NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A · PDF filePentru valori t/d 4 se calculeaz rezisten...

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A FUNDA IILOR PE PILO I

REDACTAREA 2 - final

CONTRACT 314/2007 MDRL

___________________________________________________________________________________________________

Elaborat de Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti

15/62

qb k, 1 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului penetrometrului pân la o adâncime egal cu 4d subacest nivel

qb k, 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului pân la o în l ime egal cu d deasupra acestui nivel

unde: d diametrul sau dimensiunea maxim a sec iunii dreptunghiulare a

pilotului (cm) coeficient care se ia în func ie de stratul în care se execut penetrarea:

= 3 p mânturi coezive, nisipuri cu ID 0,35 = 8 nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65 = 15 nisipuri i nisipuri cu pietri cu ID 0.66 Ab aria sec iunii transversale a pilotului Fl for a de frecare pe suprafa a lateral a penetrometrului introdus la nivelul

vârfului pilotului U perimetrul sec iunii transversale a pilotului up perimetrul sec iunii coloanei penetrometrului

b3 , s3 coeficien i par iali: b s3 31 4,

OBSERVA II1. Rela ia (7) se aplic în cazul utiliz rii unui penetrometru static care realizeaz o vitez de penetrare constantpe întreaga adâncime de încercare i are urm toarele caracteristici tehnologice:

diametrul bazei conului dc = 3.6 cm; diametrul coloanei dcol = 3.6 cm; viteza de penetrare v 3.3 cm/s.

2. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. 1, calculul valorii q b,k se poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un num r suficient de încerc ri paralele pe pilo i de prob .

7.2.4 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit prin metode prescriptive

7.2.4.1 Pilo i purt tori pe vârf

7.2.4.1.1 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor purt tori pevârf se exprim prin rela ia: Rc;d = Rb;d = Rb;k / b (8)unde:Rc;d valoarea de calcul a lui Rc

Rb;d valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotului Rb;d = Rb;k / b

unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului

b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului: b = 1,4

7.2.4.1.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k = Ab qb;k (9)unde:




___________________________________________________________________________________________________


16/62

Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Ab suprafa a bazei pilotului:

- pentru pilo ii executa i pe loc cu sec iunea circular constant , cu diametrul d:

Ab =d 4

4- pentru pilo ii fora i cu baza l rgit , când se poate controla diametrul bazei db:

Ab = 0,9db

2

4

- pentru pilo ii tubulari, Ab se ia egal cu aria total a sec iunii circulare cu diametrul exterior d numai dac golul a fost umplut cu beton pe o în l ime de cel pu in 3d de la nivelul vârfului; în caz contrar Ab se consider aria net a sec iunii inelare de beton.

qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz : - pentru pilo ii de îndesare care reazem cu vârful pe roc stâncoas sau semistâncoas ,

sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolov ni ) qb k, = 20 000 kPa;

- pentru pilo ii de îndesare care reazem cu vârful într-un strat de pietri , conform tabelului 5;

- pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza în straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolov ni , pietri ) conform paragrafului 7.2.4.2.5 rela ia (15)

- pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe roc stâncoas sau semistâncoas :

qb k, = cs t

d1 5,

unde: cs rezisten a medie la compresiune a rocii, determinat pe epruvete în stare

saturatt adâncimea de încastrare în stânc a bazei pilotului d diametrul pilotului în planul bazei

OBSERVA II 1. În cazul existen ei în stratul portant, sub vârful pilotului, a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate, sau a unor intercala ii nestâncoase, este obligatorie în toate situa iile verificarea capacit ii portante prin încerc ri statice pe pilo i de prob .2. În cazurile men ionate la observa iile 3 i 4 de la tabelul 6, valoarea Rb,d se reduce cu valoarea Rs,d

corespunz toare rezisten ei negative pe suprafa a lateral a pilotului.

