Normativ Pentru Proiectarea, Executarea Si Exploatarea Instalatiilor de Ventilare Si Climatizare

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 179 (XXIII) — Nr. 504 bis Vineri, 15 iulie 2011

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismuluinr. 1.659/2011 privind aprobarea reglementării tehnice„Normativ pentru proiectarea, executarea șiexploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare”, indicativ I5—2010 ...................................................... 3–114

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI

O R D I Nprivind aprobarea reglementării tehnice „Normativ pentru proiectarea,

executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare”, indicativ I5—2010*)

În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare înconstrucții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările șicompletările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea schimbului deinformații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății informaționaleîntre România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 4 din 7 septembrie 2010 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generalădin cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și Avizul nr. 3 din 4 noiembrie 2010 al Inspectoratului General pentruSituații de Urgență,

în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ pentruproiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de ventilare șiclimatizare”, indicativ I5—2010, prevăzută în anexa care faceparte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,„Normativul privind proiectarea și executarea instalațiilor deventilare și climatizare”, indicativ I5—1998, și „Normativul privindexploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare”, indicativI5/2—1998, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice șiamenajării teritoriului nr. 55/N/1998, publicat în BuletinulConstrucțiilor nr. 6/1999, editat de Institutul Național deCercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor,„Instrucțiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sauîncălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale”, indicativI5/1—1994, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice șiamenajării teritoriului nr. 15/N/1994, publicat în Buletinul

Construcțiilor nr. 9/1994, precum și orice alte dispoziții contrareîși încetează aplicabilitatea.

Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la datapublicării.

*

Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordina fost adoptată cu respectarea procedurii de notificarenr. RO/741/2010 din 26 noiembrie 2010, prevăzută de Directiva98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informațiiîn domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, publicată înJurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 204 din 21 iulie1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a ParlamentuluiEuropean și a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în JurnalulOficial al Comunităților Europene nr. L 217 din 5 august 1998.

*) Ordinul nr. 1.659/2011 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.

p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,Gheorghe Nastasia,

secretar general

București, 22 iunie 2011.Nr. 1.659.

2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 504 bis/15.VII.2011

Anexa

la Ordinul MDRT nr................../ 2011

NORMATIV pentru

proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de ventilare i climatizare

Indicativ I 5 – 2010

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 504 bis/15.VII.2011 3

1

CUPRINS

1. Obiect, domeniu de aplicare, cerin e generale

2. Terminologie

3. Ventilarea cl dirilor

4. Climatizarea cl dirilor

5. Elemente generale de calcul

6. Componente generale ale sistemelor de ventilare/climatizare

7. Prevederi generale pentru echipamentele instala iilor de ventilare/climatizare

8. Solu ii de ventilare/climatizare pentru diferite destina ii de cl diri

9. M suri i solu ii pentru cre terea eficien ei energetice a instala iilor de

ventilare/climatizare

10. Executarea instala iilor de ventilare/climatizare

11. Punerea în func iune i recep ia instala iilor de ventilare/climatizare

12. Exploatarea, între inerea, reviziile i repara iile instala iilor de ventilare/climatizare

13. Anexele 1 8


2

1. Obiect, domeniu de aplicare, cerin e generale

1.1. Reglementarea tehnic are ca obiect proiectarea, executarea i exploatarea instala iilorde ventilare i de climatizare.

1.2. Prevederile reglement rii tehnice se aplic urm toarelor tipuri de cl diri, indiferent deforma de proprietate:

a) cl diri civile i industriale noi,b) cl diri civile i industriale existente, supuse unor lucr ri de modernizare, modificare,

transformare, consolidare, extindere, schimbare de destina ie, repara ii capitale ireabilitare termo energetic .

1.3. Fac excep ie de la aplicarea acestei reglement ri tehnice: instala iile de ventilare,climatizare i aer condi ionat destinate asigur rii condi iilor tehnologice de tip special (instala ii dincamere curate, instala ii de dezodorizare, instala ii de transport pneumatic, instala ii din mine,tuneluri i din construc ii agrozootehnice) precum i instala iile de r cire prin radia ie.

1.4. Prezenta reglementare tehnic nu trateaz proiectarea i executarea instala iilor pentruevacuarea fumului i a gazelor fierbin i în caz de incendiu (desfumare) sau a echipamentelor isistemelor protectoare, la care pericolul de explozie rezult exclusiv din prezen a substan elorexplozive sau a substan elor chimice instabile; sunt îns incluse prevederi care reglemententeazposibilitatea utiliz rii par iale sau totale a instala iilor de ventilare ale cl dirii pentru evacuareafumului i gazelor fierbin i.

1.5. La proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de ventilare i de climatizare trebuieîndeplinite condi iile de calitate i de performan , referitoare la urm toarele cerin e esen iale:

a) rezisten mecanic i stabilitate,b) securitate la incendiu,c) igien , s n tate i mediu,d) siguran în exploatare,e) protec ie împotriva zgomotului,f) economie de energie i izolare termic .

1.6. Prevederile acestei reglement ri tehnice urm resc aplicarea în domeniul instala iilor deventilare i climatizare a urm toarelor prevederi ale urm toarelor acte normative: Legea nr. 10/1995privind calitatea în construc ii, cu modific rile ulterioare, denumit Legea nr. 10/1995 i Legea nr.372/2005 privind performan a energetic a cl dirilor, cu modific rile ulterioare, denumit încontinuare Legea nr. 372/2005 i au un caracter obligatoriu pentru toate tipurile de construc iimen ionate la pct. 1.2.

1.7. Fac excep ie, acele prevederi în care este inclus explicit expresia „se recomand ”.

1.8. La proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de ventilare i climatizare din cl dirise au în vedere i prevederile corespunz toare din documentele cuprinse în anexa 1.

1.9. Cerin ele generale referitoare la proiectarea i executarea lucr rilor de instala ii deventilare i climatizare din cl diri sunt urm toarele:

a) instala iile de ventilare i climatizare se execut numai pe baza proiectului tehnic i adetaliilor de execu ie. Proiectul se elaboreaz de c tre proiectan i de specialitate, conformprevederilor legale în vigoare la data elabor rii proiectului;


3

b) proiectul se verific , în condi iile legii, de c tre verificatori de proiecte, atesta i, pe bazareglement rilor tehnice în vigoare la data elabor rii proiectului, pentru respectarea cerin eloresen iale stabilite de proiectant. Referatele de verificare ale proiectului fac parte integrant dinproiect;

c) proiectul de instala ii de ventilare i/sau climatizare se realizeaz pentru instala iileaferente categoriilor de cl diri înscrise la pct. 1.2.;

d) proiectul tehnic furnizeaz informa iile tehnice complete, sub form de piese scrise idesenate, privind dimensionarea, executarea lucr rilor, montajul echipamentelor/utilajelor,asigurarea cerin elor esen iale de calitate, teste, etc.;

e) detaliile de execu ie se elaboreaz pe baza proiectului tehnic avizat deinvestitor/beneficiar, dup alegerea echipamentelor/utilajelor i materialelor de instala ii deventilare i climatizare, pe baza caracteristicilor tehnice ale acestora. Detaliile de execu ie trebuie scuprind toate elementele necesare pentru execu ia instala iei, detaliind i particularizândinforma iile furnizate în proiectul tehnic;

f) proiectul tehnic, detaliile de execu ie i dup caz, dispozi iile de antier, emise pe parcursulexecut rii lucr rilor, trebuie s furnizeze toate datele necesare certific rii energetice a cl dirilor noisau a celor existente la care s au realizat lucr ri de modernizare, modificare, transformare,consolidare, extindere, schimbare de destina ie, repara ii capitale i reabilitare termo energetic ;

g) proiectul tehnic, detaliile de execu ie, instruc iunile de exploatare i dup caz, dispozi iilede antier, emise pe parcursul execut rii lucr rilor, se cuprind în cartea tehnic a construc iei, care sepred investitorului/proprietarului înainte de recep ia final a lucr rilor;

h) pentru obiectivele de investi ii noi, precum i pentru realizarea lucr rilor specifice deinterven ii la construc iile existente, finan ate total sau par ial din fonduri publice, fazele proiectuluivor fi conforme prevederilor legale în vigoare la data elabor rii proiectului.


4

2. Terminologie

2.1. Terminologia i nota iile utilizate în aceast reglementare tehnic sunt în concordan cutermenii i defini iile folosite în normele române ti din domeniul de activitate:

a) Legea nr. 10/1995, cu modific rile ulterioare i Legea nr. 372/2005, cu modific rileulterioare;

b) Metodologia de calcul al performan ei energetice a cl dirilor, MC001/2006;c) SR EN 12792:2004, Ventilarea în cl diri. Simboluri, terminologie i simboluri grafice;d) SR CEN/TR 12101 5:2007, Sisteme de control al fumului i gazelor fierbin i. Partea a 5 a:

Ghid de recomand ri func ionale i metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentruevacuarea fumului i gazelor fierbin i;

e) SR EN ISO 7730:2006, Ambian e termice moderate – Determinarea analitic iinterpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV i PPD i specificarea criteriilorde confort termic local;

f) SR CR 1752:2002, Instala ii de ventilare în cl diri. Criterii de proiectare pentru realizareaconfortului termic interior;

g) SR EN 12101 6:2005, Sisteme pentru controlul fumului i gazelor fierbin i. Partea a 6 a:Specifica ii pentru sisteme cu presiune diferen ial – Kituri;

h) O serie de termeni i defini ii sunt relua i i explica i cu scopul de a clarifica m rimile,conceptele, etc., la care se face referin în diferitele p r i ale acestei reglement ritehnice.

2.2. Calitatea aerului interior este caracteristica (însu irea) acestuia de a avea un con inut depoluan i care nu dep e te concentra iile sau dozele admise (asimilate de persoane în perioada deocupare), asigurând astfel igiena i s n tatea persoanelor.

2.3. Clapet antifoc dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe conducta(canalul) de ventilare care str punge un element de construc ie antifoc sau rezistent la foc, care esteîn pozi ie normal deschis i care este prev zut cu ac ionare automat i manual în caz de incendiu.

2.4. (1) Climatizarea este procesul prin care în interiorul înc perilor se asigur o temperaturcontrolat a aerului, indiferent de procesele termice din interiorul sau din exteriorul cl dirii.Climatizarea presupune înc lzirea i r cirea controlat a spa iilor. Prin climatizare se urm re terealizarea confortului termic al ocupan ilor din înc peri.

(2) Prin climatizare se poate realiza i controlul umidit ii aerului interior, dar nu este ositua ie implicit .

(3) În procesul de climatizare se poate trata i aerul proasp t necesar ventil rii; în acest caz,climatizarea este cuplat cu ventilarea.

2.5. Cl dire foarte pu in poluant o cl dire realizat din materiale cu emisii foarte mici depoluan i (ca de exemplu piatra, sticla, metalul) i în care nu se desf oar activit i cu emisii poluantei nu exist surse poluante (ca de exemplu fum de igar ). Informativ, emisiile (TCOV, formaldehid ,amoniac, etc.) sunt date în anexa C din standardul SR EN 15251:2007.

2.6. Cl dire pu in poluant o cl dire realizat din materiale cu emisii mici de poluan i i încare activit ile cu emisii poluante sunt limitate sau interzise. Informativ, emisiile (TCOV,formaldehid , amoniac, etc.) sunt date în anexa C la standardul SR EN 15251 :2007.

2.7. Cl dire poluant o cl dire care nu corespunde tipurilor de cl dire foarte pu in sau pu inpoluant .


5

2.8. Confortul termic este senza ia de bun stare fizic rezultat din faptul c schimbul dec ldur dintre corpul uman i mediul înconjur tor se realizeaz f r suprasolicitarea sistemuluitermoregulator.

2.9. Condi ionarea aerului este procesul prin care se realizeaz controlul temperaturii,umidit ii, vitezei i de cele mai multe ori i a purit ii aerului interior. Termenul este utilizat în specialpentru înc peri cu condi ii tehnologice speciale.

2.10. Eficien a ventil rii este o m rime adimensional care exprim în ce m sur aerul deventilare se amestec cu aerul interior din înc pere; se exprim ca raport între diferen a deconcentra ie de poluant (c ldur , umiditate, gaze) dintre aerul evacuat cEHA i aerul introdus cSUP idiferen a de concentra ie dintre aerul interior (din zona ocupat ) cIDA i aerul introdus cSUP:

V = (cEHA – cSUP)/(cIDA – cSUP)

2.11. Indicele de curent (DR) este o estimare a procentului de persoane nemul umite dincauza « curentului » produs de viteza i intensitatea turbulen ei aerului care produce inconfort, înanumite condi ii de temperatur .

2.12. Procentul de persoane nemul umite (PPD) este o estimare a procentului de persoanedintr un grup care are o anumit activitate i un anumit grad de izolare a îmbr c mintei, careconsider c nivelul de confort termic dintr o înc pere cu anumi i parametri, este nesatisf c tor.

2.13. Sarcina termic de calcul a înc perii (sensibil , latent , total ) reprezint fluxul dec ldur sensibil /latent /total , necesar a fi introdus sau extras din înc pere pentru a realiza stareainterioar de calcul; se determin corespunz tor condi iilor climatice de calcul i condi iilor interioarede exploatare de calcul (surse interioare care degaj c ldur ).

2.14. Sarcina termic de calcul a sistemului reprezint fluxul de c ldursensibil /latent /total , necesar a fi introdus sau extras de sistemul de instala ii deventilare/climatizare, pentru a realiza starea interioar de calcul; se determin corespunz torcondi iilor climatice de calcul i condi iilor interioare de exploatare de calcul (surse interioare caredegaj c ldur ). Sarcina sistemului nu reprezint suma sarcinii de calcul a înc perilor.

2.15. Sarcina termic (a înc perii/sistemului) reprezint fluxul de c ldursensibil /latent /total , necesar a fi introdus sau extras din înc pere la un moment dat, pentru arealiza starea interioar de calcul; se determin corespunz tor condi iilor climatice i condi iilorinterioare de exploatare, corespunz toare momentului de calcul.

2.16. Temperatura operativ a unei înc peri date, este temperatura uniform a unei înc periechivalente în care schimbul de c ldur prin convec ie i prin radia ie al unei persoane, este acela i cucel din înc perea dat ; pentru viteze ale aerului mai mici de 0,4 m/s i temperaturi medii de radia iemai mici de 500C; temperatura operativ se poate calcula ca media aritmetic dintre temperaturaaerului i temperatura medie de radia ie.

2.17. Tipurile de aer sunt denumite i notate dup rolul pe care îl are aerul, ca agent de lucrudin instala iile de ventilare/climatizare; acestea sunt definite conform tabelului 2 din SR EN13779:2007.

2.18. Ventilarea este procesul prin care intr (natural sau for at) aer proasp t în înc peri iprin care, din înc peri se elimin (natural sau for at) aerul poluat.


6

Astfel se realizeaz diluarea/eliminarea poluan ilor interiori: umiditate, gaze, vapori, praf, faptce constituie func ia (obiectivul) ventil rii. Prin ventilare se asigur calitatea aerului interior(limitarea concentra iei poluan ilor i a dozelor admise de poluan i).

Întotdeauna, pentru a realiza condi ia fizic de echilibru a debitelor de aer (suma debitelorintroduse i evacuate s fie nul ), exist un debit de aer care intr în înc pere, egal cu debitul de aercare iese din înc pere.

2.19. Valoare Limit de Expunere (VLE), este valoarea limit instantanee sau pe o perioadde 15 min. a concentra iilor unei substan e care nu trebuie dep it , pentru a nu afecta s n tatea.

2.20. Valoarea Medie de Expunere (VME), este valoare limit medie în timp a concentra iilorunei substan e, care nu trebuie dep it într un interval de 8 ore, pentru a nu afecta s n tatea.

2.21. Volet (clapet de desfumare), dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montatpe conductele (canalele) de evacuare a fumului în caz de incendiu, deschis în pozi ie de a teptare iprev zut cu ac ionare automat i manual în caz de incendiu.

2.22. Votul mediu previzibil PMV reprezint un indice care exprim senza ia previzibil deconfort termic a unui grup de persoane dintr o înc pere cu parametri da i, în anumite condi ii deactivitate i cu un grad de izolare termic a îmbr c mintei cunoscut.

2.23. Zona termic a cl dirii reprezint o parte dintr o cl dire care este caracterizat prinanumi i parametri ai ambian ei termice interioare i printr un anumit profil de varia ie a sarciniiitermice, rezultat din orientarea cl dirii, din modul de utilizare a spa iului ocupat, a distribu ieisurselor interioare de c ldur , etc.

2.24. Zona ocupat a unei înc peri este acea parte a înc perii în care se desf oaractivitatea în care trebuie s se asigure parametrii de calcul pentru calitatea aerului i confortultermic; distan ele fa de elementele de construc ie perimetrale care se respect la constituireazonei ocupate sunt stabilite conform paragraf 6.2 din standardul SR EN 13779:2007.

2.25. Conducte de aer – ansamblu format din piese cu diferite sec iuni prin care circul aerulde ventilare/climatizare între diferite p r i ale unui sistem (instala ii). În literatura român despecialitate se folosesc i termenii de „canale de aer” i „tubulatur de ventilare”. În prezentareglementare tehnic , elaborat pe baza standardelor europene din domeniu, se utilizeaz termenulde „conduct de aer” pentru sistemul în care circul aerul de ventilare/climatizare. Se recomandutilizarea termenului de canal de aer în cazul în care circula ia aerului se realizeaz prin elementeconfec ionate din beton sau zid rie.


7

3. Ventilarea cl dirilor

3.1. Cerin e pentru realizarea ventil rii

Calitatea aerului interior3.1.1. (1) În toate înc perile unei cl diri trebuie s se asigure calitatea aerului interior.(2) Calitatea aerului interior se asigur prin ventilare, în func ie de destina ia înc perii, de tipul

surselor de poluare i de activitatea care se desf oar în înc pere. În cazuri particulare, calitateaaerului se poate asigura prin mijloace (echipamente) speciale (filtre cu c rbune activ, aparate dedezodorizare, etc.); aceste situa ii nu fac obiectul prezentei reglement ri tehnice.

3.1.2. Pentru zona ocupat din înc perile civile, se stabilesc patru categorii de calitate aaerului interior (IDA1 – IDA4), men ionate în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Categorii de calitate a aerului interior(din SR EN 13779:2007)

Clasa de calitate a aerului interior DescriereIDA 1 Calitate ridicat a aerului interiorIDA 2 Calitate medie a aerului interiorIDA 3 Calitate moderat a aerului interiorIDA 4 Calitate sc zut a aerului interior

Încadrarea în categoriile IDA men ionate, se face în func ie de destina ia cl dirii, de activitatea

din înc peri, de tipul surselor de poluare, astfel,:a) pentru cl dirile civile în care principala surs de poluare o reprezint bioefluen ii emi i de

oameni, calitatea aerului în înc perile în care nu se fumeaz , se clasific , dup concentra ia de bioxidde carbon acceptat la interior, peste concentra ia exterioar , conform tabelului 3.2.

Tabelul 3.2. Categorii de calitate a aerului interior în func ie deconcentra ia de CO2 peste nivelul exterior

(din SR EN 13779:2007)

Categorie Nivelul de CO2 peste nivelul din aerul exterior, în ppm

Domeniu tipic Valoare prin lips

IDA 1 400 350

IDA 2 400 – 600 500

IDA 3 600 – 1000 800

IDA 4 1000 1200În cazul instala iilor de ventilare reglate în func ie de concentra ia de CO2 în aerul interior sau

în aerul evacuat, nivelul de CO2 va sta la baza regl rii instala iilor de ventilare func ie de prezen auman , în vederea men inerii categoriei de calitate a aerului.

b) în func ie de degaj rile de poluan i din înc perile civile, cl dirile se clasific (definite lapunctele. 2.5, 2.6, 2.7) în : cl diri foarte pu in poluante, cl diri pu in poluante i cl diri poluante.

c) pentru înc peri civile în care criteriile de ambian sunt determinate de prezen a uman ,calitatea aerului interior se va asigura prin debitul de ventilare (de aer proasp t) care se stabile te în


8

func ie de destina ia înc perilor, de num rul i de activitatea ocupan ilor precum i de emisiilepoluante ale cl dirii (emisii de la elementele de construc ie, finisaje, mobilier i sistemele deinstala ii), conform prevederilor de la pct. 5.4.3.

d) pentru înc peri f r o destina ie precis (de exemplu spa ii de depozitare), clasificareacalit ii aerului i respectiv debitul de aer de ventilare introdus, care poate fi exterior sau transferatdin alte înc peri, se stabile te în func ie de aria util a pardoselii, conform prevederilor de la pct.5.4.8.

e) pentru înc perile civile i industriale în care exist emisii de poluan i altele decâtbioefluen ii i emisiile cl dirii, calitatea aerului interior trebuie asigurat prin respectarea valorilor deconcentra ie admis în zona ocupat . În acest scop, concentra ia poluan ilor interiori i debitul de aerintrodus se calculeaz conform prevederilor de la pct. 5.4.4.

f) se consider c echipamentele de birou (computere, imprimante, copiatoare, monitoare),se caracterizeaz printr un grad de emisie neglijabil pentru substan e ca de exemplu: TCOV, HCHO,NH3 i produse cancerigene.

g) pentru concentra iile admise în zona ocupat din spa iile industriale se respect valorileindicate de Normele specifice referitoare la protec ia muncii.

h) pentru cl dirile civile, în anexa C din SR CR 1752:2002, sunt date o serie de valori indicativeprivind expunerea i riscul unor poluan i interiori.

i) în înc perile în care este permis fumatul, se vor respecta debitele de aer proasp tmajorate conform prevederilor de la pct. 5.4.3.

3.1.3. În func ie de nivelul de poluare din înc peri, calitatea aerului extras din înc peri seclasific în patru categorii (ETA1 – ETA4), conform tabelului 3.3.În cazul în care aerul extras provine din amestec de aer de categorii diferite, tot debitul de aer se vaconsidera ca având categoria ceamaimare.

3.1.4. Categoriile pentru aerul evacuat (EHA1 – EHA4) corespund categoriilor aerului extras i se aplicaerului dup realizarea unor eventuale epur ri. În cazul aplic rii unei trat ri în scopul epur rii aerului evacuat,metoda de tratare i eficien a procesului trebuie specificate în proiect.Aerul evacuat de clas EHA 1 nu poate fi niciodat realizat prin tratare.

3.1.5. Calitatea aerului evacuat din cl diri se clasific în patru categorii (EHA1 – EHA4),conform tabelului 4 din SR EN 13779:2007.

3.1.6. Calitatea aerului exterior se clasific în cinci categorii (ODA 1 – ODA 5), conformtabelului 3.4, luând în considerare recomand rile din paragraful 5.2.3 din SR EN 13779:2007. Dateindicative referitoare la nivelul de poluare a aerului exterior, se g sesc în anexa 6 din SR CR1752:2002; de asemenea, valori anuale ale nivelului de poluare sunt indicate în tabelul 6 din SR EN13779:2007.


9

Tabelul 3.3. Categorii de calitate a aerului extras din înc peri(din SR EN 13779:2007)

Categorie Descriere Exemple (informative)ETA1 Aer extras cu nivel sc zut de poluare

Aer provenit din înc peri în care surseleprincipale de emisie sunt materialele deconstruc ie i structur i aer din înc periocupate în care sursele principale deemisie sunt metabolismul uman imaterialele de construc ie i structur .Înc peri în care nu este permis fumatul

Birouri, spa ii pentru serviciipublice, s li de clas , s li deîntruniri, spa ii comerciale f rsurse de emisie particulare

ETA2Aer extras cu nivel moderat de poluare

Aer provenit din înc peri ocupate, carecon in mai multe impurit i decâtcategoria 1 din acelea i surse i/sau dinactivit i umane. Înc peri care intr înmod normal în categoria ETA 1 dar în careeste permis fumatul.

S li de mese, spa ii de prepararea b uturilor calde, spa ii dedepozitare în cl diri de birouri,camere de hotel, garderobe.

ETA3Aer extras cu nivel ridicat de poluare

Aer provenit din înc peri în caredegaj rile de umiditate, proceseletehnologice, substan ele chimice, etc. reducsubstan ial calitatea aerului.

Grupuri sanitare, saune, buc t rii,unelelaboratoare de chimie, centre decopiere, înc peri destinatefum torilor

ETA4Aer extras cu nivel foarte ridicat de poluare

Aer care con inemirosuri i impurit id un toare s n t ii într o concentra iemaimare decât valorile admise pentru aerulinterior din zonele ocupate.

Hote pentru uz profesional, gr tarei dispozitive locale de evacuare aaerului din buc t rii, garaje, tunelurii parc ri pentru ma ini, înc peri devopsit, înc peri pentru rufe murdare,înc peri pentru gunoi menajer,instala ii din cur torii, înc periutilizate intens pentru fumat ianumite laboratoare de chimie.

3.1.7. Aerul introdus în înc perile ocupate, trebuie s asigure, prin calitatea sa i prin debitulde aer, calitatea aerului interior din zona ocupat (sunt considerate dou categorii pentru aerulintrodus: SUP1 SUP2, conform tabelului 3.5).

Tabelul 3.4. Categorii de calitate a aerului exterior(din SR EN 13779:2007)

Categorie Descriere

ODA 1 Aer pur care con ine doar temporar particule de praf (de exemplu polen)ODA 2 Aer exterior cu concentra ie ridicat de particule de prafODA 3 Aer exterior cu concentra ie ridicat de poluan i gazo iODA 4 Aer exterior cu concentra ie ridicat de particule de praf i de poluan i gazo iODA 5 Aer exterior cu concentra ie foarte ridicat de particule de praf i de poluan i gazo i


10

Tabelul 3.5. Categorii de calitate a aerului introdus în înc peri(din SR EN 13779:2005)

Categorie Descriere

SUP1 Aer introdus care con ine numai aer exterior

SUP2 Aer introdus care con ine aer exterior i aer recirculat

Prevederi pentru conformarea cl dirilor ventilate

3.1.8. Conformarea cl dirii contribuie la cre terea confortului i la economie de energie.Economia de energie trebuie realizat pe baza concep iei de proiectare integrat , în func ie dedestina ia cl dirii, compactitatea sa, condi iile climatice, amplasament.

3.1.9. (1) Pentru realizarea unei ventila ii economice, prin conformarea cl dirii se urm re te:a) reducerea sarcinii termice a cl dirii,b) realizarea ventil rii naturale,c) ventilarea i r cirea controlat a cl dirii în timpul nop ii, vara,d) realizarea unei circula ii echilibrate a aerului în interiorul cl dirii.

(2) În scopul reducerii sarcinii termice a cl dirilor, se vor avea în vedere:a) realizarea unui raport convenabil între amprenta la sol i volumul cl dirii;b) proiectarea anvelopei cl dirii care s limiteze sarcina termic de înc lzire/ r cire, prin:

1. izolare termic a p r ii opace i vitrate a anvelopei,2. anvelop dubl , ventilat (integrat în strategia de ventilare a cl dirii),3. ferestre cu protec ie solar eficient i reglabil ,4. ferestre cu transmitan solar variabil , pentru controlul ilumin rii i limitarea

sarcinii termice de var .c) includerea în anvelop a unor elemente pasive sau active care s foloseasc energia

solar ;d) compartimentarea cl dirii, urm rind repartizarea surselor interioare care degaj

c ldur , umiditate i poluan i gazo i sau praf, astfel încât s nu se dep eascposibilitatea tehnic a sistemelor de a prelua aceste degaj ri.

(3) Pentru realizarea ventil rii naturale, în func ie de condi iile climatice, se va ac iona, dupcaz, pentru utilizarea energiei vântului în scopul activ rii ventil rii, sau pentru limitarea ac iuniivântului pentru a nu perturba ventilarea. Astfel:

a) se va urm ri ca, în jurul cl dirii, curen ii de aer sau vântul s fie bloca i sau devia i,permi ând construirea unui scenariu eficient de ventilare;

b) pentru utilizarea confortului adaptativ în cl dirile ventilate natural, se va creaposibilitatea ca ocupan ii s poat ac iona deschiderea ferestrelor i umbrirea suprafe elor acestora;

c) dac direc ia vântului dominant este paralel cu latura lung a cl dirii, este posibilrealizarea ventil rii utilizând vântul, prin mijloace arhitecturale sau prin tipul de deschidere atâmpl riei;

d) se vor putea crea goluri în fa ade, dispuse corespunz tor, pentru introducerea ievacuarea aerului din cl diri, proiectate pentru a asigura debitele necesare de ventilare. În acestegoluri se vor prevedea elemente de ventilare autoreglabile sau higroreglabile; este important s seevite orice fel de obstruc ionare a acestor goluri;

e) se vor putea crea goluri în elementele de compartimentare interioar pentru aechilibra circula ia aerului în interiorul cl dirilor, în func ie de schema de ventilare (traversant , cuexpunere simpl );

f) este important s se evite compartiment rile într un spa iu dezvoltat perpendicular pedirec ia vântului. Pe de alta parte, prin proiect pot fi prev zute înc peri cu dubl orientare, realizate


11

pe pere ii opu i i nu adiacen i, care conduc la îmbun t irea sistemului de ventilare natural ; sepoate opta pentru un plan deschis, “flexibil”, pentru a facilita mi carea aerului;

g) se vor putea prevedea, în func ie de solu ia de ventilare, co uri verticale, cu sec iunecare s asigure debitele de aer necesare;

h) se vor proiecta, dup caz, solu ii cu activare a tirajului, integrate în arhitectura cl dirii:1. extractoare statice (deflectoare);2. turnuri solare;3. turnuri de vânt;4. atrium uri;5. noduri de circula ie vertical rezolvate prin casa sc rii;6. co uri cu tiraj asistat prin înc lzire/umidificare a aerului, folosind energie solar .

(4) Pentru realizarea ventil rii naturale, se pot promova solu ii care s utilizeze capacitatea destocare/destocare a c ldurii în structura cl dirii, ca de exemplu:

a) supraventilarea i r cirea controlat a cl dirii în timpul nop ii, vara;b) proiectarea unor pardoseli prin care s circule aerul de ventilare.

3.2. Sisteme de ventilare

Tipuri de sisteme de ventilare

3.2.1. (1) Sistemele de ventilare au rolul de a introduce/extrage aerul în/din înc peri, pentru aasigura calitatea necesar a aerului interior.

(2) Aerul introdus poate fi aer proasp t sau aer transferat.

3.2.2. Dup diferite criterii, ventilarea se clasific în mai multe tipuri (figura 3.1).a) În func ie de energia care asigur deplasarea aerului, ventilarea poate fi natural ,

mecanic , sau hibrid .Ventilarea natural se realizeaz datorit diferen elor de presiune dintre interiorul i

exteriorul cl dirii, create de factori naturali: diferen e de temperatur i vânt.Ventilarea natural poate fi organizat sau neorganizat . În cazul ventil rii organizate,

sistemul de ventilare (deschideri, conducte) este conceput pentru a realiza cerin ele de calitate aaerului interior. Ventilarea neorganizat , numit i aerisire, se face ca urmare a neetan eit ilorcl dirii sau prin deschiderea ferestrelor.

Ventilarea mecanic se realizeaz prin mijloace mecanice (ventilatoare). În cazul ventil riihibride, pe circuitul de evacuare, mijloacele mecanice sunt puse automat în func iune atunci cândfactorii naturali nu pot asigura tirajul.

b) În func ie de num rul de circuite, instala iile de ventilare se clasific în instala ii cu uncircuit (monoflux) sau cu dou circuite (dublu flux).

La instala iile cu un circuit, se asigur vehicularea mecanic a aerului pe circuitul deintroducere sau de evacuare a aerului. La instala iile cu dou circuite atât introducerea cât ievacuarea aerului se realizeaz mecanic.

Ventilarea hibrid este o ventilare natural la care au fost introduse i mijloace mecanice devehiculare a aerului, care intr îns în func iune numai atunci când diferen ele de presiune create defactorii naturali sunt insuficiente pentru realizarea debitului de aer necesar.

c) În func ie de presiunea aerului din interiorul înc perilor, în raport cu presiuneaexterioar a acestora, instala iile sunt în suprapresiune, în depresiune sau echilibrate.Instala iile de ventilare mecanic cu un circuit sunt sau în depresiune (cu circuitmecanic de aspira ie) sau în suprapresiune (cu un circuit mecanic de introducere).


12

Instala iile cu dou circuite pot fi în depresiune, dac debitul introdus mecanic este mai micdecât cel evacuat, în suprapresiune, dac debitul introdus mecanic este mai mare decât cel evacuat,sau echilibrate, dac cele dou debite sunt egale.

d) Dup volumul spa iului ventilat de instala ie, se poate realiza o ventilare local (deexemplu prin aspira ie local ) sau general .

Prin folosirea ventil rii locale împreun cu ventilarea general , se ob ine ventilarea combinat .e) Dup modul de tratare a aerului, ventilarea poate fi simpl (f r tratare) sau cu

tratare; tratarea aerului poate fi simpl sau complex .

Figura 3.1. Clasificarea instala iilor de ventilare

Criterii generale de alegere a sistemelor de ventilare3.2.3. Alegerea sistemului de ventilare depinde de destina ia cl dirii, de activitatea

desf urat în interior, de climatul exterior, de categoria de cl dire din punct de vedere al polu riiinterioare, de categoria de calitate a ambian ei stabilit prin tema de proiectare. Prevederi în acestsens sunt introduse la pct. 3.1 din prezenta reglementare tehnic .

criteriu tratarea aerului

criteriu sursa de energie pentru circula ia aerului

VENTILARE MECANIC CU UNCIRCUIT (MONOFLUX)

CU DOU CIRCUITE (DUBLU FLUX)VENTILARENATURAL

VENTILAREHIBRID

CUTRATARE

criteriu volumul spa iului ventilat

VENTILARELOCAL

VENTILARECOMBINAT

VENTILAREGENERAL

ÎN DEPRESIUNE ÎN SUPRAPRESIUNE ECHILIBRAT

criteriu presiunea interioar din înc pere

FARTRATARE


13

3.2.4. În toate situa iile, alegerea sistemului trebuie f cut astfel încât s se ob in condi iilecerute de confort termic i de calitate a aerului interior, cu un consum minim de energie.

3.2.5. Sistemele de ventilare cu dou circuite (dublu flux) trebuie s fie prev zute cuechipamente de recuperare a c ldurii.

3.2.6. În func ie de presiunea interioar realizat de instala ia de ventilare din înc pere, sedefinesc 5 categorii pentru condi iile de presiune: PC1 – PC5. Aceste categorii, stabilite în absen avântului i a tirajului termic, sunt detaliate în tabelul 15 din SR EN 13779:2007.

3.2.7. Depresiunea i suprapresiunea create de sistemele de ventilare se stabilesc astfel încâtaerul s circule dinspre spa iile cu cerin e mai mari de calitate a aerului c tre spa iile cu cerin e decalitate mai sc zute. Pentru ansamblul zonei ventilate, trebuie s se realizeze echilibrarea debitelorde aer.

3.2.8. În situa ia unor degaj ri concentrate de poluan i este necesar realizarea unor sistemelocale de aspira ie. Aerul de compensare se va introduce dup caz, natural sau prin sistem general deventilare, asigurând înc lzirea sa în perioada rece a anului.


14

4. Climatizarea cl dirilor

4.1. Cerin e pentru realizarea climatiz rii

Confortul termic

4.1.1. Climatizarea are drept scop realizarea unei ambian e interioare care s r spundcondi iilor de calitate a aerului interior i de confort termic.

4.1.2. Pentru caracterizarea ambian ei interioare se stabilesc patru categorii, I – IV, conformtabelului 4.1.

Din punct de vedere al calit ii aerului interior, categoriile I – IV corespund claselor IDA1 –IDA4 definite la pct. 3.1.2.

Categoria I este recomandat pentru înc peri în care se afl , majoritar, persoane cumetabolism sc zut i cu dificult i de adaptare termic (de exemplu: persoane în vârst ).

4.1.3. Confortul termic este determinat de urm torii parametrii:a) temperatura aerului interior,b) temperatura medie de radia ie a suprafe elor cu care corpul uman schimb c ldur

prin radia ie,c) umiditatea relativ a aerului,d) viteza aerului interior,e) izolarea termic a îmbr c min ii,f) activitatea ocupan ilor, care determin c ldura degajat (metabolismul).

Tabelul 4.1. Categorii de ambian interioar(din SR EN 15251: 2007).

Categoriaambian ei

Caracteristici i domeniu de aplicare recomandat

I Nivel ridicat recomandat pentru spa iile ocupate de persoane foarte sensibile ifragile, care au exigen e specifice, ca de exemplu bolnavi, persoane cu handicap,copii mici, persoane în vârst

II Nivel normal recomandat cl dirilor noi sau renovate

III Nivel moderat acceptabil, recomandat în cl diri existente

IV Nivel în afara celor de mai sus; recomandat a fi acceptat pentru perioade limitatede timp

4.1.4. Confortul termic dintr o înc pere se exprim prin valoarea Votului Mediu Previzibil,PMV, care, pentru fiecare categorie de ambian , trebuie s fie cuprins în plaja de valori din tabelul4.2. Corespunz tor valorilor PMV, rezult procentul de persoane nemul umite, PPD. Valoarea PMV i,respectiv, categoria de ambian dorite, se stabilesc prin tema de proiect i trebuie men ionate îndocumenta ia tehnic .


