??YYUUMMAANNIIYY HHAAOOYY}} MMIIYYUUTTOOAANN EERRGGLLEEZZVVOOAANN AAMMSSAACCIIRR

DDAARRII 6600TTIIVV 11__ ((11995588)) HHYYGGDDEEMMPPEERR22((((99

}oyuri,#

1( hygdemper 2((9

Hao-tyurq

ar™anacryutoyunneryu

sdyracryum;

2 10/2009

ŠNYR GOANQ‹IN AN"NAGAZM:MIQAOEL SDEWAN-CAZAZOAN Œ ,mpacr^ ;nxh^

qardyukarMADLEN DER-KYUGASOAN Œ ,mpacirVARXAN MARTAOAN Œ ,mpacirMIHAOIL GEYRGIYU Œ lyusangari¿[MARIAM BYSTAN)OAN Œ meqenacryuhi

COLECTIVUL «NOR GHIANK»MIHAI STEPAN-CAZAZIAN – secretar-general de redacþieMADLEN TER-GHUKASIAN – redactorVARTAN MARTAIAN – redactorMIHAI GHEORGHIU – fotoreporterMARIAM BOSTANGIAN – dactilografã-operatoare

REDAC|IA: Bucure=ti, Bd. Carol I, nr. 43, sector 2,tel./ fax. 314.67.83

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATÅ: HźULESCU MIHAI

TIPARUL: S.C. ARARAT srl. I.S.S.N. 1221-9169

<MPACRAGANI WY<AREN

1. ցանկացած հարաբերությունԹուրքիայի հետ չի կարող կասկածիտակ դնել հայ ժողովրդի հայրե նազըրկ -ման ու ցեղասպանության իրողու -թյունը: Այն հայտնի փաստ է եւ պետքէ ճանաչվի ու դատապարտվի ողջառաջադեմ մարդկության կողմից: Միջ -կառավարական հանձնաժողովի հա -մապատասխան ենթահանձնաժողովըպատմաբանների հանձնաժողով չէ,

2. Հայաստանի եւ Թուրքիայի միջեւառկա սահմանների հարցը ենթակա էլուծման միջազգային իրավունքի հա -մաձայն: Արձանագրությունները դրա -նից ավելի ոչինչ չեն ասում,

3. Այս հարաբերությունները որեւէձեւով չեն առնչվում ու չեն կարողառնչվել Լեռնային Ղարաբաղի հիմ -նախնդրի կարգավորման հետ, որնանկախ ու ինքնուրույն գործընթաց է:Հայաստանը չի դիտարկում արձա -նագրություններում ամրագրված տա -րածքային ամբողջականության եւ սահ -մանների անխախտելիության հարցը,որպես Ղարաբաղի հիմնախնդրի հետորեւէ առնչություն ունեցող հիշա տա -կում,

4. Թուրքիայի կողմից արձանագ -րությունների վավերացման ձգձգումըկամ վավերացման հնարավոր նորպայմանների առաջադրումը հայկա -կան կողմի համարժեք վերաբերմուն -քին կարժանանա: Այս արձանագրու -թյուններով Հայաստանը միակողմա -նիորեն չի ստանձնում որեւէ պար տա -վորություն, չի կատարում որեւէ հաս -տատում: Հայաստանը ստորագրում էայս արձանագրությունները երկուերկրների միջեւ բնականոն հարաբե -րություններ հաստատելու հիմքերստեղ ծելու նպատակով: Ուստի, եթեԹուրքիան խելամիտ ժամկետում չվա -վերացնի այս արձանագրություններըեւ դրանից հետո սահմանված ժամկե -տում չկատարի դրանց բոլոր դրույթ -ները կամ դրանք խախտի հետագայում,ապա Հայաստանն առանց հա պա ղե լուկձեռնարկի միջազգային իրավունքինհամապատասխան համարժեք քայլեր:

Hadva\ner na,acah Serj Sar -

c;soani haoyutoan; yukkva\ yuker'en

1( Hygdemper 2((9t^

PYVANXAGYUTOYUN

ŠHao A/aqelagan Yukkawa/ Egeke]i‹

cirqin .nyrhanxes; =` 4

Š>.yugneryu cirq;‹ hadyrin

.nyrhanxes; Qynstan]aoi me` =` 5

²²½½··³³ÝÝíí»»ññ ¨̈ »»ÏÏ»»ÕÕ»»óó³³ÝÝíí»»ññ ÑÑ»»ïï³³ùùññùùÇÇññ··ÇÇïï³³Ïϳ³ÝÝ ³³ßßË˳³ïïááõõÃÃÛÛááõõÝÝ = ̀6

Mangagan Evrydesil = ̀14

manga-badanegan = ̀15Haoasdan-Tyurqia

HAMA><ARHAONA}MAN

AR"ANACRYUTOYUNNER: = ̀16

Va.ingtyn NYR PANA"EV

SENADEN NERS = ̀21

Haogagan Eryusakem; ‚2ƒ = ̀22

LANSAREA VOLUMULUI BISERICAAPOSTOLIC{ ARMEAN{ LA BIBLIOTECADUDIAN pp.. 99Varujan Vosganian a adus la Constanţa „Cartea şoaptelor” pp.. 1100O lucrare ştiinţifică şi patriotică pp.. 1111

Supliment limba rom`n[

310/2009

{yreq.apti# Hygdemper 14-in

Simeza badgerasrahin me`#

me\ tivyv hraviroalneryu ner ga oyu -

toamp pa ]yum; gadarve]av /yuma -

na hao anvani ngari[# 81-amoa

Ervanx Nigykysoani a.,adanq -

neryu ]yu ]ahanxesin$ }yu]axrva\

25 gdav ner; ver`in dariner; ga-

darva\ ngar[in a.,adanqneryu

arxoyunq; ghanxisanan$ }avyq#

ver`in da riners mer sireli ngar -

[in desy kyu toyun; .ad dgar]a\ =

& [i grnar liarjeq yura,anal goanqi

gykme marxyun barc&a\ xidelyu#

des ne lyu hra.aliqen$ Baryn Ni -

gy kysoa nin nergaois [awazan]

g@cne ir arvesdany]i cyr\;n ger

eridasarx ngari[ Marian Dybre

&anyr a`ag]yutoamp al an gha`yki

nyr yujyv a.,adil$

Aos@r menq .ad gyura,a nanq#

yr anvani arvesdaced; gme\ar -

vi /yumen aol garc m; jamana ga -

gi] 0an[]va\ ngari[neryu gykqin$

?yumanahao anvani ngari[

Ervanx Nigykysoan \na\ = 1928t^

Xegdemper 6-in _xesa ‚Yuqrainaƒ$

1941-1948tt^ ;ndanoyq gaq -

syrvi _ranq# Aqtiyubinsg# Gygyu -

zeq SSHM* Garacanda# 1948-in

gveraxa/na ?yumania$

1954-in gavarde Byuqre.i Ni -

qylae Cricyresqyu instidyudi ngar -

[yutoan faqoyulten* ir wryfesyr;

;llalyv Qamil ?essyu$

1954-in# ?yumaniy Gira/a -

gan Artisdneryu Miyutoan anxam

=# ngar[yutoan pajin;$

1954-en min[& @rs

masnag]a\ = Byuq -

re.i me` gazmagerb -

va\ pylyr ]yu]ahan -

xesne ryun & pazyum

,mpa gaoin ]yu]ahan -

xes ne ryu$

Masnag]a\ = mi -

`azcaoin pazyum ngar -

[agan ]yu]a han xes -

neryu* 1991 - Wariz#

1972* Var.yvia# 197(*

Jen&a# 1968* Vienna#

Wraha# Helsingi# Lyu -

den.eod$

Anhadagan ]yu ]ahanxesner

yune ]a\ = 2((9 - Simeza bad ge -

rasrah;# 2((6-in Sensy badge ras;-

rah;# 2((2-in Qyurtea Veqi An -

ti qa riati badgerasrah;# 1998 &

1988 - Haogagan Egeke]in# 1988 &

1975-in Simezaoi badge rasrah;#

1974-in Awylly badge ras rah;#

197(-in _rizynt badge rasrah;#

1966-in Simeza badge rasrah;#

pylyrn al Byuqre.i me`$

Masnag]a\ = ngar[yutoan mi -

`azcaoin cidajykyvneryu* 1989-in

S[eqzin-Lehasdan# 1975-in Wri -

lew-Haravslavia# 1972-in* Syli -

na-Lehasdan$

1987-in sda]a\ = mynyumen tal

arvesdi hamar mr]anag* ,0an; -

gar ‚myzaiqaƒ Wysadaoi baoqar;#

1974-in# .qan.an* XXX-rx dare -xar™i RSR# 1968-in* .qan.an M.a -gyutaoin Arjaniqneryu hamar$

Brn ̂Ervanx Nigykysoani sdek -

\acyr\yutoyunneryu masin n.a na -

gali tivyv qnnaxadagan hyxva\ -

ner & wasdacragan noyuter hra -

daragva\ en mamyuli me`# ner -

gaoa]va\ en 'aonaswoyu/yv &

he/yus dadesyutoamp$

ERVANX

NIGYKYSOANI

ngar[agan

]yu]ahanxesin

pa]yum;

4 10/2009

Hinc.apti# Hygdemper 29-in

ŠDyudoan‹ craxaranin me` me\

pazmyutoan nergaoyutoan deki

yune]av eridasarx asdva \a -

pan# Asdva\apanyutoan cidyu -

toyun neryu dyqtyr Haoazad qa -

hana Mardigoani ŠHao A/aqe -

lagan Yukkawa/ Egeke]i‹ ha dy -

rin .nyrhanxes;$ Cirq; lyuos desa\

= ŠZamqa‹ hradarag[yutoan gykme#

?yumaniy & Byulgariy hao ege ke -

]ineryu a/a`nyrx D^ Diraor Arqe -

bisgybys Mardigoani @rhnyutoamp$

>nyrhanxesin nerga# cryk#

cirqi hradaragi[ Varxan A/a -

qe loan a/a`in; ,ysq a/nelyv

masnavyrapar ;sav^ Š^^^ Menq

aos@r aosdek .nyrhanxes; g;nenq

cirqi m;# yryun anhraje.dyutoyun;

.adyn] gzcaoinq$ Haga/ag# yr

menq aos awer; xarer i ver =

gcdnvinq# sagaon menq* haoers#

grynagan desangoyune .ad lav

0an[]va\ [enq$ Es \na\ em Qyns -

tan]a# mangyutoyuns & xbry]a gan

dariners an]yu]a\ em aondek# pao]

yune]a\ em an™nagan xjpa,d

wyr™a/yutoyun m;#

erp darragan xa -

sarani me` gryn qi

jamyun qa hana mer

yusyu]i[; in\i & tyurq

xa s;ngery`s xyurs

hane] xasen ;se -

lyv# yr xyuq* haoerx#

qrisdynoa [eq$ Aos

cirq; barabyutoyun

m; gcy]e & menq hna -

ravyr =# yr bidi ha -

`ykinq Byuqyvinaoi

yry. van qeryu yukeg]yrxneren &

tan ca ra nacedneren bahan -

`enq 0.mar dyutoyun m;# yr bedq =

cidna mer hamaqakaqa]i ver`in

/yumana ]in al$ Bedq = cidnan# te

haoer; y[ miaon qrisdynoa en# aol

a/a`in; ;nxyuna\ en qrisdy neyu -

toyun; ipr& bedagan grynq^^^‹$

Aonyuhed& ,ysq a/av syuon

cirqi a/a`apani hekinag# hamal -

saranagan xasa,ys# dyqtyr

wryfesyr Aleqsandryu I^ Stan^

Š^^^ In[bes cideq haoer; aos awe -

r; hoyurngalva\ en dagavin Aleq -

sandr Pari i.,ani

jama nagen sgsoal$ Xa -

nyup; gr]a\ = aveli

amyur yu lav bahel

pare ga myutoyun; qan

aol ̀ yurer̂ ^̂ $ Haoer; gr]an

.ad avelin ;nel# gr]an

mydenal marxy] m.a -

gyuotin & anyn] hyce -

gan ceke]gyutoan;^̂ ̂Aos

cirqinme ̀yry. clyu,ner

gnergaoa]nen hao ga -

gan egeke]vy sintez;#

aonqa nyvyrqanyv has ga -

nali ;lla oyura qan[oyurin

yv gsire & g0an[na m.a -

gyuot;$ Hekinag; aos

cirqin me` ]yuo] dva\ =#

yr hao jykyvyurx; siryv

qrisdynoa xar™a\ =# ;lla lyv jy ky -

vyurx m;# yr zyhe] ir hin inqnyu -

toyun;# yryu hed eka\ =r me\ qa -

kaqagrtyutoyunneryu gykqin &

a/av nyr inqnyutoyun m;* qrisdy -

neagan;^^^$

—ez ghravirem ;nxyunel aos

cirq; me\ ha0yuoqyv & garxal aon

madid; ™e/q;‹$

Aba cirqi hekinag dyqtyr Ha -

oazad qahana Mardigoan anx -

raxa/nalyv nyr lyuos desa\ ha -

dyrin ;sav^ Š^^^ A/a`in hertin

gyuzem .nyrhagalyutoyun haodnel

aon marxyun# yr amenen me\ bad -

0a/n =r aos cirqi lyuos ;n\aoman

hamar$ Evaox an™navyryutoyun;

mer sireli der haorn =$ Es .ad

.nyrhagal em Ezras qahana

Bygdanen yc&yrman & @cnyutoan

hamar$ >nyrhagalyutoyun gyuzem

haodnel & sireli Hyvagimoan ;n -

da niqin* Garen & Marine# yrynq

aos@r aosdek nerga en$ Anynq

sdan™ne]in aos cirqi cerma ne -

renen /yumanereni tarcma nyu -

toan \a,ser;$ >ad yura, em# yr

ŠHao A/aqelagan Yukkawa/ Egeke]i‹

cirqin .nyrhanxes;

ŠMer egeke]vy badmyutoyun; bidi @cne

;nter]ykin .ad xoyurin gerbyv 0an[ -

nalyu mer jykyvyurxi havadqi masin amenen

gar&yr# a/an]qaoin er&yuotner;# bidi cidna

yurge menq ga/nenq zyhykyu toan yuj; & zyryutoyun;

mer ha vadqi & azci hamar‹$

Arq^ D^ Diraor Mardigoani @rhnyutoan

,ysqen cirqi lyuos ;n\aoman a/tiv$

510/2009

>apat# Hygdemper 31-in# Qynstan]aoi „Regina Maria”ArvesdiQyle0in me` hy\ pazmyutoan nergaoyutoan deki yune]av ?HM

na,acah# ?yumaniy Crykneryu Miyutoan ‚?CMƒ wy,na ,a -

cah Varyujan Ysganoanin Š>.yugneryu cirq;‹ vebin .nyrhanxes;#

lyuos desa\ Polirom hradarag[yutoan gykme$>nyrhanxesin nerga =in Azcaoin Azadagan Gyusag]yutoan

