Norma juridica

Norma juridica este o regula de conduita cu caracter general si obligatoriu,elaborate sau recunoscuta de puterea de stat in scopul asigurarii ordinii sociale,ce poate fi adusa la indeplinire,la nevoi,prin forta de constrangere. Scopul normei juridice il reprezinta asigurarea convietuirii sociale prin disciplinare (orientarea) comportamentului oamenilor si institutiilor in directia promovarii si intaririi relatiilor sociale in conformitate cu valorile statornicite in societate. Norma juridica este considerata celula de baza a dreptului,etalonul de conduita,modelul de comportament impus individului de catre drept. Norma juridica are un caracter general si impersonal. Pentru a fi un etalon de conduita si a fi opozabila in mod egal si continuu fiecarui individ,norma juridica trebuie sa se adreseze difuz si impersonal destinatarilor sai,spre deosebire de actul juridic care este prin natura sa concret si impersonal. Ea are vocatia de a se adresa tuturor persoanelor care sunt in situatia juridica pe care norma o reglementeaza. Nu trebuie sa favorizeze o persoana in detrimentul unei altei personae,alminteri,ea va fi injusta,astfel ca ea trebuie sa fie obiectiva si sa se aplice in acelasi mod tuturor. Norma juridica elimina concretul si particularul,ea este abstracta. Prin faptul ca norma juridica este generala si impersonala nu inseamna ca ea se va aplica de fiecare data pe intreg teritoriul tarii sau asupra intregii populatii. Generalitatea si impersonalitatea nu presupun cuprinderea tuturor cazurilor in care se poate afla in subiect. Exista norme juridice care reglementeaza drepturi si obligatii pentru organe unipersonale. Caracterul general al normei nu poate fi infrant nici pe motive de autoritate locala. Norma juridica are un caracter tipic. Aceasta trasatura descinde din generalitatea normei de drept. Pentru a realiza acest obiectiv,pentru a ajunge la aceasta finalitate,legiuitorul analizeaza atent fiecare set de relatii sociale si extrage de aici ceea ce este general si universal,ceea ce este dominat. Pe aceasta baza legiuitorul construieste tipul de conduita,de comportament pentru subiectii care actioneaza in acel set de relatii sociale. Norma juridicaa este obligatorie deoarece intervine in domenii esentiale ale societatii. Spre deosebire de celelalte norme sociale,normele juridice sunt exigibile,adica beneficiaza de garantii exterioare,oferite de stat,pentru a fi aduse la indeplinire,chiar prin forta coercitiva a organelor de stat specializate. Obligativitatea normei juridice mai inseamna si faptul ca aceasta se aplica imediat, din momentul intrarii in vigoare,continuu si neconditionat. Aplicarea imediata,continua si neconditionata a normelor juridice este de natura sa asigure protectia eficienta a societatii,sa garanteze ordinea sociala,sa blocheze si sa infranga excesele indivizilor. Obligativitatea este o trasatura esentiala a tuturor normelor juridice,indiferent de domeniul in care acesta actioneaza si de forta juridica a actului normativ in care este inclusa. Norma juridica implica un raport intersubiectiv. Norma juridica imagineaza omul in raport cu semenii sai,reglemeteaza comertul juridic,fiind in stransa legatura cu imaginea legaturilor sociale,multiple,a infinitului contact social. Din aceasta perspectiva putem vorbi de caracterul bilateral al normei juridice,care implica ideea de reciprocitate. Structura normei juridice Norma juridica alcatuieste element primar al sistemului de drept,vectorul prin care mesajul legiuitorului ajunge la subiect. Pentru a putea fi imediat si cat mai usor receptat acest mesaj,norma juridica trebuie sa raspunda unor cerinte de organizare anterioara. Logica interna a normei,care trebuie sa tina cont de logica actiunii,iar aceasta trebuie exprimata in cadrul unui act normativ avand o anume constructie,fapt care tine si de trasatura tehnico-juridica a normei. Legiuitorul va descrie in norma juridica o anumita conduita ceruta subiectului in circumstante date si legatura cu care este fixata si o anumita forma de reactie. Circumstantele,conduita,sanctiunea alcatuiesc structura normei juridice care apare ca o lege a legaturii dintre elemente,atat intr-o forma statica,dar si intr-una dinamica,interna si externa. Norma juridica corespunde,functional,unei comenzi si comporta o finalitate valorica si este saturate ideologic fiind purtatoare de convingerea sociala(Villey). Analiza structurii normei juridice este,in general,facuta dintro dubla perspectiva:-o perspectiva data de logica normei structura logico-juridica a normei jurdice-o perspectiva oferita de constructia tehno-legislativa a normei juridice