7.2.4.2 Pilo i flotan i

7.2.4.2.1 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i se exprim prin rela ia:

Rc;d = Rb;d + Rs;d = Rb;k / b + Rs;k / s (10) unde:Rc;d valoarea de calcul a lui Rc

Rb;d valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotului

Rb;d = Rb;k / b

unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului




___________________________________________________________________________________________________


17/62

b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului Rs;d valoarea de calcul a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului

Rs;d = Rs;k / s unde:

Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului

s coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a pilotului

7.2.4.2.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k = Ab qb;k (11) unde:Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Ab suprafa a bazei pilotului qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz

7.2.4.2.3 Valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot se ob ine cu rela ia:

Rs;k = As;i qs;i;k = U qs;i;k li (12) unde:Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul iU perimetrul sec iunii transversale a pilotului li lungimea pilotului în contact cu stratul iqs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i

7.2.4.2.4 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan iprefabrica i se exprim prin rela ia:

Rc,d = Rb,d + Rs,d=R Rb k

b

s k

s

, ,

1 1

=A qb b k

b

,

1

+U q ls k i

s

i,

1

(13)

unde:Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului

b;1 coeficient par ial de rezisten dat în tabelul 4

s;1 coeficient par ial de rezisten dat în tabelul 4 Ab suprafa a bazei pilotului U perimetrul sec iunii transversale a pilotului li lungimea pilotului în contact cu stratul iqb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz dat în tabelul 5 qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i dat în tabelul 6




___________________________________________________________________________________________________


18/62

Tabelul 4 Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren b1 s1

Pilo i introdu i prin batere 1,0 1,0 Pilo i introdu i prin batere cu subsp lare în p mânturi nisipoase, cu condi iabaterii pe ultimul metru f r subsp lare

1,0 1,6

Pilo i introdu i prin vibrare în p mânturi: mijlocii si mari 0,8 1,0 fine 0,9 1,0 nisipoase saturate de îndesare medie pr foase 1,0 1,0 prafuri nisipoase 1,1 1,1 prgile nisipoase sau pr foase 1,2 1,1

argiloase cu indicele de consisten0,5 Ic 1

argile 1,4 1,1

argiloase cu indicele de consisten Ic 1 1,0 1,0

Tabelul 5P mânturi necoezive P mânturi coezive

Nisipuri Ic

Adâ

ncim

ea

de în

fige

re

Pietrimari medii fine

Nisip pr fos 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4

(m) qb;k (kPa) 3 7500 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 6004 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 7005 8800 6700 3100 2000 1300 8800 6200 4000 2800 2000 1300 8007 9700 6900 3300 2200 1400 9700 6900 4300 3300 2200 1400 85010 10500 7300 3500 2400 1500 10500 7300 5000 3500 2400 1500 90015 11700 7500 4000 2800 1600 11700 7500 5600 4000 2800 1600 100020 12600 8200 4500 3100 1700 12600 8200 6200 4500 3100 1700 110025 13400 8800 5000 3400 1800 13400 8800 6800 5000 3400 1800 120030 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 1300 35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 1400

OBSERVA II 1. Adâncimea de înfigere a pilotului se m soar de la nivelul terenului natural pân la nivelul bazei pilotului, când umpluturile sau decap rile prev zute nu dep esc 3m. Când umpluturile sau decap rile prev zute dep esc 3m, adâncimea de înfigere se m soar de la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3m fa de nivelul terenului natural. 2. Valorile qb;k din tabel pot fi folosite cu condi ia ca pilotul s p trund în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere sau alunecare) cel pu in 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construc iilor hidrotehnice i cel pu in 3m în cazul celorlalte construc ii. 3. Valorile qb;k din tabel sunt valabile pentru p mânturi cu ID 0,35 4. Pentru nisipuri mari i pietri uri, valorile qb;k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativ a vârfului pilotului în strat este t/d 15. Pentru valori t/d 15 rezisten a de proiectare corectat se calculeaz cu: qb;k cor = qb;k (0,7 + 0,02 t/d) [kPa] unde: t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietri a vârfului pilotului, în metri; d diametrul pilotului în planul bazei, în metri.