15

Tabelul 4.2. Valori PMV i PPD corespunz toare categoriei de ambian interioar(din SR EN 15251:2007)

Categoria deambian

Starea de confort termic globalProcentul de persoane

nemul umitePPD%

Votul mediu previzibil

PMV

I < 6 0,2<PMV<0,2II < 10 0,5<PMV<0,5III < 15 0,7<PMV<0,7IV >15 PMV< 0,7 sau PMV>0,7

4.1.5. Pentru calculul valorii PMV i al procentului PPD se aplic metoda din paragraful 4 i 5din standardul SR EN ISO 7730:2006; m rimile de intrare necesare se determin în func ie deînc perea de calcul (suprafe e, izolare termic ), parametrii de calcul ai aerului interior, folosinddatele urm toare:

rezisten a termic a îmbr c min ii, din anexa C a standardului SR EN ISO 7730:2006;c ldura degajat de persoane (metabolismul), din anexa B a standardului SR EN ISO

7730:2006 sau din tabelul 25 al standardului SR EN 13779:2007;în înc perile climatizate în care nu se regleaz umiditatea, se va considera o valoare a

umidit ii relative a aerului de 50%.Calculul se face pentru înc perile reprezentative ale cl dirii climatizate, care se specific în

notele de calcul, împreun cu ipotezele care au fost adoptate.

4.1.6. În anumite condi ii de activitate i îmbr c minte, tipice unor destina ii de înc peri,considerând umiditatea relativ a aerului de 50% i viteze sc zute ale aerului din înc peri, calcululvalorilor PMV poate fi înlocuit prin calculul temperaturii operative. Valorile de temperatur operativpentru diferite destina ii i categorii de ambian sunt date în tabelul 4.3. Cu excep ia cazurilor cândse impune altfel, temperatura operativ specificat se consider în centrul înc perii la o în l ime de0,6 m deasupra pardoselii.Aceste valori de temperatur operativ pot fi considerate i ca valori de calcul, în locul temperaturiiinterioare de calcul, dac se utilizeaz metode de stabilire a sarcinii termice bazate pe temperaturaoperativ .


16

Tabelul 4.3. Temperaturi operative de confort(dup SR EN 15251:2007)

Tipul de cl dire sau înc pere Categoria temperatura operativ [0C]minim pentru

înc lzireÎmbr c minte 1,0 clo

maxim pentru r cire

Îmbr c minte 0,5 cloCl diri de locuit (camere de zi,dormitoare)activitate sedentar – 1,2 met

I 21,0 25,5II 20,0 26,0III 18,0 27,0

Cl diri de locuit (alte înc peri)

stând în picioare, mers – 1,5 met

I 18,0II 16,0III 14,0

Birouri individuale sau tip peisaj,s li de reuniune, auditorii,cofet rii, cafenele, restaurante,s li de clasactivitate sedentar – 1,2 met

I 21,0 25,5II 20,0 26,0

III 19,0 27,0

Cre e, gr dini e


I 19,0 24,5II 17,5 25,5III 16,5 26,0

Magazine mari


I 17,5 24,0II 16,0 25,0III 15,0 26,0

4.1.7. În situa iile în care exist exigen e deosebite referitoare la confort, se vor lua înconsiderare criterii suplimentare de evaluare a confortului termic: asimetria de radia ie, gradientul detemperatur pe vertical , curen ii de aer, temperatura pardoselii. Pentru evaluarea influen ei acestorcondi ii interioare asupra confortului, se vor aplica metodele de calcul de la paragraful 6 dinstandardul SR EN ISO 7730:2006.

4.1.8. În afara condi iilor de confort care constituie date de proiectare, proiectantul ibeneficiarul pot conveni i asupra perioadelor de timp în care valorile de proiectare pot fi dep ite(de exemplu ore pe zi sau zile pe an).

4.1.9. Pentru înc peri destinate unor activit i sedentare (cu metabolism cuprins între 1 i 1,3met: birouri, coli, etc.), ventilate dar neclimatizate, temperatura operativ acceptabil în înc peri sepoate verifica în func ie de condi iile climatice, dup procedura indicat în paragraful A2, anexa A, astandardului SR EN 15251:2007. Limitele de temperatur care rezult din aceast procedur suntvalabile numai dac ocupan ii au acces la deschiderea ferestrelor.

4.1.10. În domeniul de temperaturi prescrise pentru aerul interior (200 – 270C), umiditatearelativ poate varia între 30 i 70%. Efectul acestei umidit i se evalueaz prin calculul valorii PMV.

Nu trebuie ca umiditatea relativ s scad sub 30%; acest risc poate apare în situa ii de iarni, în aceste situa ii, se realizeaz umidificarea aerului.

Limita superioar de umiditate este stabilit la un con inut de umiditate de 12 g/kg, care nutrebuie dep it. Dac exist acest risc, se realizeaz uscarea aerului.

4.1.11. (1) Controlul umidit ii se realizeaz numai în cl dirile în care tipul activit ii necesitacest fapt (exemplu: muzee, laboratoare speciale, anumite s li din spitale, hale cu diferite procesetehnologice).


17

(2) Controlul umidit ii se mai poate realiza, la cererea scris a beneficiarului, în care trebuies men ioneze c a fost în tiin at asupra consumului de energie suplimentar care apare în acest caz.În tema de proiectare se va specifica în mod distinct care sunt înc perile în care se realizeazcontrolul umidit ii; aceste înc peri vor constitui o zon termic separat , alimentat dintr o centralde tratare a aerului dedicat zonei.

(3) În cl dirile civile în care se adopt controlul umidit ii, umiditatea relativ recomandat aaerului interior este dat în tabelul 4.4. Verificarea st rii de confort se va face tot prin calculul valoriiPMV, conform pct. 4.1.4.

Tabelul 4.4. Valori de umiditate recomandate pentru cl diri cu controlul umidit ii

Tipul cl dirilor/înc perilor Categoriaumiditate de calcul

pentru dezumidificare[%]

umiditate de calculpentru umidificare

[%]Spa ii în care umiditatea estelegat de prezen a umanSpa ii cu destina ii speciale(muzee, biserici, laboratoare)pot necesita alte limite

I 50 30II 60 25III 70 25IV > 70 20

4.1.12. Viteza medie a aerului (în sensul mediei temporale pentru m rimi turbulente) esterecomandat în tabelul 4.5, pentru un indice de curent DR cuprins între 10 i 20% i o intensitate aturbulen ei de 40%. Criteriul de verificare al st rii de confort va fi pentru orice situa ie, valoarea PMVcalculat conform pct. 4.1.4.

Tabelul 4.5. Viteze medii recomandate pentru mi carea aerului din înc peri(din SR EN 13779:2007)

Temperatura local a aeruluiTa (0C)

Domeniu tipic Valoare prin lips (DR=15%)

Ta = 20 de la 0,1 la 0,16 v 0,13Ta = 21 de la 0,1 la 0,17 v 0,14Ta = 22 de la 0,11 la 0,18 v 0,15Ta = 24 de la 0,13 la 0,21 v 0,17Ta = 26 de la 0,15 la 0,25 v 0,20

4.1.13. În anexele standardului SR EN ISO 7730:2006 sunt tabele cu valori calculate ale PMVpentru foarte multe combina ii de date de intrare; de asemenea este dat un program de calcul înlimbaj BASIC, pentru calcul numeric al Votului Mediu Previzibil PMV.

Nivelul sonor (de zgomot)

4.1.14. Pentru concep ia instala iilor de ventilare i climatizare zgomotul din spa iile interioareva fi evaluat prin nivelul de presiune acustic ponderat, A.

4.1.15. Zgomotul din instala iile în func iune este limitat la valorile din tabelul 4.6.Dac se poate controla func ionarea echipamentelor (exemplu: treapta de tura ie a

ventiloconvectoarelor), nivelul de presiune acustic cu acest echipament (ventiloconvector) înfunc iune, poate dep i valorile din tabel cu maxim 5 dB(A).


18

Tabelul 4.6. Nivel de presiune acustic admis pentru instala iile de ventilare i climatizare(dup SR EN 15251:2007)

Destina ia cl dirii Destina ia înc periiNivelul de presiune acustic [dB(A)]

Domeniu valoare prinlips

Locuin e Camer de ziDormitor

25 – 4020 35

3226

Cre e, gr dini e 30 45 40Spa ii cu public Auditorii, cinematografe

Biblioteci, muzeeTribunale

30 – 3528 3530 40

333035

Spa ii comerciale Magazine miciMagazine mari,supermarketuriS li mari de calculatoareS li mici de calculatoare

35 5040 50

40 6040 50

4045

5045

Spitale CoridoareS li de opera ieCabinete de consulta iiCamere de ziSaloane

35 4030 4825 3520 3525 40

4040303030

Hoteluri Recep ieSaloaneCamere (noaptea)Camere (ziua)

35 – 4535 – 4525 – 3530 40

40403035

Birouri Birouri miciBirouri tip peisajS li de conferin eBirouri compatimentate

30 – 4035 4530 – 4035 45

35403540

Restaurante CafeneaRestaurantBuc t rie

35 – 5035 5040 60

404555

Scoli S li de clasCuloareS li pentru profesori

30 – 4035 – 5030 40

354035

Sport Stadioane acoperitePiscine

35 – 5040 50

4545

General Toalete, vestiare 40 50 45


19

4.2. Sisteme de climatizare

Tipuri de sisteme de climatizare

4.2.1. Climatizarea cl dirilor asigur confortul termic în înc peri, pentru toat perioada anului.Climatizarea se poate realiza cu aparate sau agregate locale de climatizare sau prin sistemecentralizate.

4.2.2. (1) Sistemele centralizate de climatizare pot fi: sisteme „numai aer”, sisteme „aer ap ”,sau sisteme „aer agent frigorific” (cu detent direct ).

Acestea pot fi monozonale (deservesc o singur zon termic , de volum mare sau format dinmai multe volume mici) sau multizonale.

(2) Sistemele de climatizare „numai aer” se pot realiza în regim de joas presiune sau de înaltpresiune i pot func iona cu debit de aer constant sau variabil (sisteme VAV).

La sistemele de climatizare numai aer cu debit variabil trebuie introduse dispozitive devaria ie a debitului de aer care sunt: guri cu debit variabil sau diverse tipuri de variatoare iventilatoare cu debit variabil. Ele controleaz temperatura aerului interior prin modificarea debituluide aer care este refulat cu temperatur constant .

Sistemele de climatizare numai aer pot fi cu o conduct sau cu dou conducte de aer deintroducere.

Sisteme de climatizare cu o conduct de introducere sunt realizate în urm toarele variante:f r tratare zonal suplimentar , cu baterii de înc lzire i/sau baterii de r cire zonale sau cu baterii deînc lzire, r cire i clapete de amestec zonale i cu ventilatoare zonale.

Sistemele cu dou conducte de introducere sunt prev zute cu aparate de amestec; acesteaparate pot fi locale (pentru fiecare înc pere) sau zonale (s deserveasc o zon termic ) i pot fi cuunul sau cu dou ventilatoare de introducere.

(3) Sistemele de climatizare aer – ap pot func iona numai cu aer recirculat (decuplate deventilare) sau cu aer proasp t i recirculat. Dup num rul conductelor de ap , sistemele declimatizare aer – ap pot fi cu dou , trei sau patru conducte.

Dup tipul aparatelor terminale, sistemele pot fi cu ventiloconvectoare sau cu aparate carefolosesc principiul ejec iei (ejectoare sau grinzi de r cire). Reglarea aparatelor terminale se poate facepe partea de aer sau de ap .

Clasificarea sistemelor numai aer i aer ap se poate urm ri în figura 4.1.


20

Figura 4.1. Clasificarea sistemelor de climatizare „aer – ap ” i „numai aer”.

Criterii de alegere i prescrip ii privind concep ia sistemelor de climatizare4.2.3. Alegerea sistemelor de climatizare se face func ie de:

a. parametrii aerului interior ce trebuie realiza i în înc perile climatizate,b. num rul de zone ce urmeaz a fi climatizate;c. sarcina termic acestora;d. posibilitatea de alimentarea cu energie termic , electric , gaze naturale, etc;e. dimensiunile înc perilor tehnice i posibilitatea amplas rii echipamentului de

climatizare;f. nivelul de zgomot acceptat în înc perile climatizate;g. consumul de energie al sistemului;h. caracteristicile arhitecturale ale cl dirilor i înc perilor ce urmeaz a fi climatizate.

4.2.4. Sistemele de climatizare „numai aer” se vor alege de preferin pentru zone alecl dirilor unde debitul de aer de ventilare (aer proasp t) este mare i este comparabil cu debitul deaer necesar pentru preluarea c ldurii. Sistemul se utilizeaz pentru volume monozon unde se cereun nivel de zgomot redus.

4.2.5. În situa ia în care sarcina termic are varia ii mici în timpul orarului de func ionarezilnic, se va folosi un sistem de climatizare „numai aer” cu debit constant. Acela i sistem se va alege iîn cazul înc perilor cu sarcina termic variabil , dac din înc peri trebuie realizat o evacuare dedebit constant .

sisteme cu debit de aerconstant sau variabil

AER AP

cu sau f r aerprimar (proasp t)

cu reglare pepartea de apsau de aer

NUMAI AER

cu 1 ventilator derefulare

cu 2 ventilatoarede refulare

cu 1 conduct de aer deintroducere (cald sau rece)

cu 2 conducte deintroducere: cald+rece

cu ventiloconvectoare

cu ejectoare(inclusiv grinzi de

r cire)

sisteme cu presiunejoas sau înalt

cu 2, 3 sau 4conducte de apcald sau/ i rece

f r tratare zonalcu baterii de încalzire zonalecu baterii de încalzire i r cire

zonalecu ventilatoare zonale


21

4.2.6. Se va evita utilizarea sistemului de climatizare „numai aer” cu o conduct , cu bateriizonale sau cu ventilatoare zonale, care nu pot realiza parametrii interiori în perioadele de tranzi ie.

4.2.7. În înc perile cu varia ii mari ale sarcinilor termice se poate alege un sistem declimatizare „numai aer” cu debit variabil, cu condi ia s se realizeze în orice moment al orarului defunc ionare, ventilarea corect a spa iilor.

4.2.8. Sistemele de climatizare „numai aer” cu debit variabil nu sunt indicate a fi folosite:a. în înc peri unde varia ia debitului de aer i implicit a vitezei din înc pere ar crea zone

neventilate ce ar putea provoca deregl ri ale proceselor ce se desf oar în înc perileclimatizate;

b. în înc peri unde instala ia este vizibil i echipamentele VAV nu pot fi amplasate;c. în cl diri unde conductele de aer, chiar i în varianta de înalt presiune, nu pot fi

amplasate;d. pentru înc peri unde distribu ia aerului se face cu conducte de aer din material textil;e. sistemele de climatizare „aer – ap ” i „aer agent frigorific” se vor folosi în cl diri cu

înc peri cu în l ime mic , unde debitul de ventilare este mult mai mic decât cel pentruacoperirea sarcinii termice.

4.2.9. În cazul utiliz rii sistemelor de climatizare „aer – ap ” i „aer agent frigorific”, cl direava avea un sistem de introducere i un sistem de evacuare a aerului de ventilare.

4.2.10. Datorit disponibilului redus de presiune al aparatelor terminale de tipejectoconvector, se va evita utilizarea acestor sisteme în înc peri cu în l imi mari unde sunt necesarejeturi cu b taie lung .

Sistemul de climatizare „numai aer”4.2.11. Pentru utilizarea corect a sistemului „numai aer” se va realiza o zonare termic a

cl dirii care const în gruparea înc perilor care au: aceea i orientare, acela i orar de func ionare isunt apropiate între ele. O zon termic poate avea i o singur înc pere.

4.2.12. La cl diri cu suprafa a foarte mare se vor crea zone de separare cu suprafa a de maxim2300 m2, care vor fi climatizate cu sisteme ce pot fi închise independent de alte zone. Într o zon deseparare pot exista mai multe zone termice.

4.2.13. Agregatul central de tratare va realiza amestecul dintre aerul proasp t i aerulrecirculat i îl va trata pân la o anumit temperatur ; aerul va fi tratat pân la parametrii necesarizonei, cu echipamentul zonal; agregatul se va amplasa astfel ca traseele conductelor de aer c trezonele cl dirii s fie aproximativ egale.

4.2.14. Agregatul va avea posibilitatea de acces pentru cur area bateriilor de r cire iînc lzire.

4.2.15. Agregatul va avea un sistem de reglare al raportului dintre aerul proasp t i aerulrecirculat care poate fi de tipul: tot sau nimic, func ie de calitatea aerului interior, sau cu reglajprogresiv, func ie de temperatura aerului exterior.

4.2.16. Reglajul tot sau nimic se face pentru înc peri ocupate intermitent i unde num rul depersoane este tot timpul acela i.


22

4.2.17. Reglajul debitului de aer proasp t func ie de calitatea aerului interior se face înînc perile unde num rul de persoane este variabil i unde este indicat ca debitul de aer proasp t sfie variabil, func ie de num rul de persoane din înc pere.

4.2.18. Reglajul debitului de aer proasp t prin compararea temperaturii aerului exterior iinterior se face în cazul în care se urm re te o economie de energie maxim i o calitate a aeruluiinterior ridicat .

4.2.19. Toate echipamentele utilizate vor avea marcaj CE sau Agrement Tehnic, sau care auperforman e echivalente i sunt comercializate legal într un Stat Membru al Uniunii Europene sau înTurcia, ori sunt fabricate legal într un stat EFTA, parte la codul privind Spa iul Economic European,tipul certificatului de conformitate urmând a se indica în documenta ia instala iei, cuprins în Carteatehnic a construc iei.

Sistemul de climatizare „numai aer” cu debit constant4.2.20. Sistemele de climatizare cu o conduct vor fi utilizate pentru cl diri care nu necesit

controlul umidit ii relative i unde se permit varia ii ale temperaturii între înc perile acelea i zonetermice. Ele controleaz temperatura interioar din înc perile climatizate prin introducerea unuidebit de aer constant cu o temperatur variabil .

4.2.21. Se va evita utilizarea sistemului cu o conduct de aer la cl diri unde se dore tereglarea temperaturii aerului interior în limite relativ strânse în toate înc perile climatizate i laînc peri unde profilul de varia ie a sarcinii termice este mare în timpul zilei, înc peri care au în timpulzilei, nevoie de c ldur sau de frig.

4.2.22. Conductele de aer la sistemele de climatizare cu o conduct vor fi dimensionate depreferin în regim de joas presiune care conduce la un consum mai redus de energie i are un nivelredus de zgomot.

4.2.23. Leg turile dintre conducte i gurile de aer se pot face cu racorduri rigide sau flexibile.În acest cazul racordurilor flexibile, lungimea acestora nu va dep i 2m.

4.2.24. Echipamentele de tratare zonal la sisteme de climatizare cu o conduct , baterii deînc lzire i/sau r cire zonale i centralele cu ventilator zonal, se vor amplasa la intrarea în zonatermic sau în centrul de greutate al acesteia.

4.2.25. În cazul sistemului cu baterii de înc lzire, r cire i clapete de amestec, echipamentulzonal se poate amplasa chiar în agregatul de tratare, dac num rul de zone este redus. În acest caz seva folosi un agregat de tratare multizonal.

4.2.26. Echipamentele de tratare zonal (baterii de înc lzire i r cire) se vor dimensionapentru a se ob ine temperatura de refulare a aerului necesar în zona termic pe care o deservesc.

4.2.27. (1) Amplasarea traductorului de temperatur se va face într o camer reprezentativdin zona climatizat , sau în conducta de recirculare a aerului.

(2) Amplasarea traductorului în camera reprezentativ se va face atunci când toate înc perileau o varia ie similar a sarcinii termice.

(3) Pentru zonele unde înc perile au varia ii diferite ale sarcinii termice, traductorul detemperatur se va monta în conducta de recirculare.


23

4.2.28. Dac se dore te un control al temperaturii în toate înc perile climatizate ale cl dirii seva utiliza un sistem de climatizare „numai aer” cu dou conducte.

4.2.29. La sistemul „numai aer” cu dou conducte, cele dou conducte de aer vor fidimensionate la întreg debitul de aer al cl dirii.

4.2.30. Pentru a se reduce volumul ocupat de aceste conducte în cl dire, la sistemele „numaiaer” cu dou conducte, se recomand utilizarea sistemelor de climatizare de medie sau de înaltpresiune.

4.2.31. Aparatele de amestec utilizate la sistemele „numai aer” cu dou conducte pot fi cureglaj direct sau indirect.

4.2.32. Aparatele de amestec vor fi izolate termic i fonic astfel încât nivelul de zgomot înînc perile climatizate s nu fie dep it.

4.2.33. Alegerea aparatelor de amestec se va face astfel încât s se asigure debitul de aer pefiecare înc pere în parte. Pentru înc peri mari se pot alege mai multe aparate de amestec de acela itip care s realizeze debitul dorit.

4.2.34. Leg turile dintre conductele de aer i aparatele de amestec se vor face cu conducteflexibile, izolate termic, cu o lungime de maxim 2 m.

4.2.35. Pentru reglarea temperaturii aerului interior la sistemele „numai aer” cu douconducte, se pot utiliza ca metode de reglare:

a) metoda temperaturii aerului rece constant tot timpul anului i a temperaturii aerului caldvariabil , func ie de temperatura aerului exterior,

b) sau metoda celor dou temperaturi variabile, func ie de temperatura aerului exterior, tottimpul anului.

Sistemul de climatizare „numai aer” cu debit variabil4.2.36. Dispozitivele terminale de introducere a aerului în înc peri trebuie s asigure varia ia

debitului introdus i sunt de tipul: guri de aer cu debit variabil, variatoare de aer simple, variatoare cuinduc ie i variatoare cu ventilatore auxiliare i se utilizeaz astfel:

a) Gurile de aer cu debit variabil se vor utiliza în înc peri unde varia ia vitezei de refularenu influen eaz în mod deosebit procesele ce au loc în acele înc peri.

b) În înc perile unde se dore te o distribu ie uniform a aerului se vor utiliza variatoarede aer cu induc ie i variatoare cu ventilator auxiliar.

c) În înc perile unde se vor folosi variatoare simple pentru distribu ia aerului, vor fiutilizate guri recomandate pentru debit variabil.

d) La zonele perimetrale ale cl dirii unde este nevoie în situa ia de iarn de înc lzire, sevor folosi variatoare de debit cu baterii de înc lzire.

4.2.37. Alegerea dispozitivelor de varia ie a debitului de aer în înc perile climatizate se va faceastfel încât:

a) s asigure un debit de aer adecvat înc perii respective;b) s acopere întreaga sarcin termic a înc perii;c) s utilizeze acela i sistem de automatizare pentru toate variatoarele utilizate în

cl dire.


24

4.2.38. Dac se utilizeaz guri de aer cu debit variabil acestea trebuie s evite riscul descurtcircuitare a aerului între gurile de introducere i cele de evacuare (extragere) a aerului dinînc peri.

4.2.39. Toate dispozitivele de varia ie a debitului trebuie s poat realiza debitul minim cares asigure circula ia aerului în înc perile climatizate.

4.2.40. Se va evita utilizarea variatoarelor de debit cu ventilator auxiliar în înc peri undenivelul de zgomot trebuie s fie redus.

4.2.41. Agregatul de tratare a sistemelor cu debit variabil va avea aceea i configura ie ca celede debit constant. Ventilatorul agregatului va avea un sistem de varia ie a debitului de aer folosind: oclapeta de by pass, o rama cu jaluzele reglabile simultan pe aspira ia ventilatorului, sau un ventilatorcu tura ie variabil .

4.2.42. Varia ia debitului în sistem se va realiza între debitul minim care trebuie s fie egal cudebitul minim de aer proasp t i debitul nominal. Debitul de aer nominal al agregatului va fideterminat pentru întreaga cl dire luând în considerare sarcina termic a cl dirii calculat conformsubcapitolului 5.3 din prezenta reglementare tehnic . Debitele de aer ale înc perilor, necesarepentru alegerea variatoarelor de debit, se vor calcula pentru fiecare înc pere în parte luând înconsiderare sarcinile termice ale acestora.

4.2.43. Varia ia debitului de aer va fi comandat de sistemul de reglare, în func ie desemnalele primite de la senzorii de presiune static amplasa i în sistem.

4.2.44. Amplasarea senzorilor de presiune static se va face astfel încât economia de energieîn sistem s fie maxim .

4.2.45. Se va evita utilizarea sistemelor de climatizare cu o conduct de aer care nu pot realizar cirea sau înc lzirea în timpul unei zile, în înc perile unde varia ia sarcinii termice este mare.

4.2.46. Alimentarea cu aer a gurilor de aer cu debit variabil se poate face cu racorduri rigidesau flexibile izolate. Racordurile flexibile vor avea o lungime maxim de 2 m.

Climatizarea „aer – ap ”4.2.47. Sistemele de climatizare „aer – ap ” pot func iona numai cu aer recirculat (decuplate

de sistemul de ventilare) sau cu aer proasp t i recirculat. Dup num rul conductelor de ap ,sistemele de climatizare aer – ap pot fi cu dou , trei sau patru conducte.

4.2.48. Dup tipul aparatelor terminale, sistemele pot fi cu ventiloconvectoare sau cu aparatecare folosesc principiul ejec iei (ejectoare sau grinzi de r cire).

Climatizarea cu ventiloconvectoare4.2.49. Sistemul de climatizare cu ventiloconvectoare se poate utiliza la înc peri cu în l imea

de 2,5 – 5 m cu destina ia de: blocuri de locuin e, vile, hoteluri, spitale, restaurante, cofet rii,braserii, b nci, s li de edin e, discoteci, amfiteatre, laboratoare, cl diri administrative, industria demecanic fin , aeronautic , electronic .

4.2.50. Trebuie evitat utilizarea ventiloconvectoarelor în înc peri cu sarcini termice mari(peste 23 W/m3), umiditate de peste 80 %, praf sau noxe precum i în s li cu cerin e acusticedeosebite (teatre, cinematografe, opere, filarmonici, s li de înregistrare audio video, etc.).


25

4.2.51. La amplasarea ventiloconvectoarelor va ine cont de: arhitectura cl dirii; posibilit ilede alimentare cu agent termic, nivelul de zgomot admis în înc perile climatizate, posibilit ile deevacuare a condensului.

4.2.52. Ventiloconvectoarele carcasate se pot amplasa în înc peri unde nu exist spa iusuficient în tavanul fals i unde exist parapet cu o în l ime suficient pentru a mascaventiloconvectoarele.

4.2.53. Se va evita utilizarea ventiloconvectoarelor carcasate în spa iile cu deschideri mari,montate pe pere ii exteriori ai cl dirii, unde acestea nu pot realiza o distribu ie uniform a aeruluitratat.

4.2.54. Pentru aceste spa ii se vor utiliza ventiloconvectoare necarcasate, cu disponibil depresiune suficient pentru ca distribu ia aerului s se fac printr o re ea cu guri de aer. Se poate utilizaorice tip de gur de refulare cu respectarea prevederilor de la pct. 6.1.8 6.1.9 din prezentareglementare tehnic .

4.2.55. Recircularea aerului se va face prin guri racordate la aspira ia ventiloconvectorului; nueste admis aspira ia direct din tavanul fals.

4.2.56. Alegerea gurilor de aer i a conductelor de recirculare trebuie f cut astfel încâtpierderea de sarcin s nu dep easc disponibilul de presiune al ventilatorului, de obicei maximum40 Pa.

4.2.57. Debitul de aer dintr o înc pere, se stabile te corespunz tor treptei de tura ie medie aventiloconvectoarelor, conform pct. 5.4.19 din prezenta reglementare tehnic .

4.2.58. Evacuarea condensului se va face prin conducte proprii de evacuare; la racordarea lortrebuie s nu existe posibilitatea p trunderii gazelor din sistemul de canalizare, în înc peri. Diametrulminim folosit va fi de 32 mm. Conductele de evacuare a condensului nu vor fi izolate termic.

4.2.59. Alimentarea cu agent termic se va face în sistemul cu dou sau patru conducte.

4.2.60. Alegerea ventiloconvectoarelor se va face astfel încât s se asigure integral necesarulde c ldur i de frig al înc perii sau a zonei climatizate din cl dire.

4.2.61. Sarcina termic de alegere a ventiloconvectoarelor se stabile te dup cum urmeaz :a) sarcina sensibil se determin pe baza bilan ului termic al înc perii (sau al zonei

climatizate),b) sarcina total include sarcina sensibil i c ldura degajat la condensarea vaporilor de

ap pe suprafa a bateriei de r cire.

4.2.62. Sarcina termic a ventiloconvectoarelor va fi m rit dup caz cu sarcina necesarpentru r cirea sau înc lzirea aerului proasp t.

4.2.63. Se recomand ca ventiloconvectoarele alese s realizeze sarcina termic i frigorificnecesare pentru înc perea respectiv , pe treapta de tura ie medie.


26

4.2.64. Ventiloconvectoarele utilizate vor trebui:a) s asigure debitul de aer exterior necesar pentru înc perile care nu au un sistem de

introducere independent de aer proasp t;b) s asigure reglarea temperaturii aerului interior pentru fiecare înc pere în parte;c) s asigure un nivel de zgomot corespunz tor destina iei înc perii.

4.2.65. Num rul de ventiloconvectoare i amplasarea acestora se va stabili astfel ca jeturile deaer s asigure uniformitatea distribu iei aerului în înc pere, evitând crearea unor zone de disconfortdatorit curen ilor de aer.

4.2.66. La alegerea ventiloconvectoarelor va ine cont, când este posibil, de eventualitatearecompartiment rii spa iului climatizat .

4.2.67. Alimentarea cu aer exterior se poate face prin:a. „kituri de aer proasp t , în cazul în care ventiloconvectoarele sunt amplasate pe un

perete exterior în care se pot practica orificii; acestea vor avea protec ie antiînghe ;b) ”instala ii individuale de aer proasp t”, care pot folosi pentru tratarea aerului

ventiloconvectoare sau agregate locale de tratare, dimensionate pentru a trata aerulpân la temperatura interioar ; aceste instala ii vor avea protec ie antiînghe ;

c) ”instala ii centralizate de aer proasp t” care vor fi dimensionate pentru a trata aerulpân la temperatura interioar ;

d) ventilare natural organizat .

4.2.68. În cazul utiliz rii unei „instala ii centralizate de aer proasp t”, introducerea aerului seface prin racorduri la plenumul de aspira ie al ventiloconvectoarelor sau la dispozitivele care introducaerul direct în înc pere.

4.2.69. Conductele de agent termic se vor izola termic. Izola ia conductelor de ap r cit se vaface astfel încât pe suprafa a exterioar a izola iei s nu se produc condens. Izola ia termic trebuies fie impermeabil la vaporii de ap pentru a nu se produce condens pe suprafa a exterioar aconductelor. Conductele vor fi protejate anticorosiv.

Climatizarea cu aparate de induc ie (ejectoconvectoare, grinzi de r cire)4.2.70. La utilizarea acestui tip de sistem, prepararea aerului proasp t se va face în instala ii

centralizate. Debitul de aer proasp t se va calcula conform pct. 3.1.1 3.1.2. din prezentareglementare tehnic ; dac debitul de aer primar necesar pentru func ionarea ejectoconvectoarelordin sistem este mai mare decât debitul necesar de aer proasp t, acesta va fi asigurat prin amestec cuaerul interior.

4.2.71. Debitul de aer primar va fi distribuit c tre ejectocovectoare/grinzi de r cire princonducte izolate termic i fonic.

4.2.72. Având în vedere caracteristicile ejectoconvectoarelor, sistemul se va folosi:a) în înc peri cu degaj ri reduse de praf,b) la cl diri unde exist parapet pentru montajul ejectoconvectoarelor.

4.2.73. Dac înc perile au spa ii interioare mari, sistemul cu ejectoconvectoare se poatecombina cu grinzi de r cire.

4.2.74. Grinzile de r cire pot fi amplasate în interiorul înc perilor, aparent sau în tavanul falsal acestora.


27

4.2.75. Sistemul de climatizare va avea o conduct de evacuare a condensului realizatconform pct. 4.2.58 din prezenta reglementare tehnic .

Climatizarea cu pompe de c ldur pe bucl de ap4.2.76. Sistemul se recomand la cl diri mari, cu înc peri distribuite pe zone termice care au

simultan cerin e de înc lzire i r cire.

4.2.77. Agentul termic folosit la acest sistem de climatizare este apa care se vehiculeaz întrun circuit închis care constituie o „bucl de ap ”.

4.2.78. În situa ia de iarn , pompa de c ldur utilizeaz ap cu o temperatur de cca. 20°C dela bucla de ap i o r ce te pân la o temperatur de cca. 16°C.

4.2.79. În situa ia de var sistemul func ioneaz în regim de r cire, când utilizeaz ap cu otemperatur de cca. 30°C, din bucla de ap i o înc lze te pân la temperatura de 36°C.

4.2.80. În situa ia de iarn apa este men inut pe conducta de ducere la o temperatur maimare de 16°C cu ajutorul unei surse de c ldur . Temperatura pe conducta de întoarcere este limitatinferior din motive de condensare a vaporilor de ap din aerul interior i prin urmare conductele nuse vor izola.

4.2.81. În situa ia de var un turn de r cire în circuit închis sau deschis va men inetemperatura apei din bucl mai mic de 35°C.

4.2.82. Pentru climatizarea unor înc peri mari, se utilizeaz una sau mai multe pompe dec ldur . Ele recircul aerul din înc pere i îl aduc la parametrii necesari pentru a asigura temperaturaaerului interior în limitele prescrise.

4.2.83. Pompele de c ldur pot fi carcasate, care se monteaz aparent, similarventiloconvectoarelor, sau necarcasate, care se monteaz în tavane false sau spa ii tehnice specialamenajate (la debite mari).

4.2.84. La montajul pompelor de c ldur se va avea în vedere posibilitatea de acces pentruopera iile de între inere.

4.2.85. Sistemul va avea o instala ie de aer proasp t dimensionat conform pct. 5.4.3 dinprezenta reglementare tehnic .

4.2.86. Aerul proasp t va fi introdus conform pct. 4.2.67 din prezenta reglementare tehnic .

4.2.87. Pentru fiecare pomp de c ldur se monteaz vane de reglare i de echilibrare cuposibilitatea de m surare a debitului de agent termic.

4.2.88. Bucla de ap se va realiza ca o re ea de distribu ie de tip inelar .

4.2.89. Bucla de ap se poate proiecta în dou variante:a) f r acumulare; în acest caz debitul de ap vehiculat în bucl i prin sursa de c ldur sau

prin turnul de r cire este constant;b) cu acumulare a c ldurii; acumularea se poate face într un rezervor sau într un boiler.


28

Climatizarea „aer agent frigorific”

Climatizarea local „aer agent frigorific”4.2.90. Climatizarea local cu agent frigorific se realizeaz cu sisteme de tip split i se poate

utiliza la cl diri de locuit, în cl diri de birouri cu num r redus de înc peri.

4.2.91. Este recomandabil utilizarea aparatelor ce pot func iona i în regim de pomp dec ldur pe timp de iarn .

4.2.92. Unit ile interioare se vor amplasa astfel ca jetul de aer s nu deranjeze ocupan ii.

4.2.93. Cl dirile ce se climatizeaz cu aparate locale trebuie s aib posibilitatea de amplasarea unit ilor exterioare.

4.2.94. Unit ile exterioare se vor amplasa pe cît posibil pe fa ade pu in însorite i undeaspectul estetic nu este important.

4.2.95. Pentru reducerea num rului de unit i exterioare se pot utiliza aparate de tipmultisplit.

4.2.96. Pentru înc peri mari se pot utiliza aparate de tip SPLIT cu disponibil de presiuneimportant pe partea de aer i la care se pot monta conducte de aer i guri de introducere/extrac ie.

4.2.97. Amplasarea gurilor de aer va respecta condi iile de la pct. 6.1.

Climatizarea centralizat „aer agent frigorific”, cu debit de agent frigorific variabil (VRV)4.2.98. Sistemul centralizat de „climatizare aer – agent frigorific” cu debit variabil este indicat

în cl diri cu un num r mare de înc peri, cu diferen e mari de sarcin termic i unde nu exist sursde energie termic sau unde nu se dore te amplasarea unei re ele de conducte de ap cald saur cit necesare unui sistem aer ap .

4.2.99. Alegerea unit ilor interioare se va face similar cu a ventiloconvectoarelor. (a se vedeapct. 4.2.52 4.2.53 din prezenta reglementare tehnic ).

4.2.100. Sistemul VRV va fi cuplat obligatoriu cu un sistem de alimentare cu aer proasp t.Alimentarea cu aer proasp t se va face similar sistemului de climatizare cu ventiloconvectoare (a sevedea pct. 4.2.67 din prezenta reglementare tehnic ).

4.2.101. Unit ile exterioare se pot amplasa pe acoperi ul cl dirii climatizate sau la sol, înzone special amenajate. Se va avea în vedere ca nivelul de zgomot s nu dep easc valorile admiseîn zon .


29

5. Elemente generale de calcul

5.1. Parametrii interiori de calcul pentru cl dirile ventilate climatizate5.1.1. Dimensionarea instala iilor de ventilare i climatizare se face în condi ii de calcul,

definite prin:a) parametrii interiori de calcul,b) parametrii exteriori de calcul,c) condi iile interioare de func ionare (surse interioare de degajare de c ldur , umiditate,

poluan i, procese tehnologice etc).

5.1.2. Parametrii de calcul stabili i pentru proiectare vor fi lua i în calcul i pentru evaluareaconsumurilor energetice ale cl dirii, precum i pentru certificarea energetic a acesteia.