\eragyudagan# hamalsaranagan xasa,ys# dyqtyr Wyuoyu Ha.yti#

?HM-i Qynstan]aoi masna0oyuki na,acah <a[ig Garabed#

panasdek\# agnargacir ‚=seisdƒ hradaragi[ Layurian St;nesqyu &

hamalsaranagan xasa,ys# dyqtyr Garabed Gyubetloan$ Dybry0aoi

masna0oyuki Crykneryu Miyutoan na,acah Qristina Tama. ir

,ysqin me` ;sav# te badiv; yuni nergaoa]nelyu Varyujan Ysganoan;*

ŠQynstan]aoi paregam;‹# yr \yvawnoa aos qakaqin me` qani m;

dari a/a` .nyrhanxes; ;rav ir ŠHramanadarin ar™an;‹ hadyrin$

Digin Qristina Tama. .aryunagelyv ir ,ysq; .e.daxre]# yr aos

bad maveb; ,sdabahan` ga/yu]va\q m; yuni# yr; gveragazme

xara.;r ̀ ani m; oyurahadgyutoyunner;* ;llalyv ŠVaryujan Ysganoan

crykin hamar aba]yuo] m; yuji & qa`yutoan‹$

Varyujan Ysganoanin cirqi masin ,yse]av & .nyrhanxes;

varyk ?HM-i Qynstan]aoi masna0oyuki .r`anagen ners# wryfesyr

Ar.alyuos Gyur;yu$ |eragyudagan Wyuoyu Ha.ytin pnyutacre] ir

cyr\;nger Varyujan Ysganoanin# ipr& parx# pazma.nyrh an™na -

vyryutoan m;* finansaced# cryk & ardagarc xa.nagahar$

ŠAosdek# Qynstan]aoi me` cirq; a/an™nahadyug# hn[yunyutoyun#

ar™acanq m; yuni‹ ngade] cryk Varyujan Ysganoan$ Aonyuhed&

Varyujan Ysganoan ycegy[e] aon @rer;# erp Qynstan]aoi me`# aos

vebin hamar wasdagan noyut gjykver & verhi.e] ykpa]oal m.agyuoti

an™navyryutoyun# haoazci Simiyn Xavitoan;# yr iren .ad @cne]

wasdahavaqman cyr\in hed gabva\$ ?CM-n wy,na,acah;

vgaoe]# te veb; ]yuo] gyuda Šhamaonq m; \aorasdi0an hamar™ag &

mi&nyuonaden .ad nerqa.va\# inqnamwyw# yr ir ykpercyutoyunner;

gabrer me\ arjanabadvyutoamp$ Cirq m;n = haoeryu masin# na&

/yumana]ineryu masin# cirq m;n = XX xaryu veraperoal‹ 0.xe]hekinag;$ Aonyuhed& Varyujan Ysganoan nerganeryun hamar ‚anyn]

me` =r & ir maor;ƒ garxa] cirqen hadva\ m;# yr gycegy[er .ad

hrabyuri[ gerbyv Qynstan]an 3(-agan tvaganneryun$ Varyujan

Ysganoan .e.de]* Šnyr nahadagneryu hed ha.dvelyu anhra je. dyu -

toyun;# in[; gentaxre y[ he/avyr an]oal;# erp 1989-i hekawy,yu -

toan zyhva\ eridasarxneryu hi.adagin y[ meg hyu.ar™an [= ganc -

ne]va\‹$

>nyrhanxesi ver`avyryutoan# nerganeryu a/`& qani m; hra.ali

baraoin gadaryumneryv elyuot yune]av Byuqre.i ŠVarxava/‹ bari

hamyuot;* .nyrhali baryusyuo] Bela Mardigoani kegavaryutoamp$

Noyut; qa.va\ „Telegraf”‚Qynstan]a‹ƒ

Š>.yugneryu cirq;‹

hadyrin .nyrhanxes;

Qynstan]aoi me`

aos desag m.agyutaoin & hyc&yr

goanqi me`# na& xyuq ™er masnag -

]yutoyun; yune]aq$ Gyuzei ™ez

nergaoa]nel yu .nyrhagalyu toyun -

ners haodnel & tarcmani[ digin

Anqa _wreaoin# yr cermanerenen

/yumanereni tarcmane] aos cirq;$

Tarcmanyutoyun; an gadare] hra -

.ali gerbyv$ >nyrhagalyutoyun na&

baryn Varxan A/aqeloanin# yr

an y[ miaon ,mpacrman barda -

ganyutoyun; sdan™ne]# aol& hed&y -

kagan ekav aos cirqi lyuos ;n -

\aoman;$ Ver`avyryutoan# gyuzei

im masnavyr .nyrhagalyutoyun ners

haodnel der haor# wryfesyr

Aleqsan dr Stanin# yryvhed& ner -

gaoa]yu] a/a`apanin me` y[

miaon cirqi masin dekegyu toyun -

ner# aol& yry. dekegyutoyunner mer

hao bad myu toan & hao egeke]vy

badmyutoan masin$

Sireliner# in[ bes cideq es

aosdek nyr em# miaon qani m; amis#

sagaon arxen hasg ]a# yr aos hykin

vra gan er&yuot ner & ,nxirner# yr

yukkagi gazxen & gvnasen mer hao

inqnyutoan; & xaravyr bad myu -

toan;$ Ev an .yu.d aos er&yuot; in\i

nyryutoyun [=$ Darper ergirneryu

me` yusanyk ;llalyv es zca]a\ em

he daqrqryu toyun;# gam andekoag

;llal; mer egeke]yu masin$ An.yu.d

anynq me \amasnyutoyun [en gazmer$

Yukka wa/ a.,arhin me` gan

grtva\ & panima] marxig# yr .ad

lav dek oag en mer egeke]vy bad -

myutoan & mer xavapanyutoan ma -

sin$ Bad myutoan ;nta]qin wyr™a\

en nyuo nisg mer xavananq; wy,el#

inq nyutoyun; ,a,delyv cravel y[

miaon mer hyciner;# aol na& mer

sewagan ergir;$

Aos cirq; badrasdve]av .ad

hama/yd & ceke]ig gerbyv# yrbeszi

amenen barz havada]oal; gar xa

& hasgna mer egeke]vy hava dam -

q; & badmyutoyun;‹$

Is ,ysqi avardin Haoazad

qahana Mardigoan .nyrhaga lyu -

toyun haodne] pylyr nerganeryun

iren] hedaqrqryutoan & masnag -

]yutoan hamar$

6 10/2009

2008 Ã.-ÇÝ ´áõ˳ñ»ëïǧ²ñ³ñ³ï¦ Ññ³ï³ ñ³Ïãáõ -ÃÛáõÝÁ ÉáõÛë ÁÝͳۻó Ý³Ë ÏÇ -ÝáõÙ éáõÙÇݳѳÛ, ³ÛÅÙ ÝÛáõÛáñ -ù³µÝ³Ï ѳÝñ³×³Ý³ã ׳ñ -ï³ñ³å»ï` º¹í³ñ¹ ij٠-Ïáã Û³ÝÇ Í³í³ÉáõÝ, ÛáõñáíÇ ¨ßù»Õ §´àôʲðºêîÆ Ð²Ú î² -Ö²ðÀ¦ ٻݳ·ñáõÃÛáõÝÁ §éáõ -ÙÇÝ»ñ»Ý É»½íáí, 433 ¿ç + 128Ýϳñ ̈ ³ÕÛáõë³Ï¦: ¶ñùÇ ÉáõÛëÁÝͳÛáõÙÁ ɳÛÝ ³ñÓ³·³Ýù³é³ ç³óñ»ó ³ÙµáÕç èáõÙÇ -ÝdzÛÇ ̈ ë÷Ûáõéù³Ñ³Û Ùï³ íá -ñ³Ï³ÝáõÃÛ³Ý ßñç³Ý³Ï Ý» -ñáõÙ: ÈáõÛë ï»ë³Ý ûµÛ»ÏïÇí,ç»ñÙ ·ñ³Ëáë³Ï³ÝÝ»ñ áõ Ñá¹ -í³ÍÝ»ñ, ѳïϳå»ë ³Ýí³Ýǵ³Ý³ë»ñ øñÇëïÇݳ سÝáõÏÇ,áí ³Û¹ ٻݳ·ñáõÃÛáõÝÁ, Çñ³ -í ³Ùµ, áñ³Ï»É ¿ §Çñ³¹³ñ Óáõ -ÃÛáõݦ: ²ß˳ïáõÃÛáõÝÁ ѳ·»ó -í³Í ¿ µ³½Ù³ÃÇí µÝ³ ·³ í³é -Ý»ñÇ ×³ñï³ñ³å»ï³Ï³Ý,íÇ׳ϳ·ñ³Ï³Ý, å³ï Ù³ ϳÝ,³ñËÇí³ÛÇÝ, ³½·³·ñ³Ï³Ý,

ïÝï»ë³Ï³Ý, ù³Õ³ù³Ï³Ý,µ³Ý³ëÇñ³Ï³Ý, ³ëï í³ Í³ -µ³Ý³Ï³Ý, Ùß³ÏáõóÛÇÝ áõÇñ³í³·Çï³Ï³Ý ѳñáõëïÝÛáõûñáí: (…)

êáõÛÝ ³ß˳ïáõÃÛ³Ý Ù»çÑ»ÕÇݳÏÁ ãÇ µ³í³ñ³ñí»ÉÙdzÛÝ ́ áõ˳ñ»ëïÇ êáõñµ Ðñ»ß -ï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÇ å³ï -ÙáõÃÛ³Ý ß³ñ³¹ñáõÙáí:ܳ Ù³Ý -ñ³Ù³ëÝ áõëáõÙݳëÇñ»É ¿ ì³ -ɳÑdzÛÇ (Muntenia - Ç) ѳ۷³ÕáõÃÇ Ã»ÙÇ ïáÙ³ñÝ»ñÁ,éáõÙÇÝ³Ï³Ý ³ñËÇíÝ»ñÁ, Ñ³Û ̈ûï³ñ³½·Ç å³ïÙ³ µ³Ý Ý» ñÇ

(ì Ø»ëïáõ×Û³Ý, Ð. êÇñáõÝÇ, ê.¶áɳÝçÛ³Ý, ѳÛñ»ñ Ø. äáïáõ ñ -Û³Ý, Ø. ´ÅßÏÛ³Ý ¨ Ô. ²ÉÇß³Ý,Ü. Úáñ·³, ìÉ. ´ÁÝÁóÛ³Ýáõ, ´.ä. г߹»áõ, æ. äáïñ³, ̧ . γ -ë»ÉÉÇ, ü. ¸³Ù») ¨ ³ÛÉáó ÝÛáõ -ûñÁ: î³ñµ»ñ Ãí»ñÇ (1655,1700, 1822, 1858, 1905 ̈ ³ÛÉÝ)µ³½Ù³ÃÇí ÷³ëï³ÃÕûñáõÙÑÇßíáõÙ ¿ Ñ³Û í³×³é³ Ï³Ý -Ý»ñÇ, ³é¨ïñ³Ï³ÝÝ»ñÇ, ³ñÑ»ë -

ï³íáñÝ»ñÇ, Ùï³íáñ³ Ï³Ý -Ý»ñÇ ̈ å»ï³Ï³Ý å³ß ïáÝÛ³ -Ý»ñÇ ÃíÇ ³×Ç, Ýñ³Ýó µ³ñ» -Ï»óÇÏ ÏÛ³ÝùÇ ¨ »ñÏñáñ¹ Ñ³Û -ñ»ÝÇùÇ` ì³É³ÑdzÛÇ, Ñ»ï³ ·³ -ÛáõÙ, ³ÙµáÕç èáõÙÇÝdzÛÇ µ³½ -Ù³ÏáÕÙ³ÝÇ ÏÛ³ÝùáõÙ ÇÝ -ï»·ñ í»Éáõ Ù³ëÇÝ: (…)

гٳӳÛÝ Ñ»ÕÇݳÏÇ Ýß³ÍëïáõÛ· ³ÕµÛáõñÝ»ñÇ, ѳÛ, ³é³ -ù»É³Ï³Ý, áõÕÕ³÷³é ¹³í³ -ݳÝùÇ Ñ³í³ï³óÛ³ÉÝ»ñÁ 1638Ã.-ÇÝ ´áõ˳ñ»ëïáõ٠ϳéáõ -óáõÙ »Ý ³é³çÇÝ ÷³Ûï³ß»Ýêáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï ³é³ -ù»É³Ï³Ý, áõÕÕ³÷³é »Ï» Õ» -óÇÝ, áñÁ 1685 Ã.-ÇÝ Ññ¹»ÑÇó׳鳷íáõÙ ¿: ºñÏñáñ¹ ̈ Çñ³ñ -ѳçáñ¹ ÙÛáõë Ñ³Û áõÕÕ³÷³é³é³ù»É³Ï³Ý »Ï»Õ»óÇÝ»ñÁϳéáõóí»É »Ý ³é³çÇÝ Ññ ¹» -ÑÇó ׳鳷í³Í ëñµ³í³ÛñÇÝáõÛÝ ï³ñ³ÍùÇ íñ³ (Uliţa ar -menească - гÛÏ³Ï³Ý ÷áÕáó),ù³ÝÇ áñ ³Û¹ óճٳëáõÙ ß³ïÑ³Û ÁÝï³ÝÇùÝ»ñ ¿ÇÝ ³å ñáõÙ:Ü»ñϳÛáõÙë ¿É ¶³µñÇ»É ¨ ØÇ -ù³Û»É êáõñµ Ðñ»ßï³ Ï³å» ï³óï³×³ñÇ µ³ÏÇ ó³Ýϳå³ïdzñ¨»ÉÛ³Ý Ù³ëáí ¿ ³ÝóÝáõÙÝáõÛÝ ³ÝáõÝÁ ÏñáÕ ³Û¹ ÷áÕáóÁ¨ ѳïíáõÙ §Î³ñáÉ I ó·³ -íáñ¦ Ï»ÝïñáÝ³Ï³Ý åáÕá -ï³ÛÇÝ: ºñÏñáñ¹ ³é³ù»É³ -Ï³Ý áõÕÕ³÷³é Ñ³Û »Ï»Õ»óÇÝ(1685 - 1742) ÝáõÛÝå»ë ÷³Û -ï³ß»Ý ¿ñ ¨ 1718 Ã.-Ç Ññ¹»ÑÇå³ï׳éáí ³ÙµáÕç óճ -Ù³ëÇ Ñ»ï ³Ûñí»É ¿: ºññáñ¹

²²½½··³³ÝÝíí»»ññ ¨̈ »»ÏÏ»»ÕÕ»»óó³³ÝÝíí»»ññÑÑ»»ïï³³ùùññùùÇÇññ ··ÇÇïï³³Ïϳ³ÝÝ

³³ßßË˳³ïïááõõÃÃÛÛááõõÝÝ

710/2009

êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³å»ï³ó »Ï» -Õ»óÇÝ Ï³éáõóí»É ¿ 1742 Ã.-ÇÝ:1769 Ã.-ÇÝ ³ÛÝ Ã³É³ÝíáõÙ áõíóñíáõÙ ¿ ́ áõ˳ñ»ëï Ý»ñ -ËáõÅ³Í Ãáõñù »ÝÇã»ñÝ»ñÇÏáÕÙÇó:1780 Ã.-Ç Ù³ñïÇ 8-dzѳíáñ »ñÏñ³ß³ñÅÇó Ñ»ïáѳٳÛÝùÇ Õ»Ï³í³ñÝ»ñÁáñáßáõÙ »Ý ϳéáõó»É ÝáõÛÝ ï» -ÕáõÙ ãáññáñ¹ êáõñµ Ðñ»ßï³ -ϳå»ï³ó »Ï»Õ»óÇÝ (1781-1911 ÃÃ.-ÇÝ): (…)

âáññáñ¹ ̀êáõñµ Ðñ»ßï³ Ï³ -å»ï³ó »Ï»Õ»óÇÝ Ï³éáõóí»É¿ 1781 Ã.-ÇÝ Ý³Ëáñ¹Ç ï»ÕáõÙ,ù³ñ³ß»Ý, ³í»ÉÇ Ù»Í ¨ ·» Õ» -óÇÏ: ÞÝáñÑÇí Ñ»ÕÇݳÏÇ Ù³Ý -ñ³½ÝÇÝ ¨ ѳٵ»ñ³ï³ñåñåïáõÙÝ»ñÇ` ٻݳ·ñáõ ÃÛ³ÝÙ»ç Ýßí³Í ¿ »Ï»Õ»óáõ ßÇݳ -ñ³ñáõÃÛ³Ý ÑÇÙÝ³Ï³Ý µ³ñ» -ñ³ñÝ»ñÇ ³ÝáõÝÝ»ñÁ, ³½·³ -ÝáõÝÝ»ñÁ, å³ßïáÝÝ»ñÁ ¨·áõݳíáñ ÝϳñÝ»ñÁ:

Ö³ñï³ñ³å»ï ij٠Ïáã -Û³ÝÁ ÑÇÙݳíáñáõÙ ¿ ³ÛÝ å³ï -׳éÝ»ñÁ, áñáÝó ѻ勉Ýùáíå»ïù ¿ñ ϳéáõó»É Ýáñ ¨ Ù»Íï³×³ñ: ²é³çÇÝÁ ³ÛÝ ¿ñ, áñݳËáñ¹` ãáññáñ¹ »Ï»Õ»óÇÝ(1781-1911 ÃÃ.) ß³ï ¿ñ ˳ñ -ËÁÉí»É ¨ ³ÛÝ í»ñ³Ýáñá·»Éáõѳٳñ ³ÝÑñ³Å»ßï ¿ñ ٻͷáõÙ³ñ: ºñÏñáñ¹Á` ́ áõ˳ ñ»ë -ïÇ Ñ³Û ³é³ù»É³Ï³Ý áõÕÕ³ -÷³é ѳí³ï³óÛ³ÉÝ»ñÇ Ñ³ -Ù³ñ ÑÇÝ »Ï»Õ»óÇÝ ³ñ¹»Ý ß³ï÷áùñ ¿ñ, ù³ÝÇ áñ ѳٳÛÝùǵݳÏãáõÃÛáõÝÁ ½·³ÉÇ ã³÷áí³×»É ¿ñ: ̧ ñ³ ÑÇÙÝ³Ï³Ý å³ï -׳éÁ 19-ñ¹ ¹³ñÇ í»ñçÇ ¨ 20-ñ¹ ¹³ñÇ ëϽµÇ ûëÙ³ÝÛ³Ý Ï³ -é³í³ñáõÃÛ³Ý ó»Õ³ëå³Ý ù³ -Õ³ù³Ï³ÝáõÃÛáõÝÝ ¿ñ: ²Ûë ϳ -å³ÏóáõÃÛ³Ùµ Ñ»ÕÇݳÏÁ íÇ׳ -ϳ·ñ³Ï³Ý Ù³Ýñ³ÏñÏÇï ¨ëïáõÛ· ïíÛ³ÉÝ»ñáí ï³ÉÇë ¿³ñ¨ÙïÛ³Ý Ð³Û³ëï³ÝÇ Ûáõñ³ -ù³ÝãÛáõñ ݳѳݷáõÙ áõ Ù³ñ -½áõ٠ѳÙÇ¹Û³Ý Ïáïáñ³Í Ý» ñǽáÑ»ñÇ ¨ µéÝÇ ¹³í³Ý³÷áË

»Õ³Í ѳۻñÇ Ãí»ñÁ: 1913 Ã.-ÇÝ ³ñ¹»Ý í³Ûñ³·

»ñÇïÃáõñ ù» ñÇ Çß˳ÝáõÃÛ³Ýûñ»ñÇÝ` ѳÛñë Âáñáë ²á³ù» É -Û³Ý, ϳٳ ˳ óÇ (Ãáõñù. - ù» -Ù³ËóÇ) ãÇ ·ÝáõÙ Ãñù³Ï³Ý µ³ -ݳÏ, áñáíÑ»ï ̈1912 Ã.-ÇÝ ²¹³ - ݳÛÇ Ïáïáñ³Í Ý»ñÇ Å³Ù³Ý³Ïëå³ Ý»É ¿ÇÝ µ³Ý³ÏÇ Ñ³Û ½ÇÝ -íáñ Ý»ñÇÝ: ܳ ÙÇ Ï»ñå ѳë -ÝáõÙ ¿ îñ³åǽáÝ ̈ ³ÛÝï»ÕÇóýñ³Ý ëÇ³Ï³Ý Ý³íáí ѳë -ÝáõÙ ÎáÝë ï³Ýó³: ²ÛëåÇëáíݳ ÙdzÏÝ ¿ ÉÇÝáõÙ, áñ ÷ñÏ -íáõÙ ¿: ÌÝáÕ Ý»ñÁ, ÏÇÝÁ, »ñÏáõ»ñ»Ë³ Ý» ñÁ, »Õµ³ÛñÁ, ÏÇÝÁ ¨Ýñ³Ýó »ñ»ù »ñ»Ë³Ý»ñÁ ½áÑ»Ý ·ÝáõÙ µ³ñ µ³ñáë³Ï³Ý Ïá -ïáñ³ÍÇÝ: (...)

1907 Ã.-ÇÝ Ã»Ù³Ï³Ý Ëáñ -Ñáõñ¹Á ݳ˳·³ÑáõÃÛ³Ùµ Úá³ -ÏÇÙ (Ðáí³ÏÇÙ) Æí³Ýïá·ÉáõÇáñáßáõÙ ¿ ·áÛáõÃÛáõÝ áõÝ»óáÕãáññáñ¹ »Ï»Õ»óáõ ï³ñ³ÍùÇíñ³ ϳéáõó»É ÙÇ Ýáñ ëñµ³ -í³Ûñ ̀¶³µñÇ»É ̈ ØÇù³Û»É êñµáóÐñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÁ:(…)

1907 Ã.-ÇÝ ́ áõ˳ñ»ëïÇ Ñ³ÛѳٳÛÝùÇ Ã»Ù³Ï³Ý Ëáñ Ñáõñ -¹Á, ݳ˳·³ÑáõÃÛ³Ùµ Úá³ÏÇÙ(Ðáí³ÏÇÙ) Æí³Ýïá·ÉáõÇ, áñá -ßáõÙ ¿ ëÏë»É Ýáñ ëñµ³í³ÛñÇϳéáõóÙ³Ý Ñ³Ù³ñ ³ÝÑ ñ³ -Å»ßï ÙÇçáóÝ»ñÇ áñáÝáõÙÁ ¨ßÇݳñ³ñáõÃÛ³Ý Ñ³ñóÁ ѳÝÓ -

ݳñ³ñ»É Ñ³Û Ñ³Ù³ÛÝùÇ ³Ý -¹³Ù ÷³ëï³µ³Ý, Ñ³Û Ùß³ -ÏáõÛÃÇ ¨ ³ñí»ëïÇ ·Çï³Ï¶ñÇ·áñ» Ø. ´áõÇÏÉÇáõÇÝ áõѳÝñ³×³Ý³ã Ñ³Û ×³ñï³ ñ³ -å»ï ̧ ÇÙÇïñÇ» سÛÙ³ñáÉáõÇÝ`ϳ½Ù»Éáõ ï³×³ñÇ Ï³éáõó Ù³Ýݳ˳·ÇÍÁ ¨ ݳ˳ѳßÇíÁ:ØÇ³Å³Ù³Ý³Ï ëÏëíáõÙ ¿ ¹ñ³ -Ù³Ï³Ý ÙÇçáóÝ»ñÇ Ñ³Ý·³ ݳ -ÏáõÃÛáõÝÁ, áñÇÝ Ñ³Û ·³ÕáõÃdzݹ³ÙÝ»ñÁ, ѳïϳå»ë ѳ -ñáõëïÝ»ñÁ, Ù»Í ·áõÙ³ñÝ»ñ »ÝÝíÇñáõÙ:ػݳ·ñáõÃÛ³Ý Ñ»ÕÇ -ݳÏÁ ÝßáõÙ ¿ Ù»Í ·áõÙ³ñÝ»ñ 24ÝíÇñáÕÝ»ñÇ ³ÝáõÝÝ»ñÁ, áñÁ³ñӳݳ·ñí³Í ¿ ÑÇÙݳù³ñÇÑ»ï óÕí³Í Ù³·³Õ³ÃáõÙ ¨ï³×³ñÇ Ý³Ë³ÙáõïùÇ å³ -ïÇÝ ³Ùñ³óí³Í Ù³ñÙ³ñ» ï³Ë -ï³ÏÇ íñ³: êñµ³í³ÛñÇ ßÇݳ -ñ³ñáõÃÛáõÝÁ ϳï³ñ»É ¿ ݳ¨×³ñ ï³ñ³å»ï ³ßË»Ï ¶ñÇ·áñâ»ñÏ»½ - ê³ñ·ÇëÁ: (…)

êñµ³í³ÛñÇ ßÇݳñ³ ñáõ ÃÛ³Ýѳٳñ ͳËëí»É ¿ 15000 áëÏÇÉ»Û: î³×³ñÇ Ï³éáõóÙ³Ý ÁÝóó -ùáõÙ »Ï»Õ»ó³Ï³Ý ³ñ³ñá -ÕáõÃÛáõÝÝ»ñÁ ϳï³ñíáõÙ ¿ÇݧØÇë³ù۳ݦ ÑÇÝ ¹åñáóÇ ß»ÝùÇϳѳíáñí³Í ë»ÝÛ³Ï Ý»ñÇóÙ»ÏáõÙ: лﳷ³ÛáõÙ §ØÇë³ ù -۳ݦ ÑÇÝ ¹åñáóÇ ß»ÝùÇ ï» -Õáõ٠ϳéáõóí»ó ¨ 1942 Ã.-ÇÝѳÝÓÝí»ó §Ðáíë»÷ ¨ ìÇÏ -ïáñdz îáõïÛ³ÝÝ»ñ Ùß³ ÏáõÛ ÃÇ

8 10/2009

ï³Ý¦ »ñÏѳñϳÝÇ ·»Õ»óÇÏáõ ÏáÏÇÏ ß»ÝùÁ:

1910Ã.-Ç ·³ñݳÝÁ ׳ñ -ï³ñ³å»ï ¸ÇÙÇïñÇ» Ø³Û -Ù³ ñáÉáõÝ ·³ÉÇë ¿ г۳ëï³Ý:3 ³Ùëí³ ÁÝóóùáõ٠ݳ ͳÝá -óÝáõÙ ¿ سÛñ ²Ãáé êáõñµ¾çÙdzÍÝÇ ï³×³ñÇ ×³ñï³ -ñ³å»ïáõÃÛ³Ý ¨ ù³Ý¹³Ï Ý» -ñÇÝ, Âáñáë Âáñ³Ù³ÝÛ³ÝÇÁÝÏ»ñ³ÏóáõÃÛ³Ùµ ÙÇçݳ¹³ ñ -Û³Ý ²ÝÇÇ ¨ ѳÛÏ³Ï³Ý í³Ý -ù» ñÇÝ: Âáñ³Ù³ÝÛ³ÝÇ ËáñÑñ¹áí׳ñï³ñ³å»ï ̧ ÇÙÇïñ» Ø³Û -Ù³ñáÉáõÝ å³ïñ³ëïáõÙ ¿ ́ áõ -˳ñ»ëïÇ êáõñµ Ðñ»ßï³Ï³ -å»ï³ó Ýáñ ëñµ³í³ÛñÇ ï³ -׳ñÇ Ý³Ë³·ÇÍÁ, áñÁ ¾çÙÇ³Í -ÝÇ Ù³Ûñ ï³×³ñÇ ÝÙ³Ý ³í»ÉÇ÷áùñ ûñÇݳÏÝ ¿: ػݳ· ñáõ -ÃÛ³Ý Ù»ç µ³½Ù³ÃÇí ·áõݳ íáñ,µ³ñÓñáñ³Ï ÝϳñÝ»ñÇ Ñ»ïÏáÕù-ÏáÕùÇ Ï³Ý êáõñµ ¾çÙÇ³Í -ÝÇ Ø³Ûñ ï³×³ñÁ ¨ ´áõ˳ -ñ»ëïÇ ¶³µñÇ»É, ØÇù³Û»É êáõñµÐñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÁ:

(…)èáõÙÇÝdzÛÇ Ù³Ûñ³ ù³ -Õ³ù ́ áõ˳ñ»ëïÇ Ï»Ýïñá ÝáõÙϳéáõóí³Í ¶³µñÇ»É, ØÇù³Û»ÉÐñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÁ,Ø Ç ë ³ ù Û ³ Ý - ø » ë Ç Ù Û ³ ÝÛáÃݳÙÛ³ í³ñųñ³ÝÇ ß»ÝùÁ,îáõïÛ³Ý Øß³ÏáõÛÃÇ îáõÝÁ,Þ³ÑÇÙ ·»ñ¹³ëï³ÝÇ ÑÇß³ -ï³ÏÇÝ ³ÕµÛáõñÁ, ³½·³ÛÇÝ

Ñ»ñáë` ²Ý¹ñ³ÝÇÏ ú½³ÝÛ³ÝÇÏÇë³Ý¹ñÇÝ (ù³Ý¹³Ï³·áñÍ`Ðáí³ÏÇÙ /æáÝ/ ÂáñáëÛ³Ý),»Õ»éÝÇ 90 ³ÙÛ³ÏÇ Ë³ãù³ñÁ,ï³×³ñÇ å³ï»ñÇ íñ³ ³Ù -ñ³óí³Í Ñáõß³ï³Ë ï³Ï Ý» ñÁ,³Ûë µáÉáñÁ å³ïÙ³Ï³Ý áõÙß³ÏáõóÛÇÝ ÙÇ Ñ³Ù³ÉÇñ ¿,áñÁ å³ïÇí ϵ»ñÇ Ù»ñ ³½·Çݨ ÑÛáõñÁÝÏ³É³Í éáõÙÇÝ å» -ïáõÃÛ³ÝÁ: (…)

²ñù»åÇëÏáåáë ÐáõëÇϼáÑñ³åÛ³ÝÁ /1871-1942ÃÃ./»Õ»É ¿ éáõÙÇÝ³Ñ³Û Ã»ÙÇ å³ß -ïáÝ³Ï³Ý ³é³çÇÝ ³é³ç Ýáñ -¹Á (1920-1942): ²ÛÝáõÑ»ï¨`êáõñ»Ý ÂáñáëÛ³Ý »åÇëÏá -åáëÁ (1946-1947ÃÃ.), Ñ»ï³ -·³ÛáõÙ 1948-1955 ÃÃ. ì³½·»Ý»åÇëÏáåáë ä³É×Û³ÝÁ 1908-1994ÃÃ. áñå»ë èáõÙÇÝdzÛÇ ¨´áõÉÕ³ñdzÛÇ Ñá·¨áñ ûٻñdzé³çÝáñ¹, ÇëÏ 1955-1994 ÃÃ.-ÁÜ.ê.ú.î.î. ²Ù»Ý³ÛÝ Ð³Ûáó γ -ÃáÕÇÏáë: 1960 Ã.-Çó èáõÙÇ -ÝdzÛÇ ¨ ´áõÉÕ³ñdzÛÇ Ñá·¨áñûٻñÇ ³é³çÝáñ¹Ý ¿ ³ñ ù» -åÇëÏáåáë îÇñ³Ûñ سñïÇÏ -Û³ÝÁ (ÍÝí³Í 1930Ã.):

î³×³ñÇ µáÉáñ ù³Ñ³ ݳ -Ý» ñÇ ³ÝáõÝÝ»ñÁ ¨ Ï»Ýë³· -ñ³Ï³Ý ïíÛ³ÉÝ»ñÁ Ñ»ÕÇݳÏÁï³ÉÇë ¿ ÙÇÝ㨠ٻñ ûñ»ñÁ: (…)

êáõÛÝ Ù»Ý³·ñáõÃÛ³Ý ÉáõÛëï»ëÝ»Éáõó Ñ»ïá èáõÙÇÝdzÛÇ

Ñ³Û Ñ³Ù³ÛÝùÇ Ã»ÙÇ ¨ êñµáóÐñ»ßï³Ï³å»ï³ó ï³×³ñÇå³ïÙáõÃÛ³Ý Ù»ç ï»ÕÇ áõÝ» -ó³Ý Ýáñ áõ Ý߳ݳϳÉÇ Çñ³ -¹³ñÓáõÃÛáõÝÝ»ñ: 2008 Ã.-ÇÑáÏï»Ùµ»ñÇ 25-ÇÝ èáõÙÇÝdz³Ûó»É»Éáõ ÁÝóóùáõÙ ¶³ñ» ·ÇÝ´ ì»Ñ³÷³é гÛñ³å»ïÁ ́ áõ -˳ñ»ëïÇ ï³×³ñáõÙ ³Õáûóáõ ûñÑÝ»ó µ³½Ù³ÃÇí Ñ³í³ -ï³óÛ³ÉÝ»ñÇÝ, áñÇó Ñ»ïá Í³Õ -Ï»åë³Ï ¹ñ»ó ó»Õ³ëå³ Ýáõ -ÃÛ³Ý ½áÑ»ñÇ Ñáõß³ñÓ³Ý-˳ã -ù³ñÇ íñ³ áõ ³Õáûó ³ÝÙ»Õ½áÑí³ÍÝ»ñÇ ÑÇß³ï³ÏÇ Ñ³ -Ù³ñ: ²ÛÝáõÑ»ï¨ Ü.ê. ¶³ñ»·ÇÝ´ ì»Ñ³÷³éÁ µ³ó»ó ï³×³ñǽ³Ý·³Ï³ï³Ý å³ïÇ íñ³³Ùñ³óí³Í Ù³ñÙ³ñ» Ñáõ ß³ -ï³Ëï³ÏÁ, áñáí ÝßíáõÙ ¿ ûÜ.ê.ú.î.î. ì³½·»Ý ² ²Ù»Ý³ÛÝгÛáó γÃáÕÇÏáëÁ (1908-1994ÃÃ.)ëå³ë³ñÏ»É ¿ ï³×³ñáõÙ1943-1955 ÃÃ.-ÇÝ: Ðáõß³ ï³Ë -ï³ÏÁ ¹ñí»ó ÜáñÇÝ êñµáõ -ÃÛ³Ý ÍÝÝ¹Û³Ý 100 ³ÙÛ³ÏdzéÃÇí: (…)

