a vânatului sălbatic

Semestrialin sezoanele de vânătoare

- -

234

g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial

d) Centru pentru sacrificarea păsărilor şi/sau lagomorfelor la nivelul fermei

Semestrial Carcase păsări/lagomorfe

Semestrial, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

Lapte Trimestrial Produse finite

235

2.

a) Centru de prelucrare a laptelui lapte independent sau integrat in cadrul exploatatiei

Trimestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

şi va argumenta scopul recoltării.3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de:a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare);c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului).În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de

b) Echipamente automate de vanzare a laptelui crud către consumatorul final

Semestrial Lapte crudNumai in caz de suspiciune sau reclamaţii

3.Peşte şi produse din pescuit

a) Centru de colectare a peştelui

Trimestrial Peşte şi produse din peşte Semestrial - pentru fiecare specie

b) Fermă piscicolă (bazin piscicol, păstrăvărie) care livrează peşte pentru consum uman

Semestrial Apă şi peşte Semestrial – apă şi peşte

c) Ambarcaţiune comercială de pescuit Anual

- -

d) Punct de debarcare Trimestrial Peşte Semestrial - pentru fiecare specie

e) Magazin de desfacere (pescărie)

Anual Peşte şi produse din peşte Anual pentru fiecare categorie de produse

f) Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor

Semestrial Batracieni, gasteropode Semestrial- pentru fiecare specie

4. Miere

a) Centru colectare a mierii şi a altor produse apicole

Semestrial Miere şi produse apicoleSemestrial - pentru fiecare

categorie de produse

b) Centre de extracţie a mierii

Anual MiereAnual - în perioada iulie-

septembriec) Magazin de desfacere a mierii Anual Miere

Anual - pentru fiecare categorie de miere

Alimentaţie publică şi alte activităţi

a) Restaurant şi alte unităţi în care se prepară şi servesc mâncăruri gătite;b) Pizzerie;c) Laborator patiserie;

SemestrialMaterii prime şi produse finite

În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii

alimentare

236

5.

d) Pensiuni turistice;e) Unităţi cu vânzare prin internet;f)Depozit alimentar;g)Hipermarket;h) Supermarket;i) Cantină .

micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

Lunar

Probe de carne tocată de bovine şi ovine/probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine/probe de carne preparată de bovine şi ovine, recoltate de la nivelul supermarketurilor/hipermarketurilor, pentru monitorizarea prevalenţei E. coli O157

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în

baza programului specific elaborat de ANSVSA***

Lunar

Probe de produse alimentare gata pentru consum (peşte afumat, peşte “gravlax” ambalat, brânzeturi cu pastă moale sau semimoale, produse din carne), recoltate de la nivelul supermarketurilor/hipermarketurilor, pentru monitorizarea prevalenţei Listeria monocytogenes


baza programului specific elaborat de ANSVSA****

Lunar

Probe de carne de pasăre refrigerată (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), recoltate de la nivelul supermarketurilor/ hipermarketurilor, pentru monitorizarea prevalenţei Campylobacter spp.


baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

Magazin alimentar AnualMaterii prime, semipreparate

şi produse finiteÎn caz de reclamaţii, sesizări,

suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare

6. Prepararea mâncărurilor la comandă

Catering TrimestrialProduse finite Trimestrial - pentru fiecare

categorie în parte

7.

Produseprimaredestinate vânzăriidirecte

a) vânat sălbatic;b) carne pasăre şi lagomorfe;c) peşte proaspăt;d) melci şi moluşte bivalvee) ouă;f) miere de albineg) lapte crud.

-

a) vânat sălbatic;b) carne pasăre şi lagomorfe;c) peşte proaspăt;d) melci şi moluştebivalve;e) ouă;f) miere de albine;g) lapte crud.

În caz de reclamaţii, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare

* Costurile aferente efectuării examenelor de laborator asupra probelor recoltate de către medicii veterinari oficiali, la cererea operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, ori cu ocazia reclamaţiilor, se suportă de către operatorii economici în cauză.

** I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A. notificarea prin SRAAF a tuturor punctelor de contact implicate în alertă;

1. declanşarea anchetei în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; d ) identificării cauzei/pericolului;

237

e) evaluării pericolului/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat; 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză; 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură,etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

*** Se vor recolta probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine, numai de la nivelul hipermarketurilor/supermarketurilor situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli O157 elaborat de ANSVSA.

**** Se vor recolta probe de produse alimentare gata pentru consum (peşte afumat, peşte “gravlax” ambalat, brânzeturi cu pastă moale sau semimoale, produse din carne), numai de la nivelul hipermarketurilor/supermarketurilor situate pe raza municipiului Bucureşti şi a oraşelor cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Listeria monocytogenes elaborat de ANSVSA.

***** Se vor recolta probe de carne de pasăre refrigerată (carne porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), numai de la nivelul supermarketurilor/ hipermarketurilor situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Campylobacter spp. elaborat de ANSVSA.

B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcata PIF, şi DSVSA iau următoarele măsuri:

a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând

recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modificările şi completările ulterioare);2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare. II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un

risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să

conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul

final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului; 5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util

documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi

eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă de control cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme

metodologice, după cum urmează: a) în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

b) ori de cate ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.”

238

Norme Program Strategic DGSV_14941ro

Documents

Transcript of Norme Program Strategic DGSV_14941ro