5.1.3. Parametrii interiori de calcul se stabilesc în func ie de destina ia cl dirii i a înc perilorventilate/climatizate, de categoria de ambian dorit , (categoria de calitate a aerului interior iconfortul urm rit), de tipul instala iei care se realizeaz , de sezon (înc lzire i/sau r cire).

5.1.4. Parametrii interiori de calcul, stabili i de comun acord cu beneficiarul cl dirii, se vormen iona în mod clar în tema de proiectare, precum i în memoriul de specialitate i în notele decalcul ale proiectului.

Instala ii de climatizare5.1.5. (1) Pentru instala iile de climatizare realizate pentru confortul termic al ocupan ilor,

parametrii interiori de calcul se stabilesc în func ie de sezon, de categoria de ambian i dedestina ia înc perii.

Cel mai frecvent, parametrii interiori de calcul sunt:a) temperatura interioar de calcul,b) umiditatea aerului interior.(2) Pentru destina ii curente, temperatura interioar de calcul se alege din tabelul 5.1. Pentru

alte destina ii, sunt indicate valorile tipice precizate la subcapitolele 8.1 – 8.8 din prezentareglementare tehnic , sau se pot alege prin asimilare, în func ie de activitate, metabolism iîmbr c minte.

Tabelul 5.1 Temperatura interioar de calcul pentru climatizare de confort(din SR EN 15251:2007)

Tipul de cl dire sau înc pere Categoria temperatura de calcul a aerului [0C]temperatur pentruînc lzire;Imbr c minte 1,0 clo

temperatur pentrur cire *);Imbr c minte 0,5 clo

Cl diri de locuit (camere de zi,dormitoare)activitate sedentar – 1,2 met

I 21,0 – 25,0 23,5 – 25,5II 20,0 25,0 23,0 – 26,0III 18,0 – 25,0 22,0 – 27,0

Cl diri de locuit (alte înc peri)


I 18,0 – 25,0II 16,0 – 25,0III 14,0 – 25,0

Birouri individuale sau tip peisaj,s li de reuniune, cofet rii,cafenele, restaurante, s li de clasactivitate sedentar – 1,2 met

I 21,0 – 23,0 23,5 – 25,5II 20,0 – 24,0 23,0 – 26,0III 19,0 – 25,0 22,0 – 27,0


30

Cre e, gr dini e


I 19,0 – 21,0 22,5 – 24,5II 17,5 – 22,5 21,5 – 25,5III 16,5 – 23,5 21,0 – 26,0

Magazine mari


I 17,5 – 20,5 22,0 – 24,0II 16,0 – 22,0 21,0 – 25,0III 15,0 – 23,0 20,0 – 26,0

*) Pentru r cire, temperatura aerului se va alege din plaja de valori din tabel, astfel încât diferen adintre temperatura exterioar i interioar de calcul s nu dep easc 100C ; în cazul în care rezult odiferen mai mare de 100C, se adopt valoarea maxim , corespunz toare din tabel.

(3) Umiditatea relativ de calcul se fixeaz numai pentru instala iile de climatizare cu reglareaumidit ii; în acest caz se aleg valorile din tabelul 4.4 sau cele alese pentru destina ii speciale. Pentruinstala iile care nu necesit reglarea umidit ii, valorile din tabelul 4.4 pot fi adoptate numai ca reperpentru calculul debitului de aer i pentru trasarea proceselor de tratare complex în diagrama de aerumed h x.

(4) În locul temperaturii i umidit ii interioare se poate adopta ca baz de calcul pentrudimensionarea instala iei, temperatura operativ sau indicele de confort PMV (conform subcap. 4.1din prezenta reglementare tehnic ).

5.1.6. Pentru cl dirile climatizate în scop tehnologic, parametrii interiori de calcul sunt fixa idin condi iile proceselor din înc pere. În afara temperaturii i umidit ii, pot apare i alte condi ii decalcul, de obicei referitoare la puritatea aerului i la viteza curen ilor de aer.

5.1.7. Pentru cl dirile ventilate natural sau mecanic f r tratarea aerului, temperaturainterioar se limiteaz în raport cu cea exterioar de calcul, prin adoptarea unei cre teri detemperatur de maxim 50C.

5.2. Parametrii exteriori de calcul pentru cl dirile ventilate/climatizate.5.2.1. Parametrii exteriori de calcul se stabilesc în func ie de loca ia cl dirii, de tipul instala iei

care se realizeaz , de sezon (de înc lzire i r cire).

5.2.2. Parametrii exteriori de calcul se vor men iona în mod clar în tema de proiectare,precum i în memoriul de specialitate i în notele de calcul ale proiectului.

5.2.3. Pentru instala ii de climatizare, de confort sau tehnologice, parametrii exteriori decalcul sunt:

a) pentru sezonul de r cire1. temperatura exterioar de calcul,2. varia ia diurn a temperaturii exterioare pentru o zi tip,3. umiditatea aerului exterior,4. radia ia solar .

a.1) Pentru temperatura exterioar de calcul pentru var se alege valoarea maxim detemperatur orar a anului climatic mediu, pentru localitatea de calcul. Dac pentru localitatea încare este amplasat cl direa, nu exist date climatice prelucrate, se alege valoarea pentru localitateacapital de jude , cea mai apropiat i cu clim asem n toare (pentru capitalele de jude , valorilesunt date în Anexa 2 a prezentei reglement ri tehnice);

a.2) Umiditatea relativ de calcul pentru var este cea care corespunde valorii maxime detemperatur orar stabilit în condi iile de mai sus (pentru capitalele de jude , valorile sunt date înAnexa 2 a prezentei reglement ri tehnice);


31

a.3) Varia ia diurn a temperaturii exterioare pentru o zi tip se va calcula pentru fiecare or azilei, ca o func ie cosinusoidal , având ca maxim valoarea temperaturii exterioare de calcul i caamplitudine fa de valoarea medie a zilei, 70C. Face excep ie zona de coast a M rii Negre, pentrucare amplitudinea se va considera de 40C;

a.4) Radia ia solar (direct i difuz ), în func ie de or i orientare, se va considera indiferentde localitate, cu valorile care corespund meridianului care trece prin Bucure ti i pentru 450 latitudineN, cu corec ii de altitudine i claritate a atmosferei (valorile sunt date în Anexa 3 a prezenteireglement ri tehnice).

b) pentru sezonul de înc lzire1. temperatura exterioar de calcul,2. umiditatea aerului exterior.

b.1) Temperatura exterioar de calcul pentru iarn este prev zut în standardul SR 19071:1997 i se alege în func ie de zona climatic în care este localitatea;

b.2) Umiditatea relativ de calcul pentru iarn se va considera de 80%;b.3) Radia ia solar nu se va lua în calcul pentru dimensionarea instala iei în condi ii de iarn .

5.2.4. Pentru instala ii de ventilare mecanic , temperatura exterioar i umiditatea relativ decalcul pentru iarn i pentru var se aleg în acelea i condi ii ca i pentru instala iile de climatizare (ase vedea pct. 5.2.3).

5.2.5. În anumite situa ii particulare, specificate în prezenta reglementare tehnic , poateapare necesitatea unor calcule i verific ri în alte condi ii exterioare de calcul.

5.3. Sarcina termic de înc lzire/r cire a cl dirilor climatizate5.3.1. Calculul sarcinii termice de înc lzire/r cire se va efectua pentru fiecare din zonele

termice climatizate dintr o cl dire.

5.3.2. Limitele unei zone termice sunt date de toate elementele de construc ii care separzona respectiv de mediul exterior (aer, sol sau ap ), de spa ii adiacente climatizate, de spa iiadiacente neclimatizate sau de cl diri învecinate. Sunt situa ii în care zonele termice sunt desp r iteprin suprafe e fictive (de exemplu zone din supermarketuri necompartimentate, dar cu temperaturidiferite). În toate situa iile, zonele pentru care se efectueaz calculul de sarcin termic , trebuiedefinit în documenta ia tehnic a proiectului.

5.3.3. În înc perile în care se degaj umiditate (oameni i alte surse), se calculeaz separatsarcina termic pentru c ldura sensibil (sarcina sensibil ) i sarcina de c ldur latent sau sarcinatermic total (sensibil plus latent ) i cea latent .

5.3.4. Sarcina termic de înc lzire se stabile te printr un bilan termic al înc perii sau zonei, cafiind diferen a dintre degaj rile de c ldur din interiorul zonei climatizate (inclusiv cele de la instala iide înc lzire cu corpuri statice – dac este cazul) i necesarul de c ldur pentru înc lzire al acesteia.

5.3.5. Se consider ca degaj ri de c ldur la interiorul zonei climatizate pe durata perioadei deînc lzire, urm toarele:

a) ocupan i dac prezen a acestora este permanent , cert i constant ; în caz contrar se iaîn considerare un grad de ocupare mai redus (25 50%) fa de situa ia nominal . Valorile deproiectare referitoare la gradul de ocupare nominal trebuie s se bazeze oriunde este posibil pe datereale specifice proiectului respectiv; în cazul în care nu este disponibil nicio valoare, se aplic valorileprin lips indicate în Anexa 4 a prezentei reglement ri tehnice. Degajarea de c ldur a unei persoane


32

se determin pe baza valorilor din Anexa 5 a prezentei reglement ri tehnice. Degajarea de c ldur dela ocupan i se calculeaz în forma de:

1. c ldur sensibil ,2. c ldur latent ,3. c ldur total ;

b) iluminat electric valorile de proiectare referitoare la puterea instalat a surselor deiluminat trebuie s se bazeze, oriunde este posibil, pe date reale specifice proiectului respectiv; încazul în care nu este disponibil nicio valoare, se aplic valorile prin lips indicate în Anexa 6 aprezentei reglement ri tehnice;

c) ma ini, utilaje, dispozitive ac ionate electric valorile de proiectare trebuie s se bazeze pedate reale specifice proiectului respectiv, inându se cont de raportul dintre puterea maximnecesar i puterea nominal a motorului electric, de simultaneitatea în func ionare, de modul depreluare a c ldurii de c tre aer;

d) echipamente electronice de birou valorile de proiectare trebuie s se bazeze, oriunde esteposibil, pe date reale specifice proiectului respectiv; în cazul în care nu este disponibil nicio valoare,se poate aplica pentru cl dirile de birouri o valoare prin lips , de 100 W/persoan în perioada deactivitate;

e) corpuri de înc lzire – dac zona climatizat este prev zut i cu instala ie de înc lzire cucorpuri statice, puterea termic disipat de acestea se consider ca fiind o degajare de c ldur lainteriorul zonei climatizate;

f) alte surse în func ie de destina ia spa iului respectiv se pot lua în considerare i altedegaj ri de c ldur (exemple: mâncare zone în care se serve te o mare cantitate de por ii într untimp scurt, materiale spa ii în care se aduc materiale calde sau topite, etc.);

Degaj rile de c ldur în interiorul zonei climatizate se vor însuma considerând un anumitscenariu plauzibil de ocupare i activitate propriu perioadei de iarn .

5.3.6. Necesarul de c ldur pentru înc lzire al zonei climatizate se stabile te în conformitatecu metodologia indicat în SR 1907 1:1997. Pentru zonele climatizate în regim de suprapresiune,necesarul de c ldur pentru aerul infiltrat nu se ia în considerare; de asemenea nu se include în calculnecesarul de c ldur pentru aerul de ventilare, dac acesta este tratat centralizat.

5.3.7. Sarcina termic de r cire se stabile te prin bilan ul de c ldur al înc perii, ca fiind sumadintre fluxurile de c ldur transmise între interiorul i exteriorul zonei climatizate i degaj rile(eventual pierderile) de c ldur din interiorul acesteia.

5.3.8. Se consider urm toarele fluxuri de c ldur transmise între exterior i zona climatizat :a) fluxuri de c ldur prin elementele de construc ie opace ale anvelopei zonei climatizate;

calculul acestor fluxuri de c ldur va lua în considerare parametrii aerului interior i aerului exterior,stabili i conform celor indicate la pct. 5.1., respectiv 5.2. Calculul trebuie s in seama deamortizarea i defazarea fluxului transmis la interior fa de fluxul la exterior;

b) fluxuri de c ldur prin elementele de construc ie vitrate ale anvelopei zonei climatizate;calculul acestor fluxuri de c ldur va lua în considerare parametrii aerului interior i aerului exterior,stabili i conform celor indicate la pct. 5.1., respectiv 5.2. De asemenea, calculul trebuie s in seamade propriet ile termofizice i optice ale materialelor i de umbrirea creat de elementele deconstruc ie i de cl dirile vecine;

c) fluxuri de c ldur de la spa ii adiacente neclimatizate; calculul acestor fluxuri de c ldur valua în considerare propriet ile termofizice ale materialelor din componen a elementelor deconstruc ie care separ zona climatizat de spa iile adiacente neclimatizate; temperatura aerului dinspa iile neclimatizate se va determina în urma unui bilan termic al acestora.


33

5.3.9. Degaj rile de c ldur în interiorul zonei climatizate pe durata perioadei de r cire, suntde aceea i natur cu cele stabilite la pct. 5.3.4, cu observa ia c valorile care depind de temperaturainterioar trebuie recalculate.

5.3.10. Sarcina termic de calcul pentru r cire rezult în urma calculului orar de sarcintermic , efectuat pentru ziua tip, cu varia ia diurn a temperaturii exterioare conform pct. 5.2.3. iconsiderând un anumit scenariu de ocupare i activitate, propriu perioadei de var pentru evaluareadegaj rilor de c ldur în interiorul zonei climatizate. Din profilul de sarcin rezultat se alege valoareamaxim , ca sarcin termic de calcul.

5.3.11. Pentru sistemele de climatizare care folosesc introducerea aerului în zona ocupat(sisteme prin deplasare i altele), sarcina termic de calcul pentru r cire se determin prin bilantermic, atât pentru întreaga înc pere cât i numai pentru zona ocupat .

5.3.12. Sarcina de calcul pentru dimensionarea sursei de înc lzire/r cire, se determin cavaloare maxim ce rezult din suprapunerea profilului de sarcin al tuturor zonelor termice racordatela surs .

5.4. Debitele de aer în spa iile ventilate i climatizate5.4.1. Debitele de calcul vor fi folosite pentru dimensionarea sistemului de conducte i

dispozitive de introducere/extragere a aerului din înc peri i pentru alegerea echipamentului deventilare/climatizare.

5.4.2. Debitele de calcul vor fi utilizate i pentru evaluarea consumurilor energetice ale cl diriii pentru certificarea energetic a acesteia.

Debitul de calcul pentru ventilare5.4.3. (1) În înc perile cu persoane, debitul de aer pentru ventilare trebuie s asigure calitatea

aerului interior, pentru igiena, s n tatea i confortul ocupan ilor. Debitul se va stabili în func ie deocuparea uman i de emisiile de substan e poluante.

(2) Pentru înc perile civile nereziden iale cu prezen a uman , debitul de ventilare (aerproasp t) se determin în func ie de categoria de ambian , de num rul i de activitatea ocupan ilorprecum i de emisiile poluante ale cl dirii i sistemelor.

Astfel, pentru o înc pere rezult debitul q [l/s sau m3/h]:q = N qp + A qB (5.4.1)

unde: N – num rul de persoane ,qp – debitul de aer proasp t pentru o persoan , [l/s/pers sau m3/h/pers], din tabelul 5.4.1,A – aria suprafe ei pardoselii [m2],qB – debitul de aer proasp t, pentru 1 m2 de suprafa , [l/s/m2 sau m3/h/m2], din tabelul 5.4.2.

Tabelul 5.4.1. Debitul de aer proasp t pentru o persoan , într un mediu în care nu se fumeaz(din SR EN 15251:2007).

Categoria deambian

Procentul a teptat denemul umi i PPD [%]

Debit pentru opersoan [l/s/pers]

Debit pentru opersoan [m3/h/pers]

I 15 10 36II 20 7 25III 30 4 15IV >30 <4 <15


34

Tabelul 5.4.2. Debitul de aer proasp t pentru 1 m2 de suprafa(din SR EN 15251:2007).

Categoriadeambian

Debit pe m2 de suprafa [l/(s.m2)] Debit pe m2 de suprafa [m3/(h.m2)]

cl dirifoarte pu inpoluante

cl diripu inpoluante

Altele cl dirifoarte pu inpoluante

cl diripu inpoluante

Altele

I 0,5 1 2,0 1,8 3,6 7,2II 0,35 0,7 1,4 1,26 2,52 5,0III 0,3 0,4 0,8 1,1 1,44 2,9IV mai mici decât valorile pentru categoria III

(3) În zonele de fum tori, debitele de aer proasp t se dubleaz fa de valorile din tabel.Aceste debite asigur condi ii de confort pentru ocupan i, nu i condi ii de s n tate.

5.4.4. (1) Pentru înc perile din cl dirile civile i industriale în care exist emisii de poluan ialtele decât bioefluen ii i emisiile cl dirii, calitatea aerului interior trebuie asigurat prin respectareavalorilor de concentra ie admis în zona ocupat .În acest scop, pentru regim sta ionar, debitul de aer proasp t q [m3/s] se calculeaz cu rela ia:

q= G/(Ci – Ce) (5.4.2)unde : G – debitul de poluant (mg/s)

Ci – concentra ia admis în aerul interior [mg/m3],Ce – concentra ia în aerul exterior [mg/m3],(2) Dac în înc pere se degaj mai mul i poluan i, calculul se face pentru fiecare poluant în

parte i dac poluan ii nu au ac iune sinergic asupra organismului, se alege valoarea cea mai marede debit rezultat ; dac poluan ii au o ac iune sinergic i nu sunt recomand ri specifice referitoarela acei poluan i, debitul de aer rezult ca sum a debitelor calculate cu rela ia 5.4.2, pentru fiecarepoluant în parte.

5.4.5. Pentru cl dirile civile i industriale, dac nu se atinge regimul permanent de ventilare,concentra ia de poluant în înc pere se stabile te conform metodei indicate la paragraful 6.4.2.3 dinstandardul SR EN 13779:2007.

5.4.6. Considerând norme specifice de ocupare a înc perilor i utilizând rela ia 5.4.1 s audeterminat debitele de aer de ventilare tipice pentru diferite destina ii de înc peri i clase deambian . Aceste valori sunt date cu titlul de recomandare în tabelul B2 din standardul SR EN15251:2007.

5.4.7. Pentru tipurile de cl diri tratate la capitolul 8 din prezenta reglementare tehnic , suntindicate debite de aer proasp t specifice diferitelor situa ii.

5.4.8. În cazul instala iei de ventilare pentru înc peri f r ocupare uman i f r o destina ieclar (de ex. înc peri de depozitare), debitele de aer exterior pot fi exprimate raportat la ariapardoselii (a se vedea tabelul 5.4.3.). Acestea se bazeaz pe un timp de func ionare de 50% i pentruo în l ime a înc perii de pân la 3 m. Pentru timpi de func ionare mai mici i pentru înc peri maiînalte, debitul de aer trebuie s fie mai mare.


35

Tabelul 5.4.3: Debite de aer exterior pentru înc peri cu alt destina iedecât ocuparea uman (din SR EN 13779 : 2007)

Categorie Debit de aer exterior [m3/(h/m2)]Domeniu tipic Valoare prin lips

IDA 1 *) *)IDA 2 > 2,5 3IDA 3 1,3 2,5 2IDA 4 < 1,3 1

*) pentru IDA 1 aceast metod nu este suficient .

Debitul de aer extras5.4.9. Într o instala ie de ventilare mecanic la echilibru, debitul de aer extras este determinat

de debitul de aer introdus i de condi iile de presiune necesare.

5.4.10. Valori tipice de proiectare pentru buc t rii i toalete/grupuri sanitare sunt indicate întabelul 5.4.4. Aerul extras poate fi înlocuit cu aer exterior sau cu aer transferat din alte înc peri.Pentru aplica ii specializate (anumite cl diri industriale i spitale), debitul de aer evacuat trebuiestabilit conform unor cerin e specifice, inând seama de posibila influen asupra mediului exterior.

Tabelul 5.4.4 : Valori de proiectare pentru debitul de aer evacuatDestina ie Domeniu tipic Valori prin lipsBuc t rie (m3/h) > 72 108Toalet /grup sanitar

- pe înc pere (m3/h)- pe arie pardoseal (m3/h m2)

> 24> 5,0

367,2

Debitul de calcul pentru climatizare5.4.11. Debitul de aer de calcul pentru înc perile climatizate se calculeaz în scopul asigur rii

confortului termic.

5.4.12. Debitul pentru asigurarea confortului termic se determin pentru compensareasarcinii termice i de umiditate (sarcina latent ) a înc perii.

5.4.13. Dac instala ia de climatizare asigur i ventilarea înc perii, se calculeaz debitul deaer proap t i debitul de aer pentru asigurarea confortului; instala ia se va dimensiona la debitul celmai mare, care devine debit de calcul. O parte din debitul de aer se poate recircula, în condi iile pct.9.2.3. În acest caz, debitul de calcul este numit în mod curent, debit total de aer.

5.4.14. Debitul de aer se va determina pentru situa ia de r cire a înc perii.

5.4.15. În înc perile în care nu se realizeaz controlul umidit ii, debitul de aer se poate stabilinumai pe baza sarcinii termice de c ldur sensibil a înc perii, s, folosind diferen a de temperaturdintre aerul din zona ocupat IDA i cel introdus, SUP. Se va folosi astfel rela ia:

q = s /ca /( IDA SUP) (5.4.3)

5.4.16. În înc perile în care se realizeaz controlul umidit ii, debitul de aer se va stabili pebaza sarcinii termice de c ldur total a înc perii t (sensibil i latent ), folosind diferen a deentalpie dintre aerul din zona ocupat , hIDA i cel introdus, hIDA. Se va folosi astfel rela ia:

q = t / (hIDA hSUP) (5.4.4)


36

5.4.17. (1) În înc perile în care aerul se introduce în zona ocupat , debitul de aer se va stabilipe baza sarcinii termice de c ldur sensibil din zona ocupat , oc, folosind diferen a de temperaturdintre aerul introdus i cel din zona ocupat . Se va folosi astfel rela ia:

q = oc /ca /( IDA SUP) (5.4.5)(2) Temperatura aerului evacuat se va determina în func ie de bilan ul termic al întregii

înc peri.

5.4.18. În instala iile de climatizare numai aer care func ioneaz cu aer recirculat, i carealimenteaz cu aer mai multe înc peri, propor ia de amestec dintre aerul proasp t i aerul recirculattrebuie stabilit corespunz tor situa iei care conduce la cel mai mare raport dintre aerul proasp t iaerul recirculat.

5.4.19. În situa ia circula iei aerului dup schema „prin amestec”, pentru a aprecia dacdebitul de aer este corespunz tor, se utilizeaz metoda schimburilor orare recomandate. Acesteschimburi orare pot fi utilizate pentru alegerea ventiloconvectoarelor. În tabelul din Anexa 7 aprezentei reglement ri tehnice, se indic num rul de schimburi orare de aer [h 1], pentru diferitedestina ii de înc peri.

5.5. Dimensionarea conductelor de aer i calculul pierderilor de sarcin5.5.1. Sec iunea conductelor de aer se determin în func ie de debitul transportat, alegând o

vitez de aer recomandat . În tabelul din Anexa 8 a prezentei reglement ri tehnice, se dau vitezeleuzuale de mi care a aerului în conducte.

5.5.2. Pentru un sistem de conducte de introducere/evacuare se determin c derile depresiune (pierderile totale de sarcin ) p, în func ie de pierderile liniare i locale:

p =n

iiZRl

1

Pa (5.5.1)

unde: l – lungimea tronsonului de conduct , în metri;R – pierderea de sarcin liniar unitar pe tronsonul respectiv, în Pa/m;Z pierderea de sarcin local pe un anumit tronson, în Pa;i – num rul de tronsoane pe traseul care se calculeaz .

5.5.3. Valorile R, pentru stabilirea pierderile de sarcin liniare trebuie stabilite în func ie denatura i rugozitatea materialului conductei de aer. Pentru conducte cu sec iune diferit de ceacircular , valorile R se determin func ie de diametrul echivalent, de, relativ la vitez . Pentruconducte dreptunghiulare, cu laturile axb:

de = 2ab/(a+b) (5.5.2)

5.5.4. (1) Pierderea de sarcin local se calculeaz cu rela ia:

Z =2

2vPa (5.5.3)

unde: – suma coeficientilor de rezisten local pe fiecare tronson de conduct ;v – viteza aerului pe tronsonul de conduct , în m/s;– densitatea aerului din conduct , în kg/m3.

(2) Stabilirea coeficien ilor de rezisten local ine seama de forma geometric a fiec reipiese speciale.


37

5.5.5. Calculul pierderilor de sarcin trebuie f cut pentru fiecare circuit de aer în carevehicularea aerului este asigurat de un ventilator sau de un co de ventilare natural (tiraj natural).Acest circuit trebuie urm rit de la intrarea pân la evacuarea aerului în sistem; se urm re te pe câtposibil echilibrarea aeraulic a circuitelor.

5.5.6. Notele de calcul referitoare la calculul pierderilor de sarcin trebuie s fie cuprinse îndocumenta ia tehnic a proiectului.


38

6. Componente ale sistemelor de ventilare/climatizare

6.1. Elemente i dispozitive terminale pentru introducerea i extragereaaerului din înc peri

Organizarea circula iei aerului în înc peri6.1.1. (1) Circula ia aerului în înc peri se va realiza dup una din schemele de mi care: de tip

amestec, de tip piston sau «prin deplasare».(2) De modul în care este organizat circula ia aerului depinde eficien a ventil rii i asigurarea

condi iilor func ionale de calitate a aerului interior i de confort termic.

6.1.2. Schema de mi care, pozi ia i tipul dispozitivelor de introducere i extragere, sestabilesc în func ie de:

a) debitul i temperatura aerului de introducere,b) activitatea care se desf oar în înc pere, tipul de degaj ri interioare (c ldur , umiditate,

gaze, praf) i varia ia lor în timp,c) constrângerile datorate spa iului construit, mobilierului i utilajelor.

6.1.3. Din punct de vedere al eficien ei ventil rii, schema prin deplasare este mai bun decâtcea prin amestec. Aceasta se recomand , ori de câte ori este acceptat din punct de vedere estetic,pentru introducerea aerului de aceea i temperatur sau cu o temperatur mai sc zut decât cea dinînc pere.

6.1.4. (1) La schema prin amestec se recomand pozi ionarea dispozitivelor (gurilor) deintroducere i de extragere a aerului pe suprafe e opuse ale înc perii.

(2) Pentru orice pozi ie relativ a dispozitivelor de introducere i de extragere, nu trebuie sexiste posibilitatea scurtcircuit rii aerului introdus prin dispozitivele de extragere.

6.1.5. (1) Pentru evacuarea c ldurii, umidit ii i fumului, dispozitivele de extragere sepozi ioneaz la partea superioar a înc perii. Dac sistemul de extragere a aerului de ventilare dinînc peri deserve te i alte spa ii decât cele de evacuare, acest sistem nu poate fi utilizat pentruevacuarea fumului i gazelor fierbin i în caz de incendiu.

(2) Evacuarea fumului i gazelor fiebin i din c ile de evacuare ale cl dirii (coridoare, casasc rii, înc perile tampon de protejare a caselor de sc ri de evacuare i ascensoarelor de pompieri)trebuie s fie independent de sistemul de ventilare/climatizare al cl dirii.

(3) Instala ia de ventilare aferent sta iilor de pompe de incendiu i înc perilor grupurilorelectrogene destinate instala iilor de protec ie împotriva incendiilor trebuie s fie independent desistemul de ventilare/climatizare al cl dirii.

(4) Conductele de evacuare i introducere ale instala iei de ventilare trebuie s nu treac prinînc perile tampon de protejare a caselor de sc ri de evacuare i ascensoarelor de pompieri; facexcep ie cazurile justificate tehnic, situa ie în care, în înc perea tampon conductele de evacuare iintroducere sunt protejate, astfel încât s asigure rezisten a la foc egal cu a pere ilor înc periitampon, iar la trecerile prin pere i se prev d clapete antifoc cu rezisten a la foc egal cu a pere ilor.

(5) Casa sc rii i înc perile tampon de protejare a caselor de sc ri de evacuare i ascensoarelorde pompieri nu se utilizeaz pentru introduceri, evacu ri i recirculare de aer aferente instala iei deventilare climatizare.

(6) Tavanele false, pardoselile supraîn l ate i structurile lor de sus inere trebuie s fie celpu in din clasa de reac ie la foc B s1, do în cazul în care sunt utilizate pentru introduceri sau evacu ride aer.


39

6.1.6. Pentru a realiza circula ia aerului între înc perile cu diferen de presiune, în cazuldebitelor mari, se utilizeaz valve i grile de transfer; este recomandat ca aceste dispozitive spermit reglarea debitului de aer.

6.1.7. Dispozitivele terminale amplasate în partea inferioar a înc perii trebuie s prezintecaracteristici mecanice adecvate activit ii din înc pere.

Dispozitive terminale6.1.8. Dispozitivele terminale trebuie s fie alese astfel încât s asigure condi iile de confort i

de calitate a aerului pe toat perioada de func ionare, indiferent de temperatura aerului introdus ide varia iile de debit (dac este cazul). La diferen e importante de temperatur între sezonul deînc lzire i de r cire, sunt recomandate dispozitive cu geometrie variabil , care pot fi ac ionatemanual sau telecomandat. La toate dispozitivele cu geometrie variabil , se va preciza situa ia defunc ionare în condi ii de calcul i de exploatare.

6.1.9. (1) Alegerea dispozitivelor de introducere i extragere a aerului din înc peri se face pebaza documenta iei tehnice a produc torului de echipament. în proiect se vor men ionacaracteristicile dispozitivelor care trebuie montate; dac alegerea se realizeaz în faza de execu ie,documenta ia va cuprinde caracteristicile dispozitivelor achizi ionate (tipul de dispozitiv,caracteristicile geometrice i aeraulice: debit, c dere de presiune, b taia jetului în condi ii de calculiarna i vara i nivelul de zgomot). Documenta ia tehnic trebuie s cuprind toate caracteristicilemen ionate.

(2) B taia jetului se va stabili pentru valoarea de vitez acceptat în condi ii de confort în zonaocupat (subcap. 4.1 din prezenta reglementare tehnic ).

6.1.10. Principalele tipuri de dispozitive pentru introducerea aerului i domeniul de utilizarerecomandat sunt date în tabelul 6.1.1.

Tabelul 6.1.1. Dispozitive de introducere a aerului

duze

grile

Difuzoarede

perete

Difuzoarede

plafon

Difuzoare

perforate

Difuzoarecu

conu

ri

Difuzoarecu

jete

licoidal

Difuzoarede

perete

Difuzoarepe

pardoseal

Guri

sub

scaune

Birouri (rece+cald)sarcini: 0 – 30 W/m2

30 – 60 W/m2

> 60 W/m2

** *********

**********

*********

***********

***

** ***S li de conferin eCinematografeAuditoriiRestauranteSpa ii de înv mântS li de expozi ii *

****

*

******

************

************

************

****************

*********

***

******

MagazineSupermarketuri

**

**

** *****

******

******

******

S li de sportPiscineBuc t rii industrialeLaboratoare

******

****

**

*****

********

******

*

****


40

Camere curateLocuin eInstitu ii

****

****

*******

********

** ***

**Legend : * posibil;

** bine;*** foarte bine.

6.1.11. Difuzoarele de tavan pot fi utilizate atât pentru introducerea cât i pentru extragereaaerului. Pentru introducerea unor debite mari de aer în înc peri de în l ime medie i mare, serecomand difuzoare de plafon cu jet elicoidal.

6.1.12. Grilele pot fi utilizate pentru introducerea sau extragerea aerului. Pentru introducere,grilele se vor monta de preferin pe perete, în apropierea tavanului, favorizând apari ia efectuluiCoand . Pot fi montate i la partea inferioar a înc perii, pe perete, pardoseal , contratrepte, etc.Pentru extragerea aerului, grilele se monteaz de asemenea pe plafon, pe perete sau pe pardoseal ;se pot folosi i grile montate direct pe plafonul fals.

6.1.13. Duzele de refulare se folosesc pentru introducerea aerului în spa ii largi i unde estenecesar o b taie mare i o direc ionare a jetului de aer. Pot fi utilizate astfel în s li de sport, lapiscine (cu jet vertical orientat în sus), în hale industriale.

6.1.14. Fantele pot fi utilizate pentru introducerea sau pentru extragerea aerului. Serecomand ca fantele de introducere s fie prev zute cu deflectoarele care permit orientarea jetului.

6.1.15. Dispozitivele de tip valv sunt recomandate pentru introducere natural a aeruluiexterior (de ventilare) în cl dirile reziden iale i în coli. Pot fi folosite i pentru transferul de aer întreînc peri.

6.1.16. Racordarea dispozitivelor de introducere/extrac ie de aer se face fie direct laconductele de aer, fie prin intermediul unei cutii plenum, în func ie de recomandarea furnizorului deechipament.

6.1.17. Pentru reglarea debitului se folosesc clapete (registre) care asigur echilibrareaaeraulic a sistemului; ac ionarea acestor elemente este posibil numai în limitele admise de zgomot.

6.1.18. Pentru introducerea aerului direct în zona ocupat se pot utiliza dispozitive speciale,fixe sau mobile, care s refuleze aer prin piciorul sau sp tarul scaunelor, în fa a birourilor, a meselor,etc. în acest caz mobilierul trebuie s fie adecvat. Alimentarea cu aer se face prin camere de presiunesau prin conducte. Se por realiza racorduri flexibile care s permit pozi ionarea dispozitivelor înfunc ie de cerin ele personalizate ale utilizatorilor. Astfel de solu ii sunt recomandate pentrueconomie de energie.

6.1.19. Difuzoarele utilizate pentru circula ia prin deplasare se recomand pentru ventilare ir cire în spa ii mari, posibil deschise c tre un atrium. Se pot integra în arhitectura înc perii, la perete,lâng stâlpi, la col uri. Este o solu ie recomandat pentru economie de energie.

6.1.20. Pentru introducerea aerului în înc peri se pot utiliza i conducte perforate, din metalsau din materiale textile.

6.1.21. Toate dispozitivele pentru introducerea, extragerea i transferul aerului trebuie s fieagrementate tehnic.


41

6.2. Conducte de aer i accesorii

Materiale i tehnologii.6.2.1. Materialele i tehnologiile pentru conductele de aer se aleg în func ie de

particularit ile cl dirii, condi iile de exploatare, montaj, estetic , considera ii economice, etc.

6.2.2. (1) Conductele de ventilare se execut din materiale incombustibile (clasele de reac iela foc A1, A2 s1,d0). Conductele de aer executate din materiale greu inflamabile (clasele de reac ie lafoc B1, C, D) se admit în cl diri cu risc de incendiu mic i mediu, cu condi ia amplas rii conductelorastfel încât acestea s nu contribuie la propagarea incendiului.

(2) Clasificarea conductelor de ventilare din punct de vedere al performan ei la foc se face pebaza criteriilor etan eit ii la foc (E) i izolare termic (I), în conformitate cu prevederile din OrdinulM.T.C.T. M.A.I. nr.1822/394/2004, cu modific rile i complet rile ulterioare; nivelul minim deperforman la foc pentru conductele de ventilare este EI 15. Astfel, pentru conducte, se pot utiliza:tabl din o el (zincat sau din o el inoxidabil) aluminiu, mase plastice, pl ci din vat mineral ,poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu, materiale textile, etc.

(3) Conductele instala iilor de ventilare amplasate pe c ile de evacuare în caz de incendiu, înghene de instala ii sau în alte spa ii în care nu este posibil accesul la acestea, trebuie s fie realizatedin materiale din clasa de reac ie la foc A1, iar materialele de izola ie trebuie s fie cel pu in din clasade reac ie la foc A2 s1,d0. Aceste conducte ca i elementele de sus inere trebuie s fie rezistente la focEI h0 i o 30 sau EI ve i o 30. Racordurile flexibile trebuie s fie cel pu in din clasa de reac ie la focB s1,d0 iar lungimea nu va dep i 1m.

Conducte de ventilare din pl ci de vat mineral6.2.3. Pentru introducerea aerului în cl dirile civile sau de produc ie, încadrate în categoriile

de risc de incendiu, se pot utiliza conducte de aer din pl ci de vat mineral , cu condi ia ca acestea sfie placate pe ambele p r i cu folie de aluminiu.

6.2.4. Realizarea i utilizarea acestor conducte se va face cu respectarea prevederiloragrementului tehnic i condi iilor tehnologice.

Conducte de ventilare din mase plastice6.2.5. Conductele de aer i piesele speciale pentru func ionarea în medii corosive se pot

confec iona din materiale plastice, cu respectarea condi iilor din agrementul tehnic.

6.2.6. Conductele de aer din materiale plastice vor fi prev zute cu legarea la p mânt pentruînl turarea acumul rii electricit ii statice, conform reglement rilor tehnice specifice în vigoare.

6.2.7. Conductele de aer, piesele speciale i auxiliare confec ionate din materiale plastice nuse utilizeaz în: cl diri înalte i foarte înalte, s li aglomerate, cl diri pentru persoane care nu se potevacua singure, cl diri cu m rfuri de valoare deosebit , laboratoare cu pericol de incendiu, cl diri cupersoane cazate temporar, înc peri cu risc de incendiu mare i foarte mare.