___________________________________________________________________________________________________


19/62

5. Pentru p mânturi nisipoase (cu excep ia nisipurilor mari prev zute la observa ia 4) i p mânturi coezive, valorile din tabel se pot folosi cu condi ia p trunderii v rfului pilotului pe o adâncime t/d 4.Pentru valori t/d 4 se calculeaz rezisten a normat corectat cu rela ia: qb;k cor = qb;k (0,5 + 0,125 t/d) 6. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consisten ei, valorile qb k, se ob in prin interpolare liniar .

Tabelul 6P mânturi coezive

P mânturi necoezive Ic

Adâ

ncim

ea

med

ie a

st

ratu

lui

mari si medii

fine pr foase 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3

(m) qs;k (kPa)1 35 23 15 35 23 15 12 5 2 2 42 30 20 42 30 20 17 7 3 3 48 35 25 48 35 25 20 8 4 4 53 38 27 53 38 27 22 9 5 5 56 40 29 56 40 29 24 10 6 7 60 43 32 60 43 32 25 11 7 10 65 46 34 65 46 34 26 12 8 15 72 51 38 72 51 38 28 14 10 20 79 56 41 79 56 41 30 16 12 25 86 61 44 86 61 44 32 18 - 30 93 66 47 93 66 47 34 20 - 35 100 70 50 100 71 50 36 22 -

OBSERVA II 1.Valorile qs;k se adopt pentru adâncimile medii, corespunz toare distan ei de la mijlocul stratului i pân la suprafa a terenului inând seama de obs. 2 de la tabelul 5.

In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor se face prin imp r irea in orizonturi de max. 2m. 2. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consisten ei valorile qs;k se ob in prin interpolare linear .3. Dac în limitele lungimii pilotului exist o intercala ie de p mânt puternic compresibil, de consisten redus (turb , mâl n mol etc.) de cel pu in 30 cm grosime, iar suprafa a terenului urmeaz a fi înc rcat (în urma sistematiz rii sau din alte cauze), valorile qs;k pentru stratul puternic compresibil i pentru cele de deasupra lui se determin astfel:

când supraînc rcarea este pân la 30 kPa, pentru toate straturile situate pân la limita inferioar a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k =0;

când supraînc rcarea este cuprins între 30 i 80 kPa , pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k din tabel multiplicat cu 0,4 i cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil qs;k = 5 kPa;

când supraînc rcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs;k din tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs;k = 5 kPa. 4. Dac pilotul str bate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile qs;k se iau din tabel cu semn negativ.

7.2.4.2.5 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan iexecuta i pe loc se exprim prin:

Rc,d = Rb,d + Rs,d=R Rb k

b

s k

s

, ,

2 2

=A qb b k

b

,

2

+U q ls k i

s

i,

2

(14)

unde:Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului




___________________________________________________________________________________________________


20/62

Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului

b;2 coeficient par ial de siguran dat în tabelul 7

s;2 coeficient par ial de siguran dat în tabelul 8 Ab suprafa a bazei pilotului U perimetrul sec iunii transversale a pilotului li lungimea pilotului în contact cu stratul iqs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i dat în tabelul 6 qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe bazValoarea caracteristic a presiunii pe baz , qb;k, se determin , dup caz, astfel: i) Pentru pilo ii de îndesare executa i prin batere sau vibropresare, valorile sunt date în tabelul 5 ii) Pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe p mânturi coezive, cu condi ia asigur rii p trunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egal cu cel pu indiametrul pilotului sau al bulbului: qb k, = Nc cu;d + d;1 D (15)unde: Nc factor de capacitate portant , Nc = 9 cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate

d;1 media ponderat , prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greut ilor volumice ale straturilor str b tute de pilot