´áõ˳ñ»ëïÇ Çñ³ñ ѳ çáñ -¹³Í ѳÛÏ³Ï³Ý 6 »Ï»Õ» óÇ Ý» ñÇå³ïÙáõÃÛ³Ý Ù³ëÇÝ µ³½Ù³ -µáí³Ý¹³Ï ٻݳ·ñáõÃÛ³Ý Ñ» -ÕÇÝ³Ï ̀ѳÝñ³·Çï³Ï ׳ñ ï³ -ñ³å»ï ¾¹í³ñ¹ ij٠ÏáãÛ³ÝÇѳí³ù³Í, ѳٳϳñ·³Í áõÙ»Ïݳµ³Ý³Í µáÉáñ ïíÛ³É Ý» -ñÁ »½³ÏÇ ¨ ѳñáõëï ï»Õ» -ÏáõÃÛáõÝÝ»ñ »Ý ѳݹÇë³ÝáõÙáã ÙdzÛÝ èáõÙÇÝdzÛÇ µ³½Ù³ -¹³ñÛ³Ý Ñ³Û ·³ÕáõÃÇ, ³ÛÉ ÝÙ³ -ݳå»ë Ð³Û ²é³ù»É³Ï³Ý ºÏ» -Õ»óáõ ³í»ÉÇ ù³Ý 1700 ³ÙÛ³,ÇÝãå»ë ݳ¨ èáõÙÇÝ àôÕÕ³ -÷³é ºÏ»Õ»óáõ ¨ èáõÙÇÝdzÛÇå³ïÙáõÃÛ³Ý Ñ³Ù³ñ: (…)

((ÏÏññ×׳³ïïááõõÙÙÝÝ»»ññááíí))

¸̧ááóó»»ÝÝïï ÐÐ.. ²²éé³³ùù»»ÉÉÛÛ³³ÝÝŠ>ykagn Araradoan‹

Ba.dynagan erg.apatatert

Vazcen A Gatykigys; Pyu,aresdi Sp^ Hre.dagabeda] Da0aryum badaraci

bahin maois 1975t^

910/2009

PUBLICAÞIE BILINGVÃ A UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA OCTOMBRIE

2009

Joi,29 octombrie la Biblioteca Du -dian din Bucure=ti, membrii

comunit[\ii armene =i nu numai s-au pu -tut bucura de un eveniment foarte impor -tant. Anume de lansarea volumului Bise -rica Apostolic[ Ortodox[ Armean[ scrisde c[tre t]n[rul teolog Pr. Dr. Hayazat Mar -tikyan. Cartea a ap[rut anul acesta la nou]nfiin\ata Editur[ Zamca, a Bisericii Ar -mene din Rom`nia cu binecuv]ntarea IPSDirayr Mardichian, Arhiepiscopul Bise -ricii Armene din Rom`nia =i Bulgaria.

Printre cei prezen\i la acest eveni -ment s-a aflat =i publicistul =i scriitorulVartan Arachelian (de altfel =i editor alacestei c[r\i), care prin altele a spus c[:“...Ne afl[m ast[zi aici martori ai unuieveniment, lansarea acestei c[r\i. Eranevoie de o asemenea carte despre Bi -serica Apostolic[ Armean[ pentru c[,de=i s]ntem pe aceste meleaguri de foartemulte secole, noi, armenii nu s]ntemcunoscu\i foarte bine din punctul devedere al aspectului religios. De=i m-amn[scut, am copil[rit =i am f[cut =coala ]nConstan\a, am avut o experien\[ perso na -l[ nefericit[, atunci c]nd la ora de religiedin =coala primar[, p[rintele profesor dereligie m-a scos de la ore ]mpreun[ cu unalt coleg turc spun]ndu-mi c[ voi armeniinu s]nte\i cre=tini. Aceast[ carte acoper[un gol =i poate c[ vom reu=i s[ impunem=i ghizilor sau muzeografilor de la unelem[n[stiri din Bucovina, un adev[r pecare ar trebui s[-l =tie =i ultimul dintre con -cet[\enii no=tri rom`ni. +i anume c[ arme -

nii s]nt nu numai cre=tini, dar =i faptul c[au fost primul popor, care au adoptatcre=tinismul ca religie oficial[ de stat...”.

A luat cuv]ntul ]n continuare Pr. Prof.Univ. Dr. Alexandru I. Stan prefa\atorulvolumului, cel care ne spus c[: “...Dup[cum bine =ti\i armenii au fost primi\i peaceste meleaguri ]nc[ ]ncep]nd de la dom -nia lui Alexandru cel Bun ]ncoace. Dun[ -rea a =tiut s[ p[streze prieteniile mai binedec]t alte ape... Armenii au =tiut s[ fac[mult mai mult, au =tiut s[ se apropie decultura oamenilor =i de frumuse\ea lorsufleteasc[... Am ]ncercat s[ descifrez pec]t s-a putut ]n facultate istoria =i cultulBisericii Armene, dar pentru c[ ]n istoriabisericeasc[ universal[, armenii treceausub capitolul bisericii necalcedoniene,atunci armenii au fost trecu\i doar ]n re -vist[... }n aceast[ carte, ]n pu\inele capi -tole se prezint[ sintetic Biserica Armea -n[, astfel ]nc]t s[ fie ]n\eleas[ de oricineare dragoste s[ afle... Autorul a ar[tat c[,]ntr-adev[r, este nevoie s[ cunoa=temaceast[ carte, aceast[ biseric[, pentru acunoa=te crestinismul ]nsu=i... Autorul a

ar[tat ]n acest volum c[ poporul armeans-a cre=tinat cu drag, fiind un popor ce =i-a sacrificat identitatea sa mai veche cucare a stat al[turi de mari civiliza\ii =i aluat o nou[ identitate, aceea cre=tin[... V[invit s[ primi\i aceast[ carte cu marepl[cere =i s[ o citi\i cu creionul ]n m]n[!”

}n final autorul c[r\ii Pr. Dr. HayazatMartikyan a men\ionat despre nou ap[ -rutul s[u volum: “... }n primul r]nd vreaus[ mul\umesc celor ce au facut posibil caaceast[ carte s[ vad[ lumina tiparului. }nprimul r]nd vreau sa mul\umesc familieiHovakimyan, care a f[cut posibil[ tra du -cerea acestei c[r\i. Dumnezeu s[ v[]nmul\easc[ darul oferit =i de asemeneav[ mul\umim c[ s]nte\i implica\i ]n via\acultural[ armeneasc[. De asemenea ]i mul -\umesc doamnei traduc[tor Anca Oprea=i domnului Vartan Arachelian. Am l[sat,dar nu inten\ionat, la urm[ mul\umirileadresate Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru I.Stan care a oferit o prefa\[, dar =i repereculturale acestui volum. Unul dintre moti -vele pentru care am hot[r]t s[ scriu aceast[carte a fost acela c[ atunci c]nd am venit

LANSAREA VOLUMULUIBISERICA APOSTOLIC{ ARMEAN{

LA BIBLIOTECA DUDIAN

10 10/2009

aici am ]n\eles c[ au existat c]teva dispute =i discu\ii ]ntrepopula\ia majoritar[ =i Bi serica Armean[. C]nd eram studentam ob servat deseori din partea altora o igno ran\[ despreBiserica Armean[. Desigur, ace=tia nu au fost o majoritate.Desigur c[ ]n lumea ortodox[ s]nt foarte multe per sonalit[\i,care s]nt bine puse la punct cu teologia =i dogmatica noastr[.}n aceast[ carte este prezentat succint Crezul nostru =iconfesiunea noastr[. Eu ca slujitor al acestei biserici, vreau s[v[ asigur nu numai c[ nu s]ntem eretici, dar =i c[ facem partedin biserica veche cre=tin[... }n aceast[ carte a redat pe scurtdespre principalele evenimente ale dogmei bisericii noastreapostolice ortodoxe armene... Am scris foarte concis =i foarteclar pentru c[ orice credincios al bisericii noastre s[ ]n\eleag[m[rturisirea noastr[ de credin\[.”

Evenimentul s-a bucurat de prezen\a unui numerospublic, iar acest volum va fi, f[r[ ]ndoial[, a=a cum a spus =iIPS Arhiepiscop Dirayr Mardichian ]n cuv]ntul s[u debinecuv]ntare a c[r\ii “o scurt[ istorie a bisericii noastre ceva ajuta cititorul s[ afle cu u=urin\[ lucrurile esen\iale desprecredin\a poporului nostru, s[ afle de unde ne tragem putereade sacrificiu pentru credin\[ =i neam”.

LANSAREA VOLUMULUI …

Preşedintele Uniunii Armenilor din România(UAR), Varujan Vosganian, vicepreşedinte al

Uniunii Scriitorilor din România (USR), şi-aprezentat, sâmbătă 31 octombrie, la Colegiul deArte „Regina Maria”, volumul „Cartea şoaptelor”,publicat la Edi tura Polirom. Evenimentul editoriala fost pre cedat de un moment artistic susţinut deansam blul de dansuri armeneşti „Vartavar”.

Pintre invitaţi s-au aflat şi senatorul PNLprof. univ. dr. Puiu Haşotti, preşedintele Filialei UAR – Con -stanţa, Hacic Garabet, poetul, eseistul şi editorul Laurian Stăn -chescu şi prof. univ. dr. Garabet Kumbetlian. Preşedintele USR,Filiala Dobrogea, conf. univ. dr. Cristina Tamaş, a menţio nat căare onoarea să-l prezinte pe Varujan Vosganian, acest „prietenal Constanţei”, care şi-a lansat, la malul mării, cu cîţiva ani înurmă, şi volumul „Statuia comandorului”. Conf. univ. dr. Cris -tina Tamaş a subliniat că acest roman istoric, riguros construit,care reconstituie specificul unei epoci, reprezintă „un act deforţă şi de curaj pentru scriitorul Varujan Vosganian”.

Despre cartea lui Varujan Vosganian a vorbit şi modera -torul evenimentului, prof. Arşaluis Gurău din cadrul FilialeiConstanţa a UAR. Senatorul Puiu Haşotti l-a caracterizat pecolegul şi prietenul Varujan Vosganian ca fiind o personalitatecom plexă, finanţist, romancier şi pianist deosebit. „Aici, înCon stanţa, cartea are o rezonanţă aparte”, a remarcat scriitorul.Varujan Vosganian a evocat zilele în care, la Constanţa, şi-a

făcut documentarea pentru acest roman, amintind de sprijinul pecare l-a primit din partea regretatului om de cultură armeanSimion Tavitian. Vicepreşedintele USR a mărturisit că volumularată „o comunitate extrem de îndrăzneaţă şi de sfioasă, înacelaşi timp, extrem de interiorizată, care îşi trăia tragediile cumultă demnitate”. „Este o carte despre armeni, dar şi despre ro -mâni. Este o carte despre secolul XX”, a precizat autorul cărţii.Vosganian a citit din volumul său, pentru publicul prezent la lan -sare, în mijlocul căruia s-a aflat şi mama sa, un fragment careevocă, într-un mod pitoresc, Constanţa anilor ’30. Varujan Vos -ganian a făcut apel la necesitatea „împăcării cu morţii cei noi”,care presupune necesitatea de a privi către istoria recentă, cătretinerii căzuţi la Revoluţia din Decembrie 1989, cărora nu li s-aridicat niciun monument.

Mirela STÎNGĂ,Telegraf, Constanţa

VarujanVosganian a adusla Constanţa „Cartea şoaptelor”

(continuare din pagina 9)

1110/2009

În anul 2008, editura „Ararat” a pu -blicat monografia talentatului arhitectEd vard Jeamgocian, „Catedrala ar -

meană din Bucureşti” (în limba română,433 pagini + 128 ilustraţii, foto si planşe).

Autorul şi-a făcut studiile secundareşi superioare în Bucureşti, dar de zeci deani, locuieşte la New-York. Publicarea căr -ţii a produs un ecou larg în cercurile in -telectuale române şi armene din diasporă.

Monografia abundă cu materiale bo -gate din multe şi diferite domenii: arhi -tec tură, statistică, istorie, arhivistică, etno -grafie, economie şi politică, filologie, teo -logie, cultură şi juridic. Lucrarea sedesfăşoară pe şapte capitole:

– Armenii în Bucureşti;– Bisericile armene din Bucureşti

pînă în sec. XX;– Biserica armeană în sec. XX (noi

am mai adăuga şi la începutul sec. XXI);– Scaunele episcopale ale Bisericii

armene din sud-estul Europei;– Slujitorii altarului Bisericii „Sfinţii

Arhangheli Mihail şi Gavril” din Bucu -reşti;

– Vizitele conducătorului Statuluiromân şi pastorale ale înalţilor prelaţiarmeni, români şi străini;

– Epitropia şi consiliile eparhiale alecomunităţilor din Ţările Române.

Autorul a expus de fapt nu numaiistoria Catedralei Sfinţilor Arhangheli Mi -hail si Gavril din Bucureşti, domnia sa astudiat în mod amănunţit documenteleEpitropiei comunităţii armene din Mun -tenia şi din Moldova, arhivele ro mâne,materialele istoricilor armeni, ro mâni şistrăini (V. Mestugian, H. Dj. Siruni, S.Co langian, prelaţii M. Bodurian, M.Bjsghian, Gr. Alişan, N. Iorga,

Vl. Bănăţeanu, B.P. Haşdeu, Gh.Potra, D. Caselli, F. Dame) şi ale altora.

În numeroasele documente din di fe -riţi ani (1655, 1700, 1822, 1858, 1905 etc.)se pomeneşte despre creşterea număruluinegustorilor, comercianţilor, meseriaşilor,intelectualilor şi funcţionarilor de stat ar -meni, despre viaţa prosperă şi integrarea

lor în a doua patrie, Valahia şi ulterior înviaţa multilaterală a României.

Bazîndu-se pe informaţiile părin -telui Harutiun Andreasian (1905), ale luiGrigore Goilav, de etnie armeană (1905)şi ale istoricilor V. Mestugian, H. Dj. Si -runi (1929, 1960), Vl. Bănăţeanu (1926, 1938),S. Colangian (1972, 1976), H. Kalpakian(1979) şi Ion Savu Nanu (1979), autorulconclude că prima Biserică armeană „SfîntaMaica Domnului Maria – Bărăţia” a fostconstruită în anul 1629 cu mijloaceleunite ale credincioşilor armeni, ortodocşişi catolici şi a servit credincioşilor deambele culte. Din cauza aceasta, Bisericas-a numit Bărăţia (slav.bratstvo=frăţie).

Nu mult dupa aceea, Vaticanul răs -pîn deşte dominaţia sa peste Biserica „Sfîn -ta Maica Domnului Maria – Bărăţia” şica atare, credincioşii armeni ortodocşiconstruiesc în anul 1638 prima bisericăortodoxă-apostolică din lemn, SfînţiiArhangheli care în anul 1685 estemistuită de incendiu.

Bisericile ortodoxe apostolice a douaşi celelalte următoare vor fi construite pelocul primei biserici mistuită de foc, (uliţaarmenească apoi Strada Armenească) deoa -rece în acel cartier, la periferia oraşului,locuiau multe familii de armeni. Şi în pre -zent partea de răsărit a curţii (gardului)Catedralei este pe strada Armenească carese uneşte cu Bulevardul Carol I, una dinarterele principale ale capitalei României.A doua Biserică armeană ortodoxă

(1685-1742) a fost tot din lemn şi dincauza incendiului din anul 1718 a fostmistuită de flăcări, ca şi toată mahalauaOlari. A treia Biserică ortodoxă armeană,„Sfinţii Arhangheli” a fost construită înanul 1742.

Sfîntul lăcaş a fost jefuit şi devastatde ienicerii turci în anul 1769. După cu -tremurul grozav din 8 martie 1780, con -du cătorii comunitaţii au hotărît să con -struiască pe acelaşi loc a patra biserică„Sfinţii Arhangheli” (1781-1911). Placadin piatră fixată pe peretele sudic alclopotniţei Bisericii care a fost ridicată înanul 1781, pomeneşte că iniţiatorul con -strucţiei Bisericii din anul 1742 a fostrăposatul mahtesi (hagiu) Harutiun Amira(notabil), Hoviantz (turcizat Ciobanian),iar nepoţii lui aveau să construiască maitîrziu, a patra Biserică în anul 1781.