6.2.8. (1) La utilizarea conductelor de aer i a pieselor speciale din materiale plastice înînc peri cu risc de incendiu mare i foarte mare, acestea trebuie s fie din clasa de rezisten la foc A1

sau A2 s1,d0.(2) Utilizarea conductelor de aer i a pieselor speciale din materiale plastice pentru

func ionarea în medii corozive, în înc peri cu risc foarte mare de incendiu, este permis cu condi ia camaterialul folosit la confec ionarea acestora s fie ignifugat în mas , autosting tor, iar la ardere s nuproduc c derea de pic turi aprinse.


42

6.2.9. Îmbin rile transversale ale conductelor de aer din materiale plastice se realizeaz astfelîncât s asigure etan eitatea i rezisten a mecanic ale acestora.

6.2.10. Conductele de aer din materiale plastice se vor sus ine prin dispozitive de sus inere,care s permit deplasarea longitudinal a tubulaturii prin dilatare sau contrac ie.La conductele de aer din materiale plastice se va asigura preluarea dilat rilor sau contrac iilor axiale.

6.2.11. Se interzice utilizarea conductelor din mase plastice i a conductelor din poliuretanplacat cu folie de aluminiu la instala iile de ventilare care sunt utilizate i pentru evacuarea fumului igazelor fierbin i în caz de incendiu.

Conducte de ventilare din poliizocianurat placat cu folie de aluminiu.6.2.12. La instala iile de ventilare sau climatizare pentru introducerea aerului în cl diri civile,

publice sau industriale, încadrate în categoriile de risc de incendiu i clasele de reac ie la focspecificate la pct. 6.2.2 alin. (1), nu se utilizeaz conducte de aer confec ionate din pl ci depoliizocianurat placat cu folie de aluminiu.

6.2.13. Conductele din poliizocianurat placat cu folie de aluminiu nu se monteaz în locuri încare acestea pot fi expuse degrad rii prin lovire accidental cu corpuri dure.

Forme i dimensiuni6.2.14. Sec iunea conductelor se alege în func ie de estetica înc perilor unde sunt montate,

de spa iul disponibil, de posibilitatea încadr rii lor în arhitectura cl dirii, de prezen a particulelortransportate de aer, etc. Conductele sunt în mod curent cu sec iune rectangular , circular sau platoval , dar pot avea i alte forme (triunghiular , trapezoidal , etc.).

6.2.15. Se recomand conductele de sec iune circular .

6.2.16. La conductele cu sec iune dreptunghiular se recomand ca latura mare s nudep easc latura mic decât de maximum 3 ori.

6.2.17. Conductele cu sec iune plat oval sunt de preferat celor cu sec iune circular , dac nuexist spa iu suficient de montaj.

Piese speciale6.2.18. Piesele speciale, utilizate la realizarea re elei de conducte trebuie s introduc

perturba ii ale curgerii cât mai mici, pentru limitarea producerii de zgomot i a c derilor de presiune.În acest sens, piesele speciale se execut astfel încât s respecte anumite condi ii de raz , unghi,lungime, etc.

6.2.19. Se recomanda o raz de curbur de minimum 1d, (d fiind diametrul conductei laconducte circulare, sau dimensiunea laturii pe care se face schimbarea direc iei la conductele desec iune rectangular , respectiv plat oval ).

6.2.20. La conductele cu sec iune rectangular se admit i schimb ri de direc ie în unghidrept, cu muchea rotunjit i cu palete interioare de dirijare. Rotunjirea muchiei se face cu o raz decurbur minim de 100 mm.


43

6.2.21. Schimbarea de sec iune se face prin difuzoare sau confuzoare cu respectareaurm toarelor condi ii:

a) unghiul la vârf al difuzoarelor simetrice cuprins între 200 i 300;b) unghiul la vârf al confuzoarelor simetrice este de preferin de 300,iar valoarea maxim

admis fiind de 600;c) difuzoarele i confuzoarele asimetrice se execut cu unghiuri egale cu jum tate din

valorile de mai sus.

6.2.22. Se pot utiliza coturi cu m rire de sec iune cu condi ia ca aceasta s fie de maximdublul sec iunii ini iale.

6.2.23. Se va evita înserierea pieselor speciale; între acestea se va intercala un tronson dreptcu o lungime de minim 1d; în amonte de ramifica ii, acest tronson este obligatoriu.

6.2.24. Pentru realizarea unor ramifica ii func ionale se recomand ca:a) ariile sec iunilor transversale ale ramifica iilor s fie propor ionale cu debitele de aer

transportate;b) piesele de ramifica ie rectangulare s aib aceea i în l ime cu cea a conductei principale;c) pentru sec iuni circulare ce au ramifica ii de o parte i de alta a axei conductei principale,

acestea se decaleaz cu o distan minim egal cu diametrul celei mai mari dintre ele.Aceste ramifica ii pot fi realizate i în unghi drept, dac se folosesc piese uzinate.

Condi ii speciale pentru medii corosive6.2.25. Conductele de aer care vehiculeaz aer înc rcat cu substan e corozive sau cele care

traverseaz medii corozive se execut din materiale rezistente la coroziune sau acoperite interiori/sau la exterior cu straturi de protec ie. Alegerea materialului sau a stratului protec ie se face princonsiderarea simultan a rezisten ei la ac iunea chimic , a duratei de utilizare i a posibilit ilor deexecu ie.

6.2.26. La montarea conductelor de aer în medii corozive se iau m suri speciale de etan are aîmbin rilor, astfel încât s se realizeze conducte de clasa C sau D (definite conform pct. 6.2.97 dinprezenta reglementare tehnic ).

Considera ii privind proiectarea conductelor de ventilare6.2.27. Conductele de aer se proiecteaz astfel ca pierderile de sarcin (c derile de presiune)

liniare i locale s fie minime. În acest scop:a) se aleg traseele conductele cât mai scurte i cu un num r minim de piese care introduc

rezisten e locale;b) conductele se execut din materiale cu rugozitate redus la interior;c) conductele de aer nu trebuie s fie traversate de elemente ale altor instala ii ( evi,

conductoare electrice, etc.); în cazul conductelor (canalelor) de aer realizate prinînchiderea elementelor de construc ie, dac ocolirea acestora nu este posibil , elementeleintroduse în curentul de aer vor fi îmbr cate în piese având forma aerodinamic .

6.2.28. Traseele conductelor de aer se stabilesc astfel încât s se realizeze por iuni drepte culungime cât mai mare în amonte de aparatele terminale de ventilare (în special pentru cele deintroducere), ramifica ii, puncte de m sur , dispozitive de reglare.

6.2.29. Dac aparatele terminale de ventilare, ramifica iile, punctele de m surare,dispozitivele de reglare sunt amplasate în vecin tatea unor surse de perturbare a curgerii, pentruuniformizarea curgerii se vor prevedea: palete sau pere i de dirijare în piesele de schimbare de


44

direc ie, faguri de regularizare a curgerii montate în por iuni drepte de conduct în aval de sursa deperturbare, etc.

6.2.30. Re elele de conducte trebuie s fie concepute astfel încât s se realizeze echilibrarealor aeraulic (pentru a ob ine în ramifica ii i la dispozitivele terminale, debitele de aer din proiect).Pentru aceasta se vor prevedea dispozitive de reglare conform pct. 6.2.46 6.2.51 din prezentareglementare tehnic .

6.2.31. Între debitele de aer ale aparatelor terminale de introducere (gurilor de introducere)se admit abateri de ± 10% fa de debitul nominal, cu condi ia asigur rii în fiecare înc pere adebitului de aer necesar i f r producerea unor curen i de aer sup r tori.

6.2.32. Presiunea ventilatorului trebuie s acopere c derea de presiune la debitul de calcul(pierderea de sarcin ) pe întregul circuit al aerului, în func ie de rolul ventilatorului în sistem(aspirant, refulant sau aspirant refulant). În toate cazurile, presiunea total necesar se stabile teprin calculul pierderii de sarcin pe traseul de cea mai mare rezisten aeraulic a instala iei, (luând înconsidera ie i presiunea dinamic la ie irea aerului din instala ie). Nu este permis stabilireapresiunii ventilatorului prin apreciere. Calculul va fi cuprins în documenta ia tehnic a proiectului.

6.2.33. Când exist riscul de condensare pe pere ii conductelor a vaporilor din aerul vehiculat,se va asigura scurgerea condensatului, prin montarea conductelor cu pant minim de 1%; colectareai evacuarea condensatului se va face la partea inferioar a conductei.

6.2.34. La conductele de aer din materiale din clasele de reac ie la foc C,D,E sau F) seintercaleaz tronsoane din materiale incombustibile (A1,A2 s1,d0) prev zute cu clapete antifoc latrecerile prin plan ee i pere i, amplasate în func ie de configura ia re elei, pentru a limitapropagarea incendiului. Lungimea tronsoanelor din materiale incombustibile va fi de cel pu in 3diametre echivalente, dar nu mai mic de grosimea elementului de traversat plus 300 mm de o partei de alta a acestuia.

6.2.35. (1) La realizarea sistemelor de ventilare i climatizare se va evita posibilitatea deformare a amestecurilor explozive i de propagare a incendiilor prin conductele de ventilare.

(2) Nu se admite prevederea unor sisteme comune de ventilare sau climatizare pentru maimulte înc peri cu degaj ri de substan e care, în amestec sau combina ie chimic , pot provocaaprindere sau explozie.

6.2.36. Instala iile de ventilare sau climatizare a înc perilor cu risc mare i foarte mare deincendiu se vor separa de cele ale înc perilor cu risc mic i mediu de incendiu.

6.2.37. (1) Nu se recomand traversarea pere ilor i plan eelor antifoc cu conducte deventilare. În cazul în care aceste travers ri nu se pot evita, se iau urm toarele m suri pentru evitareapropag rii incendiilor:

a) la trecerea prin pere i sau plan ee, conductele de ventilare se execut din materialeincombustibile (A1,A2 s1,d0) care asigur rezisten la foc EI i o egal cu cea a pereteluisau plan eului str puns;

b) la trecerea prin pere i i plan ee, golul din jurul conductei de ventilare se etan eaz cumateriale având rezisten a la foc (EI) egal cu rezisten a la foc (REI / EI) a peretelui sauplan eului traversat;

c) în interiorul conductelor de ventilare, în dreptul travers rii pere ilor i plan eelor seprev d clapete antifoc, de regul cu rezisten a la foc egal cu a elementului traversatEI S i o, ho, respectiv EI S i o, ve, dar nu mai mult de EI S 240 i o, ho sau ve.


45

(2) La pozarea conductelor de ventilare în ghene verticale i orizontale se respect prevederilespecifice din reglement rile tehnice referitoare la securitatea la incendiu a construc iilor.

Condi ii speciale pentru conductele de ventilare care sunt utilizate i pentru evacuareafumului i gazelor fierbin i în caz de incendiu

6.2.38. (1) Instala ia de ventilare a cl dirii poate fi utilizat i pentru evacuarea fumului igazelor fierbin i în caz de incendiu, numai dac îndepline te condi iile specifice ambelor func iuni.

(2) La proiectarea i executarea instala iilor de ventilare care sunt utilizate i pentru evacuareafumului i gazelor fierbin i se respect prevederile prezentei reglement ri tehnice i prevederilespecifice ale reglement rilor tehnice referitoare la securitatea la incendiu a construc iilor.

(3) În cazul în care conductele de ventilare sunt folosite i pentru evacuarea fumului i gazelorfierbin i în caz de incendiu, acestea trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:

a) conductele de introducere a aerului i de evacuare a fumului în caz de incendiu, trebuie sfie realizate din materiale cu clasa de reac ie la foc cel pu in A2 s2, d0 i etan e la focE 15 o i, ve sau ho în interiorul înc perii care se desfumeaz . La trecerea acestor conducte(tubulaturi) prin alte compartimente ale cl dirii sau prin alte destina ii, acestea trebuie sfie rezistente la foc cel pu in EI 60 ve sau ho;

b) sec iunea lor va fi egal cu cea a gurilor la care sunt racordate;c) raportul dintre laturile sec iunii conductelor nu va fi mai mare de 2.(4) Racordurile dintre ventilatorul de evacuare a fumului i gazelor fierbin i i conductele de

evacuare a fumului i gazelor fierbin i trebuie s fie realizate din materiale cu clasa de reac ie la focA1 sau A2 s2d0.

6.2.39. Intrarea în func iune a sistemului de evacuare a fumului i gazelor fierbin i în caz deincendiu dintr un compartiment de incendiu al cl dirii, va întrerupe automat ventilarea mecanicnormal a cl dirii. Fac excep ie situa iile în care instala iile au elementele componente comune, înacest sens realizându se întreruperea ventilatoarelor utilizate doar pentru ventilare – climatizare.

6.2.40. La treceri prin elementele de construc ie, protec ia conductelor de evacuare serealizeaz astfel încât s fie satisf cute urm toarele condi ii:

a) s aib rezisten a la foc egal cu cea a elementului traversat, dar nu mai mult de 240 min;b) la trecerea prin plafon fals, conductele trebuie s aib aceea i rezisten la foc; rosturile

de trecere se etan eaz cu materiale rezistente la foc cu aceea i performan aconductelor;

c) la racorduri, conductele i clapetele rezistente la foc trebuie s fie cu aceea i performan .

6.2.41. Conductele (canalele) de ventilare colectoare verticale vor fi realizate cu pere irezisten i la foc EI 120 atunci când str bat alte niveluri, compartimente de incendiu ale cl dirii sauînc peri cu alte destina ii.

6.2.42. (1) La intrarea conductelor de ventilare de la fiecare nivel al cl dirii în conducteleverticale de evacuare a fumului sau în conductele de introducere a aerului, se prev d vole i rezisten ila foc: EI 60 la cele de evacuare i vole i etan i la foc E 60 la cele de introducere a aerului. To i vole iivor fi cu ac ionare automat în caz de incendiu. Gurile pentru evacuarea fumului i gazelor fierbin itrebuie amplasate la partea superioar a înc perilor, în treimea superioar a în l imii înc perii, înacoperi sau în plafon, situate la peste 1,80 m fa de pardoseal , distan m surat de la parteainferioar a gurii de evacuare a fumului.

(2) Gurile de introducere a aerului se dispun la partea inferioar a spa iilor care sedesfumeaz , cu marginea lor superioar la maximum 1 m fa de pardoseal .


46

6.2.43. Componentele utilizate pentru montarea conductelor pe structur trebuie s asiguresprijinirea conductelor pentru o perioad de timp cel pu in egal cu rezisten a la foc a conductelor.

6.2.44. Pentru a împiedica deversarea fumului i gazelor fierbin i dintr o zon de control afumului în alta, prin conductele de ventilare, trebuie s se instaleze clapete de fum (vole i) la limitelezonelor de control al fumului. Acestea trebuie s func ioneze la primirea unui semnal care este emisde sistemul de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu. Alternativ proiectantul sistemului decontrol al fumului i gazelor fierbin i trebuie s demonstreze prin calcul c nu este posibil trecereafumului de la o zon de control al fumului, în alta.

6.2.45. Toate clapetele (vole ii) de control al fumului din acea parte a sistemului de ventilarecare corespunde zonei de control al fumului afectate, trebuie s intre în func iune, în pozi iile loropera ionale în caz de incendiu, simultan cu ventilatoarele de extrac ie.

Dispozitive pentru reglarea debitelor de aer6.2.46. Dispozitivele de reglare a debitului de aer se recomand a se prevedea în urm toarele

puncte:a) în aparatele terminale de ventilare sau pe racordurile acestora;b) în fiecare ramifica ie principal care alimenteaz un grup de ramifica ii secundare;c) în fiecare ramifica ie secundar care alimenteaz un grup de aparate terminale;d) în camerele de amestec, la priza de aer proasp t i pe conducta de recirculare.

6.2.47. Dispozitivele de reglare din aparatele terminale de ventilare se utilizeaz pentruefectuarea unei regl ri fine, pentru completarea regl rii realizate de un dispozitiv din amonte,montat pe conducta de aer sau în ramifica ii. Aceste dispozitive se utilizeaz pentru realizareaechilibr rii aeraulice, la darea în exploatare a instala iei. La instala iile mari se recomand utilizareadispozitivelor automate de reglare.

6.2.48. Dispozitivele de reglare prev zute trebuie s fie concepute special în acest sens,pentru ca s corespund din punct de vedere al autorit ii de reglare; în acest sens, sunt interzisedispozitivele de tip „ uber”.

6.2.49. La aspira ie, pentru viteze ale aerului în conducte de pân la 12m/s, se recomand snu se prevad dispozitive de reglare la aparatele terminale ce formeaz un grup montat în aceea iînc pere, dac exist un dispozitiv de reglare în ramifica ia de racord a acestui grup.

6.2.50. Dispozitivele de reglare trebuie s fie alese astfel încât prin închiderea lor s nu sedep easc nivelul de zgomot admis în înc pere.

6.2.51. Dispozitivele de reglare din conducte se monteaz în amonte, la distan e cât mai maride ramifica ii, astfel încât curgerea aerului în ramifica ii s nu fie perturbat . Recomandarea estevalabil i pentru dispozitivele montate în ramifica ii, în amonte de aparatele terminale deintroducere.

6.2.52. Nu se vor monta dispozitivele de reglare în conducte, în zone în care curgerea aeruluieste perturbat de diferite piese i configura ii din amonte (coturi, ramifica ii etc).

6.2.53. Dac conductele de ventilare sunt amplasate în plafoane false, nedemontabile, serecomand s nu se monteze dispozitive de reglare în aceste plafoane, preferându se montareaunor dispozitive de reglare accesibile, în aparatele terminale de ventilare; dac acest fapt nu este


47

posibil, se prev d sau dispozitive automate de reglare sau se face echilibrarea p r ii îngropate are elei, înainte de închiderea plafonului fals.

6.2.54. Se recomand prevederea unor clapete fluture sau a unor rame cu jaluzele opusemontate pe ramuri. Se va evita amplasarea unei clapete în ramifica ie.

6.2.55. Clapetele de tip fluture care servesc la reglarea ini ial (pentru echilibrarea debitelorde aer în instala ie) i care r mân fixate în pozi ia de regalare pe toat durata de exploatare ainstala iei, vor avea piuli e de strângere (sau alte organe de fixare), f r maneta de ac ionare.

6.2.56. Elementele mobile introduse în curentul de aer vor fi, la toate tipurile de dispozitive dereglare, bine rigidizate, pentru a nu produce zgomot i vibra ii.

6.2.57. Toate dispozitivele de reglare se monteaz astfel încât organele de comand aleelementelor mobile s poat fi ac ionate cu u urin , manual sau automat.

6.2.58. În cazul unor pozi ii greu accesibile (de exemplu tavane false), pentru ac ionareadispozitivelor de reglare se prev d trape de acces pentru ac ionare.

6.2.59. Pentru reglarea, verificarea i între inerea dispozitivelor de reglare montate înconducte cu dimensiuni mari sau în camerele de aer, se prev d u i etan e de acces.

6.2.60. Dispozitive de reglare montate în interiorul conductelor vor avea, prin construc ie,elemente de indicare, care s fac posibil constatarea din exteriorul conductei, a pozi iei de reglare.

6.2.61. Elementele mobile ale dispozitivelor de reglare vor fi robuste, nedeformabile,adecvate pentru asigurarea unei mi c ri u oare, f r jocuri i care s permit blocajul fix în pozi iastabilit la reglarea instala iei.

6.2.62. Jaluzelele opuse pentru care se prevede pozi ia complet închis în timpul exploat rii,vor asigura închiderea etan a conductei.

6.2.63. Ca dispozitive de reglare la ventilator se pot folosi: aparate directoare la aspira ie saujaluzele opuse cu reglare simultan la refulare (jaluzelele opuse se monteaz astfel ca axele lor derota ie s fie perpendiculare pe planul vertical care trece prin axa rotorului).

Clapete cu contragreutate sau alte dispozitive de închidere automat6.2.64. Dispozitivele de închidere automat se monteaz în conductele de aer, dac este

necesar s se împiedice difuzia gazelor vaporilor nocivi, inflamabili sau explozivi, existen i întubulatura de ventilare, la oprirea instala iei. Dispozitivele de închidere automat se prev d i pentruînchiderea circula iei aerului, la montarea în paralel a dou sau mai multe ventilatoare carefunc ioneaz alternativ.

6.2.65. Dispozitivele de închidere automat se prev d cu garnituri de etan are i trebuie astfelconstruite încât s întrerup complet circula ia aerului, gazelor sau vaporilor în pozi ia închis, precumi sc p rilor sau p trunderilor de aer fals.

6.2.66. Pe corpul dispozitivelor de închidere automat se indic sensul de curgere a aerului.

6.2.67. Dispozitivele de închidere automat vor fi dotate cu elemente pentru indicarea sausemnalizarea pozi iei complet închis.


48

Rame cu jaluzele de suprapresiune6.2.68. Ramele cu jaluze de suprapresiune, care se monteaz în elementele de construc ie

exterioare precum i la gurile de evacuare, vor avea jaluzele ce oscileaz liber pe axele lor i vor fiastfel executate i prelucrate încât s asigure deschiderea lor sub ac iunea for elor create de osuprapresiune de 5 Pa. Ele vor fi prev zute cu garnituri de cauciuc.

Capace de vizitare6.2.69. în instala iile de ventilare i climatizare se prev d capace de vizitare pentru control i

cur are.

6.2.70. Capacele de vizitare se monteaz pe tronsoane drepte de conduct , în locuri accesibileastfel încât s fac posibile interven iile în interiorul conductei, în por iunile necesare.

6.2.71. Capacele de vizitare vor fi prev zute i executate astfel încât s fie etan e i robustepentru a nu se deforma dup demontarea i remontarea lor i s fie rezistente la ac iuni de coroziunesau eroziune, în aceea i m sur ca i materialul conductei de aer pe care sunt montate.

Racorduri elastice6.2.72. Racordurile între conductele de aer i echipamentele cu elemente în mi care

(ventilatoare, aparate de climatizare, etc.) se realizeaz prin intermediul unor elemente elastice cares împiedice transmiterea vibra iilor mecanice c tre conductele de aer.

6.2.73. Racordurilor elastice vor fi etan e la aer i vor fi astfel concepute i executate încât sreziste, dup necesit i, la ac iunea gazelor fierbin i, a gazelor i vaporilor corozivi.

Clapete antifoc i de desfumare6.2.74. Clapetele antifoc se prev d pentru a împiedica propagarea focului prin conducte de

aer i se monteaz în condi iile prev zute în reglement rile tehnice specifice referitoare la securitateala incendiu a construc iilor i ale prezentei reglement ri tehnice.

6.2.75. Clapetele antifoc pot fi ac ionate ac ionate de elemente fuzibile, electromagne i saumotoare electrice.

6.2.76. Pentru cl dirile care au instala ii de semnalizare i stingere a incendiilor integratetrebuie utilizate clapetele antifoc ac ionate de electromagne i sau motoare electrice. Pozi ia clapeteiantifoc va fi indicat pe corpul acesteia. Ac ionarea acestora se va face automat de la înc periledestinate echipamentelor de control i semnalizare (central de semnalizare) sau manual, înconformitate cu scenariul de securitate la incendiu.

6.2.77. La cl dirile cu instala ii de stingere i semnalizare supravegheate de la un dispecerat,clapetele antifoc trebuie s dispun de posibilitatea de transmitere a pozi iei lor la centrala desemnalizare i stingere a incendiilor.

6.2.78. Clapetele antifoc ac ionate cu element fuzibil se monteaz în tubulatur astfel încâtelementul fuzibil s fie sp lat de curentul de aer în condi iile i cu viteza peste valoarea minimstabilit la omologarea clapetelor. În acest scop, lungimile de conduct rectilinie în amonte i în avalde clapet , precum i forma pieselor de racord dintre corpul clapetei i tubulatur se stabilesc astfelîncât perturba iile în curgerea aerului s nu influen eze modul de sp lare cu aer a elementului fuzibil.


49

6.2.79. Datele tehnice privind elementele fuzibile sau materialul pentru elementele fuzibile,folosite la clapetele antifoc trebuie s fie incluse în documentele emise de produc tor privindtemperatura de topire.

6.2.80. Temperatura de topire a fuzibilului clapetei antifoc trebuie s fie mai mare cu20 – 300C fa de temperatura de regim din interiorul conductei de aer respective.

6.2.81. Clapetele antifoc montate în instala ii care vehiculeaz aer înc rcat cu particule vor fiprev zute cu mijloace pentru cur area periodic a elementului fuzibil sau a dispozitivului deac ionare de impurit ile depuse.

6.2.82. Clapetele antifoc se vor monta pe cât posibil, dup peretele rezistent la foc, în sensulde curgere al aerului, astfel ca electromagne ii sau motoarele electrice de ac ionare a acestora s fiepe partea protejat de foc a clapetei.

6.2.83. Pentru realizarea instala iilor de evacuare a fumului i gazelor fierbin i se vor utilizaclapete de desfumare, vole i de desfumare i clapete, în conformitate cu reglement rile tehnicespesifice privind securitatea la incendiu a construc iilor i ale prezentei reglement ri tehnice.

6.2.84. În cadrul unei cl diri, acestea vor avea acela i tip de ac ionare ca i clapetele antifoc,pentru a putea fi integrate în sistemul de semnalizare a incendiilor.

6.2.85. (1) Dispozitivele de evacuare a fumului i gazelor fierbin i se monteaz în pozi ianormal deschis. Amplasarea acestora se face considerand una din situa iile: met 1,2,3, înconformitate cu scenariul de securitate la incendiu. Ac ionarea se face în acela i mod ca i alclapetele antifoc.

(2) În cazul în care cl direa este alc tuit din mai multe compartimente de incendiu iaralarmarea se realizeaz diferen iat pentru asigurarea cu prioritate a utilizatorilor din compartimentulîn care a fost detectat incendiul, detectoarele de fum ac ioneaz clapetele antifoc sau de fum de peconductele de introducere sau de extrac ie, necesare pentru realizarea separ rii compartimentului decelelalte spa ii ale cl dirii. În acest caz, detectoarele de fum trebuie amplasate în interiorulconductelor. Amplasarea acestora trebuie f cut astfel încât s se asigure c fumul nu va trece prinelementele rezistente la foc, prin sistemul de ventilare/climatizare.

6.2.86. Montajul clapetelor antifoc i de desfumare se face astfel încât mi carea acestora snu fie împiedicat de conducta de ventilare la care se racordeaz .

6.2.87. Dup montarea clapetei antifoc i de desfumare, înainte de darea în exploatare ainstala iei, se va controla modul de lucru al organelor de închidere automat , prin simulareacondi iilor care provoac închiderea. Este recomandabil ca aceste simul ri s poat fi efectuateperiodic prin centrala de semnalizare a incendiilor.

6.2.88. Închiderea clapetei antifoc cu ac ionare cu element fuzibil, va comanda printr unsistem de blocaj oprirea ventilatorului care vehiculeaz aerul prin conducta de ventilare.

6.2.89. Clapetele antifoc vor avea rezisten a la foc prev zut la pct. 6.2.37 din prezentareglementare tehnic .


50

Condi ii de etan eitate ale conductelor de aer6.2.90. Pentru ca aerul extras din instala iile de ventilare sau climatizare s poat fi recirculat

sau utilizat într un recuperator de c ldur , trebuie respectate urm toarele cerin e:a) aerul extras de categoriile ETA 1 i ETA 2 poate fi colectat într o conduct comun ;b) aerul de categoria ETA 3 poate fi transportat prin conducte individuale sau colectat în

conducte comune, de la mai multe puncte de extrac ie;c) aerul de categoria ETA 4 va fi transporta c tre exterior doar prin canale individuale;d) dac într o conduct comun se combin aer extras de mai multe categorii, aerul extras

din acea conduct este clasificat în concordan cu categoria care indic cea mai marepoluare, dac propor ia acesteia dep e te 10% din debitul total de aer extras.

6.2.91. Conductele de aer trebuie s fie realizate astfel ca aerul viciat s nu se reintroduc încl dire prin intermediul lor.

6.2.92. Conductele de aer amplasate aparent în spa iile pe care le ventileaz /climatizeaz serealizeaz cu clasa de etan eitate A, dac diferen a de presiune dintre interiorul conductei iexteriorul acesteia nu dep e te 150 Pa.

6.2.93. Conductele de aer situate în afara spa iilor ventilate sau conductele amplasate înspa iile ventilate i separate de acesta prin panouri, ca i conductele din spa iul ventilat la carediferen a de presiune dintre interiorul conductei i exteriorul acesteia dep e te 150 Pa, se realizeazde clasa de etan eitate B.

6.2.94. Toate conductele de aer evacuat, în suprapresiune fa de interiorul cl dirii, cuexcep ia centralelor de ventilare, se realizeaz minim de clasa de etan eitate B. în acest sens, serecomand ca ventilatoarele de evacuare a aerului s fie plasate cât mai aproape de gura deevacuare a instala iei.

6.2.95. Dac diferen a de presiune de o parte i de alta a anvelopei este mare, sau dac oriceneetan eitate poate pune în pericol calitatea aerului interior, se impune ca toate conductele de aers aib clasa C de etan eitate.

6.2.96. Pentru situa ii speciale, conductele de aer trebuie s aib clasa de etan eitate D.Aceste situa ii pot fi impuse de condi iile tehnologice, de investitor sau de proiectant.

6.2.97. Pierderile de aer maxime admise pentru cele 4 clase de etan eitate sunt date întabelul 6.2.1. sau figura 6.2.1.

Tabelul 6.2.1. Pierderile de aer maxime admise pentru cele 4 clase de etan eitatePresiuneastatic [Pa] 10

0

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1200

1500

1800

2000

Pierde

reade

aer

[l/s.m

2]

[m3 /h.m

2 ]

ClasaA

0,541,94

0,843,04

1,103,96

1,324,78

1,535,52

1.736,22

1.916,87

2.087,49

2.258,09

2.418,66

2.569,75

3.1311,3

3.5312,7

3.7713,6

ClasaB

0,180,65

0,281,01

0,371,32

0,441,59

0,511,84

0,582,07

0,642,29

0,692,5

0,752,7

0,802,89

0.853,25

1.043,76

1.184,23

1.264,53

ClasaC

0.060,22

0.090,34

0.120,44

0.150,53

0.170,61

0,190,69

0,210,76

0,230,83

0,250,9

0,270,96

0,301,08

0,351,25

0,391,41

0,421,51

ClasaD

0,020,07

0,030,11

0,040,15

0,050,18

0,060,20

0,060,23

0,070,25

0,080,28

0,080,30

0,090,32

0,010,36

0,120,42

0,130,47

0,140,50

Conductele de aer din zona ha urat nu sunt recomandate.


51

Fig. 6.2.1. Pierderile de aer maxime admise pentru cele 4 clase de etan eitate

6.2.98. Clasa de etan eitate indicat la pct. 6.2.92...6.2.96 este minim admis .

6.2.99. Aerul extras de categorie ETA 1 i ETA 2 poate s fie transportat în conducte subpresiune, cu condi ia ca etan eitatea acestora s fie clasa C.

6.2.100. Aerul extras de categorie ETA 3 sau ETA 4 nu se transport prin zona ocupat acl dirii folosind conducte în suprapresiune. Singurele excep ii sunt evacu rile din buc t rii industriale(cu hot aspirant deasupra ma inii de g tit/aragazului i toaletele (cu ventilator), cu condi ia caaerul s nu fie transportat în suprapresiune prin alte zone în afara celor ventilate.

6.2.101. Conductele de extrac ie a aerului din instala iile de ventilare mecanic , trebuieechipate cu dispozitive care se închid automat când ventilarea este oprit , pentru a se prevenicurgerea invers i ventilarea necontrolat , cel pu in pentru conducte cu sec iune transversal maimare de 0,06 m2.

6.2.102. Clasa de etan eitate trebuie s fie atestat de produc tor i trebuie specificat îndocumenta ia tehnic a proiectului.


52

6.3. Ventilatoare

6.3.1. (1) Ventilatoarele se aleg corespunz tor cu debitul i presiunea rezultate din proiect,tipul i particularit ile instala iei, regimul i condi iile de func ionare, consumul de energie, spa iuldisponibil, nivelul de zgomot, costul ventilatorului i condi iile de exploatare.

(2) La alegerea ventilatorului pentru o situa ie dat , se iau în considerare urm toarele aspecte:a) punctul de func ionare al ventilatorului de pe curbele caracteristice trebuie s se afle în

zona de consum minim de energie;b) în instala iile de ventilare f r conducte, în care presiunea dezvoltat de ventilator este

redus , iar înc perea ventilat nu prezint cerin e de silen iozitate i nu sunt degaj ri desubstan e inflamabile sau corozive, se recomand prevederea unor ventilatoare axiale;

c) în instala iile de ventilare cu conducte pentru introducerea aerului proasp t, alegerea seva face între un ventilator centrifugal i unul axial cu carcas , în func ie de cerin eleprivitoare la presiune, spa iu, nivel de zgomot, consum de energie i cost, dându sepreferin ventilatoarelor axiale în m sura satisfacerii acestor cerin e;

d) în instala iile de ventilare cu conducte pentru evacuarea aerului viciat se preferventilatoarele centrifugale; în cazul folosirii ventilatoarelor axiale montate în conducte cuaer fierbinte sau înc rcat cu substan e corozive sau praf, ventilatoarele se vor ac iona princurele trapezoidale, cu motorul scos în afara conductei;

e) ventilatoarele centrifugale montate în instala ii care con in multe piese speciale, pentrucare rezisten ele locale nu pot fi stabilite cu precizie, se aleg de tipul cu rotor cu paleteînclinate înapoi;

f) la instala iile cu func ionare intermitent , se admit ventilatoare cu puncte de func ionarecorespunz toare unor randamente mai sc zute, dac prin acestea se ob in avantaje dealt natur ;

g) pentru reducerea nivelului de zgomot se prefer ventilatoare cu tura ie redus (500 – 750rot/ min) în locul celor cu tura ie ridicat ( 1000 – 1500 rot/min).

6.3.2. Se recomand utilizarea ventilatoarelor cu un consum specific de energie redus, claseleSFP1 SPF3. (v. tabel 6.3.1.)

Tabelul 6.3.1. Clasificarea ventilatoarelor func ie de puterea specific PSFP(puterea raportat la debitul de aer)

Categorie PSFP, în W/ (m3/ s)

SFP 1 <500SFP 2 500 750SFP 3 750 – 1 250SFP 4 1 250 2 000SFP 5 > 2000

6.3.3. Se recomand ca ventilatoarele din instala iile de ventilare care deservesc procese deproduc ie cu regim variabil sau înc peri cu sarcini termice variabile s fie cu tura ie variabil .

6.3.4. Instala iile cu rezisten e aeraulice variabile i în special cele con inând filtre de prafcolmatabile, se prev d cu ventilator având caracteristicile debit presiune foarte înclinate, astfel încâtla varia iile de presiune s corespund modific ri mici ale debitelor de aer.


53

6.3.5. Pentru instala iile cu debite mici se vor folosi ventilatoare „în linie” sau de conduct .

6.3.6. Ventilatoarele „în linie” sau de conduct pot fi montate în interiorul camerelorventilate dac au carcasele izolate fonic i nivelul de zgomot nu dep e te valoarea admis .

6.3.7. (1) Debitul i presiunea dintr o instala ie se asigur de regul printr un singur ventilator;se va evita montarea ventilatoarelor în paralel.

(2) Dac debitul de aer în regim de var este diferit de cel în regim de iarn sau dac îndecursul procesului de produc ie sunt necesare debite de aer diferite pentru ventilarea înc perii seprevede, dac este posibil, un ventilator ac ionat de un motor electric cu dou tura ii.

(3) Dac totu i situa ia o impune i se aleg ventilatoare montate în paralel, se prev dobligatoriu rame cu jaluzele care se vor închide odat cu ventilatorul, sau clapete antiretur.

6.3.8. Dac ventilatoarele vehiculeaz aer cu temperaturi i presiuni diferite de cele care austat la baza întocmirii cataloagelor de alegere (ventilatoare montate la altitudine, func ionare cu gazefierbin i, etc), la stabilirea caracteristicilor reale ale ventilatoarelor se vor folosi factori de corec iecorespunz tori acestor situa ii specfice.

6.3.9. Ventilatoarele care vehiculeaz aer înc rcat cu substan e corozive sau cu praf abraziv seexecut din materiale rezistente care s asigure o durat economic de exploatare.

6.3.10. La alegerea ventilatoarelor i aparaturii electrice aferente, care echipeaz instala iilede ventilare pentru înc peri cu pericol de explozie, se vor respecta prevederile normativului NEX 0106 i ale standardului SR EN 60079 10 1:2009.

6.3.11. Ventilatoarele ac ionate de motoare electrice prin transmisii cu curele, se prev d cudispozitive pentru întinderea curelelor i pentru captarea i scurgerea electricit ii statice.

6.3.12. Se iau urm toarele m suri de protec ie a muncii i de asigurare a unei func ion ricorecte a ventilatoarelor:

a) legarea la p mânt a motorului electric i a ventilatorului;b) montarea unui dispozitiv de protec ie în dreptul ro ilor i curelelor la transmisia prin

curele; montarea unei plase de sârm cu ochiuri mari ( 25 50 mm) la gura de aspira ie saurefulare a ventilatorului, în cazul când acesta aspir sau refuleaz liber înînc pere(indiferent de în l imea de montare a ventilatorului);

c) efectuarea corect a leg turilor din cutia de borne a motorului electric, astfel ca sensul deînvârtire al rotorului ventilatorului s fie corect;

d) întinderea curelelor de transmisie (se consider c întinderea unei curele trapezoidaleeste corect dac , pe o lungime de 0,5 m s geata pe care o face cureaua la ap sareamanual este cel mult egal cu grosimea sa); toate curelele trapezoidale montate peacelea i ro i de transmisie vor avea o întindere egal ;

e) prevederea unor dispozitive de reglare a debitului de aer.