D fi a real a pilotului (adâncimea la care se g se te baza pilotului, m suratde la nivelul terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul fundului albiei, inînd seama de adâncimea de afuiere)

iii) În lipsa datelor privind rezisten a la forfecare a stratului de la baza pilotului, se admite, pentru p mânturi coezive, utilizarea valorilor din tabelul 9 iv) Pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe straturi necoezive:

qb k, = ( d db N + d;1 Dc Nq ) (16)unde:

coeficient determinat în func ie de gradul de îndesare ID al p mântului de la baza pilotului, dat în tabelul 10

d valoarea de calcul a greut ii volumice a p mântului de sub baza pilotului

d;1 media ponderat , prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greut ilor volumice ale straturilor str b tute de pilot

db diametrul pilotului la nivelul bazei

N , Nq factori de capacitate portant determina i în func ie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioar , ’d, al stratului de la baza pilotului, da i în tabelul 11

Dc fi a de calcul a pilotului:

Dc = db dac D db

Dc = D dac D db

unde:

coeficient în func ie de gradul de îndesare ID al p mântului de la baza pilotului, dat in tabelul 10




___________________________________________________________________________________________________


21/62

OBSERVA IE Când deasupra stratului de p mânt necoeziv în care p trunde baza pilotului se afl un strat de umplutur recent ,necompactat sau de p mânt coeziv plastic moale sau plastic curg tor, sau un strat de turb , fi a D se considerdoar adâncimea pe care p trunde pilotul în stratul portant, iar la expresia qb k, definit prin rela ia (15) se adaug

termenul d;2 h unde d;2 este valoarea de calcul a greut ii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.

Tabelul 7 Tabelul 8Tipul p mântului

de la baza pilotului Tipul p mântului

din jurul pilotului coeziv necoeziv coeziv necoeziv

Tehnologiade betonare a pilotului

b2

Modul de execu ie a pilotului

s2

Cu tubaj introdus prin batere ibeton compactat prin batere

1,20 1,20 Betonare în uscat, inclusiv pentru pilot forat cu burghiu continuu (CFA)

1,20 1,20 Cu tubaj introdus prin vibrare ibeton compactat prin vibrare

1,70 1,20

Betonare sub ap- cu injec ie la baz 1,30 1,20 - f r injec ie la baz 1,45 1,30

Forat în uscat i netubat, cu tubaj recuperabil i cu burghiu continuu (CFA)

1,90 1,70

Betonare sub noroi Forat cu tubaj nerecuperabil 1,90 1,50 - cu injec ie la baz 1,45 1,30 Forat sub noroi 2,40 1,90 - f r injec ie la baz 1,90 1,50

Tabelul 9 IC

1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 Adâncimea

bazei pilotului (m) qb k, ( kPa)

3 700 600 500 400 300 250 200 5 800 700 600 500 400 300 300 7 900 800 700 600 500 400 350 10 1100 950 850 750 650 550 500 12 1250 1100 1000 900 750 650 550 15 1450 1300 1200 1050 900 800 650 18 1700 1500 1350 1200 1050 900 750 20 1850 1700 1500 1300 1150 1000 850 30 2650 2400 2100 1850 1600 - - 40 3600 3200 2800 2400 2000 - -

Tabelul 10 Tabelul 11ID ’d (o)

0,00…0,35 0,5 10 26 28 30 32 34 36 38 40 0,36…0,65 0,4 15 N 9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,00,66…1,00 0,3 20 Nq 18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0




___________________________________________________________________________________________________


22/62

7.2.5 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza încercarilor de impact dinamic

7.2.5.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.6.2.4 din SR EN 1997-1:2004.

7.2.5.2 Valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune se determin cu rela ia [7.10 SR EN 1997-1:2004]: Rc;d = (Rc;k) / t (17)unde:Rc;k = Min {(Rc;m)med / 5 ; (Rc;m)min / 6 }

unde:Rc;k valoarea caracteristic a lui Rc

Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe încerc ri(Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m

(Rc;m)min valoarea minim a lui Rc,m

5 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004

6 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004

7.2.6 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza formulelor de batere

7.2.6.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza formulelor de batere sunt date la 7.6.2.5 din SR EN 1997-1:2004.