Autorul monografiei, Edvard Jeam -gocian, în urma cercetărilor efectuate astabilit că dinastia Hovivian, Hoviviantz(Ciobanian) se trăgea din regiunea Agndin Armenia istorică. Membrii acestei di -nastii, erau la Constantinopole cămătari şibancheri foarte bogaţi, patrioţi evlavioşicare dăruiseră sume mari pentru scopuricaritabile, evlavioase şi culturale. Venera -bilul descendent al acestei dinastii a fostrenumitul scriitor armean apusean, criticde arta, istoric, filozof şi etnograf ArşacCiobanian (1872-1952) care, zeci de ania trăit la Paris, era cunoscut şi apreciat decătre cercurile intelectuale franceze,

O lucrare ştiinţifică şi patriotică

Soborul de preoţi la înmormîntarea Arhiepiscopului Husik Zohrabian(octombrie 1942, Bucureşti)

12 10/2009

prieten intim al lui Anatol France si re nu -mit armenofil. Arşac Ciobanian a tradusîn limba franceză lucrarile poeţilor medie -vali Frik, Narekatzi, Tîlcuranţi, Kuciac,Erzînkaţi, Saiat-Nova. Datorită acestortraduceri în franceză ale lui A. Ciobanian,în 1916, renumitul poet rus, lingvist, filo -zof, cunoscător al antichitaţii şi tradu -cător, Valeri Briusov a consimţit cu mareentuziasm, să alcătuiască şi să redactezeo antologie a poeziei armene (din sec. Vpană în 1910). „Domnilor, eu vă sînt re -cunoscător. Dumneavoastră aţi deschis înfaţa mea o lume nouă şi bogată în comori,eu cu mare plăcere voi alcătui şi redactaantologia voastră” (Stepan Zorian, „Carteade memorii” – Erevan – Haiastan, 1991,p.211).

A patra Biserică a Sfiinţilor Ar -hangheli a fost construită în anul 1781, totpe locul precedentei, din piatră, mai mareşi mai frumoasă. Mulţumită cercetărilormigăloase ale autorului, în monografiesînt menţionate numele şi prenumele prin -cipalilor binefăcători ai constructieibisericii, funcţiile şi fotografii color.

Arhitectul Jeamgocian argumenteazăcauzele pentru care trebuia să fie construităo nouă şi mare Catedrală. Primul motiveste că, ultima Biserică, a patra, cea dinanii 1781-1911, era deteriorată şi necesitareparaţii costisitoare. Al doilea motiv, îlconstituie creşterea numărului populaţieiarmene din Bucureşti, din care cauză spa ţiulBisericii existente devenise insuficient.

Cauza principala a creşterii numericea populaţiei era politica de genocid prac -ticată de statul otoman la sfarşitul sec.XIX şi începutul sec.XX. În legătură cuaceasta, pe baza datelor statistice precise,autorul prezintă numărul jertfelor masa -cre lor hamidiene şi armenilor din fiecareregiune şi judeţ din Armenia occidentală,

forţaţi să-şi schimbe credinţa.În anul 1913, cînd Junii Turci guver -

nau Imperiul Otoman şi în condiţii deo -sebit de secrete programau genocidularmean. Tatăl meu, Toros Arachelian (dindistrictul Kemah (istoric-Kamakha) aprimit ordin de mobilizare în armataturcă. Aflînd că în anul 1912, în timpulmasacrelor din Adana (Cilicia), soldaţiiarmeni din armata turcă au fost împus caţi,tatăl meu a ajuns la Trabizon, s-a îmbar catpe un vapor francez şi a venit în Româ nia.El a fost singurul care a supravieţuit dintoată familia. Părinţii, soţia şi doi copii, fra -tele, soţia lui şi trei copii au fost masacraţi.

În anul 1907, Consiliul eparhial, subpreşedinţia lui Ioachim (Hovachim) Ivan -toglu, a hotărît să construiască pe loculexistentei a patra Biserici ortodoxe arme -ne, un nou lăcaş de credinţă, CatedralaSfinţilor Arhangheli Mihail si Gavril. Isto -ria şi realizarea acestei probleme, arhi -tectul Edvard Jeamgocian o expune la unnivel profesional foarte înalt, cu elan şidăruire patriotică. El scrie despre arhi tec -ţii noştri talentaţi din trecut precum Trdat(aprox.950 – 1020), Sinan, 6 reprezen tanţiai dinastiei Balian din Constantinopol,genialii Toramanian şi Tamanian. Şi noiam adauga cîteva generaţii de discipoli aiacestora din urma, care au restaurat mo nu -mentele noastre religioase şi laice şi înprezent construiesc cu măiestrie combi -nînd noul cu tradiţionalul armenesc, mo -dernul cu universalul uman. Trebuie să no -tăm că în decurs de 600 de ani, pe pă -mîntul ospitalier românesc, au fost con -struite 36 de biserici armene care, caexterior aproape că nu se deosebeau delăcaşurile sfinte ortodoxe româneşti.

Amintim pe unul din cei mai lumi -naţi oameni ai sec. al XVIII-lea, istoricul,diplomatul şi poliglotul domnitor al Mol -

dovei, Dimitrie Cantemir, care scria des -pre armenii din Moldova: „Armenii sîntsocotiţi drept supuşi ca şi tîrgoveţii, negus -torii din alte oraşe şi tîrguri ale Moldoveişi plătesc acelaşi bir ca şi ei; totuşi, la felca şi credincioşii de rit romano-catolic,au şi ei lăcaşuri sfinte tot atît de mari şi totatît de frumoase ca bisericile ortodoc -şilor, bucurîndu-se de liberul exerciţiu alcredinţei lor” (Dimitrie Cantemir – Des -crip ţio Moldaviae), Typis AcademiaeScientiarum Dacoromanorum, Bucureşti-1973, pag.297.

În anul 1907, Consiliul eparhial al co -munităţii din Bucureşti, sub preşedinţialui Ioachim (Hovachim) Ivantoglu, hotăreşte:

– procurarea de fonduri pentruconstrucţia Catedralei,

– alegerea unui proiect cores pun -zător necesităţii comunităţii precum şidevizul construcţiei.

Pentru alcătuirea proiectului şi de -vizului, sînt însărcinaţi, Grigore M. Bui -cliu, membrul comunităţii armene, avo -cat, cunoscător al culturii şi artei armeneşi renumitul arhitect Dimitrie Maimarolu.Concomitent, s-a început colectarea defonduri pentru care membrii comunitaţii,în special cei înstăriţi au donat mari sume.Autorul monografiei prezinta numele a24 donatori de sume mari, cu fotografiilelor. La punerea pietrei de temelie a Sfîn -tului Lăcaş, în pergament, sînt înscrisenumele acestora.

Execuţia construcţiei a fost realizatăde arhitectul-constructor de origine ar -meană, Grigore Cerkez-Sarkis, rudă cucolonelul Armatei române – Nicolae Cer -kez care în timpul Războiului de Inde -pendenţă din anii 1877 – 1878 împotrivaturcilor, a cucerit fortăreaţa Plevna, cumulţi prizonieri şi armanent iar Osman Paşai-a înmînat sabia ca semn de predare. Ul -te rior, regele Carol I l-a avansat pe Nico -lae Cerkez în grad de general. Con strucţiaSfîntului Lăcaş a costat 150 mii lei aur.

În primăvara anului 1910, arhitectulDimitrie Maimarolu vine în Armenia undeîn decurs de trei luni, studiază arhitecturaşi sculpturile Sfîntului Lăcaş Ecimiadzin.Impreună cu Toros Toramanian viziteazăcapitala medievală Ani şi mînăstirilearmeneşti.

Sfătuit de Toramanian, arhitectul Di -mitrie Maimarolu pregăteşte proiectulCatedralei „Sfinţilor Arhangheli” din Bucu -reşti, care este copia mai mică a Cate -dralei din Ecimiadzin. In monografie,printre numeroasele ilustraţii color, fine,sînt una lîngă alta şi fotografii ale SfinteiCatedrale din Ecimiadzin şi ale Cate -

1310/2009

dralei „Sfinţilor Apostoli” din Bucureşti.La 24 iulie 1911, în locul vechii bi -

serici (1781 – 1911 a patra demolată), s-apus piatra de temelie care a fost sfintită decatre preoţii Harutiun Andreasian şi Ghe -vond Mikaelian. Construcţia Cate draleişi finisajul interior (frescele, icoanele,altarul şi alte detalii) executate cu multrafinament, au durat 4 ani. Pe 4, 5 şi 6septembrie 1915, şeful diocezei armene dinBulgaria, episcopul Ghevond Durian, îm -preună cu soborul de preoţi armeni dinRomânia, în prezenţa căpeteniilor comu -nităţii şi credincioşilor, a tîrnosit, miruit şioficiat prima sfîntă liturghie în Cate dra la„Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril”din Bucureşti. Este semnificativ că SfîntulLăcas a fost sfinţit la numai cinci lunidupa deslanţuirea organizată si plani fi -cată de catre junii turci, a primului geno -cid din istoria omenirii.

Pe ultima copertă a monografiei, au -torul a plasat just, cuvintele foarte înţe -lepte ale Prea Fericitului Catolicos al tu -turor armenilor – Vazken I: „Cînd seînaltă o noua Biserică, renaşte poporularmean”. Sînt extrem de cuvenite şi cuvin -tele lui W. Saroyan şi B.Sevak referitoarela renaşterea poporului nostru.

Catedrala Sfinţilor Arhangheli Mihailşi Gavril din centrul capitalei României– Bucureşti, clădirea fostei şcoli Misa kian– Kesimian, Casa de Cultura Dudian, ciş -meaua în amintirea dinastiei Şahim, bus -tul eroului naţional Andranik Ozanian(sculptor Hovakim (John) Torosian), kha -cicarul în amintirea a 90 de ani a genoci -dului, plăcile comemorative plasate pepereţii Catedralei, toate acestea formeazăun complex istoric şi cultural care ono -rea ză poporul nostru şi statul ospitalierromân.

Statutul oficial al Eparhiei Aposto -lice Ortodoxe Armene a fost confirmatnumai la 25 noiembrie 1931 cînd, prim-ministrul Nicolae Iorga l-a prezentat re -gelui Carol al II-lea pentru ratificare. Săsemnalăm că armenofilul profesor Nico laeIorga a fost nu numai o persoană politicăactivă, chiar mai mult, dînsul a fost unistoric remarcabil, de anvergură interna -ţională, a cărui o parte considerabilă dinlucrarile stiinţifice se referă la diferiteleepoci ale istoriei şi culturii poporului ar -mean.

Arhiepiscopul Husic Zohrabian (1871-1942) a fost primul şef oficial al diocezeiarmene (1920-1942). În continuare au fostepiscopul Suren Torosian (1946-1947),episcopul Vazken Balgian (1908-1994)care ulterior, in 1955-1994 a fost Cato -

likosul Suprem al Tuturor Armenilor. Dinanul 1960, şeful diocezelor din România şiBulgaria este arhiepiscopul Dirayr Mar - di kian (n.1930). Autorul a expus datelebiografice ale tuturor preoţilor, pană înzilele noastre.

Începînd din 1460 lăcaşurile sfintedin sud-estul Europei, inclusiv CatedralaSfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril aufost vizitate de catre 133 prelaţi superiori,printre care au fost catolicoşi, patriarhi,numeroşi arhiepiscopi, episcopi si arhi -mandriţi. Despre fiecare sfînt sînt datebiografice şi fotografii. Autorul a relatatde asemenea şi despre vizitele reciproce şirelaţiile şefilor bisericilor armene, româneşi străine.

A rămas neuitată ziua de 18 noiem -brie 1879, cînd regele Carol I şi reginaElisabeta cu toată suita au asistat la slujbaoficiată de episcopul Khoren Galfaian înbiserica armeană şi au ascultat predica înlimba franceză.

Cu ocazia primei aniversări a 50 deani a tîrnosirei Catedralei Sfintilor Arhan -gheli, pe peretele de sud a fost plasată oplacă de marmură cu urmatoarea inscrip -ţie: „În prezenţa Patriarhului Suprem alTuturor Armenilor, Sanctitatea Sa, Vaz -ken I, 17 iunie, anul 1965”.

Ziua de 6 noiembrie 2005 a fostsărbatoare dublă: retîrnosirea LăcaşuluiSfînt după îndelungate reparaţii şi forti fi -caţii interioare şi exterioare, după o „anar -hie în construcţii” (cuvintele fostului pre -şedinte al României – Ion Iliescu) şisărbătorirea aniversării a 90 de ani de latîrnosirea iniţială a Catedralei. Cu aceastăocazie, au fost proclamate enciclicile Sanc -tităţilor Lor, Patriarhului Suprem al tutu -ror armenilor, Karekin II şi PatriarhuluiBisericii Ortodoxe române, Teoctist.

După publicarea acestei foarte serioa -se monografii în viaţa comunitaţii armenedin România şi în istoria Catedralei „Sfin -ţilor Arhangheli”, s-au produs eveni men -te noi şi semnificative. Pe 25 octombrie2008, în cadrul vizitei în România a S.S.Patriarhul Suprem Karekin II a înălţat orugă în Catedrala din Bucureşti şi abinecuvantat pe evlavioşii creştini, dupăcare a pus o coroană de flori pe monu -mentul Khacicar victimelor genociduluişi s-a rugat pentru pomenirea jertfelornevinovate.

În continuare, Sanctitatea Sa a des -chis placa comemorativă din marmurăplasată în zidul clopotniţei Catedraleiprin care se mentioneaza că PatriarhulSuprem al Tuturor Armenilor, Catoli co -sul Vazken I, a slujit în Catedrală în anii

1943-1955. Placa comemorativă a fostplasată cu prilejul centenarului naşteriiSanctitătii Sale. În aceeaşi zi, CatolicosulKarekin II a fost oaspetele PatriarhieiRomâne, s-a îmbrăţişat cu noul ales PreaFericitul Patriarh Daniel Ciobotea şi afelicitat pe Sanctitatea Sa cu prilejulalegerii Sale ca şef suprem al Bisericiiromâne ortodoxe. A doua zi, la 26 octom -brie Patriarhul Suprem Karekin II, cumirul proaspăt adus de la Ecimiadzin aretîrnosit Biserica „Sfînta Maria” din Iaşi,construită de armeni în anul 1395 şi carea fost renovată complet.

Monografia „Catedrala Armeană dinBucureşti” a eruditului arhitect EdvardJeamgocian, de facto, este istoria multi la -terală a celor şase biserici armene din

Bucureşti în decurs de patru secole.Prin bogata informaţie cu date uniceadunate şi sistematizate, această lucrareştiinţifică este o colecţie istorică referi -toare nu numai la istoria multiseculară acomunitaţii armene din Bucureşti, a între -gii comunităţi armene din România îndecursul veacurilor, ci şi pentru durata de17 secole a Bisericii armene apostoliceortodoxe, pentru Biserica româna orto -doxă, pentru istoria României.

Post-scriptum

Eu mă simt foarte apropiat sufleteştede această Catedrală, deoarece:

Protoiereul Nerses Keropian i-a cu -nunat pe părinţii mei în acest Lăcaş Sfîntîn anul 1922 pe 21 septembrie

Tot în acest Lăcaş Sfînt, acelaşi pro -toiereu m-a botezat pe 31 august 1924

În decurs de mulţi ani am cîntat încorul Catedralei sub bagheta profesoruluinostru de muzică al Şcolii armene, Ghe -gham Gerahian

Pînă la repatriere, am frecventat Clu -bul „Sanuţ Miutiun” (Uniunea absolven -ţilor şcolii armene), în subsolul clădiriişcolii

Adesea am asistat la acţiunile orga -nizate la „Casa de cultură Dudian”

Cînd intram sau ieşeam din curteaCa tedralei, treceam pe lîngă bustul erou -lui naţional al nostru, generalul AndranikOzanian

Mereu îmi potoleam setea de la ciş -meaua în memoria familiei Şahim.