6.3.13. Ventilatoarele, indiferent de modul de montare (pe funda ie, platforme, console, etc.)trebuie s fie prev zute cu dispozitive de amortizare a vibra iilor, calculate i executate astfel încât sasigure condi iile corespunz toare de zgomot i vibra ii din cl dirile unde sunt montate (cl diriindustriale, s li de spectacol, spitale, etc.).

6.3.14. Ventilatoarele se vor racorda la conductele de aer prin intermediul unor racorduriflexibile.


54

6.3.15. Se recomand ca racordarea ventilatoarelor la conducte s se realizeze prinintermediul unor por iuni drepte, cu lungimea de ( 8 10 d) atât pe aspira ie cât i pe refulare („d” estediametrul conductelor circulare, la conductele rectangulare cu laturile „a” i ”b”, d=(a+b)/2). Dacacest mod de racordare nu se poate realiza, pentru racordul la gura de aspira ie a ventilatorului se vaadopta, în ordine preferen ial , una din urm toarele solu ii:

a) cot cu sec iune rectangular cu palete de dirijare sau curb cu sec iune circular cu razade curbur mai mare de dou diametre;

b) cutie de aspira ie cu palete de dirijare.

6.3.16. Dac ventilatorul centrifugal refuleaz direct în atmosfer , f r intermediul uneitubulaturi, la gura de refulare a ventilatorului se prevede fie un tronson drept, având sec iunea egalcu cea a gurii de refulare ( a x b ) i lungimea minim 0,75 (a x b), fie un difuzor cu unghiul la vârf de10...15o i lungime de 1,00...1,5 m.

6.3.17. La alegerea din cataloage a ventilatoarelor racordate la re ea prin intermediul unorpiese montate pe aspira ie sau pe refulare care perturb curgerea, se folosesc factorii de corec ierespectivi.

6.3.18. Ventilatoarele care sunt utilizate pentru evacuarea fumului i gazelor fierbin i în caz deincendiu trebeie s fie rezistente la foc clasa F400120. La cl dirile echipate cu instala ii automate destingere a incendiilor tip sprinkler, ventilatoarele de evacuare a fumului i gazelor fierbin i în caz deincendiu pot fi rezistente la foc clasa F200 120.

6.4 Filtre de aer

6.4.1. (1) Filtrarea aerului exterior este utilizat pentru a satisface cerin ele de calitate aaerului interior (vezi cap.3.1) inând cont de clasele de calitate a aerului exterior definite în cap.3.1.Alegerea i dimensionarea filtrelor de aer necesare pentru CTA uri (centralele de tratare a aerului) vafi rezultatul unei optimiz ri, în func ie de situa ia specific analizat (con inutul de praf din aerulexterior, clasa de calitate a aerului interior, timpul de func ionare a CTA, situa ii locale specifice depoluare, permiterea sau nu a recircul rii, etc.).

(2) Filtrele, amortizoarele i atenuatoarele de zgomot i alte elemente componente aleinstala iei de ventilare/climatizare expuse debitului de aer trebuie s fie realizate din materialeneinflamabile sau tratate cu produse care conduc la încadrarea acestora în materiale neinflamabile.

Tabelul 6.4.1. – Clasele de filtre recomandateCategoria aerului exterior Calitatea aerului interior (a se vedea pct. 5.2.5)

IDA1(Ridicat )

IDA 2(Medie)

IDA 3(Moderat )

IDA 4(Sc zut )

ODA 1 (aer pur) F9 F8 F7 F6ODA 2 (praf) F7/F9 F6/F8 F6/F7 G4/F6ODA 3 (gaze) F7/F9 F8 F7 F6ODA 4 (praf + gaze) F7/F9 F6/F8 F6/F7 G4/F6ODA 5(concentra ie foarteridicat )

F6/GF/F9*) F6/GF/F9*) F6/F7 G4/F6

*) GF = Filtru de gaz (filtru carbon) i/sau filtru chimic


55

6.4.2. Pentru reducerea con inutului de praf al aerului introdus în înc perile climatizate, se vautiliza un prefiltru la intrarea în unitatea de ventilare, în urm toarele cazuri:

a) din motive igienice, aerul introdus trebuie filtrat în dou trepte (cel pu in pentru IDA 1 iIDA 2);

b) primul filtru de intrare (prefiltrul) este minimum clasa F5, dar preferabil clasa F7. A douatreapt de filtrare trebuie realizat cu un filtru de clas cel pu in F7 dar preferabil clasa F9.Dac exist o singur treapt de filtrare, cerin a minim este clasa F7;

c) la dou sau mai multe trepte de filtrare, prima trept de filtre trebuie amplasat înaintede tratarea aerului, iar a doua treapt , dup aceasta;

d) filtrele de gaz (filtrele cu carbon) sunt recomandate pentru categoria de aer exterior ODA5. Acestea pot fi o solu ie bun i în cazul categoriilor ODA 3 i ODA 4. Filtrele de gaztrebuie în general combinate cu filtre F8 sau F9, montate în aval;

e) pentru categoria de aer exterior ODA 5 (regiuni puternic industrializate, lâng aeroporturi,etc.) unele aplica ii pot necesita filtrare electric . În cazul polu rii temporare a aeruluiexterior, este recomandat echiparea acestor filtre cu o deriva ie i monitorizareapermanent a calit ii aerului.

6.4.3. Din motive igienice, filtrele din prima treapt de filtrare nu trebuie s fie utilizate maimult de un an, înainte de cur are sau înlocuire. Filtrele utilizate în treapta a doua sau a treia nutrebuie utilizate mai mult de doi ani, în acelea i condi ii. Se recomand , de asemenea, inspectareavizual i monitorizarea c derii de presiune în aceste filtre, prin montarea unor manometrediferen iale cu prize în amonte i aval de filtru, iar la dep irea pierderii de sarcin maximerecomandate pentru cur are, s se prevad o metod de semnalizare acustic sau vizual .

6.4.4. La proiectarea i amplasarea prizei de introducere a aerului exterior, se urm re te s seevite introducerea impurit ilor locale, a ploii sau a z pezii, în sec iunea filtrului.

6.4.5. Pentru a se minimiza riscul dezvolt rii microbilor în filtru, centrala de ventilare trebuies fie astfel proiectat încât umiditatea relativ în filtru s fie permanent sub 90% , iar cea mediepentru trei zile consecutive s fie mai mic de 80% în toate componentele instala iei, inclusiv filtrul.

6.4.6. Dac se prevede un filtru pe aerul recirculat c tre centrala de ventilare, acesta trebuies aib minim aceea i clas de filtrare ca i filtrul de pe circuitul principal al aerului exterior.

6.4.7. Pentru protejarea instala iei de evacuare a aerului viciat precum i pentru protec iamediului exterior, este necesar un filtru de clas minim F5.

6.4.8. Aerul extras din buc t rii trebuie întotdeauna trecut printr o prim treapt cu filtruspecial pentru gr simi, care s poat fi înlocuit i cur at cu u urin .

6.4.9. Filtrele nu se amplaseaz în imediata apropiere a reful rii ventilatorului sau acolo undedistribu ia curgerii în sec iunea transversal nu este uniform (dup coturi sau alte piese speciale cumodificarea direc iei de curgere a aerului).

6.4.10. C derea final de presiune în filtre este calculat i aleas de c tre produc tori inândcont de varia ia permis a debitului de aer, de costul filtrelor pe ciclul de via i de estimarea cicluluide via . Deoarece în încerc rile de laborator ale filtrelor se utilizeaz un praf test artificial degranula ie mare, performan a filtrului în condi ii reale de func ionare va fi diferit în raport cueficien a, capacitatea de re inere a prafului i alte rezultate ale încerc rilor de laborator. Serecomand ca eficien a în condi ii reale de func ionare s nu scad cu mai mult de 5% sub valorile decatalog.


56

6.4.11. Filtrele trebuie înlocuite atunci când c derea de presiune atinge valoarea finalstabilit în catalog (specifica ia tehnic ), sau dup urm toarele perioade maxime de timp:

a) 2000 de ore de func ionare sau maximum un an, pentru filtrul din prima treapt de filtrare(prefiltrul);

b) 4000 de ore de func ionare sau maximum doi ani, pentru filtrele din a doua sau a treiatreapt de filtrare, precum i pentru cele din instala ia de evacuare i cea de recirculare(dac exist ).

6.4.12. Filtrele se înlocuiesc cu aten ie astfel încât s se evite sc parea impurit ilor re inute iutilizând echipament de protec ie.

6.4.13. Filtrele din instala iile de ventilare industriale se incinereaz în cuptoare specialepentru a se arde impurit ile re inute, pentru a se reduce reziduurile i pentru a se recupera energia.Filtrele instala iilor de ventilare uzuale, pentru mediul reziden ial i ter iar, pot fi eliminate la groapade gunoi.

6.4.14. Instala iile de recuperare a c ldurii se protejeaz întotdeauna cu un filtru de clas F6sau superioar . Unit ile rotative de recuperare a c ldurii trebuie echipate cu elemente care permitcur area.

6.4.15. Sc p rile de aer pe lâng sec iunea filtrului reduc semnificativ eficien a filtr rii; deaceea este important s se asigure cerin ele de etan eitate.

6.5 Baterii de înc lzire/r cire

Dimensionare, alegere6.5.1. Sarcina termic de calcul pentru care se dimensioneaz bateriile de r cire se stabile te

pe baza diferen ei de entalpie a aerului la intrare i ie ire din baterie i luând în consideraretemperatur medie de calcul a agentului de r cire.

6.5.2. Sarcina termic de calcul pentru care se dimensioneaz bateriile de înc lzire sestabile te pe baza diferen ei de temperatur sau de entalpie a aerului la intrare i ie ire din baterie iluând în considerare temperatur medie de calcul a agentului de înc lzire.

6.5.3. Nu se recomand baterii de r cire cu vaporizare direct decât dac se poate realizavaria ia debitului de agent frigorific.

6.5.4. Viteza frontal de trecere a aerului în bateria de înc lzire/r cire trebuie s se situeze înintervalul 2 – 3,5 m/s.

6.5.5. În cazul în care conducta de retur a unei baterii de înc lzire este racordat la circuitul decondensare al unui cazan în condensa ie, bateria trebuie dimensionat pentru un regim detemperatur a apei de 60/400C. În varianta utiliz rii altor tipuri de cazane, bateria de înc lzire va fidimensionat pentru un regimul nominal de temperatur al cazanelor (de obicei 80/600C sau90/700C).

6.5.6. Se recomand ca distan a dintre aripioare s fie de minim 2,5 mm în cazul bateriilor der cire cu dezumidificare i de minim 2,0 mm în cazul celorlalte tipuri de baterii de înc lzire/r cire.


57

6.5.7. C derea de presiune pe partea de aer a bateriilor de înc lzire/r cire trebuie limitat pecât posibil. În acest sens se recomand valorile din tabelul 6.5.1.

Tabelul 6.5.1: Valori recomandate pentru pierderea de sarcin în bateriile de înc lzire/r cire(din SR EN 13779:2007)

Component Pierdere de sarcinsc zut (Pa)

Pierdere de sarcinmedie (Pa)

Pierdere de sarcinridicat (Pa)

Baterie de înc lzire 40 80 120Baterie de r cire (100) 60 (140) 100 (180) 140

Montaj, între inere6.5.8. Bateriile de înc lzire sau de r cire se recomand a se racorda la conductele de ventilare

astfel: în amonte de baterie, printr un difuzor cu unghiul la vârf mai mic de 30o , iar în aval de baterie,printr un confuzor cu unghiul la vârf mai mic de 45o .

6.5.9. Dac bateria se monteaz imediat dup o pies de schimbare de direc ie, aceastatrebuie prev zut cu pere i sau palete de dirijare a aerului, care s asigure repartizarea uniform aaerului pe suprafa a frontal a bateriei.

6.5.10. Dac bateria se monteaz imediat dup un ventilator centrifugal, racordarea la gurade refulare a ventilatorului se face printr un difuzor simetric cu un unghi la vârf de maximum 30o sauprintr un difuzor asimetric, cu un unghi la vârf de maximum 15o. Se recomand în acest caz,montarea între difuzor i baterie a unui fagure pentru uniformizarea curgerii cu grosimea (în direc iacurgerii) de (0,25 – 0,45)d i având latura ochiului p trat de (0,075 – 0,15)d; d este diametrulconductelor circulare, la conducte rectangulare cu laturile „a” i „b”, d=(a+b)/2.

6.5.11. Dac bateria se monteaz imediat dup ventilator axial, racordarea se face printr opies de schimbare de sec iune simetric cu un unghi la vârf de cel mult 30o. Se recomand ca întrepiesa de schimbare de sec iune i baterie s se monteze un tronson cilindric drept cu lungimea dedou diametre, având montat în interior o cruce pentru îndreptarea curentului de aer (doi pere iplani, pe toat lungimea tronsonului, dispus perpendicular).

6.5.12. (1) Bateriile de înc lzire sau de r cire se prev d cu posibilit i de reglare pe circuitul deagent termic.

(2) Reglarea pe circuitul de aer se face în cazurile în care exist spa iu disponibil; dispozitivulde reglare trebuie s aib o autoritate de reglare corespunz toare.

(3) Reglarea pe partea de ap se face cu robinete cu dou sau trei c i.

6.5.13. În cazul în care apa cald este preparat într un cazan în condensa ie, bateriile deînc lzire nu se pot regla prin intermediul unui robinet cu trei c i de by pass (de ocolire). Serecomand utilizarea unui robinet cu dou c i sau a unui robinet cu trei c i de amestec. Un robinetde ocolire poate provoca un retur al apei calde direct spre condensator, diminuând performan elebateriei.

6.5.14. Bateriile de r cire care func ioneaz în regim de dezumidificare nu trebuie instalateimediat înaintea sec iunii de filtrare sau de atenuare a zgomotelor.

6.5.15. Bateriile se pot cur a direct la locul de montare (pentru în l imi mai mici de 1,6 m)sau se pot demonta pentru a fi cur ate, caz în care trebuie asigurat spa iul necesar.


58

6.5.16. Bateriile de înc lzire electrice trebuie s fie prev zute cu dispozitive speciale deprotec ie i siguran la deschiderea u ii de vizitare a centralei de tratare (dac exist ) i lasuprasarcin .

6.6. Agregate centrale de tratare a aerului

6.6.1. Agregatele centrale de tratare a aerului se utilizeaz pentru tratarea aerului necesarpentru una sau mai multe înc peri de dimensiuni mari.

6.6.2. Alegerea agregatului central de tratare a aerului se face luând în considerare:a) modul de pozi ionarea al acestuia (în interiorul sau în exteriorul cl dirii);b) debitul de aer i parametrii aerului tratat;c) sursele de alimentare cu energie electric , termic i frigorific ;d) tipul sistemului de climatizare utilizat ( „numai aer” sau „aer ap ”);e) posibilitatea recuper rii energiei;f) utilizarea surselor de energie regenerabile;g) nivelul de zgomot acceptat în cl direa climatizat ;h) categoria de aer exterior i cerin ele de filtrare ale acestuia;i) dimensiunile înc perii în care va fi montat agregatul i de c ile de acces c tre înc pere;j) diverse cerin e tehnologice.

6.6.3. Agregatele centrale de tratare a aerului se pot realiza în urm toarele variante:a) sistem monobloc sau SPLIT;b) refularea aerului liber prin grile sau racordarea la tubulatur de ventilare;c) pentru func ionare pe perioada verii sau tot timpul anului.

6.6.4. Pentru debite mari de aer (peste 1 m3/s) se pot folosi agregate de tratare realizate dinmodule care se asambleaz la fa a locului. Modulele pot con ine unul sau mai multe elementecomponente ale agregatului de tratare. Asamblarea acestora se realizeaz astfel încât s se asigureetan eitatea agregatului.

6.6.5. Agregatele de tratare a aerului se realizeaz din panouri de tip sandwich, având oizola ie termic din vat mineral , vat de sticl , poliuretan, asigurându se o rezisten termic de1,25... 3,5 W/m2K i o izolare fonic care s asigure un nivel acustic de 40 db(A).

6.6.6. Echipamentele utilizate se aleg astfel încât s aib randamente bune ale proceselor detratare, astfel încât agregatul s aib consumuri energetice minime.

6.6.7. Agregatele se prev d cu u i de acces pentru între inere în modulele camerei deamestec, filtrelor, camerei de umidificare i ventilatoarelor. Acestea vor avea deschiderea c treexterior pentru a se realiza o etan are bun a agregatului. La agregatele mari, unde omul poatep trunde în interior, u ile de acces la modulul ventilatorului vor fi dotate cu sisteme de oprire aventilatorului la deschiderea u ii.

6.6.8. Pentru a reduce consumurile energetice ale ventilatorului, pierderile de sarcin maximeale componentelor agregatului nu trebuie s dep easc valorile indicate în tabelul 6.6.1.


59

Tabelul 6.6.1. – C deri de presiune recomandate pentru componente specifice instala iei dealimentare cu aer

Aplica ieC dere de presiune, în PaSc zut Normal Ridicat

Traseul de conducteBaterie de înc lzireBaterie de r cireAparat de recuperare a c lduriiUmidificatorFiltru de aer pe sec iune*)Amortizor de zgomotGur de refularePriz de introducere i evacuare

100406010020100303020

2008010015040150505050

300120140200602508010070

*) C derea final de presiune înainte de înlocuire

6.6.9. Filtrarea aerului exterior este utilizat pentru a satisface cerin ele aerului interior dincl dire, luându se în considerare categoria de aer exterior. Dotarea cu filtre, func ie de categoria deaer exterior (gradul de poluare al aerului exterior) este indicat în paragraf 6.4.

6.6.10. Ventilatoarele utilizate în agregatele de tratare trebuie s aib categoria de consumspecific de energie SFP, indicat în tabelul 6.6.2.

Tabelul 6.6.2. Valorile recomandate pentru SFP pentru diverse aplica ii.Aplica ia Categoria SFP pentru fiecare ventilator

Domeniul tipic Valoare prinlips

Ventilator de alimentare cu aer:instala ie complex de ventilare i de climatizareinstala ie simpl de ventilare

SFP 1 pân la SFP 5SFP 1 pân la SFP 4

SFP 3SFP 2

Ventilator de extragere a aerului:instala ie complex de ventilare i de climatizareinstala ie simpl de ventilareinstala ie de extrac ie a aerului

SFP 1 pân la SFP 4SFP 1 pân la SFP 3SFP 1 pân la SFP 3

SFP 3SFP 2SFP 2

6.6.11. (1) Pentru a reduce consumul de energie în instala ia de ventilare sau climatizare,comanda agregatului de tratare va fi realizat în func ie cerin ele spa iilor alimentate, prin:

a) întrerup tor manual,b) senzori de mi care,c) senzori de num rare,d) senzori de CO2 (utiliza i în special pentru camere în care fumatul este interzis),e) detectori de amestecuri de gaze (utiliza i de asemenea în camere unde este permis

fumatul).(2) În înc peri cu degaj ri cunoscute, concentra ia celor mai importan i poluan i poate fi

utilizat ca semnal de intrare (de exemplu concentra ia de CO pentru parcaje).

Cerin e de spa iu pentru amplasarea agregatelor de tratare a aerului6.6.12. Instala ia trebuie proiectat i executat astfel încât s permit cur area u oar ,

între inerea i opera iile de reparare. Trebuie prev zut suficient spa iu lâng echipament pentruopera iile de între inere i cur are. Trebuie rezervat spa iu suficient pentru demontare i reparare,iar traseul pentru transportul pieselor de schimb trebuie amenajat i marcat.


60

6.6.13. În zone cu acces dificil nu se amplaseaz nici echipamentul care necesit între inere,nici u ile de serviciu. În cazul unui echipament de tratare a aerului, mascat într un plafon suspendat,trebuie s fie prev zut un acces care s poat fi deschis sau înl turat f r scule i cu dimensiunea decel pu in 500 x 500 mm, adiacent echipamentului.

6.6.14. Agregatele de tratare a aerului i camerele ma inilor trebuie s fie accesibilepersonalului de între inere i reparare (inclusiv pentru toat deplasarea necesar a materialelor i apieselor de schimb) f r necesitatea de a trece prin spa iile ocupate.

6.6.15. De câte ori este posibil, se evit ca pere ii i canalele agregatului de tratare a aerului sfie parte a structurii de rezisten a cl dirii.

6.6.16. Pentru o amplasare corect a echipamentelor trebuie respectate indica iile din figura6.6.1. Distan ele indicate sunt valabile pentru instala ii cu un singur agregat de tratare. În cazuldiviz rii în câteva unit i mai mici i în cazul utiliz rii recuperatoarelor de c ldur , poate fi necesar osuprafa mai mare de pardoseal .

6.7. Centrala de ventilare/climatizare

6.7.1. Centrala de ventilare sau climatizare se amplaseaz în apropierea spa iilor ventilate sauclimatizate; în m sura posibilit ilor, se prevede în centrul de greutate al acestor spa ii.

6.7.2. La cl dirile publice, civile când înc perile ventilate i climatizate au restric ii privindnivelul de zgomot, centrala de ventilare/climatizare se amplaseaz la subsol, în înc peri anexe, într ocl dire separat , sau pe acoperi .

6.7.3. Dimensiunile centralelor de ventilare sau climatizare se stabilesc inând seama degabaritele utilajelor i spa iile libere necesare pentru montarea, racordarea, exploatarea, între inereai repararea acestora.

6.7.4. Înc perea sau spa iul pentru centrala de ventilare tebuie s fie u or accesibile, cu u i isc ri de acces care s permit transportul ma inilor, utilajelor, elementelor demontabile sau amodulelor. Accesul în central se realizeaz direct din exterior sau din înc peri cu risc mic deincendiu, sau prin coridoare comune de acces la instala ii utilitare, în conformitate cu reglement riletehnice referitoare la securitatea la incendiu a construc iilor. U ile de acces se vor deschide spreexteriorul centralei.

6.7.5. (1) Înc perile centralelor de ventilare sau climatizare se separ func ional i constructivfa de restul cl dirii prin elemente de delimitare având clasa de reac ie la foc A1 sau A2 i rezisten ala foc de minimum EI60 pentru pere i i REI60 pentru plan ee, respectiv EI1 30 C i dispozitiv deautoînchidere sau închidere automat pentru u i.

(2) La cl dirile cu în l imi diferite, în cazul în care înc perea centralelor de ventilare sauclimatizare sau unit ile exterioare sunt amplasate pe acoperi ul cl dirii mai joase, acestea trebuie sfie dispuse la o distan de cel pu in 4m fa pere ii exteriori ai cl dirii mai înalte, dac în ace tia suntprev zute goluri; În situa ia în care nu se poate respecta distan a men ionat se iau m suri pentrupentru asigurarea rezistentei la foc de cel pu in REI 60 minute a pere ilor i protejarea golurilor dinace tia cu elemente EI 45 C la spa iile aferente echipamentelor de ventilare climatizare sau lacl direa mai înalt ; acoperi ul înc perilor centralelor de ventilare sau climatizare trebuie s fie curezisten a la foc de minimum R 60 i invelitoare A1, A2 s1,d0 sau B s1,d0 în cazul asigur rii m surilorde limitare a propag rii incendiului la aceste spa ii.


61

(3) Ventilatoarele de evacuare a fumului i gazelor fierbin i trebuie s fie instalate fie laexteriorul cl dirii, fie într un spa iu tehnic, separat de restul construc iei prin pere i i plan eerealizate din produse din clasa de reac ie la foc A1 sau A2 cu rezisten a la foc REI 60. U a de acces va firezistent la foc EI1 30 C cu dispozitiv de autoînchidere sau închidere automat . Ventilarea spa iuluiva fi corespunz toare diverselor echipamente din înc pere.

Cerin e pentru amplasarea prizei de aer proasp t i a gurii de evacuare a aerului6.7.6. Priza de aer pentru introducerea aerului exterior va fi pozi ionat astfel încât aerul

introdus în instala ie s fie, în m sura posibilit ilor: curat, uscat i umbrit.

6.7.7. Evacuarea în exterior a aerului din instala iile de ventilare/climatizare trebuie s fief cut astfel încât s se minimizeze riscurile asupra s n t ii oamenilor sau efectele negative ce pot ficauzate cl dirii, ocupan ilor sau mediului.

6.7.8. Dispunerea prizelor de introducere a aerului i a gurilor de evacuare trebuie f cut deasemenea conform reglement rilor i recomand rilor vizând securitatea la incendiu a elementelor deconstruc ie i a reglement rilor de izolare acustic .

Figura 6.6.1. – Dispunerea instala iilor de tratare a aerului (vedere în plan)Legenda: 1 b = 0,4 x în l imea unit ii, minimum 0,5 m;

2 Spa iu de serviciu

6.7.9. Prizele de aer se amplaseaz la cel pu in de 8 metri pe orizontal de un punct decolectare a gunoiului, de un spa iu de parcare frecvent utilizat pentru trei sau mai multe ma ini, de oalee, de zone de înc rcare, de ventila ii de canalizare, de capete de co uri i de alte surse similare depoluare.

6.7.10. Pentru a se evita riscurile de împr tiere a impurit ilor de la turnurile de r cire înaerul de alimentare, prizele de aer se amplaseaz pe direc ia vântului dominant, înaintea turnurilorde r cire. Se va avea în vedere ca instala iilor cu turn de r cire s aib proceduri de între inerecorespunz toare, care s reduc degaj rile periculoase ale acestora.

6.7.11. Este recomandabil ca prizele de aer s fie pozi ionate pe fa ade amplasate spre str zineaglomerate. Când acest lucru nu este posibil, priza de aer trebuie pozi ionat cât mai sus posibilfa de nivelul solului.

6.7.12. Prizele de aer nu se vor amplasa acolo unde se anticipeaz o recirculare a aeruluievacuat sau o perturbare datorat altor poluan i sau a emisiilor odorante.

6.7.13. Se recomand amplasarea prizelor de aer la o distan de 3 m de sol. Distan a poate firedus la minimum 1,5 m, la care se va ad uga grosimea maxim previzibil a z pezii.


62

6.7.14. Pe terasa cl dirii sau în cazul în care concentra iile sunt similare pe ambele laturi alecl dirii, priza de aer trebuie amplasat pe fa ada cl dirii expus vântului.

6.7.15. Priza de aer adiacent spa iilor neumbrite, acoperi urilor sau pere ilor, trebuie dispussau protejat astfel încât aerul s fie cât mai pu in înc lzit de soare pe timpul verii.

6.7.16. Se recomand dimensionarea unei prize de aer neprotejate pentru o vitez a aeruluide maximum 2 m/s în cazul în care exist riscul aparent al introducerii apei în orice form (z pad ,ploaie, vapori, etc.) sau a prafului (inclusiv frunze).

6.7.17. Partea inferioar a unei prize de aer amplasat pe un acoperi trebuie s fie laminimum 1,5 fat de cota acestuia, la care se va ad uga grosimea maxim previzibil a z pezii.Distan a poate fi mai mic dac formarea unui strat de z pad este împiedicat , de exemplu prinutilizarea unui scut de z pad .

6.7.18. Prizele trebuie amplasate astfel ca s existe posibilit ii de acces pentru înlocuire iîntre inere curent .

6.7.19. Refularea aerului evacuat de categoria EHA 1 în exterior prin intermediul unei guri deevacuare amplasate pe peretele cl dirii este acceptabil cu condi ia ca:

a) distan a dintre gura de evacuare i orice cl dire adiacent s fie de minimum 8 m;b) distan a dintre gura de evacuare i o priz de introducere a aerului situat pe acela i

perete s fie de minimum 2 m (dac este posibil, gura de introducere a aerului proasp ttrebuie s fie amplasat sub gura de evacuare a aerului);

c) viteza aerului în gura de evacuare s fie de minimum 5 m/s;d) în orice alt caz gura de evacuare trebuie amplasat pe acoperi .

6.7.20. Aerul va fi evacuat deasupra acoperi ului celei mai înalte p r i a cl dirii i refulatvertical în sus. Partea inferioar a gurii de evacuare trebuie s aib o în l ime fa de acoperi deminimum 1,5, la care se va ad uga grosimea maxim previzibil a z pezii. Distan a poate fi mai micdac este împiedicat formarea unui strat de z pad , de exemplu prin utilizarea unui scut de z pad .

6.7.21. Distan ele minime dintre priza de introducere i cea de evacuare a aerului suntprezentate în figura 6.6.2. Acestea depind în principal de categoria aerului evacuat:

a) pentru EHA 4 distan ele sunt cele mai mari i, adi ional, dependente de debitul de aer;b) pentru categoriile EHA 1 pân la EHA 3 distan ele depind numai de categoria aerului

evacuat. Valorile din figura 6.6.2. sunt valabile pentru o vitez a aerului refulat de pân la6 m/s; pentru viteze mai mari distan ele pot fi mai mici.

6.7.22. Pentru cl diri înalte, amplasarea prizelor de introducere i de evacuare a aeruluitrebuie f cut astfel încât s se minimizeze efectul vântului i efectul de tiraj.


63

Figura 6.6.2. – Distan e minime între gura de evacuare i cea de introducere a aeruluiLegend : 1 Distan vertical – Gur de evacuare deasupra prizei de introducere (partea superioar agraficului); Distan vertical – Gur de evacuare sub gura de introducere (partea inferioar agraficului);

2 Distan dintre prize;3 Categoria EHA ;4 Debit de aer în priz în m3/s


64

7. Prevederi generale pentru echipamentele instala iilor deventilare/climatizare

7.1. Utilizarea echipamentelor de ventilare/climatizare este admis numai dac acestea aumarcaj CE sau agrement tehnic, sau care au performan e echivalente i sunt comercializate legal întrun Stat Membru al Uniunii Europene sau în Turcia, ori sunt fabricate legal într un stat EFTA, parte lacodul privind Spa iul Economic European.

7.2. Toate echipamentele care au certificate de calitate tip Eurovent sau echivalente, seinscrip ioneaz în consecin ; aceast inscrip ionare plaseaz la loc vizibil, în centrala deventilare/climatizare sau pe agregatul de tratare a aerului.

7.3. Se recomand ca elementele componente ale sistemelor de ventilare i climatizare srespecte prevederile standardului SR EN 15423:2008 Ventilarea în cl diri. M suri de prevenire aincendiilor pentru sistemele de distribu ie a aerului în cl diri.

7.4. Dac prin performan ele echipamentelor se realizeaz economie de energie înexploatare, aceste performan e, justificate tehnico economic se includ în caietele de sarcini pentrulicita ii publice.


65

8. Solu ii de ventilare climatizare pentru diferite destina ii de cl diri

8.1. Locuin eIpoteze de proiectare8.1.1. Ventilarea organizat a locuin elor trebuie s fie general i permanent cel pu in în

timpul perioadei în care temperatura exterior nu permite deschiderea frecvent a ferestrelor.

8.1.2. Circula ia aerului trebuie s se realizeze prin introducerea aerului în înc perileprincipale (camer de zi, dormitoare, birou) i extragerea (evacuarea) în înc perile de serviciu(buc t rie, b i, grupuri sanitare).

8.1.3. Sistemul de ventilare trebuie s cuprind minim: prize de aer (orificii de introducere) întoate înc perile principale, realizate prin orificii în fa ade, guri de extragere a aerului din înc perile deserviciu, cel pu in în buc t rii, s li de baie sau de du i în grupuri sanitare i conducte verticale cutiraj natural sau cu dispozitive mecanice.

8.1.4. în instala iile colective de ventilare, dac o înc pere de serviciu este prevazut cu o gurde evacuare mecanic a aerului, toate celelalte înc peri de serviciu trebuie s fie prev zute deasemenea cu câte o gur de evacuare. în instala ii mai complexe se pot prevedea i alte aparate idispozitive.

8.1.5. Aerul trebuie s poat circula liber, din înc perile principale c tre înc perile de serviciu(prin spa iile de sub u i sau prin grile).

8.1.6. (1) Sistemele de ventilare, mecanice sau naturale, se dimensioneaz astfel încâtdebitele extrase date în tabelul 8.1.1, s fie realizate în condi ii climatice medii de iarn . Acestedebite trebuie s poat fi asigurate de sistem, simultan sau fiecare în parte.

Tabelul 8.1.1. Debite de aer pentru ventilarea locuin elor

Num r de înc periprincipale în locuin

Debite extrase exprimate în m3/h

Buc t rie Sal de baie sau de du comunsau nu cu un grup sanitar

Alt salde du

Grup sanitar

unic multiplu

1 75 15

2 90 15 15 15 15

3 105 30 15 15 15

4 120 30 15 30 15

5 sau mai multe 135 30 15 30 15

(2) Debitele de aer extrase trebuie compensate prin dispozitive de introducere i prinpermeabilitatea fa adei.

(3) În cazul în care între camera de zi i o alt camer nu exista perete desp r itor, înc pereaunic astfel creat este asimilat cu dou înc peri principale.

(4) Dac din construc ie, hota din bucatarie este racordat la o evacuare proprie permanent ,este admis un debit mai mic la orificiile de extrac ie. Grupurile sanitare sunt considerate multipledac exist cel putin doua în locuint , chiar dac unul dintre ele este situat în sala de baie/du .


66

(5) Hota din buc t rie care asigur func ia de extragere, va fi luat în considerare ca debit inivel de zgomot, la fel cu orice alt gur de aer.

8.1.7. În instala iile colective de extrac ie, nu se admite racordarea hotelor de buc t rie laconducta comun .

8.1.8. Nu se admite racordarea cazanelor/aparatelor individuale de înc lzire i de preparare aapei calde de consum, la conductele de extrac ie prev zute pentru ventilare.

8.1.9. Fiecare înc pere principal trebuie s aib minim un dispozitiv de introducere a aerului,care s respecte condi iile prev zute la pct. 8.1.6.

8.1.10. Dispozitivele individuale de reglaj pot permite reducerea debitelor definite la pct.8.1.6. din prezenta reglementare tehnic cu condi a ca debitul total extras i debitul redus dinbuc t rie s fie cel pu in egale cu valorile date în tabelul 8.1.2.

Tabelul 8.1.2. Debite minime pentru ventilarea locuin elor

Numar de înc peri principale1 2 3 4 5 6 7

debit total minim[m3/h]

35 60 75 90 105 120 135

debit minim înbucatarie [m3/h]

20 30 45 45 45 45 45

8.1.11. Pentru casele individuale izolate, unite sau în iruite, construc ia i echipamenteletrebuie s satisfac urm toarele dispozi ii minime:

a) buc t ria are o gur de extrac ie realizat cu o conduct vertical cu tiraj natural sauprintr un dispozitiv mecanic;

b) înc perile de serviciu sunt prev zute cu :1. fie o gur de extrac ie realizat cu un conduct vertical cu extrac ie mecanic sau prin

tiraj natural;2. fie o deschidere exterioar obturabil .

c) fiecare înc pere principal posed o priz de aer realizat printr un orificiu în fa ad , oconduct cu tiraj natural sau un dispozitiv mecanic, dimensionate astfel încât, împreun cudebitul prin permeabilitatea fa adei s asigure un debit total corespunz tor num rului deînc peri, echivalent celui din tabelul 8.1.1.

8.1.12. În cazul instal rii echipamentelor cu combustie în locuin , sistemul de ventilaretrebuie s poat asigura debitele de aer necesare pentru buna lor func ionare.

8.1.13. Instala iile nu trebuie s dep easc nivelul de zgomot admis în locuin e; în acest sens,viteza maxim de circula ie a aerului este de 5 m/s pentru conducte verticale i 6 m/s pentruconducte orizontale.

Tipuri de sisteme de ventilare8.1.14. În func ie de tipul cl dirii, de nivelul de confort cerut de beneficiar i de cerin ele

referitoare la economia de energie, sistemele de ventilare pentru locuin elor pot fi:a) în cl dirile colective:

1. ventilare natural organizat ;2. ventilare hibrid (cu extrac ie asistat prin induc ie sau cu ventilator de aspira ie);


67

3. ventilare mecanic cu un circuit (monoflux);4. ventilare mecanic cu dou circuite (dublu flux).

b) în cl dirile individuale:1. ventilare natural organizat ;2. ventilare mecanic cu un circuit (monoflux);3. ventilare mecanic cu dou circuite (dublu flux).

8.1.15. Sistemele de ventilare se proiecteaz cu respectarea prevederilor de la pct. 8.1.1 –8.1.12 din prezenta reglementare tehnic .

8.1.16. În sistemele mecanice cu dou circuite se prev d recuperatoare de c ldur statice sautermodinamice.

8.1.17. Cl dirile de locuit pot fi prev zute cu sisteme de climatizare locale sau generale; înacest caz ventilarea trebuie asigurat obligatoriu, prin aducerea de aer proasp t în sistemul declimatizare sau prin sistem de ventilare independent de cel de climatizare.

Elemente componente ale instala iilor8.1.18. (1) Dispozitivele de introducere a aerului în înc peri vor fi de tipul fantelor

autoreglabile sau higroreglabile, de preferin montate în rama ferestrelor. Se pot utiliza i grile sauvalve prev zute în peretele exterior. La ferestrele duble, se pot monta astfel de dispozitive în serie,luând în considerare reducerea de debit produs astfel.