Structura logica a normei juridice Ideea de baza de la care porneste legiuitorul in constructia unei norme juridice este aceea ca norma juridica trebuie sa raspunda cerintelor privitoare la buna organizare a cerintelor din societate,in sensul ca acesta nu trebuie sa contrazica logica actiunii sociale. Pornind de la acest deziderat,din punct de vedere al structurii sale logice,norma juridica are in componenta sa urmatoarele trei elemente: ipoteza,dispozitia si sanctiunea. Ipoteza acea parte a normei juridice in care legiuitorul stabileste conditiile,imprejurarile sau faptele in care intra in actiune norma,precum si categoria subiectilor de drept. Clasificarea ipotezelor este: -ipoteza strict determinata -ipoteza relative determinate -ipoteza completa

Dispozitia este definite ca acel element al structurii logice a normei juridice care prevede ce trebuie urmata in cazul ipotezei formulate. Dispozitia reprezinta miezul normei juridice. Clasificarea dispozitie: -dispozita determinate -dispozita relative determinate

Sanctiunea este al treilea element structural al normei juridice,care precizeaza urmarile,consecintele care apar in cazul nerespectarii dispozitiei normei juridice. Sanctiunea reprezinta modul de reactie,raspunsul juidic la societatii fata de conduit neconforma cu dispozita normei de drept,masurile concrete luate impotriva persoanelor care au incalcat legea. Clasificarea sanctiunilor: -sanctiuni negative -sanctiuni positive

Din punct de vedere al gradului de determinare,sanctiunile pot fi:determinate,relative determinate,alternative si cumulative. Dupa natural lor,sanctiunile pot fi:privitoare la patrimoniu personal,privitoare la drepturile sale,privitoare la actele sale,privitoare la persoana

Structura tehnico-legislativa Spre deosebire de structura logica a normei juridice unde cele trei componente(ipoteza,dispozita si sanctiunea) alcatuiesc partea statica,interna si stabila,structura tehnico-legislativa a normei juridice are in vedere forma exterioara de exprimare a continutului,la redactarea ei,care trebuie sa fie concreta,concisa si clara. Structura tehnoco-legislativa nu se suprapune intotdeauna structurii logice,lucru care ii determina pe unii specialisti din domeniul stiintelor juridice de ramura sa sustina o constructie atipica a normelor juridice din ramura respective. Clasificarea normelor juridice Clasificarea normelor juridice reprezinta importanta teoretica,incadrandu-se in efortul de explicare a pozitiei normei in sistemul dreptului,si importanta practica,in sensul clasificarii rolului diverselor reguli juridice in reglementarea normativa a comportamentului uman.

Normele juridice se clasifica in:1. Dupa criteriul ramurii de drept-in functie de obiectul reglementarii juridice si de metodele de reglementare a) norme de drept civil b) norme de drept penal c) norme de drept administrative d) norme de drept constitutional e) norme de drept commercial2. Dupa criteriul fortei juridice a actului normative a) normele juridice cuprinse in legi b) normele juridice cuprinse in decrete c) normele juridice cuprinse in hotarari guvernamentale sau ordonante d) normele juridice cuprinse in alte acte ale adminstratiei centrale de stat3. Dupa criteriul structurii logice a) norme complete b) norme incomplete c) norme de timitere d) norme in alb4. Dupa criteriul sferei de apliare a) norme generale b) norme special c) norme de exceptie5. Dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei a) norme principia b) norme mijlocii

6. Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei a) norme imperative b) norme permissive c) norme supletive7. Norme organizatorice8. Dupa criteriul sanctiunii a) norme punitive b) norme stimulative

BIBLIOGRAFIE Teoria generala a dreptului (caiet de seminar)Autori: Nicolae Popa Elena Anghel Cornelia Beatrice Gabriela Ene Dinu Laura Cristina Spataru NeguraTeoria generala a dreptuluiAutori: Nicolae PopaTeoria generala a dreptului Autor: Prof. Univ. Costica Voicu