7.2.6.2 În cazul pilo ilor purt tori pe vârf, b tu i într-un p mânt necoeziv, valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune se determin cu: Rc;d = (Rb;k) / b (18)unde:

b coeficient par ial de siguran : b = 1,4

Rb,k =aA aA aA

e

Q q

Q qQ H

2 2

0 220

00 0

,

unde:a factor ce depinde de tipul pilotului i condi iile de batere, dat în tabelul 12 A aria sec iunii pilotului (în cazul pilo ilor tubulari se consider suprafa a sec iunii

inelare) e refuzul pilotului (cm) Q0 greutatea berbecului (sau a p r ii care love te)q greutatea pilotului (inclusiv a c ciulii de protec ie i a p r ii sta ionare a

berbecului)H0 în l imea de c dere a berbecului (cm), stabilit conform tabelului 13 H1 m rimea cursei berbecului E0 energia de lovire a berbecului (kJ)OBSERVA IE Înc rcarea caracteristic pe baza datelor din încercarea pe cale dinamic a pilo ilor prefabrica i se poate determina i cu alte rela ii, dac în urma aplic rii acestora pentru diferite condi ii de teren se arat c se ob ine o concordan satisf c toare cu rezultatele încerc rilor statice.




___________________________________________________________________________________________________


23/62

Tabelul 12 Tabelul 13Tipul pilotului icondi iile de batere

a

(kPa) Tipul de berbec

Pilo iverticali

Pilo i înclina icu 3 : 1

Pilot din beton armat (cu c ciul de protec ie)

1500Berbec cu c dere libersau cu ac iune simpl

H0=H1 H0=0,8 H1

Pilot din lemn (f r c ciul de protec ie) 1000

Berbec diesel sau cu ac iune dubl H0=

100 0

0

E

QH0=

80 0

0

E

Q

7.2.6.3 Rebatere

Condi iile generale de determinare a num rului de pilo i care trebuie reb tu i sunt date la 7.6.2.7 din SR EN 1997-1:2004.

7.2.7 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza interpret rii ecua iei undei

Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza interpret rii ecua iei undei sunt date la 7.6.2.6 din SR EN 1997-1:2004.

7.2.8 Capacitatea portant ultim la compresiune a unui pilot care lucreaz în grup

Valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune a unui pilot care lucreaz în grup se determin cu:

Rc;g = mu Rc;d (19)unde:Rc;d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat mu coeficient de utilizare:

mu = 1 pentru pilo ii purt tori pe vârf i pilo ii flotan i de îndesare având fi aintegral cuprins în p mânturi necoezive

mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14 unde: r distan a minim (lumina) între 2 pilo i vecini r0 raza de influen a pilotului izolat în planul bazei:

r0 = li tg i

unde: li grosimea stratului i prin care trece pilotul

i = ( ’d /4)OBSERVA II 1. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite pân la mu = 1 în cazul în care tasarea probabil calculat a funda iei pe pilo i este în limitele acceptabile pentru construc ia respectiv .2. In straturile în care se consider posibil apari ia frec rii negative, = 0.

Tabelul 14r/r0 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8 mu 1,00 0,95 0,90 0,85 0,80 0,70 0,60




___________________________________________________________________________________________________


24/62

7.2.9 Capacitatea portant ultim la compresiune a grupei de pilo i

În cazul grupelor de pilo i se va lua în considerare i cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor i a p mântului aflat între pilo i care ac ioneaz ca un bloc, conform observatiei de la 7.2.1.2.

7.3 Rezisten a la trac iune a pilotului

7.3.1 Generalit i

7.3.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.3.1 din SR EN 1997-1:2004.

7.3.1.2 Rela ia general de verificare [7.12 SR EN 1997-1:2004] este:

Ft;d Rt;d (20)unde:Ft;d valoarea de calcul a trac iunii exercitat asupra unui pilot corespunz toare st rii

limit ultime Rt;d valoarea de calcul a lui Rt

7.3.2 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza înc rc rilor statice de prob pe pilo i

7.3.2.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei ultime la trac iune pe baza înc rc rilorstatice de prob pe pilo i sunt date la 7.6.3.2 din SR EN 1997-1:2004.