(2) Dispozitivele pot fi cu sau f r protec ie acustic i trebuie:a) s poat fi reglabile de c tre utilizator, pân la o pozi ie care s asigure debitul minim

necesar;b) s poat fi u or demontabile pentru între inere;c) s fie concepute astfel încât s nu creeze curen i de aer sup r tori.(3) Orice astfel de dispozitiv trebuie s fie agrementat tehnic.

8.1.19. (1) Dispozitivele de extragere a aerului din înc peri pot fi grile obi nuite sau de tiphigroreglabil sau autoreglabil. Dispozitivele trebuie:

a) s poat fi reglabile de c tre utilizator, pân la o pozi ie care s asigure debitul minimnecesar;

b) s poat fi u or demontabile pentru între inere.(2) Aceste dispozitive pot fi ac ionate automat (comandate de senzori de lumini sau de

prezen ) dar trebuie s asigure în orice condi ii debitul minim necesar.

8.1.20. Extrac ia aerului din instala ie se poate realiza fie direct din ventilator, fie prinintermediul unei conducte de extrac ie; gura de evacuare trebuie s fie astfel amplasat încât s nupermit recircularea prin exterior a aerului evacuat i s nu dep easc nivelul admis de zgomot.

8.1.21. Ventilatoarele de extrac ie pot fi cu tura ie fix sau variabil .

8.1.22. (1) Canalele de extrac ie a aerului prin tiraj natural pot fi individuale sau colective(deservesc mai multe înc peri). Conducta colectiv este alc tuit dintr o conduct colectoare iracorduri individuale la cota de plafon, care deservesc o singur înc pere; fac excep ie b ile igrupurile sanitare al turate.

(2) O conduct colectiv care racordeaz buc t riile nu poate deservi înc peri de alt natur .

8.1.23. Etan eitatea conductelor de aer trebuie s asigure pierderi inferioare a 5% din debit.


68

8.1.24. Instala ia se concepe astfel încât s poat fi u or verificat i între inut . În acest sens:a) la baza conductelor verticale se prevede un capac de vizitare;b) toate componentele comune care necesit între inere (dispozitivele mecanice, guri de

eliminare a condensului .a.) din instala ii vor fi accesibile din p r ile comune aleimobilului.

8.2. Birouri8.2.1. Parametrii de calcul pentru interior (categoria de ambian termic , condi iile de

calitate a aerului interior i condi iile de confort) se stabilesc conform subcap. 3.1 i 4.1 din prezentareglementare tehnic .

8.2.2. Alegerea parametrilor aerului interior se face în func ie de categoria de ambiancerut prin tema de proiect (tabelul 4.1), pentru cl direa/zona de birouri ce urmeaz a se realiza.

8.2.3. Prin tema de proiect se vor indica sursele de degajare de nocivit i. Ele vor trebuie clarspecificate în documenta ia tehnic .

8.2.4. Proiectantul i beneficiarul pot conveni ca pentru o perioad de timp (ore, zile), valorileparametrilor de confort s poat fi dep ite.

8.2.5. Sarcina termic se va determina conform subcapitolul 5.3 din prezenta reglementaretehnic . La calculul sarcinii termice se vor lua în considerare sursele de c ldur , inând cont desimultaneitatea de func ionarea a acestora.

8.2.6. Debitul de aer proasp t pentru cl dirile de birouri se stabile te conform subcapitolul5.4 din prezenta reglementare tehnic .

8.2.7. Viteza medie a aerului trebuie corelat cu ceilal i parametri de confort, conformprevederilor din subcapitolul 4.1 din prezenta reglementare tehnic . Se pot utiliza valorile indicate întabelul 4.5, corespunz toare temperaturilor de calcul, pentru un indice de curent de aer între 10 20%i presupunând intensitatea turbulen ei de 40% (ventilare prin amestec).

8.2.8. Pentru climatizarea cl dirilor de birouri se pot utiliza urm toarele sisteme declimatizare:

a) „numai aer”, cu debit de aer constant sau variabil (VAV);b) „aer ap ”, cu ventilo convectoare, ejecto convectoare, plafoane de r cire sau grinzi de

r cire;c) sisteme cu agent frigorific de tip VRV.

8.2.9. Utilizarea sistemelor de climatizare se va face în conformitate cu indica iile dinsubcapitolul 4.2 din prezenta reglementare tehnic .

8.2.10. În cazul utiliz rii sistemelor de climatizare de tip aer ap sau cu a celor de tip VRV,dac acestea func ioneaz numai în recirculare, este obligatorie utilizarea unor instala ii deintroducere a debitului necesar de aer proasp t.

8.2.11. Se recomand utilizarea instala iilor de introducere a aerului proasp t cu recuperarede c ldur con inut în aerul evacuat; în acest caz sistemul de recuperare nu trebuie s permittransferul de poluan i din aerul extras în aerul proasp t.


69

8.2.12. Introducerea aerului proasp t sau amestecat (în func ie de sistemul de climatizare) serealizeaz prin guri de aer, direct în înc perile climatizate. Gurile de aer alese vor respecta condi iileimpuse în subcap. 6.1 din prezenta reglementare tehnic . La gurile de aer se prev d elemente dereglare a debitelor de aer conform pct. 6.2.39 6.2.57 din prezenta reglementare tehnic .

8.2.13. Extragerea aerului proasp t se face prin guri amplasate în înc perile climatizate. Oparte a debitului de aer poate fi transferat prin grile de transfer, c tre grupurile sanitare.

8.2.14. Amplasarea agregatelor de tratare se face astfel ca traseele de conducte s fie cât maiscurte.

8.2.15. Se recomand ca instala iile folosite pentru ventilare sau climatizare s fie astfelproiectate încât s poat fi folosite i pentru evacuarea fumului i gazelor fierbin i în caz de incendiu.

8.2.16. Amplasarea agregatului de tratare se poate face în exterior sau în înc peri tehnicespecial amenajate. Se va ine cont ca nivelul de zgomot din înc peri s nu dep easc nivelul admis.

8.2.17. Ventilarea grupurilor sanitare se realizeaz prin aspira ie. Aerul de compensare va fipreluat din zonele de birouri prin grile de transfer. La grupuri sanitare mari, se poate realiza iintroducere de aer în înc perile tampon.

8.2.18. Ventilatoarele de extrac ie se amplaseaz pe acoperi sau în camere tehnice de laultimul nivel. Ele vor respecta condi iile de nivel de zgomot impus pentru cl direa climatizat ipentru cl dirile învecinate.

8.3 Hoteluri8.3.1. Alegerea sistemul de ventilare/climatizare pentru cl diririle hoteliere se face în func ie

de categoria hotelului i de nivelul de confort ce trebuie asigurat.

8.3.2. Pentru hotelurile de 1 i 2 stele se asigur ventilarea spa iilor de cazare i anexe cu unuldin urm toarele sisteme:

a) ventilare mecanic cu un singur circuit (simplu flux), cu guri de aer higroreglabile sau debitconstant i evacuare mecanic , f r tratarea aerului introdus;

b) ventilare mecanic cu dou circuite (dublu flux), cu înc lzirea aerului introdus. În cazulventil rii dublu flux este indicat utilizarea sistemelor cu recuperare a c ldurii; în acest cazsistemul de recuperare nu trebuie s permit transferul de poluan i din aerul extras înaerul proasp t.

8.3.3. (1) Organizarea ventil rii controlate a spa iilor de cazare se face dup principiul general:introducere de aer proasp t în camera de hotel i extrac ia aerului viciat prin sala de baie ievacuarea sa în exterior.

(2) Ventilarea spa iilor de primire (recep ie) se face în suprapresiune în raport cu înc perileal turate.

8.3.4. (1) Pentru hotelurile de 3 sau mai multe stele se asigur climatizarea spa iilor de cazareprecum i a spa iilor de primire (recep ie) i a circula iilor, a spa iilor pentru comer i servicii precumi a spa iilor pentru sport i divertisment.

(2) Pot fi exceptate hotelurile de 3 stele care sunt amplasate în zone montane i au sistem deînc lzire pentru iarna. În acest caz, ventilarea se va realiza cu unul din sistemele prezentate la pct.8.3.2 din prezenta reglementare tehnic .


70

8.3.5. (1) Climatizarea spa iilor din hotel se realizeaz cu unul din urm toarele sisteme declimatizare:

a) climatizare „numai aer” cu debit de aer variabil;b) climatizare „aer agent frigorific” de tip Multi Split sau VRV;c) climatizare „aer ap ”, cu ventiloconvectoare sau pompe de c ldur pe bucla de ap .(2) Sistemele de climatizare folosite vor respecta condi iile de realizare impuse în subcap. 4.2

din prezenta reglementare tehnic .

8.3.6. Unit ile interioare în cazul sistemului „aer agent frigorific” i unit ile terminale dincazul sistemului „aer – ap ” pot fi aparente sau montate în tavanul fals. În acest caz se recomand caracordarea acestora la gurile de introducere i aspira ie s se fac cu plenumuri i conducte de aer.

8.3.7. Amplasarea unit ilor de tavan se va face pe cât posibil în afara spa iilor climatizate iarîn cazul camerelor de cazare în holurile acestora. Se vor prevedea spa ii de acces pentru înspec ie iîntre inere.

8.3.8. În cazul sistemelor „aer agent frigorific” i „aer ap ” se prevede o instala ie deventilare. Introducerea aerului de ventilare se va face func ie de sistemul de climatizare adoptat:

a) La sistemele de climatizare „aer agent frigorific” cu unit i interioare tip Multi Split sauVRV necanalizabile i la sistemul „aer – ap ” cu unit i terminale aparente, introducereaaerului de ventilare se face în înc perile climatizare;

b) La sistemele de climatizare „aer agent frigorific” cu unit i VRV canalizabile sau lasistemul „aer ap ” cu aparate terminale canalizabile, introducerea aerului de ventilare seface în apropierea plenumului de aspira ia al acestora sau direct în plenum.

8.3.9. Pentru toate categoriile de hoteluri i pentru toate spa iile, debitul de aer de ventilarece trebuie introdus se determin conform pct. 5.4.3 din prezenta reglementare tehnic .

8.3.10. Extragerea aerului de ventilare se face prin camerele de baie, spa ii anexe, precumvestiare sau grupuri sanitare comune i se va realiza cu instala ii cu ventilator unic sau cu ventilatoarelocale cu clapet antiretur.

8.4. Centre comerciale8.4.1. Centrele comerciale vor fi climatizate în toate spa iile de vânzare i de acces al

publicului. Anexele acestora vor fi ventilate natural sau mecanic conform specificului propriu.

8.4.2. Climatizarea acestor spa ii se poate face cu un singur tip de sistem de climatizare sauprin combinarea mai multor tipuri de sisteme.

8.4.3. (1) Este recomandat climatizarea spa iilor de vânzare cu sisteme de climatizaremonozon de tipul „numai aer”. Tratarea aerului vehiculat se poate realiza cu agregate de tip ROOFTOP sau cu ajutorul unor agregate amplasate în înc peri speciale sau chiar în spa iul deservit.

(2) Acela i sistem de climatizare folosit în spa iile mari se va folosi i în spa iile de acces alepublicului.

8.4.4. Climatizare spa iilor comerciale mici se va realiza cu sisteme descentralizate de tip VRV,multisplit, pompe de c ldur pe bucla de ap . Pentru aerul proasp t necesar se prevede o instala iede ventilare. Introducerea aerului de ventilare se face func ie de sistemul de climatizare adoptat.

8.4.5. Sistemele de climatizare folosite vor respecta condi iile impuse în capitolul 5 dinprezenta reglementare tehnic .


71

8.4.6. Sistemele de climatizare numai aer pot fi folosite i pentru evacuarea fumului i agazelor fierbin i în caz de incendiu, dac se respect condi iile impuse pentru instala iile dedesfumare.

8.4.7. Se vor lua m suri ca sistemele de climatizare folosite s nu interac ioneze sau sperturbe func ionarea instala iilor de evacuare a fumului i a gazelor fierbin i ale centrului comercial.

8.4.8. Toate spa iile comerciale vor avea aport de aer proasp t, pentru ventilare. Acesta poatefi tratat cu o instala ie centralizat sau local. Debitul minim de aer proasp t va fi stabilit pe baza unuiindice de suprafa sau pe baza unui num r de vizitatori estimat, cu ajutorul debitului specific.

8.4.9. În scopul economiei de energie, se recomand ca debitul de aer proasp t s fie variabil,aservit concentra iei de CO2 din aerul evacuat.

8.4.10. Aerul viciat din spa iile comerciale mici, va fi evacuat în totalitate prin grupurilesanitare sau o parte a debitului prin grupurile sanitare i restul prin guri de transfer c tre spa iile decircula ie de unde va fi evacuat centralizat, cu instala ia de climatizare a zonelor de acces.

8.4.11. Amplasarea prizelor de aer proasp t i a gurilor de aer evacuat va respecta condi iilede la subcap. 6.6 din prezenta reglementare tehnic .

8.5. Cl diri pentru înv mânt8.5.1. Cl dirile din înv mânt trebuie ventilate/climatizate astfel încât s respecte cerin ele

de calitate a aerului i de confort prev zute la subcap. 3.1 i 4.1 din prezenta reglementare tehnic .

8.5.2. Cl dirile din înv mânt se prev d cu instala ii de ventilare mecanic sau natural cares asigure calitatea aerului interior, pentru a se evita sc derea vigilen ei, oboseala i în consecinnereu it colar a elevilor.

8.5.3. Debitele minime de aer proasp t pentru un ocupant sunt urm toarele:a) 15 m3/h/pers pentru gr dini e, coli sau colegii;b) 18 m3/h/pers pentru înc peri din licee, seminarii, camere de cazare, birouri, s li de

reuniuni;c) 22 m3/h/pers pentru s li de mese;d) 30 m3/h/pers pentru grupuri sanitare izolate;e) 10 la 20 m3/h/mas , pentru buc t rii colective, în func ie de num rul de mese la care

servirea se face simultan.

8.5.4. Instala ia de ventilare mecanic se poate realiza pentru întreaga cl dire sau pentruanumite zone ale acesteia, folosind sistemele descrise la subcap. 3.2 din prezenta reglementaretehnic .

8.5.5. La ventilarea mecanic dublu flux, introducerea i extrac ia aerului se realizeaz deregul astfel încât s se poat recupera c ldura din aerul evacuat. în acest caz:

a) aerul introdus va fi filtrat i tratat; procesul minim va consta în înc lzirea acestuia însitua ia de iarn , la o temperatur de refulare egal cu temperatura interioar de calcul;

b) recuperarea c ldurii se realizeaz folosind recuperatoare cu pl ci, cu tuburi termice saurotative. Realizarea agregatelor de tratare a aerului se va face conform condi iilor impuseîn subcap. 6.6 din prezenta reglementare tehnic ;


72

c) acolo unde nu pot fi amplasate agregate cu recuperatoare de c ldur , instala ia deventilare mecanic poate fi realizat f r conducte de extrac ie. Extrac ia aerului în acestcaz se va realiza prin suprapresiune c tre coridoare, de unde va fi evacuat c tre exteriorcu ajutorul ventilatoarelor.

8.5.6. Se recomand ca instala ia de ventilare mecanic s fie realizat astfel încât ea ca spoat fi folosit i pentru evacuare fumului i a gazelor fierbin i în caz de incendiu.

8.5.7. Conductele de aer folosite în spa iile comune se execut din materiale incombustibile ivor respecta condi iile impuse în subcap. 6.2 din prezenta reglementare tehnic . Pentru distribu iaaerului în interiorul s lilor ocupate de elevi se poate utiliza sistemul de ventilare prin amestec sauprin deplasare, cu guri de aer specifice fiec rui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemeneaconductele de aer textile cu distribu ie uniform a aerului.

8.5.8. Gurile de aer se dimensioneaz astfel încât viteza aerului în zona ocupat s nudep easc limitele indicate în tabelul 4.5.

8.5.9. La ventilarea mecanic simplu flux, se recomand ca:a) introducerea aerului proasp t s se fac natural prin guri higroreglabile amplasate în

tâmpl ria ferestrelor din s lile ocupate de elevi i/sau în pere ii acestora;b) extragerea aerului s se face prin suprapresiune c tre coridoare, de unde aerul s fie

evacuat c tre exterior cu ajutorul ventilatoarelor.

8.5.10. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor se va folosi doar la cl dirile existente, dacacestea nu pot fi dotate cu instala ii de ventilare mecanic .

8.5.11. În situa iile de la pct. 8.5.9 i 8.5.10, puterea termic a instala iei de înc lzire trebuies asigure i înc lzirea debitului de aer introdus în fiecare înc pere în parte.

8.5.12. Pentru ventilarea prin deschiderea ferestrelor se vor redacta m suri care s contribuiela formarea utilizatorilor, pentru asigurarea unei eficien e satisf c toare, ca de exemplu ventilarea înpauzele dintre ore, dintre ciclurile de înv mânt, etc.

8.6. Piscine8.6.1. Parametrii aerului interior pentru piscinele interioare sunt :a) pentru piscine obi nuite:

1. temperatura apei din bazinul piscinei t ap = 26°C;2. temperatura aerului interior ti = 28°C;3. umiditatea relativ i = 60%;

b) pentru situa ia în care beneficiarul dore te o temperatur mai ridicat :1. temperatura apei din bazinul piscinei tap = 30°C;2. temperatura aerului interior va fi: ti = 32 °C;3. umiditatea relativ maxim i = 45%;

c) în cazul piscinelor medicale :1. temperatura apei din bazinul piscinei tap = 36°C;2. temperatura interioar ti = 28°C;3. umiditatea relativ maxim i = 50%.

8.6.2. Piscinele acoperite se doteaz cu instala ii de climatizare i/sau de dezumidificare,capabile s men in parametrii interiori în limitele dorite. Se evit pe cât posibil dezumidificareapiscinelor folosind instala ii de aer cald cu aer proasp t.


73

8.6.3. Sistemele de dezumidificare ale piscinelor mici vor fi independente, mobile sau fixe ivor avea instala ii frigorifice încorporate.

8.6.4. (1) Pentru piscinele mari, agregatele de tratare vor utiliza ma ini frigorifice încorporatecare vor fi folosite simultan pentru dezumidificare i reînc lzirea aerului tratat.

(2) Agregatelor vor folosi aer proasp t i vor avea recuperatoare de c ldur pentru utilizareaeficient a anergiei.

(3) Pentru înc lzirea apei din piscin se vor folosi recuperatoarele de c ldur din cadrulagregatelor de tratare, instala ii independente sau panouri solare.

8.6.5. Debitul de aer pentru dezumidificare se calculeaz pentru condi ii medii de iarn .

8.6.6. Distribu ia aerului la piscine se realizeaz de regul de tip jos sus:a) introducerea aerului se face prin partea de jos a înc perii i dac este posibil pe sub

ferestre pentru a combate curen ii reci din dreptul ferestrelor;b) extrac ia aerului se face la partea superioar a înc perii i atunci când e posibil se va face

i o extrac ie din apropierea bazinului pentru a elimina mirosurile nepl cute;c) fac excep ie dezumidificatoarele fixe sau mobile, de dimensiuni mici, la care aerul este

aspirat pe jos i refulat pe sus.

8.6.7. (1) Conductele de aer se execut din materiale rezistente la umiditate (tabl zincat ,tabl acoperit , tabl inox, PVC, poliuretan placat cu aluminiu, etc):

(2) Conductele de extrac ie trebuie izolate termic pentru a se evita condensarea vaporilor deap în conduct .

(3) Conductele de introducere se amplasez în apropierea bazinului astfel încât gurile derefulare fie în zona de lucru, cât mai aproape de suprafa a apei din bazin.

8.6.8. La reabilitarea piscinelor se poate utiliza un sistem sus sus dac conductele de aerexistente nu pot fi refolosite din cauza uzurii sau dificult ilor de acces. Jetul de aer realizat de gurilede refulare trebuie s ajung în zona de lucru, cu vitez de confort. În acest caz se pot utiliza iconducte din material textil dimensionate corespunz tor.

8.6.9. Bazinul piscinei se va acoperi cu folie de material plastic în perioadele de nefolosire,pentru a reduce evaporarea i consumurile energetice.

8.6.10. Gurile de aer amplasate în zona de lucru vor fi rezistente la lovituri mecanice.

8.6.11. Pentru reducerea sarcinii termice a agregatelor în situa ia de iarn se va folosi unsistem independent de înc lzire. Înc lzirea electric nu este permis .

8.6.12. Pentru realizarea unui confort superior se recomand realizarea unei înc lziri prinpardoseal , în zona de intrare i ie ire din bazin pentru a elimina senza ia de rece i pentru a usca mairepede pardoseala.

8.6.13. Pentru realizarea unor piscine cu consumuri mici de energie i cu o eficien ridicat ainstala iilor, trebuie respectate urm toarele cerin e:

a) elementele de construc ie vor avea o transmitan termic redus ;b) elementele de construc ie vor avea bariere de difuzie a vaporilor iar izola ia termic se va

monta la exterior.


74

8.7. Restaurante8.7.1. Pentru ventilarea/climatizarea restaurantelor se vor folosi instala ii independente

pentru sala de mese i buc t rie.

8.7.2. Climatizarea s lilor de mese se va realiza cu:a) sisteme de climatizare „numai aer” cu debit de aer constant sau variabil;b) sisteme de climatizare „aer ap ”;c) sisteme de climatizare cu „aer agent frigorific”.

8.7.3. Sala de mese se ventileaz /climatizeaz în regim de suprapresiune fa de buc t rie ispa iile sanitare dar în depresiune fa de holul de intrare. Regimul de suprapresiune va fi corelat cucel al înc perilor anexe învecinate astfel încât pe ansamblul restaurantului, debitele de aer s fieechilibrate. Dac sala de mese este compartimentat cu spa ii pentru fum tori i nefum tori, spa iulpentru nefum tori trebuie s fie în suprapresiune fa de cel pentru fum tori.

8.7.4. În cazul utiliz rii sistemului de climatizare „numai aer” se recomand sistemul dedistribu ie prin deplasare sau prin amestec de tip „jos sus”. Dac aceste sisteme de distribu ie nu sepot utiliza, se va utiliza sistemul de distribu ie prin amestec de tip „sus jos sus” sau „sus sus”.

8.7.5. La toate sistemele, dispozitivele de introducere i de extragere a aerului vor fi astfelalese i amplasate încât s nu existe scurt circuitarea aerului introdus.

8.7.6. Dac debitul de aer necesar prelu rii c ldurii i umidit ii este mai mare decât debitulde aer proasp t, debitul de aer suplimentar nu va fi recirculat.

8.7.7. În cazul utiliz rii sistemelor de climatizare „aer ap ” sau cu „agent frigorific”, pentruintroducerea aerului proasp t (de ventilare) necesar, se prevede un sistem de tip „numai aer” care varespecta cerin ele prev zute la pct. 8.2.11 8.2.14.

8.7.8. Agregatele de tratare a aerului pentru climatizare vor avea ventilatoare cu dou tura iipentru situa iile de înc rcare termic redus .

8.7.9. Ventilarea grupurilor sanitare se va face prin extrac ie (aspira ie).

8.7.10. Ventilatoarele de extrac ie vor fi amplasate pe acoperi sau în camere tehnice de laultimul nivel. Ele vor respecta condi iile de nivel de zgomot impus pentru cl direa climatizat ipentru cl dirile învecinate.

8.7.11. Se recomand ca instala iile folosite pentru ventilarea sau climatizare s fie astfelproiectate încât s poat fi folosite i pentru evacuarea fumului i gazelor fierbin i în caz de incendiu.

8.7.12. Pentru ventilarea buc t riilor se va folosi un regim de depresiune sau un regimechilibrat de presiune.

8.7.13. Pentru reducerea consumurilor energetice, echiparea buc t riei se va face astfel cautilajele cu degajare important de c ldur s fie grupate i dimensionate la cerin ele reale alerestaurantului.

8.7.14. Pentru buc t riile mici se poate utiliza ventilarea natural .


75

8.7.15. (1) Ventilarea buc t riile mari se va realiza cu ajutorul hotelor amplasate deasuprautilajelor de preparare a hranei. Se recomand utilizarea hotelor cu induc ie pentru a reduceconsumul de energie.

(2) Hotele, conductele de evacuare i alte dispozitive de captare trebuie s fie realizate dinmateriale din clasa A1 de reac ie la foc.

(3) Hotele i conductele de evacuare se amplaseaz la cel pu in 0,5 m fa de elemente imateriale alc tuite din materiale combustibile.

(4) Hotele, conductele de evacuare i alte dispozitive de captare se izoleaz fa deelementele i materialele combustibile situate la mai pu in de 1,00 m.

(5) La trecerile prin pere i i plan ee, precum i în interiorul înc perilor cu alt destina ie,conductele de evacuare trebuie s fie realizate din materiale din clasa A1 de reac ie la foc i sasigure rezisten a la foc egal cu cea a elementelor str punse, dar nu mai pu in de EI 60 h0 i o sauEI 60 ve i o, func ie de modul de montare, vertical sau orizontal.

(6) Ventilatoarele de evacuare trebuie s fie rezistente la foc F300 60. Racordurile dintreventilatoarele de evacuare i conducte trebuie s fie din clasa de reac ie la foc A2 s1,d0.

(7) Cablurile/conductoarele electrice de alimentare a motoarelor electrice ale ventilatoarelor deevacuare trebuie s fie cu întârziere la propagarea fl c rilor, potrivit reglement rilor aplicabile.

8.7.16. În cazul în care nu pot fi folosite acest tip de hote, se va folosi pentru compensare, aerînc lzit în situa iile când temperatura este aerului exterior este mai mic decât a aerului interior. Labuc t riile mari se recomand utilizarea instala iile de introducere cu r cire pe timpul verii.

8.7.17. Aerul evacuat de la buc t rii trebuie întotdeauna trecut printr o prim treapt cu filtruspecial pentru gr simi, care s poat fi înlocuit i cur at cu u urin . Extrac ia aerului va ine cont deprescrip iile prev zute la pct. 6.2.30 6.2.32.

8.7.18. Conductele de aer vor respecta condi iile de etan eitate impuse la pct. 6.2.86 6.2.90.

8.7.19. Se recomand recuperarea c ldurii din aerul evacuat cu recuperatoare cu tuburitermice sau cu fluid intermediar. Nu este admis folosirea recuperatoarelor rotative din cauza risculuide transfer de poluan i.

8.8. Hale industriale8.8.1. Proiectarea instala iilor de ventilare la halele industriale va lua în considerare factorii

tehnici, economici, energetici i umani care intervin, ceea ce presupune cunoa terea cl dirii, alocurilor de munc i a tehnologiilor .

8.8.2. Concep ia unui sistem de ventilare va avea în vedere urm toarele aspecte:a) definirea cl dirii i a locurilor de munc , cu un inventar complet de date referitoare la

procesele industriale, la oameni, la condi iile de mediu, etc.;b) determinarea i clasificarea nivelului de risc al surselor de poluare; stabilirea

caracteristicilor fizico chimice i toxicologice ale poluan ilor;c) determinarea solu iilor tehnice de captare i de ventilare inând cont, pe de o parte, de

procesul industrial, de evolu ia lui posibil i de modific rile ce le antreneaz asupradispozitivelor de ventilare i pe de alt parte, de eventualele incompatibilit i dintrepoluan i (praf, umiditate, cianuri i acizi ) care necesit separarea circuitelor;

d) determinarea parametrilor (debite, viteze de aer, temperaturi, etc.) i calculul instala iilor(diametre, pierderi de sarcin , putere instalat , etc.);

e) alegerea componentelor instala iei (aparate terminale, conducte, materiale, ventilatoare,etc.);


76

f) stabilirea i prevederea componentelor ce trebuie ac ionate sau controlate în func iune;g) recep ia i punerea în func iune a instala iei de ventilare i determinarea valorilor de

referin .

Riscuri asupra organismului uman8.8.3. Substan ele utilizate sau fabricate în industrie pot avea diverse efecte nefaste pentru

organismul uman; de aceea un obiectiv minimal este men inerea unei atmosfere necesare pentruevitarea îmboln virii personalului. în acest scop se utilizeaz valorile limit de referin pentruconcentra iile de substan e nocive i o valoare limit de expunere (anexa nr. 31 din Norme generalede protec ie a muncii, aprobate prin Ordin nr. 508/933/2002).

8.8.4. Praful prin natura lui, fie c este iritant, corosiv, fibros, toxic, alergizant sau patogen, fieprin simpla sa prezen are efecte pulmonare chiar dac nu prezint caracter nociv (anexa nr. 32 dinNorme generale de protec ie a muncii, aprobate prin Ordin nr. 508/933/2002).

8.8.5. Gazele sunt agresive pentru s n tate dac sunt toxice, iritante sau corosive. Pe de altparte, fie c sunt agresive sau nu, prezint un risc de asfixiere i lips de oxigen respirabil (anexa nr.33 din Norme generale de protec ie a muncii).

Riscuri de explozie8.8.6. Atmosfera unui loc de munc este exploziv dac , dup ce s a produs aprinderea în

amestecul cu aer, în condi ii atmosferice, al substan elor inflamabile sub form de gaze, vapori, ceasau pulberi, combustia se propag în întregul amestec nears (conform art. 2 lit. B din HG 752/2004).

8.8.7. O atmosfer poten ial exploziv este o atmosfer care poate deveni exploziv datoritcondi iilor locale i opera ionale (conform art. 2 lit. C din HG 752/2004).

8.8.8. O atmosfer exploziv se poate forma în exploatare normal în înc peri închise sauinsuficient ventilate, în vecin tatea înc perilor unde se afl pompe de fluide combustibile, recipien iprezentând suprafe e libere de lichide inflamabile, de bidoane neacoperite, etc.

8.8.9. Atmosfera exploziv se poate forma i accidental prin scurgerile din recipien ii dinmagazii aflate în stoc, închise sau insuficient aerate, scurgerile din conductele de transport de lichide,gaze inflamabile sau poluan i, scurgerile din instala iile de combustie.

8.8.10. În cea mai parte gazelor i vaporilor inflamabili în amestec cu aerul prezint pericol deexplozie; domeniul de concentra ii periculoase este cuprins între limitele inferioare i superioare deexplozie. Prin ventilare trebuie s se asigure ca s nu se dep easc valorile limitei inferioare deexplozie.

8.8.11. Praful i pulberile combustibile nu formeaz în mod obi nuit concentra ii explozive înatmosfera locurilor de munc . Totu i opera iile curente – reparare, înc rcare sau desc rcare deproduse pulverulente pot crea nori periculo i : pulberi de granulometrie fin (<200 m) depuse înstraturi i punerea în suspensie de curen ii de aer, sau pulberile emise de aparate neetan e pot creanori explozivi: praf de carbon, de sulf, de materiale organice ca f ina, zah rul, laptele, amidon,cereale lemn, materiale plastice, pulberi metalice.

8.8.12. Concentra ia minim de explozie a unei pulberi depind de mai mul i parametri:granulometrie, energia sursei de inflamare în special. Concentra ia minim de explozie a unei pulberieste cuprins între 20 i 100 g/m3. Concentra ia maxim de explozie este în general superioar valoriide 1 kg/m3.


77

8.8.13. Pentru evitarea exploziei pulberilor inflamabile se vor realiza:a) o etan eitate bun , pe cât este posibil, a aparatelor i ma inilor (cu excep ia celor din care

exist scurgeri tehnologice: mori, site, elevator, band transportoare, amestec tor, etc.);b) captarea pulberilor produse de ma ini la surs , pe cale uscat sau pe cale umed ,

( lefuitor, polizor, etc.);c) men inerea suprafe elor curate în înc perilor de depozitare.

Riscuri date de expunerea la cald i rece8.8.14. Pentru limitarea expunerii la cald i la rece se pot utiliza instala ii de ventilare care s

asigure viteze i temperaturi ale aerului care s realizeze condi ii acceptabile de munc , prin efectconvectiv.

Sisteme de ventilare8.8.15. Sistemele utilizate pentru ventilarea halelor industriale vor fi dup caz:a) ventilarea local (prin aspira ie local ),b) ventilarea general realizat prin amestec,c) ventilarea combinat (local i general ).

8.8.16. Ventilarea local va realiza captarea poluan ilor cât mai aproape de sursa de emisie,pentru a limita dispersia lor în toat atmosfera înc perii; acest sistem trebuie folosit acolo unde suntsurse de emisie importante i concentrate de poluan i.

8.8.17. Ventilarea general va realiza dilu ia poluan ilor cu ajutorul debitului de aer proasp tpentru a diminua concentra ia substan elor poluante pân la valoarea concentra iei minime admise.

Ventilarea prin aspira ie8.8.18. Ventilarea prin aspira ie trebuie s respecte urm toarele principii de realizare:a) acoperirea maxim posibil a zonei de producere a poluan ilor;b) captarea s se fac cât mai aproape de zona de emisie;c) plasarea dispozitivului de captare trebuie s se fac astfel încât operatorul s nu fie între

acesta i sursa de poluare;d) utilizarea mi c rilor naturale ale poluan ilor;e) realizarea unei viteze suficiente a aerului pentru antrenarea poluan ilor;f) repartizarea uniform a vitezelor de aer la nivelul zonei de captare;g) compensarea aerului corespunz tor debitului aspirat de dispozitivele de aspira ie local ;h) evitarea curen ilor de aer i a senza iei de inconfort termic;i) evacuarea aerului poluat în afara zonei de intrare a aerului proasp t;j) tratarea aerului evacuat, dup caz, pentru re inerea poluan ilor astfel încât s fie

respectate concentra iile admise la emisie.

8.8.19. Se utilizeaz trei tipuri de dispozitive de captare: dispozitive de acoperirea sursei dedegajare, dispozitive inductoare i dispozitive receptoare.

8.8.20. Dispozitivele de acoperire a sursei de degajare pot fi închise (carcase, cabine închise),semiînchise (cabine semiînchise, ni e) sau deschise (hote, aspira ii laterale la b i industriale, guri decaptare etc). în func ie de procesul tehnologic, se aleg dispozitivele cu gradul de închidere cel mairidicat.

8.8.21. Debitele de aer aspirate, sunt cele indicate pentru procesul tehnologic. Dac debitulde aer nu este indicat, se calculeaz în func ie de viteza aerului din deschiderea dispozitivului; aceast


78

vitez se va alege în func ie de toxicitatea poluantului aspirat i având în vedere ca procesul s nu fieperturbat.

8.8.22. Prin proiectarea dispozitivului de aspira ie se va realiza o reparti ie uniform a vitezeiîn deschidere; în acest scop se pot realiza compartiment ri, ecrane, lamele de dirijare. evitândcrearea zonelor de turbulen prin obstacole, margini ascu ite, etc.

8.8.23. Dispozitivele de captare inductoare, plasate aproape de surs , vor genera un curent deaer în zona de emisie pentru antrenarea poluatului în dispozitivul de aspira ie i în conductele detransport; curentul de aer generat va avea i rol de perdea de aer care s împiedice dispersiapoluantului spre înc pere.

8.8.24. La proiectarea dispozitivelor de captare se va avea în vedere pe lâng conformareaaeraulic judicioas , asigurarea rezisten ei mecanice, a stabilit ii i rezisten a la coroziune amaterialului în func ie de poluantul transportat.

Ventilarea general pentru diluarea poluan ilor8.8.25. Ventilarea general din halele industriale trebuie s îndeplineasc urm toarele

cerin e:a) s se realizeze ca sistem unic numai dac ventilarea local este tehnic imposibil ;b) s realizeze compensarea aerului evacuat prin sistemele locale de evacuare; aerul de

compensare va fi înc lzit;c) s asigure în plus diluarea „sc p rilor de poluan i” de la sistemele locale de evacuare,d) s se utilizeze de preferin o introducere i o extrac ie mecanic . Extrac ie natural este

posibil în hale înalte i în locurile cu surse mari de c ldur ;e) evacuarea aerului poluat s se fac departe de zona de intrare (priza) a aerului proasp t.f) dispozitivele de introducere i extrac ie a aerului se vor amplasa astfel încât:

1. aerul s circule într o mi care general din zonele curate c tre zonele poluate;2. s evite formarea zonelor neventilate;3. s se evite formarea unor curen i de aer care s produc senza ie de inconfort termic;4. locurile de munc s nu fie amplasate între surs i extrac ie;5. mi carea creat a aerului s fie în acela i sens cu deplasarea natural a poluan ilor, în

particular s urm reasc efectul ascensional al gazelor calde.

8.8.26. În înc perile în care se degaj produse toxice sau asfixiante se va realiza o ventilare îndepresiune.

8.8.27. În cazul înc perilor adiacente cu poluare specific diferit , se va investiga în plusindependen a ventilatoarelor prin dispunerea între ele a unor sas uri men inute în suprapresiune deaer proasp t. Atunci când, din ra iuni specifice procesului industrial, înc perea trebuie s fiemen inut în suprapresiune, sas urile vor fi men inute în depresiune.


79

9. M suri i solu ii pentru cre terea eficien ei energetice a instala iilor deventilare climatizare.

9.1. Izolarea termic a instala iilor9.1.1. Izolarea termic a elementelor componente din cadrul instala iilor de

ventilare/climatizare trebuie realizat oriunde este nevoie de limitarea pierderilor de energie dec tre fluidele care o transport sau o stocheaz ; grosimea izola iei termice în acest scop se determinpe criterii tehnico economice inând cont de datele specifice ale proiectului respectiv.