Docent, HAGOP ARAKELIAN,Preşedintele Asociaţiei de

Prietenie Armenia-România

14 10/2009

Pauagan gar0 jamanag= m; edq# ahauasig ha0yoq;yuninq tktadelyu agngalyuyk ŠNyr Oa/a`‹-in =`er;$Agngalyuyk# qani yr gareli [=r# yr fransahao paz -mamarx cakyut; [yunenar hao lezyuin# m.agyotin yucraganyutean; ga/[a\ ir azci nyuirealner;$

Vsdah enq# yr jamanagi ;nta]qin an bidi xa/ -nao hao swiu/qi a/a`naoin terter=n m=g;* i yura,yu -tiun ir pazmahazar ;nter]ykneryu# .nyrhiu azcas=ryu iren] cyr\; siryk ,yump m; nyuirealneryu# na&azcaoin garc m; parerarneryu$

ŠNyr Oa/a`‹-in a/a`in qaoler; .ad ,ysdyum -nali] en# li vsdahyuteamp yu lauadesyuteamp$

Pari ert eu oa`ykyutiunner g; maktenq —ez# az -canbasd yu badas,anadyu —er cyr\in m=`$

Haodni ngari[ Minas Avedisoani cyr\eryu ve -

ranyrycyutoan \racir; hasav ir avardin$

Aos a/tiv# a.,adanqneryun nercravva\ ida -

la]i masnacednern yu iren] hao cyr\agi]ner;

Er&ani me` sarqe]in mamly asyulis m;# yryu

;nta]qin pa]adryutoyunner dvin gadarva\

a.,adanqin gabag]yutoamp$

Harg = n.el# yr a/a`iga .r`anin Minas

Avedisoani me\ ]yu]ahanxesner; bidi pa]vin

a.,arhi zanazan cekarvesdagan gexrynne -

ryun me`$

Lyuara Haorabedoan \na\ =

Asdra,an ‚?yusiaƒ$

An hed&a\ = eraj.dagan

xbry]i* bari yu ercarvesdi xa -

s;nta]qneryun# masnag]a\ = qani

m; mangagan wa/adyneryu$ Lyua -

ra Haorabedoan Haoasdani Han -

rabedyutoan qakaqa]i = &

2((9-in# an Haoasdani gykme

;ndrva\ = masnag]elyu aos dar -

va wa/adynin$ Lyuara Haora -

bedoan gwawaci xa/nal 0azaoin

erc[yuhi$ An .ad gsire genxani -

ner# gna,;ndre ™in & me\ ]an -

gyutoyun yuni ™i m; yunenal$ ŠBar -

selyna‹ erci ,ysqeryu & eraj;. -

dyutoan hekinag; inq;* Lyuara

Haorabedoann =$ An & ir ekpaor;

;llalyv ydqi cnxagi ‚fyudpylƒ me\

sirahar# xidelyv yu ner.n[velyv

ŠBarcelona-Manchester United‹ ,a -ken# Lyuaran erc; siryv nvira\ =

ŠBarselyna‹ timin$

Nyoemper 21-in Qi&i ‚Yuqrainaƒ

me` bidi gaoana mangagan Evry -

desil; & Haoasdani Hanrabedyu -

toyun; yu ampyk` a.,arhi haoyutoan;

aos .ad gar&yr & badas,anadyu

mr]yuotin bidi nergaoa]ne 11-amoa

Lyuara Haorabedoan;* ir ŠBarselyna‹

ercyv$

G,nxrenq mer pylyr haorena gi] -

neryun# aox hi.arjan# v0/agan @r;

pylyrs miasin barz qveargyutoamp m;*

a`ag]enq yu ,ra,yusenq mer sireli

wyqrig erc[yuhin$

Mangagan Evrydesil

Ngari[ Minasi

gdavneryu \racir;

avarda\

Pari ert ŠNyr Oa/a`‹-in

ԷԷԿԿՈՈ-ԷԷՔՔՍՍՊՊՈՈԲԲննոոււթթյյաանն ձձաայյննըը

ՆՓԱԿ-ում կազմակերպված ցուցադրությունը «Արեւորդի»էկոակումբների սաների հնարամիտ աշխատանքի արդյունքնէր. դրանք բազմազան իրեր էին̔ թափոններից պատրաստված,եւ կամ̔ դրանց վերամշակմամբ: Այս մեթոդով ստացած թղթիցնրանք գրքույկներ, թռուցիկներ, տեղեկատուներ, բացիկներէին պատրաստել, արեւային էներգիայով աշխատող սարքՙգարեջրի թիթեղատուփերից: Օգտագործված էին ամենատարբեր̔գործածության համար անպիտան իրեր̔ շշեր, պլաստմասայեկափարիչներ̔ ձվի թղթատուփեր, CD-ներ, ռետինե ձեռնոց, որներկերով, տարբեր գծագույների խառնուրդով դիզայներականհետաքրքրական պատկերներ էին դարձել:

ՄՄԵԵԼԼԱԱՆՆՅՅԱԱ ԲԲԱԱԴԴԱԱԼԼՅՅԱԱՆՆ

1510/2009

manga-badanegan

Ara leran sdyryd;# wyqrig

ciuki m; m@d# yznineryu ;ndaniqi

m; m=`# \nyue]au yzni m;$ An g;

sir=r minagyutiun eu na,a0a.=n

edq mi.d g†ertar g; gyrsyuir \a -

/eryu# tyuweryu m=`# nyonisg g; he -

/anar# xyurs g†ellar pa]ad^^^

Oa0a, 0a.=n g†yu.anar eu

dyune]iner; g; sasd=in zinq;$

Œ Xar™eal ca]ir# gyrsyue]ar#-

g; m/tm/tar Nihar yznin$

Œ Y[ m=gyun [i ls=r# ™e/qern=s

ca]a\ =#- g; wntwntar W;nt -

wntan yznin$

ΠEsas=r =#- g; hasdad=r

Nihar yznin$ Π>ad eres gyu daq$

Œ Eu i%n[#- g†;s=r Amen=n \er

yznin$ ΠTyk b;ddi a.,arh desn=#

eridasarx =$

Œ Et=% wyr™anq m; cao cl,yun$

Œ In[y%u bidi wyr™anq cao$

Yzni =# y%v g; hamar™agi anyr w.e -

ryun ™e/q dal#- g; jbd=r Amen=n \er

yznin$

Œ Mer wyu.er=n nyonisg @™; g;

va,nao^^^

Aox ,ysag]yutiunner=n in[-yr

bada/igner mna]a\ =in Wyqrig

yznii yukekin m=`$ Eu ancam m;

an eraz desau# yzniner; wyu.er

[†yun=in# hart =in# glyrig eu pani m;

xib[elyu aden anyn] marmin; g;

]au=r$ Va,]a\# Wyqrig yznin artn]au#

naoe]au ir w.eryun# hancsda]au

yu grgin qyun mdau$

A/au@dean xar™eal xyurs

egau yu gyrsyue]au tyuweryu m=`# oedyo

cna] ir sira\ pa]ad; eu han -

xibe]au wyqrig dkaoi m;$ Wyqrig

dkan sgizp=n va,]au# pao] oedyo

™e/q; megne] x=bi Wyqrig yznin$

Œ —e/q [i das#- ;sau Wyqrig

yznin# oi.elyv iuraoinneryu ,@sag -

]yutiun;$ ΠEs wyu.er yunim^^^

Dkan va,nalyv ™e/q; ed

qa.e]# oedyo mda\e] yu^

ΠEs al wyu.er yunim#- an v;s -

dah ;sau an$

ΠY%ur en qyu wyu.erx#- har]yu]

Wyqrig yznin$

Dkan ]yo] dyuau ir clyu,;$

Wyqrig yznin naoe]au* y[in[#

wyu.eryu g; nmanin$

ΠG; n.anag= xyun al mezi b=s

wyu.er yunis# qez al ™e/q [en dar^^^

ΠEs al wyu.er yunim# ekpaors al

yuni# qyorigs al yuni^^^- ;sau dkan#

ir cl,i mazer; .yoelyv$ ΠMiaon

me\ haors [yuni^^^$

ΠIn[y%u [yuni#- zarma]au

Wyqrig yznin$

ΠErp wyqrig eka\ =* yune]a\

=# erp me\]a\ =* wyu.er; tawa\

en#- pa]adre] wyqrig dkan$ Œ

Haogin me\ haorn al [yuni$^^^

Wyqrig yznin ,nxa]# oedyo#

erp dyun g; veraxa/nar# mda\e]-

mda\e] yu d,re]au$

)a.in al d,yur =r eu a/an]

a,yrjagi gerau$ Eregyoan d,yur

=r eu pylyryvin [; gerau$ Isg mius

@rn arx=n lalgan dramaxryutiun

yun=r eu nyonisg bdyodi xyurs [elau$

Nsda\ =r ,ynau a[qeryv eu miaon

g; mda\=r$

ΠI%n[ badaha\ =#- har]yu]

Nihar yznin#- y[ bdyodi g†ertas#

y[ g; 0a.es# sirdx g; ma.es ,ynau

a[qeryvx$

Erp .ad hanximane]in Wyqrig

yznin# yuze]in bad0a/; cidnal

eu an ;sau^

ΠErp me\nam* wyu.ers g;

tawin#- eu hyncyur-hyncyur la]au$

Yzniner; ,nxal=n ergar aden

[=in grnar yreu= pan ardasanel$

Ver`ab=s Amen=n \er yznin

\i\aki m=`=n ;sau^

ΠHimar# yznineryu wyu.er;

erp=q [en tawir$

Haga/ag yr aox @ryu;n= Wyqrig

yznin xaxre]au va,nal 0aka -

dyuten=# pao] anyr Lalgan anyua -

ne]in$ Nyonisg# erp g; ,nxar# isg

an .ad g; ,nxar# mieunyonn =#

a[qer; g; tr`yu=in eu pylyr; anyr

g†anyuan=in Lalgan$

Akasi Aovazean

16 10/2009

Haoasdani & Tyurqiy mi`&

hama'aone]va\ ergyu wasda -

tyukter;* xivanacidagan ha -

raperyutoyunner hasdadelyu ma -

sin ar'anacryutoyun; & erggykm

haraperyutoyunneryu zarca] -

man masin ar'anacryutoyun; sdy -

racrve]an }oyuri,i me` ergyu

ergirneryu ardcyr\na ,arar ne -

ryu gykme na,adesva\ jamgedin*

1( Hygdemper 2((9-in$ Xyursen

xidva\ ar'anacryutoyunneryu

sdyracrman ararykyutoyun;

ghanxisana badmagan bah m;*

aroyunali an]oali bad0a/yv

t.namagan xirqeryu vra cdnvyk

ergyu ergirneryu ha.de]man 0ana -

barhin qaol m;# ghanxisana qa -

kaqagan pari gamqi xrs&yryum

& @rinag# qaol m;* xebi m/aol

an]oali takyum; & xebi hyusali

abaca m;# & aoln$

Aoy‰# ver`ers deki yune]a\

xivanacidagan zarca]yum ne -

ryu lyuosin dag aos dbavyryu -

toyun; gtykyun hao-tyurqagan

haraperyutoyunner;# sagaon xyur -

sen & he/yuen xidva\$ Nman

cnahadyumner grna dal arda -

sahmanoan mamyul;# yryu ;nter -

]ykner; Šggllen‹ hao-tyurqagan

ha.de]man masin lyur; haroyu -

ravyr aol lyureryu darawyv & i

vi0agi [en iraxryutoan 0i.d

cnahadyum dalyu$

Sagaon .y.aweli iraganyu -

toyun; aon =# te i he0yugs xiva -

nacidagan zyuoc wasdatyuk -

teryu hnaravyr vavera]man; &

yuji me` mdnelyun# in[bes na&

sahmanneryu & hakyrxag]yu toan

yukineryu hnaravyr pa]yumin#

hao-tyurqagan ha.de]yum; xe/

.ad he/yu gcdnvi$

Nerqin zyrek pykyqi aliqi

a/`& gancna\ nyr;ndir na,a -

cahi* Serj Sarcsoani gykme#

na,a'e/nva\ & Šfyudpylaoin

xivanacidyutoyun‹ anyun; sda -

]a\ ‚Sebdemper 2((8-in deki

yune]a\ Haoasdan-Tyurqia fyud -

pylaoin hanxibyum; yrbes bad;r-

vag @cdacyr\elyu bad0a/yvƒ#

hao-tyurqagan erg,ysyutoyun;

aracyren mdav me\ deryutoyun -

neryu hyvanii nerqy$ A/nvazn

a/er&yuot$ Havanapar Er&ani

yu Angaraoi mi`& \avalva\

erg,ysyutoan yk` cyr\;nta];

hama.,arhaona]man arxoyunq

=$ Zvi]eriy me` gaoa]a\ hao &

tyurq xivanacedneryu mi`& cak d -

ni panag]yutoyunneryu masin

lyurer; dara\ve]an Sarcsoani

hrabaragaoin na,a'e/ nyute -

nen .ad a/a`$ Moyus gykme aon

wasd;# te Haoasdani na,a -

cah; Tyurqiy hed mer'e]man ir

na,a'e/nyutoyun; hraba ra gao -

nyren gnergaoa]ne ?yusasdan

gadara\ ao]i m; ;nta]qin# grna

xivanacidagan entadeqsd

yunenal & baryunagel hed&oal

yuker';^ Mysgvan dekoag = mer

na,a'e/nyutoan;# hama'aon =

adyr & mezi gsadare$ Panag -

]yutoyunneryun masin i%n[ cidenq$

Cidenq# te deki yune]a\ =Š[ezyq

xa.di‹ vra* Zvi]eriy me`$ )i.d =#

Zvi]erian [ezyq =r yrbes vaor#

pao] y[ yrbes .r`abad$ In[yu%$

Yryvhed&# ete y&= meg; ggas -

ga\er ad# }oyuri,i Šbadmagan

bah;‹ hsdagyren ]yuo] dvav aon#

te zvi]eragan mi`nyrxyutoyun;

miaon qykargman Švahanag‹ m;n

= hao-tyurqagan Šha.de]man‹

hamar# iraganyutoan me` Er&ani

yu Angaraoi mi`& panag]yu toyu n;

deki gyunenar Va.ingtyni yu

Mysgvaoi* na& Evrymiyutoan an -

mi`agan mi`amdyutoamp$ Pa]i

hoyur;ngalyk ergri ardcyr\na -

,arar digin Mi.elin Qalmi-

?e]i & Na,ararneryu ,yrhyurxi

na,acah Samyuel Zbygari# sdy -

racrman ararykyutoan; nerga

gcdnvein na& Minsgi ,yump; ha -

mana,acahyk ereq deryu toyun -

neryu# in[bes na& Evrymiyutoan

Haoasdan-Tyurqia

HAMA><ARHAONA}MAN

AR"ANACRYUTOYUNNER:

}oyuri,- 1( hygdemper 2((9

1710/2009

�

nergaoa]yu]i[ner;^ AMN-i be -

dagan qardyukar* digin Hilari

Qlintyn;# ?yusasdani ardaqin

cyr\y] na,arar Sergeo Lavryv;#

Fransaoi ardaqin cyr\y] na -

,arar Be/nar Qyu.ner; & EM-oan

;nxhanyur qardyukar Havier

Sylanan$ }oyuri,i hamalsa ra ni

me` deki yune]a\ ararykyutoan

;nta]qin sdyracrykneryu ed&

gancna\# evry-/yus-amerigoan

e/oagi nergaoa]yu]i[ner; hao-

tyurqagan Šha.de]man‹ hyva -

navyrneryu ge]va\q ;nxyune]in$

Ev y[ meg himq ga gasga\elyu# te

badger; ghamabadas,ane

xivanacidagan gyulisneryu ed&

diryk iraganyutoan;$ Aol ;nxha -

ga/ag;# ararykyutoan; ereq jam -

va yu.a]man bad0a/ xar'a\

mi`axeb; ghasdade hao-tyur -

qagan ar'anacryutoyunneryu

evry-/yus-amerigoan e/oagin

hyvanavyroal ;llal;$ Ver`in

vaorgoani anhama 'aonyutoyun -

neryu bad0a/yv ggar\ver# te

sdyracryum; bidi heda'cvi

any ry. jamgedyv$ Nerga lracryk -

neryun ,nxre]in srahen he/a nal

& amen in[ dabalva\ ggar\ver$

Sagaon ver`in bahyun Šfyud py -

laoin xivanacidyutoan;‹ @cnyu -

toan 'e/q megne] ŠBMW-i & 'e -/acir namagi‹ xivanacidyu -

toyun;$ BMW magni.i s& .qekmeqenaoi m; me` nsda\ & qani

m; p``aoin he/a,ysneryv miaja -

ma nag pazmagykmani panag]yu -

toyunner varelyv# Hilari Qlinty -

nin ha`ykve]av hamyzel Ha oas-

dani ardcyr\na,arar +xvarx

Nalpanxoan; & anyr tyurq ba. -

dynagi] Ahmet Davyutyklyun

wy,zi`man hasnil & sdyrac -

ryum; [heda'cel$ ?yusagan ma -

myul; ,yse]av na& ?yusasdani

ardcyr\na,arar Lavryvi gykme

Nalpanxoani yukargva\ 'e/a -

cir namagi m; masin ‚in[; sa -

gaon haogagan akpoyurner; [en

hasdada\ƒ$ Ev aosbes# /yus-

amerigoan hamadek `anqeryu

.nyrhiv ‚evryba]iner; aveli

.yud hanxisadesi xer sdan' -

ne]in^ y%v g,yser Šzvi]eragan

mi`nyrxyutoan‹ masinƒ pylyr; ,yu -

sawe]in anna,axeb xivana -

cidagan sganxale m;$I ver̀ y# sdyracrman ararykyu -

toyun; deki yune]av ereq jam va

yu.a]yumyv larva\* mtnylyrdi m;

me`$ Ir tyurq ba.dynag]i xiva -

nacidagan jbidin Nalpanxoan;

badas,ane] xemqi m/aol ar -

dahaodyutoamp m;$ Barzve]# te

Davyutyklyun .ad aveli Š0gyun‹

xerasan =# qan Nalpanxoan;$

Sagaon iraganyutoan me`

i%n[ gadarve]av }oyuri,i me`$

A/an] s,alvelyu grnanq ba -

das,anel# te hao-tyurqagan

ar'anacryutoyunner; ,a,d; -

ve]an nyuonisg anyn] sdyrac -

ryumen a/a`$ Ev aha te in[yu^

:sd syvyryutoan# sdyracrman

Hygdemperi sgizp; na,acah Serj Sarcsoan hama -haogagan yuk&yryutoyun m; gadare]* haoyutoan;

pa]adrelyu hamar Tyurqiy hed mer'e]man ir qaka qa -ganyutoyun;$ Na,acahi ao]er; haogagan marxa.adcakyutneryun me` swoyu/qahaoyutoan; a/it dvin arda -haodelyu ,yr xjcyhyutoyun; & mdava,yutoyunner; hao-tyurqagan ar'anacryutoyunneryu hnaravyr hed&anq -neryu hanxeb$

WARIZ

LYS AN)ELES

18 10/2009

ararykyutenen edq oyuraqan [ -

oyur sdyracryk bedq = elyuotyv

hanxes car$ Dha0 anagngal -

neren ,yusawelyu hamar# ergyu

ardcyr\na,ararneryu ardasa -

neliq 0a/eryu teqster; bedq =

na,abes sdanaoin gykmeryu

havanyutoyun;$ Sagaon ver`in

bahyun +xvarx Nalpanxoan [ha -

ma'aone] Davyutyklyui arda -

saneliq 0a/i yry. Šan;nxyuneli

'&agerbyumneryun‹$ Ggar\vi# te

Davyutyklyun gbadrasdver hi -

.adagelyu Le/naoin Kara pa ki

hagamardyutoyun;# in[bes na&

n.el# te badmagan har]eryu

en tahan'najykyv; bedq =

yusyumnasire ]ekasbanyutoan

har];$ Aol ,ysqyv* Davyutyklyun

gbadrasdver ,a,del ar'a -

nacryutoyunner; anyn] sdyrac -

relyun bes^ tyurq ardcyr\ na ,a -

rar; gbadrasdver ,yselyu Ha -

oasdani hed haraperyu toyun ne ryu

hasdadman hamar* Angaraoi

a/a` qa.a\ na,abaomanneryu

masin$

Sagaon Nalpanxoan gvaoele

digin Qlintyni liagadar ;mp;/ -

nyum;^ ŠHasga]yu]i iren# te y‰[

miaon ghasgnanq iren# aol& gci -

dag]enq# te \anr ;ndryutoan

a/`& =# sagaon bedq = ;nel aox‹#

;sav amerigoan bedqardyu ka r;$

Š+xvarx# hama'aonir sdyrac -

ryutoan;* a/an] erggykm haoda -

raryutoyunneri‹^ aos dykeryv 'e -

/acir namag; yukargelyv Lav -

ryv; hyrxyre] Nalpanxoanin

[hrajarvel ar'anac ryutoyun -

neryu sdyracryumen$ Ev aosbes#

ar'anacryutoyunner; sdyracr;-

ve]an# sagaon* mamyuli a[qe -

ryun hamar irar 'e/qer; ergar

sekmelen yu tawaharelen edq

ergyu ardcyr\na,ararner; ‚&

han'ins anyn]* ergyu ergirner;ƒ

ararykyutoan srahen he/a]an

yrbes irarme ergyu srtyka\ an'er$

Yusdi# ar'anacryutoyunner;

liyvin y[ meg gykm; gcyha]nen$

Haoer; ‚angasga\ na& i.,a -

nyutoan verin @kagneren nersƒ

xjcyh en aon wasden# te sdib -

va\ ekan 0an[nal aos@rva

hao-tyurqagan sahmanaci\;#

min[ tyurqer; xjcyh en kara -

pakoan & ]ekasbanyutoan 0a -

na[man har]eryu .r`an]yumen$

Aha wy,zi`man ampyk`agan

badger;^ oyuraqan[oyur gykm x;j -

cyh = iren bardaxrva\ zi`yu -

men$ Y[ meg; liagadar gerbyv

cyh [=# oyuraqan[oyur’; ghamare#

te zi`e] gar&yracyuon paner$

Aonyuamenaoniv# yryu%n = ame -

nen 'e/ndyun aox ar'anac ryu -

toyunneryu gnqyum; & vavera -

]yum;$ Angasga\ Haoasdanin$

Qani yr Haoasdan; dndesa -

bes & jykyvrxacragan a/yumyv

g,ekxvi# min[ Tyurqia dndesa -

gan & jykyvrxacragan baotoyun

gabri$ In[&=# haogagan gykmi

zi`yumner; y[ aol in[ en# ete y[

a/ga ireryu xryutoan amrac -

ryum$ Sagaon i%n[ ggyrsn]yunen

haoer; ar'anacryutoyunneryu

gnqyumyv$ Ggyrsn]yunen iren] yuje -

ren ver cdnvyk nbadagi m;* S&ri

xa.nacryv sahmanva\ Haoas -

dani gaoa]man masin erazelyu

iravyunq;$ Yrqan al ceke]ig

;lla aos erazanq;# aonbes al

zyud erazanq m; gmna$ Miaon

miamdyutoyun; grna xrxel mezi

erazanqneryv snvelyu$ Aoy‰#

ar'anacryutoyunner; sdyracre -

lyv* ba.dynagan Er&an; zi`e]

erazelyu iravyunq;$ Sagaon ergir

m; y‰[ te erazneryv# aol brac -

matizmyv gbahen$ Isg Sar csoan-

Nalpanxoan zyuocin grnan me -

kax rel ]anga]a\ mekqi# pao]

y[ bracmadizmi pa]agaoyu toan

me`$

Aojm Sarcsoanin yu Nal -

panxoanin gmekaxren xava -

0a nyutoan me`$ Anynq ipr te

va0a/e]in haoy] iravyunqner;$

Gmekaxrvin Ar&mdoan Haoas -

dan; tyurqeryun va0a/elyun me`$

Xadabardman aliq; amenen

pyu/n gerbyv gpar'rana Swoyu/qin

me`$ Hao Oekawy,agan Xa.nag -

]yu toyun; ir gykmnagi]ner; zyra -

gy[i gentarge te‰ Haoasdani &

te‰ Swoyu/qi cl,avyr gexryn ne -

ryun me`$ Sagaon ar'anac ryu -

toyunneryun xem pykyqelyu hamar

Lys An0elesi me` aveli .ad marx

ghavaqvi qan Er&ani me`$

Arxoy%q in[yu$ Arxoy%q haoasdan -

]iner; bagas haorenaser en#

qan Qalifyrniaoi me` abryk ha -

oer;$ Arxoy%q Lys An0elesi gam

Byuenys Aoresi me ̀y&= meg; gmda\e#

te in[ g.ahi Haoasdan; Tyurqiy

hed larva\yutoyun; mekma]nelen$

Le/naoin Karapaki masin y%v

gmda\e$ Arxoy%q gmda\en swoyu/ -

qahaoer;# te tyurqeryun hed

haraperyutoyunneryu larva\yu -

toan nvaze]mamp Haoasdan

gamrabnxe ir xirq; Adrbe 0a -

ni a/`& aos@r# erp adrbe0a -

nagan panag; marxgaoin yujyv

& navtadylarneryv 'e/q per -

va\ sba/azinyutoamp gceraza n -

]e haogagan;$ Arxoy%q [ara -

gamyutoan ardahaodyutoyun [=

Sarcsoanin xava0anyutoan me`

mekaxrel;# erp pylyrs cidenq#

te karapakoan baderazmi

amenen tej darineryun an ir

sewagan ga.in wrgelyu hamar

[wa,av Ar]a,en# aol adrbe -

0anagan /yumperyu darawin

dag ximaxryutoan gazmager -

bi[neren meg; ekav$

Ete ver`abes ar’'anacryu -

toyunner; bidi vavera]vin &

yuji mdnen# ad iryq badmagan

bah m; bidi ;lla & Haoasdan

ir bedaganyutoyun; .y.aweliyren

amrabnxelyu iragan a/it m;

bidi yunena$ Swoyu/qin me`

gmda\en gyryusdneryu masin#

sagaon Haoasdani me` gmda -

\en aveli .ad .ahi masin$ Hao

'e/nere]ner; arxen gmda\en

dndesagan he/angari masin &

hyusyv en# te Haoasdan hakta -

gan xyurs bidi ca dndesagan

mr]ag]yutenen$ )i.x =# tyurqa -

gan laon sba/man =jan abranq -

ner; bidi hekeken Haoasdani

.yugan# pao] miajamanag arda -

hanva\ gam nermyu\va\ abranqi

�

1910/2009

tynnan aveli =jan bidi xa/ -

na* in[; dndesyutoan hamar yry -

.agi ,tan bidi hanxisana$

Gagngalvi# te hadgabes hanqa -

cyr\yutoyun; bidi a.,yujana

ardasahmanoan nerxryumneryu

.nyrhiv# yrynq a/ aos@r he/yu

mna]in tyurq-adrbe0anagan

.r`awagman bad0a/yv gkzia -

]a\ Haoasdanen$

Sagaon dndesagan @cyuden

gar&yr bidi ;lla qakaqagan

.ah;^ tyurq-adrbe0anagan

miapanyutoan tyula]yum;# Ad;r -

be0ani /azma.yun[ h/edyryu -

toan abaqa`aleryum;# Le/ naoin

Karapaki hagamardyutoan gar -

cavyrman; yukkva\ panag]yu -

toyunneryu sekanin .yur` Haoas -

dani xirqi amrabnxyum;# ~a -

va,qi haoyutoan iravyunqneryu

har]yv Tbilisii ngadmamp cyr -

\ykyutoan aveli me\ azadyu -

toan 'e/q peryum;$

Aos@rva Haoasdani Hanra -

bedyutoyun;# yrbes genxani jy -

kyvyurx yune]yk iragan ergir m;*

@cyud bidi sdana hao-tyurqa -

gan haraperyutoyunneryu hna -

ra vyr pnaganyna]yumen & sah -

mani pa]yumen$ Sagaon ga na&

v0arveliq cin m;^ haoer; bedq

= ;nxyunin Ar&mdoan Haoas -

dani gyryusdi iraganyutoyun;$

Arxen myd meg haroyuramoag =#

in[ Ar&mdoan Haoasdan; hao -

gagan [= aol&s$ Ar&mdoan Haoas -

dan; gyrsva\ =# pao] y‰[ na -

,acah Sarcsoani var[agarci

mekqyv# y‰[ al hao-tyurqagan

ar'anacryutoyunneryu m.agman

bad0a/yv$ Ar&mdoan Haoas -

dan; gyrsva\ = tyurqeryu cyr \a\

hagahao `arxeryu & ]ekas ba -

nyutoan* ergri haoazci pnag[yu -

toan ergyu erryrxi y[n[a]man

hed&anqyv & haoatawva\ da -

ra\qner; ed ver]nelyu aos@rva

haoyutoan angarykyutoan* Swoyu/qi

anyujyutoan bad0a/yv$ Ar'a -

nacryutoyunneryu sdyracrman

arxoyunqin Er&ani Šva0a /a\;‹

y[ aol in[ =# ete y[ zyud bad -

ranq m;$ Ete ]ekasbanyutoyun;

iragan badmagan wasd m;

eka\ =# aba aos@r aox y0iri

hed&anqnern al iraganyutoyun

en$ Anga, ]ekasbanyutoan

hancamanqneren & aon cyr\elyu

hamar mekavyryutenen# Haoas -

dani & Tyurqiy mi`& aos@r a/ga

yujeryu haraperag]yutoyun; aox

zancva\aoin y0iri yukkagi

hed&anqn =$ Isg Haoasdani

Hanrabedyutoan .aher; he -

dab nxyk Er&ani y&= ga/a -

varyutoyun i vi0agi bidi [;lla

andeselyu aos iraganyutoyun;$

Hao-tyurqagan sahmani 0ana -

[yum; y&= megi hivanxacin na -

,asiryutoan gam xava0anelyu

pna\in hagman ardahaodyu toyu -

n; [=$ Ad barzabes badma -

gan hargaxranq m;n =# yryu ve -

ra]yum; haoyutoan yujeren ver =$

Warizi gam Noyu Oyrqi me` amen

meg; grna vangargel ŠY‰[ ar'a -

nacryutoyunneryun‹ gam ŠSerjig#

mi‰ xava0anir‹# sagaon .y.awe -

liyren y[ yq grna pan m; wy,el#

min[ Haoasdan sdibva\ bidi mna

abrelyu* badmyutoan 'ca\ ja/an -

cyutoan hed ha.vi nsdelyv$

In[ gveraperi ]ekasba nyu -

toan mi`azcaoin 0ana[yumen

hrajarvelyun# aba Er&ani i.,a -

nyutoyunneryu has]ein hn[a\ aox

mekaxranq; anhimn =$ Ar'a -

nacryutoyunneryun me` hi.a dag -

vyk Šbadmagan hartyutoyun;‹

gn.anage miaon aon# te haoga -

gan xivanacidyutoyun; gyuze

xyurs cal aon wagyukien# yr a/a -

`a]av 2((5-in* badmapan ne ryu

han'najykyv m; sdek\elyu masin

Tyurqiy var[abed +rdykani

a/a`argi hed&anqyv$ Na,a -

cah ?ybert Qy[aroani badas -

,an; ekav aon# te ]ekasba -

nyutoyun; hasdadva\ badma gan

wasd m;n = & har]i y&= vera -

naoyum anhimn =$ Qy[aroani xir -

qyry.yum; 0i.x =$ Sagaon miaon

panagan & paryoagan a/yumyv$

Y‰[ xivanacidagan a/yumyv$

Er&an^ Hao Oekawy,agan Xa.nag]yutoan gazmagerba\

hanrahavaq; ŠY[ meg zi`yum tyurqeryunï‹ lyzyunci dag

�

20 10/2009

Dariner .aryunag tyurqagan

xivanacidyutoyun; bahvde]av

aos badrvagi ed&; & mad nan .e]

haoeryun# yrynq ipr te gva, -

naoin badmagan hartyutoan

vra a/eresyume m;$ In[;# nyuon

tyurqagan xivanacidyutoan

dramapanyutoamp# ipr te ]e kas -

banyutoan masin haoeryu bnxyum -

neryun anhimn ;llalyu aba]yuo]n

=r$ In[&=# Angaran sdyracre]

ar'anacryutoyunner; i he0yugs

adyr# &‰ na,acah Sarcsoan; &‰

ardcyr\na,arar Nalpanx -

oan; pazmi]s .e.de]in aon# te

an;nxyuneli = badmyutoyun; ny -

ryvi crel# isg ]ekasbanyutoan

mi`azcaoin 0ana[yum; y[ miaon

gmna ardaqin qakaqaganyu toan

@ragarcin vra# aol& anhra je.d

= Haoasdani anvdancyutoan

abahyvman hamar$

Hao-tyurqagan ar'a nac -

ryutoyunneryu baraxyqsneren megn

aon =# te Šnyrmala]yum;‹ deki

gyunena a/an] Šha.de]man‹$

Arxar&# ete ,ysinq xiva na -

cidagan haraperyutoyunneryu &

sahmani pa]man masin* cyr\ yuninq

Šnyrmala]man‹ darreryu hed$

Sa gaon yry%nq en Šha.de]man‹

darrer;$ ŠFyudpylaoin xivana -

cidyutoan‹ wy,axar'’ ao]e%r;$

Adynq zyud xivanacidagan

badrvagnern =in$ Yuri. y[in[

gwy,vi$ E‰v panag]aoin cyr\;n -

ta]i ;nta]qin# &‰ ar'anac ryu -

toyunneryu hrabaragyumen edq# &‰

ar'anacryutoyunneryu sdyrac -

ryu men a/a`* &‰ edq# tyurq kega -

varneryu h/edyryutoyun; mna]

nyuon; ̂y‰[ Šnyrmala]man;‹* a/an]

karapakoan hagamardyutoan

garcavyrman ‚iharge# h@cyud

Adrbe0aniƒ$ In[ gveraperi ]e -

kasbanyutoan har]in# Tyurqia

[hrajare]av ir j,dykagan ge] -

va\ qen# aol ;nxhaga/ag;* yuje -

ka ]yu] lybbisdagan `anqer;