7.3.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezisten ei ultime la trac iune[7.14 SR EN 1997-1:2004] este:

Rt;k = Min {(Rt;m)med / 1 ; (Rt;m)min / 2 } (21)unde:Rt;k valoarea caracteristic a lui Rt

Rt;m valoarea m surat a lui Rt în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i(Rt;m)med valoarea medie a lui Rt,m

(Rt;m)min valoarea minim a lui Rt,m

1 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB:2007


7.3.2.3 Rezisten a la trac iune de calcul se calculeaz [7.13 SR EN 1997-1:2004] cu:

Rt;d = Rt;k / s;t (22)unde:Rt;d valoarea de calcul a lui Rt

Rt;k valoarea caracteristic a lui Rc

s;t coeficient par ial pentru rezisten a la trac iune a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB:2007




___________________________________________________________________________________________________


25/62

7.3.3 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza rezultatelor încerc rilor asuprap mânturilor.

7.3.3.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei ultime la trac iune pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mânturilor sunt date la 7.6.3.3 din SR EN 1997-1:2004.

7.3.3.2 Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune [7.15 SR EN 1997-1:2004] este dat de relatia 22.

7.3.3.3 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune [7.17 sau 7.18 SR EN 1997-1:2004] este:

Rt;k = Min {(Rt;cal)med / 3 ; (Rt;cal)min / 4 } (23)unde:Rt;k valoarea caracteristic a lui Rt

Rt;cal valoarea calculat a lui Rt pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului (Rt;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal

(Rt;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal



sauRs;k = As;i qs;i;k (24)unde:Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul iqs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i

7.3.3.4 Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a pilo ilor prefabrica i introdu i prin batere se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare static , cu:

Rt,d=Fl

s3

U

up

(25)

unde:

Fl, U, up, s3 conform semnificatiilor precizate la relatia 7

7.3.4 Rezisten a ultim la trac iune stabilit prin metode prescriptive

7.3.4.1 Rezisten a ultim la trac iune pentru pilo ii prefabrica i se determin cu:

RU q l

t d

s k i

m s

i

,

,

1

(26)

unde:

U, qs;i;k, li, s;1 conform semnificatiilor precizate la relatia 13

m coeficient par ial: m = 2,4




___________________________________________________________________________________________________


26/62

7.3.4.2 Rezisten a ultim la trac iune pentru pilo ii executa i pe loc se determin cu:

RU q l

t d

s k i

m s

i

,

,

2

(27)

unde:

U, qs;i;k, li, s;2 conform semnifica iilor precizate la rela ia 14

m coeficient par ial: m = 2,4

7.4 Deplas rile verticale ale funda iei pe pilo i (starea limit de exploatare normal

pentru structura suportat de pilo i)

7.4.1 Generalit i

7.4.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.1 din SR EN 1997-1:2004.

7.4.1.2 Trebuie evaluat deplasarea vertical (tasarea) funda iei pe pilo i pentru condi iile st rilor limit ale exploat rii normale i comparat cu valoarea tas rii acceptabile:

s sacc (28)unde:s deplasarea vertical (tasarea) funda iei pe pilo i estimat / calculatsacc deplasarea vertical (tasarea) acceptabil pentru structura suportat de pilo i

7.4.1.3 Metode analitice pentru calculul deplas rilor verticale ale funda iei pe pilo i, de felul celei indicate în anexa D, trebuie considerate ca aproximative.

7.4.2 Funda ia pe pilo i supu i la compresiune Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.2 din SR EN 1997-1:2004.

7.4.3 Funda ii pe pilo i supu i solicita i la trac iune Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.3 din SR EN 1997-1:2004.

8. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

8.1 Generalit i

8.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.7.1 din SR EN 1997-1:2004.

8.1.2 Rela ia general de verificare [7.19 SR EN 1997-1:2004] este:

Ftr ,d Rtr ,d (29)unde:Ftr ,d valoarea de calcul a înc rc rii transversale asupra unui pilot corespunz toare st rii limit

ultime Rtr;d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oric ror înc rc ri axiale de

compresiune sau de trac iune




___________________________________________________________________________________________________


27/62

8.2 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i

8.2.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i sunt date la 7.7.2 din SR EN 1997-1:2004.