9.1.2. Conductele de aer se izoleaz termic în urm toarele situa ii:a) sunt montate în exteriorul cl dirilor;b) traverseaz spa ii neclimatizate sau neînc lzite;c) exist riscul condens rii pe suprafa a conductelor de aer (traverseaz spa ii cu umiditate

ridicat );d) transport aer cu temperatur ridicat existând pericolul de accidentare la atingere;e) transport aer sau gaze cu temperatur ridicat i traverseaz spa ii cu pericol de

incendiu;f) transport gaze, vapori sau praf inflamabil i traverseaz spa ii cu temperatur ridicat ; în

acest caz trebuie s se asigure la suprafa a conductelor de aer temperaturi nepericuloase.

9.1.3. Conductele de agent termic sau frigorific se izoleaz termic pe toat lungimea traseelor,indiferent de spa iile traversate.

9.1.4. Echipamentele instala iilor de ventilare/climatizare se izoleaz termic corespunz tor, înspecial în situa ia montajului exterior.

9.1.5.Materialele utilizate la izolarea termic a instala iilor de ventilare/climatizare trebuie ssatisfac urm toarele condi ii:

a) s fie incombustibile sau greu combustibile (clasele de reac ie la foc A1,A2) sau dificilinflamabile (clasele de reac ie la foc B,C,D);

b) s fie neputrescibile;c) s aib propriet i izolante stabile în timp;d) s fie rigide la temperaturi ridicate;e) s poat fi utilizate corespunz tor pentru temperaturi coborâte acolo unde este nevoie

(conducte de agent frigorific, conducte de ap r cit , echipamente pentru înmagazinareap r cit );

f) s nu fie toxice sau s nu conduc la degaj ri toxice la temperaturi ridicate.

9.1.6. Se vor lua m suri pentru protejarea corespunz toare a suprafe ei exterioare a izola ieitermice inând seama de condi iile de expunere la umiditate, lovituri mecanice, pericol de incendiu iexplozie din spa iile unde este amplasat .

9.2 Recuperarea i stocarea c ldurii i utilizarea surselor regenerabile9.2.1. În scopul realiz rii unor instala ii de ventilare/climatizare cu consum redus de energie

trebuie utilizat recuperarea de c ldur din sistem. Recuperarea c ldurii din aerul extras din înc perise realizeaz prin recirculare, prin transfer, prin schimbatoare recuperative sau regenerative, sau prinprocese termodinamice (pompe de c ldur , schimb toare cu tuburi termice, etc.).


80

9.2.2. Se recomand de asemenea s se analizeze i s se aplice orice solu ie economic derecuperare a c ldurii din surse de c ldur din afara sistemului de ventilare/climatizare (soare, sol, aerexterior, c ldur rezidual din procesele industriale etc).

9.2.3. Recircularea aerului este permis în func ie de calitatea aerului extras. Astfel:a) aerul extras din categoria ETA 1 poate fi recirculat sau transferat;b) aerul extras de categoria ETA 2 nu poate fi recirculat dar poate fi transferat în toalete,

garaje i alte spa ii similare;c) aerul extras de categoriile ETA 3 i ETA 4 nu poate fi recirculat sau transferat.

9.2.4. La recuperarea c ldurii din aerul extras se respect urm toarele prevederi:a) tipul i încerc rile de etan eitate a instala iilor de recuperare a c ldurii se fac conform

prevederilor din standardul SR EN 308:2000.b) când aerul extras este de categoria ETA 2, este necesar func ionarea în suprapresiune a

p r ii alimentate cu aer proasp t a recuperatorului de c ldur .c) atunci când se aplic recuperarea c ldurii de tip aer aer pentru aer extras din categoria

ETA 3, este necesar func ionarea în suprapresiune a întregului traseu de alimentare cuaer proasp t în raport cu aerul extras. Aceasta trebuie asigurat în toate condi iile defunc ionare ale instala iei.

d) când aerul din care se recupereaz c ldura provine din aer extras de diferite categorii,aerul acesta nu trebuie s con in mai mult de 5% aer din categoria ETA3, dac unitateade recuperare a c ldurii este de un tip ce permite transferul mirosurilor, umidit ii sau aaltor impurit i, (de exemplu recuperator rotativ). O aten ie sporit trebuie acordatetan eit ii interne a schimb torului de c ldur tip recuperator.

e) pentru aer extras de categoria ETA4 trebuie s se utilizeze instala ii de recuperare careutilizeaz un fluid intermediar.

9.2.5. La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 300 kW, este necesar s serealizeze un studiul de fezabilitate care s cuprind solu ii pentru stocarea frigului/c ldurii în sistem,cu scopul reducerii vârfului de sarcin i diminuarea puterii instalate a instala iei frigorifice. Aceststudiu va face parte din documenta ia tehnic a proiectului.

9.2.6. La sistemele de climatizare cu puteri frigorifice peste 100 kW, este necesar s serealizeze un studiul de fezabilitate care trebuie s cuprind solu ii de utilizare a surselor regenerabilede energie. Se pot lua în considerare în func ie de particularit ile proiectului, de spa iul disponibil ide op iunile investitorului, solu ii care utilizeaz energia geotermic , energia geotermal , energiasolar . Scopul urm rit este reducerea consumului de energie primar .


81

10. Executarea lucr rilor de instala ii de ventilare i climatizare

Generalit i10.1. Lucr rile de montaj ale instala iilor de ventilare climatizare se vor coordona i corela cu

lucr rile de construc ii propriuzise. Se va respecta coordonarea stabilit în proiect între specialit i,cu privire la traseele i spa iile rezervate fiec rui tip de instala ii i la ordinea cronologic de montaj.

10.2. La corelarea lucr rilor de montaj ale instala iilor de ventilare – climatizare cu cele deconstruc ie se vor avea în vedere urm toarele:

a) construc ia va fi prev zut cu elementele necesare pentru instalarea ma inilor i ainstala iilor de ridicat folosite la aducerea pe pozi ie a echipamentelor de instala ii;

b) în proiectele de arhitectur i de rezisten se vor prevedea spa ii libere i goluri astfelîncât s fie eliminat necesitatea unor spargeri ale elementelor construite;

c) introducerea la timpul convenit cu constructorul, a dispozitivelor de prindere i de fixare acomponentelor de instala ii pe elementele de construc ii;

d) introducerea echipamentelor de ventilare climatizare în înc perile rezervate i montarealor pe pozi ie se va face numai dup definitivarea lucr rilor de construc ii, astfel încât s seevite deteriorarea lor prin lovire, stropire, depozitarea prafului, folosirea lor drept schel .

10.3. Execu ia lucr rilor de montaj instala ii de ventilare – climatizare se va face respectândprevederile din Caietul de sarcini i Normele de protec ie a muncii.

Verificarea materialelor i a echipamentelor10.4. La executarea lucr rilor de montaj a instala iilor de ventilare climatizare se vor utiliza

numai materiale, echipamente i procedee care au marcaj CE sau Agrement Tehnic sau care auperforman e echivalente i sunt comercializate legal într un Stat Membru al Uniunii Europene sau înTurcia, ori sunt fabricate legal într un stat EFTA, parte la acordul privind Spa iul Economic European icare corespund prevederilor proiectului.

10.5. Echipamentele sosite pe antier vor fi înso ite de certificate de conformitate.

10.6. Înaintea punerii în oper , toate materialele i echipamentele se vor supune unui control,pentru a se constata dac nu au suferit în timpul transportului i al depozit rii, degrad ri de naturs le compromit integritatea i func ionalitatea. Punerea în oper nu va putea fi f cut decât dupremedieri sau, dac este cazul, dup înlocuirea echipamentelor defecte.

10.7. La aparatele de m surare i control se verific existen a sigiliului i a buletinuluimetrologic.

Transportul, depozitarea i manipularea10.8. Transportul materialelor i a echipamentelor de instala ii se va efectua cu mijloace

adecvate, asigurate împotriva oric ror surse de deteriorare (vibra ii, ocuri, radia ie solar , praf,intemperii, devalizare, etc.) respectând indica iile furnizorilor.

10.9. Depozitarea echipamentelor i a materialelor, în perioada dintre aprovizionare imontaj, se va face în depozite amenajate care s asigure gestionarea corect , cu respectareainstruc iunilor furnizorilor, a reglement rilor în vigoare privind prevenirea i stingerea incendiilor i aNormelor de protec ie a muncii, având în vedere urm toarele:

a) materialele asupra c rora condi iile atmosferice nu au practic influen nefavorabil , pedurata depozit rii, se pot depozita în aer liber, în stive, rastele, pe pale i, pe platforme, cuasigurarea condi iilor de manipulare – transport i antiefrac ie;


82

b) echipamentele i materialele ce pot fi deteriorate de agen ii climatici, în special deumiditate i de radia ia solar , pot fi depozitate sub oproane de asemenea îngr diteîmpotriva efrac iei;

c) echipamentele i materialele ce prezint pericolul de deteriorare datorit umidit ii,frigului excesiv, radia iei solare, a vântului, a prafului i chiar a manipul rii neglijente, sevor depozita în magazii închise.

Confec ionarea conductelor (canalelor) de ventilare – climatizare10.10. Conductele pentru vehicularea aerului în instala iille de ventilare – climatizare, sunt

alc tuite din tronsoane drepte i piese speciale i se execut conform proiectului tehnic i detaliilorde execu ie, în ateliere de produc ie dotate cu tehnica necesar , corespunz tor procedurilor defabrica ie agrementate tehnic. Pe antierul de montaj se execut montarea pe pozi ie a acestora, deasemenea conform proiectului instala iei. Fac excep ie canalele din zid rie sau din gips carton, carese execut direct pe antier.

10.11. În proiectul tehnic se va specifica tipul de conducte i condi iile pe care acestea trebuies le îndeplineasc .

10.12. Modul de îmbinare al semifabricatelor din care se confec ioneaz conductele,rigidizarea acestora pentru a împiedeca deformarea i zgomotul la varia iile de presiune, va fi stabilitîn Agrementul Tehnic al procedurii de fabrica ie. La analiza ofertelor de licita ie pentru execu iemontaj, va fi consultat i proiectantul.

Montarea conductelor de aer10.13. La montarea conductelor de aer se vor respecta strict indica iile din piesele desenate

ca i cele din Caietul de sarcini i prevederile Planului de coordonare între specialit ile care aucolaborat la proiectarea investi iei. Prin aceste documente se vor stabili:

a) traseul conductelor i pozi ia exact a echipamentelor, a gurilor de introducere i deevacuare a aerului, spa iul rezervat echipamentelor instala iei de ventilare;

b) forma geometric a conductelor, dimensiuni, debite i viteze ale aerului în toate puncteleîn care intervin schimb ri, eventual pante de montaj;

c) distan a între punctele de sus inere pe elementele de construc ie, tipul de sus inere;d) pozi ia exact a clapetelor de reglaj, a clapetelor antifoc i a punctelor de m surare, cu

asigurarea accesului la acestea.

Izolarea termic a conductelor de aer10.14. Conductele de ventilare se izoleaz în condi iile prev zute de pct. 9.1.2 9.1.3.

10.15. Materialele i procedeele de izolare termic sunt agrementate tehnic. Proiectantultrebuie s indice materialul folosit i grosimea acestuia i dup caz i protec ia mecanic a izola iei.

Montarea echipamentelor10.16. Echipamentele moderne de ventilare climatizare au de obicei elementele componente:

(ventilatoare, baterii de înc lzire / r cire, filtre, recuperatoare de c ldur etc), înglobate în agregatecomplexe de tratare a aerului, sub forma unor module, uneori demontabile, pentru a u uramanipularea la transport i la montaj.

10.17. Inainte de începerea mont rii, acestea se vor supune urm toarelor verific ri:a) existen a marcajului CE i coresponden a caracteristicilor înscrise în pl cu a de identificare

cu cele din proiect i din Certificatul de conformitate;


83

b) b) controlul exterior, general al st rii echipamentului pentru a se descoperi eventualedeterior ri survenite la transport i la manipulare pentru aducerea la pozi ia de montaj(deform ri, degradarea racordurilor, degrad ri ale aparaturii de m sur i deautomatizare, etc.);

c) controlul mi c rii libere, f r frec ri a rotoarelor ventilatoarelor, existen a i stareaizola iei termice i acustice a agregatului;

d) starea tehnic i mobilitatea jaluzalelor, a filtrelor de praf;e) starea tehnic a bateriilor i a recuperatoarelor de c ldur ;f) existen a i starea tehnic a supor ilor elastici prev zu i spre a împiedeca transmiterea

vibra iilor agregatului, la elementele de construc ie.

10.18. Neregulile constatate vor fi remediate i men ionate într un document scris, iar dacacestea se dovedesc a fi grave, se va solicita înlocuirea echipamentului.

10.19. Agregatul de tratare a aerului i eventual, ventilatorul independent, se vor a eza pepozi ie cu respectarea riguroas a cotelor de montaj prev zute în proiect; orice neconcordan cusitua ia din teren va fi adus la cuno tin a proiectantului pentru a dispune, prin dispozi ie de antier,modificarea proiectului.

10.20. Înainte de fixarea pe pozi ie corespunz tor prevederilor proiectului pentru a asigurasiguran a i stabilitatea în exploatare, se va verifica orizontalitatea pe dou direc ii, a agregatului.

10.21. Înainte de fixarea definitiv pe pozi ie a ventilatoarelor independente, se va verifica iasigura orizontalitatea acestora, dup cum urmeaz :

a) la ventilatoarele radiale cu rotorul montat direct pe axul motorului electric,orizontalitatea se va verifica cu nivela cu bul de aer plasat succesiv pe dou direc iiperpendiculare, pe asiul de baz al ventilatorului i pe generatoarea superioar amotorului;

b) la ventilatoarele radiale cuplate direct cu motorul prin cupl elastic sau prin curele,orizontalitatea se verific prin plasarea nivelei pe generatoarele superioare ale axelormotorului i ventilatorului; se verific i la nevoie se corecteaz coaxialitatea celor douaxe;

c) la ventilatoarele axiale, ce se monteaz de regul pe conducte, se verific orizontalitateasau, dup caz, verticalitatea carcasei cilindrice;

d) dup asigurarea orizontalit ii ventilatorului, se va verifica echilibrarea static a rotoruluiprin imprimarea cu mâna a unei mi c ri de rota ie; se va considera c rotorul esteechilibrat dac dup 3 – 4 învârtiri se opre te în pozi ii diferite. Cu acest prilej se constati dac rotorul nu freac de carcas .

10.22. La fixarea pe pozi ie a echipamentelor se vor respecta indica iile produc toruluistipulate în dosarul tehnic al produsului.

10.23. Dup montaj se va afi a la loc vizibil indica ia cu privire la interdic ia de folosire aechipamentelor montate pe pardoseal , drept schel pentru alte lucr ri i se vor lua toate m surileca aceast cerin s fie respectat .

10.24. Echipamentele care nu fac parte dintr un agregat complex ( baterii de înc lzire pentrucorectarea temperaturii, ventilatoare, unit i interioare i exterioare ale sistemelor de climatizarelocal , etc.) se vor monta respectând de asemenea, instruc iunile din dosarele tehnice ale produselor.


84

10.25. La montarea echipamentelor plasate pe terase, se va avea în vedere p strareaintegrit ii izola iei hidrofuge i împiedecarea transmiterii zgomotului i vibra iilor la plan eul cl dirii.

Etan eitatea instala iilor de ventilare/climatizare10.26. (1) La montarea elementelor componente ale instala iilor, se vor lua m surile necesare

pentru asigurarea etan eiet ii îmbin rilor elementelor ce intr în alc tuirea conductelor, aracordurilor dintre acestea i echipamente, pe perimetrul u ilor de acces la camerele de aer, lacapacele de vizitare i de m surare, etc., astfel încât pierderile / aspira iile de aer s fie limitate înraport cu clasa conductelor, stabilit conform fig. 6.2.1. sau a tabelului 10.1.

Tabelul 10.1. Clasele conductelor de aer i limita de pierderi de aer în conducteClasa de

etan eitateLimita de presiunestatic [Pa]

Vitezamaxim [m/s]

Limitapierderilor deaer [l/sm2]Pozitiv Negativ

Clasa APresiune joas 500 500 10 0,027 p 0,65

Clasa BPresiune medie 1000 750 20 0,009 p 0,65

Clasa CPresiune înalt 2000 750 40 0,003 p 0,65

Clasa D(special )

Presiune înalt2000 750 40 0,001 p 0,65

(2) Valorile pierderilor de aer admise sunt indicate în tabelul 6.2.1 pentru diverse diametre deconducte i clase de etan eitate.

10.27. (1) Pentru testarea gradului de etan eitate a conductelor de aer, se va proceda astfel:a) conductele de aer clasa A nu necesit testare;b) conductele din clasa B se vor testa în limita a 10% din piesele dintr o re ea, alese aleatoriu.

Dac aceste piese nu respect limitele impuse în tabelul 6.2.1 se vor repeta testele cu alte10 % din piesele re elei;

c) conductele din clasa C i D se vor testa 100%.(2) Proiectantul poate impune testarea conductelor de clas B i la presiuni mai mari de

1000Pa sau a conductelor de clas C la presiuni mai mici de 500Pa. El poate impune de asemenea,func ie de importan a cl dirii, o pierdere de aer mai mic , specificând un procent de pierderi dinvaloarea impus clasei în care se încadreaz conductele în cauz sau impunerea unei anumite clasede etan eitate.


85

11. Punerea în func iune, recep ia i darea în exploatare

11.1 Punerea în func iune, recep ia i darea în exploatare a instala iilor de ventilare iclimatizare constitue ansamblul de activit i prin care instala iile realizate se dau în folosin abeneficiarului.

11.2 (1) Punerea în func iune a unei instala ii de ventilare i climatizare este un ansamblu deopera ii tehnice care are drept scop verificarea i realizarea coresponden ei dintre instala iarealizat i proiect, în ceeace prive te func iunile i performan ele acesteia.

(2) Punerea în func iune se realizeaz prin parcurgerea urm toarelor etape:a) opera ii de preg tire;b) controlul instala iei;c) pornirea instala iei;d) reglarea instala iei;e) probe.

Opera ii de preg tire11.3 În vederea punerii în func iune a instala iei de ventilare i climatizare se vor efectua

urm toarele opera ii de preg tire:a) luarea la cuno tin a proiectului i însu irea lui de c tre personalul de punere în

func iune;b) inspectarea instala iei realizate i constatarea accesibilit ii punctelor de m sur i a

organelor de reglare;c) stabilirea programului opera iilor de punere în func iune a instala iei;d) preg tirea aparatelor de m sur i control necesare opera iilor de verificare a instala iei;e) preg tirea fi elor de constatare pentru eviden a datelor culese în cadrul opera iilor de

verificare.

Controlul instala iei11.4 Se vor efectua urm toarele categorii de opera ii de control:a) controlul de bun execu ie a instala iei;b) verific ri ale elementelor componente a instala iei.

11.5 Controlul de bun execu ie cuprinde :a) verificarea coresponden ei cu proiectul;b) verificarea calit ii execu iei;c) verificarea conformit ii cu reglement rile tehnice;d) verificarea conformit ii cu normele de protec ie a muncii i de securitate la incendiu;e) controlul existen ei tuturor documentelor necesare func ion rii.

11.6 Verificarea coresponden ei cu proiectul se refer la:a) alc tuirea instala iei, constatându se echiparea i pozi ia elementelor în cadrul instala iei,b) geometria instala iei, constatându se dimensiunile conductelor de aer, ale gurilor de aer,

ale dispozitivelor de reglare,c) caracteristicile func ionale ale echipamentului (debite, presiuni, viteze ale aerului, puteri

termice etc),d) termoizolarea conductelor i aparatelor,e) protec ia anticorosiv a elementelor instala iei,f) existen a racordurilor la utilit i (energie electric , agen i termici, ap , canalizare),g) existen a elementelor de automatizare prev zute prin proiect.


86

11.7 Verificarea calit ii execu iei se face pe baza actelor normative referitoare la verificareacalit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor, urm rindu se îndeplinireaurm toarelor cerin e esen iale de calitate:

a) rezisten mecanic i stabilitate,b) securitate la incendiu,c) igien , s n tate i mediu,d) siguran în exploatare,e) protec ie împotriva zgomotului,f) economie de energie i izolare termic .

11.8 Pentru verificarea conformit ii cu reglement rile tehnice se vor utiliza actele normativespecifice în vigoare referitoare la proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de ventilare iclimatizare.

11.9 Verificarea modului de îndeplinire de c tre instala ie a prevederilor privind protec ia,siguran a i igiena muncii se va face pe baza urm toarelor reglement ri:

a) Legea securit ii i s n t ii în munc nr.319/2006;b) Hot rârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securit ii i s n t ii în munc nr. 319/2006, cu modific rile icomplet rile ulterioare;

c) Normele generale de protec ie a muncii aprobate cu Ordin comun al ministrului muncii isolidarit ii sociale i al ministrului s n t ii i familiei nr.508/933 din 2002.

11.10 Verificarea modului de îndeplinire de c tre instala ie a prevederilor privind securitateala incendiu se va face pe baza reglement rilor tehnice specifice în vigoare i a:

a) Normelor generale de ap rare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordin MAI nr.163/2007,

b) Regulamentului privind clasificarea i încadrarea produselor pentru construc ii pe bazaperforman elor de comportare la foc aprobat prin Ordinul MTCT–MAI nr.1822/394/2004,cu modific rile i complet rile ulterioare,

c) Dispozi iilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de înc rc rielectrostatice.

11.11 (1) Verificarea elementelor componente ale instala iilor de ventilare/climatizareurm re te s eviden ieze dac acestea au fost corect montate i dac sunt eficace.

(2) Se fac verific ri la:1. ventilatoare;2. filtre;3. baterii de înc lzire / r cire;4. camere de umidificare;5. guri de aer;6. dispozitive de reglare;7. conducte de aer;8. instala ia de automatizare;9. alte elemente componente ale instala iei de ventilare i climatizare, dup caz.

(3) Procedurile privind controlul calit ii execu iei lucr rilor, pe tipuri de elemente, sunt dateîn actele normative specifice referitoare la verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala iiaferente construc iilor.


87

Controlul ventilatoarelor11.12 La ventilatoare se verific :a) placa de identificare pe care sunt înscrise caracteristicile func ionale ale aparatului (debit,

presiune, tura ie);b) fixarea pe postament i sistemul de amortizare a vibra iilor;c) orizontalitatea sau dup caz, verticalitatea arborilor motorului i ventilatorului;d) echilibrarea static a rotorului;e) modul de rotire al rotorului (f r frec ri, jocuri, zgomote sau trepida ii anormale);f) sensul corect de rota ie al rotorului;g) gradul de înc lzire al lag relor i rulmen ilor dup o func ionare normal a instala iei;h) num rul curelelor trapezoidale de transmisie i întinderea corect a acestora;i) tura ia ventilatorului i a motorului conform placii de identificare;j) starea accesoriilor ventilatorului: elemente de reglare a debitului, racorduri elastice pe

aspira ie i refulare, dispozitivul de protec ie al curelelor de ac ionare, etc.;k) calitatea racordurilor electrice ale motorului de antrenare;l) intensitatea curentului electric absorbit i a tensiunii motorului de antrenare al

ventilatorului.

Controlul filtrelor11.13 La filtre se verific :a) calitatea i integritatea materialului filtrant, conform fi ei tehnice a produsului;b) montarea corect a materialului filtrat în carcasa filtrului;c) realizarea etan rilor pe traseul de aer;d) diferen a de presiune între sec iunile de trecere ale aerului, din amonte i aval ale filtrului;e) gradul de murd rire al materialului filtrant;f) func ionalitatea elementelor mecanice, de ac ionare, ale filtrului.

Controlul bateriilor de înc lzire / r cire.11.14 La bateriile de înc lzire / r cire se verific :a) placa de identificare, în care sunt înscrise caracteristicile func ionale ale aparatului (putere

termic , debite, temperaturi);b) etan eitatea carcasei;c) starea lamelelor (s nu fie strâmbe, turtite sau obturate de corpuri st ine);d) sensul de întrare / ie ire la racordurile de agent termic;e) func ionalitatea organelor de închidere i reglare pe circuitele de ap i de aer;f) existen a dispozitivului de protec ie la înghe , dup caz.

Controlul camerelor de umidificare11.15 La camerele de umidificare se verific :a) placa de identificare în care sunt înscrise caracteristicile func ionale ale aparatului,b) dimensiunile camerei de umidificare, în conformitate cu proiectul,c) existen a elementelor componente i a accesoriilor,d) montajul corect al elementelor camerei de umidificare,e) etan eitatea hidraulic i aeraulic ,f) modul de asigurare al controlului distribu iei apei,g) protec ia anticorosiv .

Controlul gurilor de aer11.16 La gurile de aer se verific :a) coresponden a cu proiectul privind tipul gurii de aer, precum i pozi ia în instala ie i în

înc perea ventilat ;


88

b) dimensiunile gurii de aer;c) existen a dispozitivelor de reglare/dirijare a debitului de aer i verificarea func ionalit ii

acestora;d) lipsa unor obstacole de perturbare a curgerii în conduct i în înc pere.

Controlul dispozitivelor de reglare11.17 La ramele cu jaluzele i clapete de reglare se verific :a) etan eitatea mont rii;b) lipsa deforma iilor la organele mobile;c) mi carea u oar i f r joc a clapetelor, jaluzelelor i a elementelor de ac ionare;d) func ionarea conform destina iei (de exemplu, jaluzelele cu reglare simultan , paralele sau

opuse);e) accesabilitatea;f) posibiltatea bloc rii în pozi iile de reglaj i existen a elementelor de indicare a pozi iei

organului de reglare.

Controlul conductelor de aer11.18 La conductele de aer se verific :a) integralitatea re elei de conducte;b) etan eitatea îmbin rilor între tronsoane;c) suporturile, elementele de sus inere i protec ie impotriva transmiterii vibra iilor;d) calitatea izola iei termice i a protec iilor anticorosive;e) existen a capacelor de vizitare i cur ire, precum i etan eitatea acestora i u urin a de

montare demontare;f) inexisten a punctelor critice care cauzeaz pierderi de sarcin suplimentare sau surse de

zgomot (strangul ri ale sec iunii de curgere, corpuri str ine în curentul de aer, raze decurbur mici la coturi, unghiuri mari la difuzoare confuzoare, etc.).

Controlul instala iei de automatizare11.19 La instala iile de automatizare se verific :a) corectitudinea conexiunilor electrice,b) corectitudinea pozi ion rii elementelor traductoare i de execu ie, func ionalitatea

acestora,c) tablourile electrice, pentru a se constata:

1. condi iile de amplasare i accesibitatea;2. dispunerea elementelor componente;3. existen a sistemelor de protec ie i a leg rii la pamânt;4. tipurile de cabluri;5. marcajul i etan eitatea circuitelor;6. ventilarea pentru r cirea tabloului.

d) interfa a cu alte sisteme (gestiunea tehnic a cl dirii, securitatea la incendiu, etc.).

Pornirea instala iei11.20 Înaintea de pornirea instala iei se iau urm toarele m suri:a) protejarea sau îndep rtarea din calea aerului a elementelor de automatizare susceptibile

a se defecta prin murd rire cu praf;b) demontarea elementelor filtrante;c) golirea instala iilor de ap pentru evitarea înghe ului la bateriile de înc lzire i la camerele

de pulverizare (în sezonul rece).


89

11.21 Pornirea instala iei se face în trei etape:a) prima pornire,b) pornirea în sarcin normal ,c) func ionarea de prob ,

11.22 Prima pornire a ventilatorului se face la sarcin redus , prin închiderea par ial adispozitivului de reglare sau prin func ionarea la tura ie redus a motorului ventilatorului (laventilatoarele cu tura ie variabil ). Se verific :

a) dac rotorul se învârte în sensul normal,b) nivelul vibra iilor i zgomotelor,c) înc lzirea motorului, lag relor, palierelor, întinderea corect a curelelor de transmisie.

11.23 (1) Pornirea în sarcin normal se face dup efectuarea observa iilor la pornirea însarcin redus i remedierea eventualelor deficien e.

(2) În timpul pornirii în sarcin normal se fac acelea i verific ri ca la pornirea în sarcinredus , precum i verific ri asupra întregii instala ii observându se în special etan eitatea acesteia.Func ionarea la pornirea în sarcin normal dureaz atât timp cât este necesar ca întreaga instala ies fie examinat .

11.24 Func ionarea de prob se face cu toate elementele instala iei asamblate în pozi iedefinitiv (filtre, elemente de automatizare, organe de reglare etc). În timpul func ion rii de prob sereiau verific rile f cute la pornirea instala iei, o aten ie deosebit dându se func ionariiventilatorului. Func ionarea de prob dureaz minimum 8 ore. Dup func ionarea de prob se poatetrece la reglarea instala iei

Reglarea instala iei11.25 Reglarea aeraulic a instala iei este procesul de ajustare cantitativ a curgerii aerului în

elementele componente ale instala iei în vederea asigur rii debitelor prescrise prin proiect.

11.26 Înainte de începerea opera iei de reglare, trebuie îndeplinite urm toarele cerin e:a) cl direa trebuie sa fie terminat , iar u ile i ferestrele s fie în pozi ia indicat în proiect,

evitându se influen ele perturbatoare ale vântului sau tirajului natural;b) temperatura interioar în înc peri s fie p strat cât mai constant ;c) s se asigure condi iile prescrise de func ionare în suprapresiune/depresiune a înc perilor

(grile de transfer);d) re eaua de conducte s fie terminat i func ionarea de prob i verific rile de etan eitate

încheiate;e) bateriile de înc lzire i / sau r cire, centralele, s fie montate în instala ie;f) dispozitivele de reglare a debitului de aer de la ramifica ii i de la gurile de aer s fie

plasate în pozi ia deschis, organele de execu ie pentru reglarea automat s fiedeconectate, ventilatorul s fie în func iune ,având un debit de aer ini ial cu 10...15 % maimare decât debitul stabilit prin proiect.

11.27 Ordinea opera iilor de reglare aeraulic a instala iei este urm toarea:a) m surarea debitelor de aer la gurile de ventilare din sistem;b) compararea debitelor de aer m surate cu cele din proiect i calcularea “procentului

realizat din debitul proiectat (Pd)“:

Pd =proiect

masurat

DD x 100 %


90

c) reglarea propor ional a ramurilor i gurilor de aer, urm rindu se s se ob in un acela i“procent realizat din debitul proiectat“ pe toate ramifica iile i gurile de aer; se începe curamura care are procentul Pd cel mai mare, prin închiderea treptat a elementelor dereglare ale gurilor de aer, cu atât mai mult cu cât gura respectiv are un procent Pd maimare i se continu cu celelalte ramuri, atacate în ordinea descresc toare a procentuluirealizat, Pd;

d) stabilirea debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectat ) prin reglarea final adebitului de aer al ventilatorului.

11.28 Reglarea se începe având clapetele de reglare ale camerei în pozi ie complet deschis icu ventilatoarele (de introducere i de evacuare ) în func iune la debitul maxim. Reglarea debitelor deaer (proasp t i recirculat ) se face prin ac ionarea ramelor cu jaluzele ale camerei pe baza m sur riitemperaturilor aerului proasp t, recirculat i amestecat.

11.29 La reglarea aeraulic a instala iilor de ventilare i climatizare sunt admise urm toareletoleran e fa de debitul proiectat:

a) la echilibrarea gurilor de ventilare: 0.....+ 10 %;b) la echilibrarea ramifica iilor: 0... + 5 %;c) la reglarea debitului ventilatorului: 0....+5%.

11.30 Rezultatele opera iunilor de control i de reglare a instala iilor de ventilar i climatizarese consemneaz în procese verbale de constatare.

Probe11.30 La punerea în func iune a instala iilor de ventilare i climatizare se fac urm toarele

probe:a) probe pentru verificarea caracteristicilor func ionale ale echipamentelor (ventilatoare,

baterii de înc lzire / r cire, filtre, camere de umidificare, ventilo convectoare, unit iterminale);

b) probe pe ansamblul instala iei.

11.31 (1) Probarea ventilatoarelor se face prin determinarea, pe baz de m sur tori, aurm toarelor m rimi:

a) debitul de aer,b) presiunea total ,c) nivelul de zgomot,d) intensitatea curentului electric la func ionarea în regim normal a motorului de ac ionare al

ventilatorului.(2) Se verific dac punctul de func ionare debit /presiune, ob inut, se afl pe curba

ventilatorului, specificat în cartea tehnic a acestuia; se verific daca nivelul de zgomot corespundecu cel din cartea tehnic .

11.32 (1) Probarea bateriilor de înc lzire /r cire se face prin determinarea:a) performan ei termice a bateriei, exprimat prin puterea termic i implicit, coeficientul

global de transfer de c ldur al bateriei( se m soar temperaturile de intrare i ie ire idebitele pe circuitele de aer i de ap );

b) pierderilor de sarcin în baterie pe circuitul de aer (se m soar presiunea static înainte idup baterie).

(2) Se verific dac valorile ob inute sunt în concordan cu cele specificate în cartea tehnic abateriei.


91

11.33 Probarea filtrelor de aer const în deteriorarea eficien ei de re inere a prafului; aceastase stabile te, fie prin m surarea concentra iilor de praf la intrarea i la ie irea din filtru, fie prinm surarea pierderii de sarcin în filtrul necolmatat i utilizarea diagramei de catalog eficien –pierdere de sarcin .

11.34 (1) Probarea camerelor de umidificare cu proces adiabatic const în determinareaeficien ei de umidificare a camerei, definit ca raportul dintre diferen a între temperaturile aerului laintrarea i ie irea din camer i diferen a între temperatura aerului la intrare i temperatura apeipulverizate.

(2) Se verific dac eficien a camerei de umidificare ob inut pe baza m sur torilor, încondi iile func ion rii instala iei la parametrii proiecta i, corespunde cu cea prev zut în proiect.

11.35 (1) Probarea ventilo convectoarelor const în:a) determinarea debitului de aer;b) determinarea puterii termice;c) determinarea nivelului de zgomot.(2) Pentru aceasta, se determina prin m sur tori urm torii parametrii:a) temperaturile aerului la intrarea i ie irea din ventilo convector;b) viteza medie a aerului refulat;c) debitul i temperatura pe circuitul de ap cald , respectiv ap r cit ;d) nivelul de zgomot.

11.36 Probele pe ansamblul instala iei de ventilare i climatizare care se fac la punerea înfunc iune, sunt:

a) proba de etan eitate a re elei de conducte de aer;b) proba de eficacitate global a instala iei

11.37 (1) Proba de etan eitate a re elei conductelor de aer are drept scop determinareapierderilor de aer / aporturilor de aer fals ale instala iei.

(2) Proba de etan eitate se face prin urm toarele metode:a) m surarea debitului de aer la ventilator i compararea acestuia cu suma debitelor de aer

m surate la gurile de ventilare;b) utilizarea unei instala ii portabile de prob , compus din ventilator de încercare i

conduct de m surare, cu care se pune în suprapresiune re eaua de conducte a instala iei,având gurile de aer astupate i ventilatorul oprit; presiunea de încercare este cu 25 % maimare decât presiunea de regim.

(3) Se verific dac debitul de aer prin neetan eit i, ob inut, se încadreaz în valorile normateprev zute de reglement rile tehnice.

11.38 Proba de eficacitate global se efectueaz în vederea recep iei instala iei i are scopulde a stabili dac instala ia de ventilare i climatizare realizeaz în înc perile deservite condi iileigienico – sanitare i de confort prev zute prin proiect, referitoare la :

a) temperatura, umiditatea i viteza aerului;b) puritatea aerului;c) zgomotul produs de instala ie.

11.39 În cadrul probei de eficacitate global se fac m sur tori în toate înc perile deservite deinstala ie; se compar determin rile efectuate cu instala ia în func iune i cu instala ia oprit .Rezultatele probelor de verificare a eficacit iii globale a instala iei se consider satisf c toare dacparametrii aerului din înc peri (temperatur , umiditate, vitez , nocivit i) i nivelul de zgomot,respect prevederile proiectului i normele sanitare i de protec ie a muncii.


92

11.40 În cazul în care instala ia de ventilare / climatizare are mai multe regimuri defunc ionare, dup anotimp sau dup procesul tehnologic, se procedeaz astfel:

a) se verific eficacitatea global în regim de func ionare corespunz tor anotimpului în careare loc recep ia;

b) se verific eficacitatea global în regimurile corespunz toare fazelor procesului tehnologiccare se desf oar în perioda recep iei’

c) se va aprecia prin calcule i m sur tori par iale, eficacitatea global a instala iei în alteanotimpuri i alte faze tehnologice decât cele din timpul recep iei; în cazul în care acesterezultate nu sunt concludente, aprecierea prin calcule a eficacit ii globale a instala iei deventilare, în diverse faze ale procesului tehnologic, se face adoptând scenarii privindemisiile de noxe, degaj rile de c ldur , etc.

11.41 Durata probei de eficacitate global este de 12 ore, far întrerupere, pentru instala iilede ventilare i de 24 ore, f r întrerupere, pentru instala iile de climatizare. M sur rile se fac laintervale de cel mult 30 de minute, pe toat durata probei.

11.42 Procedurile de încercare, aparatele de m sur i metodele de m surare a parametrilorinstala iilor de ventilare i climatizare în cadrul probelor în vederea recep iei vor fi în conformitate cuprevederile specifice din SR EN 12599:2002.

11.43 Rezultatele probelor efectuate asupra echipamentelor i asupra instala iei în ansambluei, se consemneaz în procesele verbale de constatare.

11.44 (1) Recep ia este activitatea prin care beneficiarul/investitorul declar c acceptlucrarea i c o preia, cu sau f r rezerve, pentru a fi dat în folosin . Recep ia se efectueaz atât lalucr ri noi cât i la interven iile în timp asupra construc iilor existente (moderniz ri, extinderi,repara ii capitale ) i se realizeaz în dou etape:

a) recep ia la terminarea lucr rilor;b) recep ia final , la expirarea perioadei de garan ie.(2) Recep ia lucr rilor instala iilor de ventilare i climatizare este o parte component a

recep iei construc iei i se desf oar în conformitate cu “Regulamentul de recep ie a lucr rilor deconstruc ii i instala ii aferente acestora“, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 273/1994, cumodific rile i complet rile ulterioare.

11.45 Recep ia la terminarea lucr rilor de instala ii de ventilare i climatizare trebuie sconstate dac lucr rile au fost terminate i dac instala iile func ioneaz la parametrii proiecta i. Înacest scop comisia de recep ie examineaz :

a) instala iile realizate, prin cercetare vizual ;b) programul de control al calit ii execu iei i documentele aferente;c) procesele verbale întocmite cu ocazia probelor instala iei, pentru:

1. reglarea instala iei,2. proba de etan eitate a instala ie,3. probe pentru verificarea caracteristicilor func ionale ale echipamentelor (ventilatoare,baterii de înc lzire / r cire, camere de umidificare, filtre, .a.),

4. proba de eficacitate global ;d) referatul, cu punctul de vedere al proiectantului privind execu ia lucr rilor;e) cartea tehnic a construc iei, referitoare la instala iile de ventilare i climatizare.


93

11.46 La terminarea examin rii, comisia va consemna observa iile i concluziile în procesul –verbal de recep ie la terminarea lucr rilor, recomandând beneficiarului / investitorului admiterea, cusau f r obiec ii, a recep iei, amânarea sau respingerea ei, dup caz.

11.47 Recep ia final a instala iilor de ventilare i climatizare se efectueaz la expirareaperioadei de garan ie a lucr rii (de regul dup 1..3 ani). Comisia de recep ie examineaz :

a) procesele verbale de recep ie la terminarea lucr rilor;b) instala iile realizate, prin cercetare vizual , pentru a se constata finalizarea lucr rilor

cerute de “recep ia la terminarea lucr rilor”;c) documentele tehnice i procesele verbale privind exploatarea instala iilor;d) referatul beneficiarului / investitorului privind comportarea instala iilor în exploatare pe

perioada de garan ie;e) cartea tehnic a construc iei, referitoare la instala iile de ventilare i climatizare.

11.48 La terminarea examin rii, comisia va consemna observa iile i concluziile în procesulverbal de recep ie final , recomandând beneficiarului / investitorului admiterea, cu sau far obiec ii,a recep iei finale, amânarea sau respingerea ei, dup caz.

11.49 Darea în exploatare a instala iilor de ventilare i climatizare se face dupa ce recep ia laterminarea lucr rilor a fost admis .

11.50 Documentele necesare la darea în exploatare sunt:a) instruc iunile (manualul) de exploatare;b) programul de urm rire în exploatare;c) jurnalul evenimentelor;d) contractul de exploatare.


94

12. EXPLOATAREA INSTALA IILOR DE VENTILARE I CLIMATIZARE

12.1 Exploatarea instala iilor de ventilare i climatizare trebuie s asigure men inerea înfunc ionare normal a instala iilor i încadrarea acestora în parametrii de performan proiecta i.Aceasta se realizeaz prin urm toarele activit i:

a) supravegherea i verificarea periodic a instala iilor,b) interven ii pentru modificarea i corectarea regimului de func ionare a instala iilor,c) între inerea instala iilor,d) repararea instala iilor.

12.2 Exploatarea instala iilor de ventilare i climatizare se face c tre personal specializat ,pentru aceast activitate, care presteaz , în condi iile legii, aceste servicii.

12.3 Supravegherea i controlul periodic al instala iilor de ventilare i climatizare face partedin activitatea general de urm rire a comport rii în timp a construc iilor, conform legisla iei învigoare.

Supravegherea instala iilor12.4 Supravegherea instala iilor de ventilare i climatizare se face permanent, conform

instruc iunilor de exploatare, prin sistemul dispecer sau prin urm rire direct .

12.5 Supravegherea prin sistemul dispecer realizeaz urm toarele activit i:a) programarea regimului de func ionare al instala iei;b) stabilirea i controlarea parametrilor aerului din înc perile deservite;c) darea comenzilor de ac ionare a elementelor componente ale instala iei, pentru

conducerea operativ a acesteia;d) interven ia pentru evitarea situa iilor periculoase de func ionare;e) înregistrarea i eviden a datelor privind exploatarea; redactarea rapoartelor de

func ionare.

12.6 (1) Urm rirea direct a func ion rii instala iilor de ventilare i climatizare se face princontrolarea i verificarea instala iilor de c tre personalul de exploatare. Aceast activitate const în:

a) observarea indica iilor aparatelor de m sur i înregistrare montate în înc peri i îninstala ie;

b) men inerea în pozi ia stabilit a organelor de reglare;c) observarea func ion rii normale a echipamentelor i a elementelor componente ale

instala iei.(2) În cadrul urm ririi directe se realizeaz , lunar sau trimestrial, ac iuni de verificare periodic

a instala iei.

Verificarea periodic12.7 Verificarea periodic a instala iilor de ventilare i climatizare cuprinde :a) preg tirea verific rii periodice;b) verificarea periodic propriu zis ;c) raportul tehnic i planul de m suri.


95

12.8 (1) Preg tirea verific rii periodice are rolul de a colecta toate informa iile i documentelenecesare referitoare la cl dire i la instala iile de ventilare i climatizare care o deservesc i anume:

a) informa ii privind zonele din cl dire care se ventileaz / climatizeaz : parametrii decalcul ai aerului interior, debitele de aer, regimul de folosire a înc perilor, gradul deocupare, aporturile i pierderile de c ldur , etc.;

b) planurile instala iei;c) documenta iile tehnice ale echipamentelor;d) instruc iunile de exploatare;e) jurnalul evenimentelor;f) raportul tehnic al verific rii periodice precedente.(2) În aceast etap trebuie preg tit aparatura de m sur i control care va fi folosit în

cadrul opera iilor de verificare. Inventarul minim de aparatur de m sur i control se compune din:a) termohigroanemometru digital (sau termometru i psihrometru);b) anemometru digital (cu palete sau fir cald);c) tub Pitot – Prandl;d) manometru cu tub U;e) cronometru, rulet , lantern ;f) turometru;g) ampermetru.(3) Informa iile colectate în cadrul etapei de preg tire a verific rii periodice se sintetizeaz în

Fi a tehnic a instala iei.

12.9 (1) Verificarea periodic instala iilor de ventilare i climatizare const în:a) verificarea st rii tehnice a elementelor componente ale instala iei (vezi pct. 11.12

11.19);b) verificarea func ion rii normale a echipamentelor;c) m surarea debitelor de aer;d) m surarea parametrilor aerului din înc perile deservite (temperatur , umiditate, viteza

aerului).(2) Pentru prevenirea incendiilor i limitarea efectelor i consecin elor în caz de incendiu, în

exploatarea instala iilor de ventilare i climatizare, se asigur urm toarele m suri:a) filtrele de aer, motoarele electrice aferente ventilatoarelor, clapetele antifoc i rezistente

la foc i elementele lor de ac ionare, detectoarele de fum din conducte pentru ac ionareaclapetelor se între in i se exploateaz cu periodicitate;

b) Filtrele de aer se înlocuiesc i se între in cu periodicitatea prev zut de prezentareglementare tehnic i de produc tor;

c) Verificarea anual a asigur rii condi iilor de debit, vitez , presiune pentru instala iile deventilare/climatizare care sunt utilizate pentru evacuarea fumului în caz de incendiu;

d) Verificarea cu periodicitatea prev zut de reglementare specific a surselor electrice derezerv pentru alimentarea ventilatoarelor de evacuare a fumului, clapetelor cu rol derezisten la foc, clapetelor de control a fumului;

e) Verificarea trimestrial a func ion rii ventilatoarelor de evacuare a fumului;f) Verificarea anual a func ion rii clapetelor cu rol de rezisten la foc (clapete antifoc,

vole i), clapetelor de control a fumului i a elementelor de ac ionare, iar în caz de defectese iau m suri pentru repararea sau înlocuirea acestora;

g) Verificarea anual a dispozitivelor de comand manual i automat a instala iilor deventilare/climatizare care sunt utilizate pentru evacuarea fumului în caz de incendiu;

h) Verificarea func ion rii detectoarelor de fum din conducte se asigur periodic i setesteaz dup instalare pentru îndeplinirea cerin ei privind detectarea densit ii de fumproiectate, iar în caz de defect se iau m suri de reparare sau înlocuire a acestora;


96

i) Verificarea anual a dispozitivelor de transmisie i semnalizare, precum i a detectoarelorde incendiu aferente instala iei de detectare, semnalizare i alarmare în caz de incendiu;

j) În timpul opera iilor de între inere i repara ii se interzice fumatul în canalele de ventilare;k) Se interzice depozitarea materialelor i substan elor combustibile în conductele de

ventilare;l) Verificarea permanent a capacelor de vizitare i cur ire a canalelor de ventilare, u urin a

de montare demontare, f r utilizarea unor dispozitive sau echipamente speciale pentruasigurarea facilit rii interven iei în caz de incendiu.

12.10 În cadrul verific rii periodice a instala iilor de ventilare i climatizare se realizeaz“Testul de Performan Func ional “ care are drept scop detectarea i diagnosticarea defec iunilor.Testul se realizeaz în conformitate cu IEA – ECBS Anexa 40 i cuprinde 6 pa i:

1. Test în modul manual de operare, pentru:verificarea comenzilor i a starterilor.

2. Test în modul manual de oprire, pentru:verificarea comenzilor i a starterilor;verificarea senzorilor;verificarea controlerelor.

3) Test în modul normal de operare, pentru:verificarea performan ei ventilatorului.

4) Test la debit maxim, pentru:verificarea senzorilor,verificarea starterilor,verificarea set rilor controlerelor,verificarea debitului de aer în camera de amestec i în înc perile de referin ,verificarea pierderilor de sarcin i a etan eit ii re elei conductelor de aer.

5) Test la debit minim, pentru:verificarea func ion rii cu debit minim de aer proasp t,verificarea debitului de aer în înc perile de referin .

6) Test de oprire automat , pentru:verificarea st rii sistemului la oprire automat ; în acest caz se verific dacventilatoarele sunt oprite i dac organele de închidere/reglare, jaluzele, clapete,vole i, etc., sunt în pozi ia corespunz toare.

12.11 Rezultatele ob inute în urma verific rii periodice a instala iei se consemneaz într unRaport tehnic, care va cuprinde, în mod obligatoriu i un Plan de m suri privind îmbun t ireafunc ion rii instala iei.

Corectarea regimului de func ionare12.12 Corectarea regimului de func ionare al instala iei se face în scopul satisfacerii

necesit ilor din înc perile deservite , inând seama de modificarea condi iilor climatice exterioare, aconditiilor interioare i a regimului de utilizare a înc perilor.

12.13 Corectarea regimului de func ionare se realizeaz prin urm toarele opera ii:a) m surarea parametrilor aerului i agen ilor termici sau frigorifici,b) compararea parametrilor m sura i cu cei prev zu i în proiect sau în instruc iunile de

exploatare,c) comandarea organelor de ac ionare în vederea efectu rii corec iilor.


97

12.14 Manevrele pentru corectarea regimului de func ionare al instala iei se efectueaz îndou etape:

a) aducerea instala iei la regimul ini ial de exploatare, care urmeaz dup pornireainstala iei,

b) trecerea instala iei în regim de func ionare curent i men inerea parametrilor aeruluidin înc peri la valorile prescrise, prin opera iuni de reglare.

12.15 Reglarea aeraulic a instala iei de ventilare i climatizare se realizeaz conformpct.11.26 11.29.

12.16 (1) Reglarea înc lzirii aerului se face prin ac ionare asupra agentului termic al baterieide înc lzire, prin reglaj cantitativ, calitativ sau mixt.

(2) Reglarea înc lzirii aerului se face în coordonare cu reglarea amestecului de aer (proasp t irecirculat), corespunz tor schemei func ionale a instala iei.

12.17 Reglarea r cirii aerului se face, în func ie de solu ia adoptat pentru r cire, astfel:a) la bateriile de ap r cit , prin ac ionare asupra agentului frigorific, prin reglaj cantitativ,

calitativ sau mixt;b) la bateriile de r cire cu evaporare direct , prin func ionarea compresoarelor în trepte de

sarcin sau la tura ie variabil .

12.18 Reglarea umidific rii aerului, la instala iile la care umidificarea ,se realizeaz prinstropirea aerului se face prin reglarea debitului apei de stropire, în coordonare cu reglarea bateriei deînc lzire.

Între inerea12.19 Între inerea instala iilor de ventilare i climatizare reprezint o activitate de exploatare,

dus permanent prin efectuarea de opera ii care au ca scop asigurarea func ion rii continue i înbune condi ii a instala iilor.

12.20 Principalele opera ii de între inere sunt:a) la ventilatoare:

ungerea lag relor i rulmen ilor,întinderea uniform a curelelor de transmisie,echilibrarea rotoarelor, având în vedere rotirea f r atingerea carcasei,strângerea uruburilor i piuli elor la suportul ventilatorului;

b) la filtre de aer:înlocuirea filtrelor deteriorate,verificarea func ion rii sistemului de avertizare a colmat rii filtrului,înlocuirea sau cur irea (prin sp lare sau scuturare) filtrelor colmatate,verificarea sistemului de autocur ire,ungerea elementelor mecanice în mi care;

c) la bateriile de înc lzire / r cire:etan area racordurilor bateriei pe circuitele de aer i de ap ,verificarea func ion rii robinetelor de pe racordurile bateriei,cur irea aripioarelor de praf i corpuri str ine,dezaerisirea circuitului hidraulic,sp larea interioar a bateriilor în vederea inl tur rii depunerilor de n mol sau piatr ;

d) la camerele de umidificare:verificarea modului de stropire; cur irea duzelor înfundate i înlocuirea celor defecte,


98

cur area bazinului de depunerile de n mol,verificarea func ion rii preaplinului,cur irea filtrului,cur irea separatoarelor de pic turi,opera ii de între inere la pompa de ap ,verificarea etan eit ii camerei de umidificare pe circuitele de aer i de ap ,vopsirea i protejarea elementelor supuse coroziunii;

e) la dispozitivele de închidere i reglare:ungerea lag relor,înlocuirea buc elor i lag relor deteriorate,corectarea paletelor i jaluzelelor deformate,refacerea etan rilor;

f) la gurile de aer:cur irea de praf i îndep rtarea corpurilor str ine din sec iunea gurii,refacerea etan eit ii fat de tubulatur ,verificarea func ion rii elementelor mobile,corectarea elementelor mobile deformate;

g) la conductele de aer:restabilirea etan rilor,cur area de praf i eliminarea corpurilor str ine din interiorul conductelor de aer,verificarea gurilor de vizitare/cur ire i a punctelor de m surare (a se vedea istandardul SR EN 12097:2007),remedierea izola iei termice i a protec iilor anticorosive controlul suporturilor ielementelor de rigidizare,înlocuirea elementelor ,deteriorate, de protec ie împotriva transmiterii vibra iilor;

h) la aparatura de m sur i control:verificarea func ion rii senzorilor,etalonarea periodic a aparatului de m sur i control.

Repara iile12.21 Repara iile care se efectueaz la instala iile de ventilare i climatizare sunt de dou

tipuri i anume:1. repara ii planificate, realizate pe baza unui grafic întocmit de beneficiarul instala iei;2. repara ii accidentale.

12.22 (1) Reparatiile planificate sunt urm toarele:a) Revizia instala iei; se realizeaz periodic, în perioade când instala ia nu func ioneaz .

Revizia instala iei urm re te s stabileasc starea tehnic a elementelor componente ale instala iei is descopere defec iunile care trebuiesc înl turate pentru aducerea instala iei în starea ini ial ;revizia are ca obiect, în principal, etan eitatea re elei conductelor de aer, func ionalitateaechipamentelor, reglarea manual i automat .Rezultatele verific rilor i constat rilor facute la revizie stau la baza repara iilor instala iei.

b) Repara iile curente; se realizeaz , de regul , f r scoaterea din func iune instala iei.Repara iile curente se fac în special la elementele de instala ie care pot afecta buna func ionare aîntregii instala ii în caz de defec iune; se înlocuiesc piesele uzate, se înl tur stric ciunile i serestabile te func ionarea normal a mecanismelor i agregatelor.

c) Repara iile capitale; se execut la termene fixate de reglement ri în func iune de duratanormat de serviciu a instala iei.

(2) Repara iile capitale realizeaz înlocuirea unor echipamente sau p r i ale instala iei, pentruasigurarea func ion rii instala iei la un nivel de performan ridicat i implicit, modernizarea acestora.


99

12.23 Repara iile accidentale se realizeaz în caz de incidente, defec iuni sau avarii ; ele seexecut de c tre echipe de interven ie, sub supravegherea beneficiarului.

12.24 (1) Repara iile efectuate se înscriu în Jurnalul evenimentelor instala iei de ventilare iclimatizare.

(2) În urma lucr rilor de repara ii se modific , dac este necesar, Fi a tehnic a instala iei iInstruc iunile de exploatare.

12.25 Se prezint , în continuare un inventar al incidentelor i defec iunilor care pot ap rea lainstala iile de ventilare i climatizare, eviden iindu se cauzele posibile i modul de remediere:

a) Instala ia prime te prea pu in aer. Cauzele defec iunilor:1. sensul incorect de rota ie al ventilatorului;2. reducerea tura iei ventilatorului datorit întinderii slabe a curelelor;3. blocarea motorului, ungerea insuficient a lag relor, palete strâmbe, nefixarea

rotorului pe ax;4. colmatarea filtrelor (constatat prin m surarea diferen ei de presiune în aval i în

amonte de filtru i compararea cu valorile normale);5. colmatarea bateriilor înc lzite, r cire pe partea de aer ;6. existen a unei strangul ri pe traseul conductelor de aer;7. pozi ia incorect a dispozitivelor de reglaj i de închidere din instala ie;8. mic orarea sec iunii prizelor de aer;9. instala ia nu este etans .

Remedierile defec iunilor se realizeaz astfel:1. se restabile te sensul normal prin legarea corect a motorului la instala ia electric ;2. se întind curelele (sau se schimb ), se ung lag rele i se înlocuiesc palele strâmbe;3. se schimb sau se cur filtrele colmatate;4. se determin locul strangul rii prin m surarea debitelor i presiunilor pe traseul la

care a ap rut defec iunea ,se verific i se regleaz pozi iile elementelor de sectorizare(clapete , ib re, rame cu jaluzele), se înl tur corpurile str ine din conductele de aer;

5. se cur de depuneri prizele de aer;6. se realizeaz etan eitatea instala iei pe întreg traseul.

b) Instala ia prime te prea mult aer. Cauzele defec iunilor:1. tura ia ventilatorului prea mare;2. lipsa unor celule filtrante ,filtre g urite ; neetan eit i în jurul filtrelor;3. lipsa altor elemente ale centralei de ventilare / climatizare: baterii de înc lzire sau

r cire, separatoare de pic turi, etc.;4. dereglarea sistemelor de automatizare.

Remedierile defec iunilor respective sunt:1. se verific diametrul aibelor de transmisie la ventilator i se înlocuiesc cele având

diametrul mai mic decât cel prescris;2. se completez cu celule filtrante sau se înlocuiesc filtrele defecte restabilindu se

etan eitatea;3. se verific dac toate elementele instala iei sunt montate i se completez cele lips ;4. se efectueaz reglarea sistemelor de automatizare.

c) Instala ia are un debit pulsativ sau fluctuant. Cauzele defec iunilor sunt:1. dezechilibrarea rotorului ventilatorului;2. jocul axelor clapetelor sau jaluzelelor;3. influen a vântului asupra prizei de aer;4. alegerea gre it a ventilatorului;5. nerigidarea pere ilor tubulaturii;


100

Remedierile defec iunilor respective sunt:1. se echilibreaz rotorul ventilatorului i se cur de impurit i sau alte materiale

str ine;2. se înl tur jocul la axele clapetelor sau jaluzelelor;3. se protejeaz prizele cu aer contra efectelor vântului;4. se rigidizeaz pere ii tubulaturii.

d) Instala ia produce prea mult zgomot. Cauzele defec iunilor:1. vitez prea mare a aerului;2. distrugera atenuatoarelor de zgomot i a burdufurilor elastice;3. distrugerea sau dereglarea supor ilor elastici ai ventilatoarelor, pompelor,

compresoarelor;4. desprinderea uruburilor ramelor cu jaluzele, lipsa de rigiditate a elementelor mobile

ale gurilor de aer sau ale altor elemente ale instala iei.Remedierile defec iunilor respective sunt:

1. se reduce viteza aerului în limitele acceptate;2. se refac i se repar atenuatoarele de zgomot i burdufurile elastice;3. se înlocuiesc elementele elastice ale suporturilor ventilatoarelor;4. se strîng uruburile desprinse i se refac sudurile.

e) Instala ia refuleaz aer prea rece. Cauzele defec iunilor:1. sitemul de reglare a agentului termic nu func ioneaz corect;2. aparatele de m surare a temperaturii sunt defecte sau dau indica ii gre ite;3. obturarea circula ie agentului termic la bateriile de înc lzire (depuneri de n mol i

piatr , robinete blocate);4. agentul termic are parametrii prea sc zu i;5. debitul de aer mai mare decât cel prescris.

Remedierile defec iunilor respective sunt :1. se verific instala ia de reglare a agentului termic;2. se reetaloneaz aparatele de m sur sau se înlocuiesc aparatele defecte;3. se cur bateriile de n mol sau depuneri de piatr ;se înlocuiesc robinetele blocate;4. se cur lamelele i suprafe ele de schimb prin sp lare sau suflare cu aer;5. se aduc parametrii agentului termic i debitul de aer la valorile prescrise.

f) Instala ia refuleaz aerul prea cald. Cauzele defec iunilor:1. debitul de aer este mai mic decât cel prescris;2. sistemul de reglare func ioneaz defectuos;3. murd rirea elementelor sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de

temperatur ;4. parametrii prea ridica ii ai agentului termic;5. induca ii gre ite date de traductoare sau termorezisten e.

Remedierile defec iunilor respective sunt:1. se regleaz debitul de aer i parametrii agen ilor termici;2. se verific instala ia de reglare;3. se cur elementele sensibile ale termometrelor sau traductoarelor de

temperatur .g) Instala ia refuleaz aerul cu umiditatea relativ mai mic decât necesar. Cauzele

defec iunilor:1. dereglarea instala iei;2. înfundarea duzelor;3. reducerea debitului i presiunii pompei de circula ie a apei de stropire;4. reducerea debitului de abur (la umidificarea cu abur).

Remedierile defec iunilor respective sunt:1. se regleaz instala ia de umidificare;


101

2. se cur duzele;3. se repar pompa;4. se m re te debitul de abur;

h) Instala ia refuleaz aerul cu umiditatea relativ mai mare decât necesar. Cauzeledefec iunilor:1. dereglarea instala iei;2. lipsa unor p r i din separatoare de pic turi.

Remedierile defec iunilor respective sunt:1. se regleaz instala ia de umidificare;2. se completeaz separatoarele de pic turi.


102

Anexa 1.Documente de referin pentru proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de ventilare i

climatizare din cl diri.Acte normative:1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc ii, cu modific rile ulterioare, publicat în

Monitorul Oficial, Partea I nr. 12 din 24 ianuarie 19952 Legea nr. 372/2005 privind performan a energetic a cl dirilor, cu modific rile ulterioare,

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19 decembrie 20053 Legea nr. 319/2006 Legea securit ii i s n n t ii în munc , publicat în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 646 din 26 iulie 20064 Hot rârea Guvernului nr.

752/2004privind stabilirea condi iilor pentru introducerea pe pia aechipamentelor i sistemelor protectoare destinate utiliz rii în atmosferepoten ial explosive, cu modific rile ulterioare, publicat în MonitorulOficial, Partea I nr. 499 din 03 iunie 2004

5 Ordinul ministruluimuncii i solidarit iisociale nr. 508/933/2002

privind aprobarea Normelor generale de protec ie a muncii, cumodific rile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din06 decembrie 2002

6 Ordin ministruluiadministra iei iInternelor nr. 163/2007

privind aprobarea Normelor generale de ap rare împotriva incendiilor,publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29 martie 2007

7 Ordinul ministruluitransporturilor,constructiilor iturismuluinr.1822/394/2004

pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea i încadrareaproduselor pentru construc ii pe baza performan elor de comportare lafoc, cu modific rile i complet rile ulterioare, publicat în MonitorulOficial, Partea I nr. 90 din 27 ianuarie 2005

Reglement ri tehnice:

1 MC 001/2006Metodologia de calcul al performan ei energetice a cl dirilor, aprobatprin Ordinul ministrului transporilor, construc iilor i turismuluinr.157/2007, cu modific rile i complet rile ulterioare, publicat înMonitorul Oficial cu nr 126 din data 21 februarie 2007

2 NEx 01 2006 "Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea,punerea în func iune, utilizarea, repararea i între inerea instala iilortehnice care func ioneaz în atmosfere poten ial explozive", indicativ NEx01 06, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei i egalit ii deanse nr. 392/2007, publicat în Monitorul Oficial cu nr 411 din data 19iunie 2007

Standarde: 1. SR EN 1886:2008 Ventilarea în cl diri. Unit i de tratare a aerului. Performan e mecanice2. SR 1907 1:1997 Instala ii de înc lzire. Necesarul de c ldur de calcul. Prescrip ii de calcul3. SR 6724 1:1995 Ventilarea dependin elor din cl dirile de locuit. Ventilare natural . Prescrip ii

de proiectare4. SR 6724 2:1995 Ventilarea dependin elor din cl dirile de locuit. Ventilarea mecanic cu

ventilator central de evacuare. Prescrip ii de proiectare5. SR 6724 3:1996 Ventilarea dependin elor din cl dirile de locuit. Ventilarea mecanic cu

ventilatoare individuale de evacuare. Prescrip ii de proiectare6. SR CR 1752:2002 Instala ii de ventilare în cl diri. Criterii de proiectare pentru realizarea

confortului termic interior


103

7. SR EN ISO 7730:2006 Ambian e termice moderate. Determinarea analitic i interpretareaconfortului termic prin calculul indicilor PMV i PPD i specificarea criteriilorde confort termic local

8. SR EN ISO 8996:2005 Ergonomia ambian elor termice. Determinarea ratei de c ldur metabolic9. SR EN 12097:2007 Ventilarea în cl diri. Canale de aer. Cerin e pentru elementele componente

ale canalelor de aer în scopul u ur rii între inerii re elelor de canale de aer10. SR CEN/TR 12101

5:2007Sisteme de control al fumului i gazelor fierbin i Partea 5: Ghid derecomand ri func ionale i metode de calcul pentru sisteme de ventilarepentru evacuarea fumului i gazelor fierbin i

11. SR EN 12101 6:2005 Sisteme pentru controlul fumului i gazelor fierbin i. Partea 6: Specifica iipentru sisteme cu presiune diferen ial Kituri

12. SR EN 12237:2004 Ventilarea în cl diri. Re ele de canale. Rezisten a i etan eitateacanalelor circulare de tabl

13. SR EN 12599:2002 Ventilarea în cl diri. Proceduri de încercare i metode de m surare pentrurecep ia instala iilor de ventilare i de condi ionare a aerului

14. SR EN 12792:2004 Ventilarea în cl diri. Simboluri, terminologie i simboluri grafice15. SR EN 12831:2004 Instala ii de înc lzire în cl diri. Metod de calcul al sarcinii termice de calcul16. SR EN 13053:2007 Ventilarea în cl diri. Camere de tratare a aerului. Clasificarea i

performan ele camerelor, ale elementelor componente i ale sec iunilor17. SR EN 13141 5:2005 Ventilarea cl dirilor. Încercarea performan ei componentelor/produselor

pentru ventilarea cl dirilor de locuit. Partea 5: C ciuli de ventilare idispozitive de ie ire prin acoperi

18. SR EN 13142:2004 Ventilarea în cl diri. Componente/produse pentru ventilarea locuin elor.Caracteristici de performan obligatorii i op ionale

19. SR EN ISO13790:2008

Performan a energetic a cl dirilor. Calculul necesarului de energie pentruînc lzirea i r cirea spa iilor

20. SR EN 13779:2007 Ventilarea cl dirilor cu alt destina ie decât cea de locuit. Cerin e deperforman pentru instala iile de ventilare i de condi ionare a aerului dinînc peri

21. SR EN ISO13791:2006

Performan a termic a cl dirilor. Calculul temperaturii interioare a uneiînc peri f r climatizare în timpul verii. Criterii generale i proceduri devalidare

22. SR EN ISO13792:2004

Performan a termic a cl dirilor. Calculul temperaturii interioare a uneiînc peri f r climatizare în timpul verii. Metode de calcul simplificate

23. CEN/TR 14788:2006 Ventilation for buildings Design and dimensioning of residential ventilationsystems

24. SR EN 15239:2007 Ventilarea în cl diri. Performan a energetic a cl dirilor. Ghid pentruinspec ia instala iilor de ventilare

25. SR EN 15240:2007 Ventilarea în cl diri. Performan a energetic a cl dirilor. Ghid pentruinspec ia instala iilor de climatizare

26. SR EN 15241:2007 Ventilarea cl dirilor. Metode de calcul al pierderilor de energie datoritventila iei i infiltra iei în cl dirile comerciale

27. SR EN 15242:2007 Ventilarea cl dirilor. Metode de calcul determinarea debitelor de aer încl diri, inclusiv infiltra iile

28. SR EN 15243:2008 Ventilarea în cl diri. Calculul temperaturii înc perilor, a sarcinii termice i aenergiei pentru cl diri prev zute cu instala ii de condi ionare a aerului

29. SR EN 15423:2008 Ventilarea în cl diri. M suri de prevenire a incendiilor pentru sistemele dedistribu ie a aerului în cl diri

30. SR EN 60079 101:2004

Atmosfere explozive. Partea 10 1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozivegazoase


104

Anexa 2.Date climatice de calcul pentru climatizare – vara

Nr crt Localitate Temperatur

[0C] Umiditate

relativ [%] 1 Alba-Iulia 34,3 28

2 Alexandria 38 25

3 Arad 36,7 23

4 Bac u 36,4 22

5 Baia Mare 34,3 37

6 Bistri a 32,7 36

7 Boto ani 35 27

8 Br ila 36,3 26

9 Bra ov 32,8 35

10 Bucure ti 35,3 35

11 Buz u 35,4 26

12 C l ra i 37,5 23

13 Cluj 31,5 35

14 Craiova 36,5 35

15 Constan a 30,6 53

16 Deva 33,1 27

17 Drobeta Turnu Severin 36 23

18 Foc ani 34,2 44

19 Gala i 33,2 41

20 Giurgiu 38,6 24

21 Ia i 36 37

22 Miercurea Ciuc 34,7 39

23 Oradea 36,6 32

24 Pite ti 31,8 27

25 Ploie ti 34,3 23

26 Piatra Neam 33,1 38

27 Re i a 35 23

28 Râmnicu Vâlcea 36,3 37

29 Slatina 32,2 39

30 Slobozia 32,8 41

31 Satu Mare 34,7 41

32 Sfântu Gheorghe 33 34

33 Sibiu 34 33

34 Suceava 32,5 23

35 Târgu Jiu 33,3 43

36 Târgu Mure 34,1 41

37 Timi oara 36,4 25

38 Târgovi te 33,5 36

39 Tulcea 35,4 33

40 Vaslui 35 43

41 Zal u 34,5 31


105

Anexa 3.Valorile intensit ii radia iei solare directe ID, i difuze Id [W/m2]

O r a 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 medie

ID

N 53 3 3 53 5NE 333 402 301 130 4 49E 383 568 575 498 338 144 105SE 188 370 468 514 485 393 241 58 113S 41 159 316 354 394 354 316 159 41 89SV 58 241 393 485 514 468 370 188 113V 144 338 498 575 568 383 105NV 8 130 301 402 333 49Oriz 89 241 381 523 647 711 734 711 647 532 381 241 89 247Id 53 80 103 123 136 146 147 146 136 123 103 80 53 59


106

Anexa 4.Aria util de pardoseal pentru o persoan , pentru determinarea gradului de ocupare a înc perilor

(din SR EN 13779:2005)

Destina ia înc periiaria pardoselii pentru opersoan [m2/persoan ]

domeniu tipic valori prin lips

Birou marede la 7 la 20

12

Birou mic de la 8 la 12 10Sal de edin e de la 2 la 5 3,0Magazin de la 3 la 8 4,0Sal de clas de la 2 la 5 2,5Salon de spital de la 5 la 15 10Camer de hotel de la 5 la 20 10Restaurant de la 1,2 la 5 1,5


107

Anexa 5.Degajarea de c ldur a unei persoane (pentru o temperatur a aerului din înc peri de 240C i

pentru o suprafa medie a corpului uman de 1,8 m2

(din SR EN 13779:2005) Activitate c ldur total c ldur

sensibil[W/persoan ]

[met]*) [W/persoan ]

Repaos0,8

80 55A ezat, relaxat 1,0 100 70Activitate sedentar (birou, coal , laborator) 1,2 125 75În picioare, activitate u oar (magazine, laboratoare,industrie u oar )

1,6 170 85

În picioare, activitate medie (vânz tor, lucru la utilaj) 2,0 210 105Mers cu viteza:2 km/h3 km/h4 km/h5 km/h

1,92,42,83,4

200250300360

100105110120

*) 1 met = 58 W/m2


108

Anexa 6.Valori de calcul pentru puterea instalat a instala iei de iluminat

Tabel 1. Valori de proiectare pentru nivelul de iluminat(din SR EN 13779:2005)

Destina ienivelul de iluminat [lux]

domeniu tipic valori prin lips

Birou cu fereastr de la 300 la 500 400

Birou f r fereastrde la 400 la 600 500

Magazinde la 300 la 500 400

Sal de clas de la 300 la 500 400Salon de spital de la 200 la 300 200Camer de hotel de la 200 la 300 200Restaurant de la 200 la 300 200Înc pere nelocuit de la 50 la 100 50

Tabel 2. Valori de proiectare pentru puterea instala iei de iluminat(instala ii eficiente)

Nivel de iluminat [lux]puterea specific a instala iei de iluminat [W/m2]

domeniu tipic valori prin lips50 de la 2,5 la 3,2 3100 de la 3,5 la 4,5 4200 de la 5,5 la 7,0 6300 de la 7,5 la 8,5 8400 de la 9,0 la 12,5 10500 de la 11,0 la 15,0 12


109

Anexa 7.Num r de schimburi orare de aer, „n”

Destina ia cl dirii/înc perii n [h 1]Teatre 4 – 6Magazine :micimediiuniversale

6 – 84 – 64 6

Cinematografe :sala de spectacolcabina de proiec ie

4 – 65 – 8

Biblioteci 4 – 5S li de dans :fumatul permisfumatul interzis

6 – 812 – 16

Restaurante, s li de mese:fumatul permisfumatul interzis

5 – 108 – 12

Garderobe 4 6Buc t rii comerciale (restaurante, cantine, spitale, coli, caz rmi) :mici (în l ime 3 – 4m)mijlocii (în l ime 4 – 6m)mari (în l ime peste 6m)cur at zarzavat, sp lat vase

2015105 – 8

Sp l torii, c lc torii 10 15B i publice (cu abur sau cu aer cald) 4WC – uri publice :pisoarscaun WC

25 m3/h50 m3/h

Buc t rii locuin e 15 – 20Spitale:cu cerin e deosebite privind lipsa germenilor patogeni

s li de opera ieanexe ale s lilor de opera iesaloane de bolnavi

cu cerin e mari privind lipsa germenilor patogenis li de opera ieanexe ale s lilor de opera ies li de opera ie pentru urgen es li de reanimaretratament intensivs li de na terista ionar pentru prematurista ionar pentru nou n scu ista ionar pentru sugari

604545

60304520303025251510


110

cu cerin e normale privind lipsa germenilor patogenisaloane pentru bolnavis li de zicoridoares li pentru interven ii i tratamentediagnostic Röntgens li de radioterapies li de masajs li de gimnastics li de odihnsta ia de sterilizare centralprosectur

1510181818151010203030

Cabinete dentare 6

Piscine:sala bazinului : 10m3/(h, m2suprafa ap )sala du urilor (maxim)camere de îmbr care

3 – 425 – 308 – 10

S li de sport 2 – 3

Birouri, s li de edin e 4 – 8

Scoli 6 – 8

Aule 8 – 10

Laboratoare :micimari

8 – 126 – 8

Garaje 4 5


111

Anexa 8.

Viteze uzuale ale aerului în conducte

Tipul conductei Tipul instala iei de ventilare/climatizareinstala ii din cl diri civile

[m/s]instala ii din cl diri

industriale[m/s]

Priza de aer 2 – 4 4 – 6Conducta de aer proasp t 4 – 6 6 – 8Conducta principal de distribu iesau de colectare

4 – 8 8 12

Conducte secundare 2 5 5 8


Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 bis/15.VII.2011 conține 116 pagini. Prețul: 46,40 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

&JUYDGY|588769]

Normativ Pentru Proiectarea, Executarea Si Exploatarea Instalatiilor de Ventilare Si Climatizare

Documents

Transcript of Normativ Pentru Proiectarea, Executarea Si Exploatarea Instalatiilor de Ventilare Si Climatizare