8.2.2 Rezisten a de calcul la înc rcare transversal se calculeaz cu:

RR

tr d

tr k

tr

,

, (30)

unde:Rtr,k valoarea caracteristic a înc rc rii transversale, stabilit cu luarea în considerare a

factorului de corelare din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB:2007 în func ie de num rul înc rc rilor de prob

tr coeficient par ial: tr = 2

8.3 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza rezultatelor încerc rilor asupra terenului

i a parametrilor de rezisten ai pilotului

8.3.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei la înc rcare transversal pe baza rezultatelor încerc rilor asupra terenului i a parametrilor de rezisten ai pilotului sunt date la 7.7.3 din SR EN 1997-1:2004.

8.3.2 Calculul rezisten ei la înc rcare transversal a unui pilot lung, svelt poate fi efectuat folosind teoria unei grinzi înc rcat la o extremitate i rezemat pe un mediu deformabil, caracterizat printr-un modul al reac iunii laterale. În anexa A se prezint o metod de calcul a unui pilot izolat supus la o solicitare transversal (lateral , orizontal ), în ipoteza model riiterenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

8.4 Rezisten a la înc rcare transversal prin metode prescriptive

8.4.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezisten ei la înc rcare transversal a unui pilot se utilizeaz doar în fazele preliminare de proiectare.

8.4.2 Rezisten a caracteristic la înc rcare transversal a pilo ilor verticali în radiere joase se determin cu:

Rtr,k = 2

0

M

l

capîn cazul pilotului considerat încastrat în radier (31)

sau

Rtr,k = M

l

cap

0

în cazul pilotului considerat articulat în radier (32)

unde:l0 lungimea conven ional de încastrare; valorile l0 sunt date în tabelul 15 Mcap momentul încovoietor capabil al sec iunii pilotului, determinat conform

reglement rilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat




___________________________________________________________________________________________________


28/62

OBSERVA II 1. Rela iile pot fi utilizate în cazul când fi a, D, este mai mare decât 5l0

2. În cazul unei stratifica ii neomogene, l0 se stabile te ca medie ponderat (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunz toare straturilor întâlnite pe o adâncime egal cu 1,5 l0 , în care l0 reprezintvaloarea corespunz toare stratului de la suprafa .3. Nu se utilizeaz lungimea l0 din tabelul 15 la calculul s ge ii.

Tabelul 15 Barete, în func ie de direc ia for ei orizontale

Pilo i Paralelcu latura mare, l

Paralelcu latura mic , b

Tipul p mântului

l0

Nisipuri cu ID 0,35 ip mânturi coezive cu IC 0,5

4d 2,50l 4b

Nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65 ip mânturi coezive cu IC = 0,51÷ 0,75

3d 1,75l 3b

Nisipuri, nisipuri cu pietri cu ID 0.66 i p mânturi coezive cu IC = 0,76 ÷ 1,00

2d 1,25l 2b

P mânturi coezive cu IC 1,00 1,5d 1,00l 1,5b

8.4.3 Rezisten a de calcul la înc rcare transversal se determin cu:

Rtr,d =Rtr k

tr

, (33)

unde:

tr coeficient par ial: tr = 2

8.5 Deplasare transversal

8.5.1 Condi iile generale de determinare a deplas rii transversale sunt date la 7.7.4 dinSR EN 1997-1:2004.

8.5.2 În anexa B se prezint o metod de calcul spa ial al grupei de pilo i în ipoteza radierului rigid i a model rii terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A

PILO ILOR

9.1 Generalit i

9.1.1 Condi iile generale sunt date la 7.8 din SR EN 1997-1:2004.

9.1.2 Alc tuirea pilotului trebuie astfel conceput încât s fac fa tuturor situa iilor la care pot fi supu i pilo ii atât pe parcursul execu iei, inclusiv transportul i baterea dac este cazul, cât i în exploatare.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A · PDF filePentru valori t/d 4 se calculeaz rezisten...

Documents

Transcript of NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A · PDF filePentru valori t/d 4 se calculeaz rezisten...