Va .ingtyni me`* Cyngresi gykme

]e kasbanyutoan ;nxyunyum; gase] -

nelyu nbadagyv$ Angara aon

hyuos; gda\e# te Haoasdani

hed Šnyrmala]yum;‹ bidi tyula] -

ne Cyngresen ners haoamed lybbii

xirqer; & bidi nvaze]ne ]e -

kasbanyutoan 0ana[man ha -

vanaganyutoyun;$

Pao] & aonbes# desnelyv# te

y‰[ haogagan Swoyu/q;# y‰[ al

ba.dynagan Er&an; [en bad -

rasdvir hrajarelyu ]ekas ba -

nyutoan mi`azcaoin 0ana[man

hedabnxelen# desnelyv# te na -

,acah Sarcsoan [i badras d -

vir zi`yumner ;nelyu Le/naoin

Karapaki har]yv# arxoyq i%n[

mke] Angaran gnqelyu aonbisi

xivanacidagan wasda tyuk -

ter# yrynq crete liyvin gha gasen

ir ba.dynagan qakaqa ganyu -

toan h/edyryutoan;$ Grnanq en -

taxrel# te y[ miaon Haoasdan;#

aol& Tyurqian entargva\ = me\

deryutoyunneryu 0n.yumneryun &

sdibva\ veranaoelyu ir a/a` -

nahertyutoyunner;$

Dndesagan pazmagykmani

ga,va\yutenen pa]i# hama. -

,arhaona]yum; ga/a`a]ne na&

qakaqagan ga,va\yutoyun m;$

}oyuri,i me` deki yune]a\ hao-

tyurqagan ar'anac ryutoyun ne -

ryu sdyracrman ararykyutoyun;

hama.,arhaona]man agner&

bdyukn =$ Isg ba.dynagan Er&an;

aba]yu]e]# te a/nvazn a/aojm

gr]av ,ela]i cdnvil & @cyud

qakel hama.,arhaona]man sdek -

\a\ nyr iravi0agen$

VARXAN MARTAOAN

Hygdemper 14-in# Pyursaoi me` gaoa]av Tyurqia-Haoasdan fyud -

pylaoin hanxibyum;* ergyu ergirneryu na,acahner Abdyullah

Goyuli & Serj Sarcsoani nergaoyutoamp$

Te& na,acah Serj Sarcsoan haodarara\ =r# te Tyurqia

bidi erta miaon sahmani pa] ;llalyu baracaoin# }oyuri,i me`

ar'anacryutoyunneryu sdyracryumen edq anyr ao]; Tyurqia

gn.anage# te hao-tyurqagan Šnyrmala]man‹ xivanacidagan

cyr\;nta]; g.aryunagi$

2-( ha.vyv avardva\ mr]a,ak; Šbadmyutoan cirg; mdav

yrbes ,y.yr qaol m; ,akakyutoan 0anabarhin‹ ‚in[bes gcrer

tyurqagan Miloet @ratert;ƒ# sagaon y[ meg lav pan pera\ = na -,acah Serj Sarcsoanin* ir sewagan azcagi]neryu a[qeryun$

Tyurqagan ,yumpi zarga\ oyuraqan[oyur gylin* xava0anyutoan

me` mekaxrva\ Haoasdani na,acah; laon jbidyv xime] ir

tyurq ba.dynag]in & anyr 'e/q; sekme]$ Sarcsoani bahva\q;

xa/n dbavyryutoyun tykyu] haoeryu sirderyu & hycineryu me`#

mana vanx ;nxximaxirner; ad megnapanelyv yrbes Tyurqiy

hanxeb na,acahi nvasd bahva\qi hasdadyum$

�

2110/2009

Hygdemper 21-in# senadyrner ?ybert Mene -

ndez ‚xemygradƒ & )yn +nsaon ‚hanra bedaganƒ

amerigoan Cyngresi verin bala den ners nyr

pana'& m; nergaoa]yu]in* na,acah Baraq

_ba maoin sdibelyu hamar# yrbes ]ekas banyutoyun

0an[nal _smanoan gaosryutoan haoeryu y[n[a -

]yum;$

Nyr pana'&;# Baraq _bamaoen gbahan`e

Abril 24-i @rva a/tiv# na,acahi daregan

yuker'in me` meg yu ges miliyn haoeryu pna`n`yum;

yragel yrbes ]ekasbanyutoyun$

Pana'&i na,aci\i nergaoa]man ;nta]qin#

?ybert Menendez ;sav# te Šmiaon aon aden# erp

g0an[nanq & ghasgnanq badmyutoan amenen m/aol

=`er; grnanq pan m; syrvil & ,akak abaca m;

ga/yu]el aox xaseryu himan vra$ Meg yu ges miliyn

haoer 0an[]an Xjy,q; Ergirin vra# isg anyn]

ykpercagan ga]yutoan gy\gel; viravyranq m;n =

anyn] hi.adagi & hednyrxneryu has]ein‹$

Ir hertin# senadyr +nsaon; haodarare]^

ŠAn;nxyuneli = aon# yr aonqan dariner hedy mi -

`az caoin hanryutoyun; bedq = nyren bnxe# te hao

jykyvyurxi p/ni cakte]yum;# sewaganazr gyum;#

a/&ancyumner;# ,y.dancyumner;# gydyra\ner; &

syvamah ;nel; ]ekasbanyutoyun ghanxisana$

Hama,mpvelyv & bnxelyv# te hao jykyvyurxi xem

]ekasbanyutoyun iracyr\ve]av# menq hyujgyu

yuker' m; gyukkenq mi`azcaoin hanryutoan has -

]ein# ]yuo] dalyv# te a[q [enq wager an]oali

y0irneryu a/`&‹$

Երեկ պաշտոնական այցով Հա -յաստան ժամանած Բելառուսի ար -տաքին գործերի նախարար ՍՍեերրգգեեյյՄՄաարրտտիիննոովվըը հանդիպեց իր հայգործընկերոջը: Երկու երկրների արտ -գործնախարարների մամլո ասուլիսիընթացքում հիմնականում խոսվեցտարածաշրջանային խնդիրների ուհայ-թուրքական հարաբերու թյուն ներիմասին: (...)

ՀՀ ԱԳ նախարարին ուղղված հար -ցերը հիմնականում վերաբերում էինհայ-թուրքական հարաբե րություն նե -րին: Նա նշեց, որ Հայաստանն ուԹուր քիան ստորագրել են արձանագ -րություներն առանց նախապայման -ների, եւ այդ մասին հայտարարում էոչ միայն պաշտոնական Երեւանը:«Որ արձանագրությունները շաղկապ -ված չեն եւ չեն կարող շաղկապվածլինել ղարաբաղյան հակամարտու -թյան կարգավորմանը, հայտարարելեն ԱՄՆ-ն, Ռուսաստանն ու ԵՄ-ը»,ասաց Էդվարդ Նալբանդյանը: Ըստնրա̔նմանկապի բացակայությանմասինհայտարարել են ԵԱՀԿ Մինսկի խմբիհամանախագահները: «Նման դիր -

քորո շում ունի նաեւ ողջ միջազգայինհանրությունը»: Այն կարծիքը, որ հայ-թուրքական արձանագրություններըստորագրվել են արարողությանը ներ -կա գերտերությունների ներկայացու -ցիչների ճնշման տակ, թյուրըմբռնմանդրսեւորւմ է: «Աշխարհի խոշոր երկըր -ներն աջակցում են Հայաստանի եւԹուրքիայի միջեւ հարաբերություն նե րիհաստատմանը, իսկ փաստաթղթերիստորագրումը Երեւանի եւ Անկարայիմիջեւ ձեռք բերված պայմանա վոր վա -ծության արդյունք է», ասաց Նալբան դ -յանը: Նա հավելեց, որ պատկե րա -ցումը, թե Հայաստանը կարող է ինչ-որքայլերի դիմել որոշ երկրների ճնշմանտակ, անցյալում է մնացել: «Հայաս -տանն ինքն է որոշումներ կայացնումեւ քայլեր ձեռնարկում»:

Երկրի արտաքին գերատեսչությանղեկավարը խոսեց նաեւ Հայոց ցեղաս -պանության միջազգային ճանաչմանմասին:

«Հայաստանը երբեք հարցականիտակ չի դրել Հայոց ցեղասպանությանփաստը: Այժմ աշխարհում Հայոց ցե -ղասպանության մասին նյութերի ու

հրապարակումների մի հսկայականհոսք կա: Այդ հոսքում կան հրապա -րակումներ, որտեղ չի նշվում Հայոցցեղասպանություն բառակա պակ ցու -թյունը, սակայն դա եղել է նաեւ նախ -կինում», հայտարարեց ԱԳՆ ղեկա վարը:

Նալբանդյանը համաձայն չէ այնպնդումներին, թե այդ բացառու թյուն -ները կարող են վկայել Հայոց ցեղաս -պանության ճանաչման միջազգայինգործընթացի կասեցման համընդհա -նուր միտման մասին: ՄեկնաբանելովՀայոց ցեղասպանության մասին բա -նաձեւի ներկայացումը ԱՄՆ Սենատ,արտաքին գերատեսչության ղեկա վարըհայտարարեց, որ պաշտոնականԵրեւանը միշտ ողջունել է Հայոցցեղասպանության փաստի միջազ գայինճանաչումը: «Աշխարհի 20 երկիր ճա -նաչել է այդ պատմական փաստը, որըվերաբերում է ոչ միայն հայ ժողովը ր -դին, այլեւ ողջ մարդկությանը: Հայոցցեղասպանության ճանաչումը կարողէ հետագայում կանխել մարդկությանդեմ նման ոճրագործությունները»:

ՀՀԱԱՍՍՄՄԻԻԿԿ ՀՀԱԱՐՐՈՈՒՒԹԹՅՅՈՈՒՒՆՆՅՅԱԱՆՆAzc @ratert# Er&an ¥¥31.10.2009)

ԷԷԴԴՎՎԱԱՐՐԴԴ ՆՆԱԱԼԼԲԲԱԱՆՆԴԴՅՅԱԱՆՆ.«ՀՀԱԱՅՅԱԱՍՍՏՏԱԱՆՆԸԸ ԵԵՐՐԲԲԵԵՔՔՀՀԱԱՐՐՑՑԱԱԿԿԱԱՆՆԻԻ ՏՏԱԱԿԿ ՉՉԻԻ ԴԴՐՐԵԵԼԼՀՀԱԱՅՅՈՈՑՑ ՑՑԵԵՂՂԱԱՍՍՊՊԱԱՆՆՈՈՒՒԹԹՅՅԱԱՆՆՓՓԱԱՍՍՏՏԸԸ»

Va.ingtyn

NYR PANA"EV

SENADEN NERS

22 10/2009

Maor Da0ar; Syurp Ergri ce -ke]gacyuon egeke]ineren min

=$ A/an] a[qi ionalyu xyursen# de -kaxrva\* vanqin myudqin anmi -`a gan har&anyutoan# anyr gna -,yrxe gisapa] cavit m;# ezer -va\* g/a\y ergate ]angabadim; janoagyv$ >nyrhiv meg medrhasdyutoamp baderyu amryutoan#1948-i arap-israoeloan baderaz -min ;nta]qin# aoxdek /mpagy \yum -nere abasdan cdan dekagan haocakyuten anxamner$ G;sen# te*ci.er m; aveli qan hazar /yumperingan Da0arin vra & .yur`er;#sagaon y[ meg zyh [ekav$ Da0arin.qek nerqnamasin me`# gcerag;. -/en bader; & soyuner; \a\gykha,0abagie 0ermag yu gabyuodsaligner$ Dekagan masnaci dyu -toyun m;n =# zyr gva0a/en haoarhesdacyr\ner mydaga ,anyut -neryu me`# ;n\aoelyv pyusagan#ergra[awagan & aolapanaganc\acryutoyunneryv zarxarva\saligneryu & aol a/arganeryu 0y,aolazanyutoyun m;$ <yranin a/`&#a`in# gancna\ = ambhyvaniyv\a\gva\ cah m; ̂Sp ̂Hagyp ŠDea/ -nekpyr‹ a/a`nyrxagan Aty/n =$Badriarqn ir aty/n yuni gykqin#yur gnsdi erp badaraci mas -

nag]i$ Da0ar; arhesdaganyren[= lyusavyrva\# lyuosi miag akpoyurn;llalyv egeke]vy par™r gamarenamenyureq ga,va\* gantekner;$An™nabes hamre]i [yrs haroyurdarper [aweryu gantekner# pao]vsdah em# yr qani m; had wa, -]yu]i$ Anynq vanaganneryu @ra -gan hycadaryutoan entargva\en# isg aox \es; y[ nvaz ga,arxi[= qan eresyun ja/anca vyra]ne -ryun;# yrynq gmdnen# g,mpvin# g]rvin&# an.yu.d# gercen badaracin;‘ngerag]yk .araganner;$ Mas -navyr \esi m; nerga ;llalyu a/an™ -na.nyrhn yune]anq Paregenxani& Varxananqi a/tiv^ desyka -gan zmaolanqi badarac m; ekav#masnag]yutoamp vanqin par™rgkeraganneryu# yrynq# iren] .qekzcesdner; hacva\# bsagaxrva\*oyurahadyug vekarneryv# sdek\e]inpa/in pyun imasdyv .arjyumneryu& deka.arjyumneryu hamajama -nagana]yum m;# dekeryu nrpimasdwy,anagyutoyunneryv# ararykyu -toan m; mi`y]yv# yryun imasda -panyutoyun; mi.d [= yr mad[eli = a. -,arhaganneryun# sagaon i vi0agi= ycin le]nel ;ndir zca]yumneryv$

Vanqin dara\yutoan me #̀ xebiSp^ Tarcman[a] Xbry]; qalelyv

Eki.e Apekaoin hed# ghanxbinqSp^ Hre.dagabeda] wyqr egeke -]in# yryun badmyutoyun; gimananqmer yukegi]en^ Cetsemanii me`Qrisdysin ™erpagalelen edq# zinqgperen Qahanaoabed Annaoindyun;* xadelyu hamar# isg erp \a -/aneren meg; Hisyusin gabdage#ver& hsgyk hre.dagner; sarsa wa\iren] t&eryv a[qernin gwagen#yrme gyuca egeke]iin anvana -gy[yum;$ Annaoin dyunin dekvyuonvra hedacaoin ga/yu]ve]an egeke -]in yu menasdan m;$ Xyurs;# qare]angabadyv .r`abadva\ wyqrwag m; ,0ykva\ = ™itenii m;der&yuotyv$ Asyr badmyutoyun; &sglsenq^ Annan zpakva\ ;llalyvmin[& ir badanxn ;nxyunil;# Qris -dysin \a/i m; ggaben# yr aonadenen i ver ipr& 0.marid ha -vadqi genxani vga aoxdek ganc -na\ =$ —itenin barsbyk badi na` gykm;# hkgva\ qar m; marx -gaoin perani nman pa]va\q m;yuni$ Zaon gareli = megnapanelipr& Hisyusi Eryusakem mdnelyubahin noyutagana]yum;# erp anhanximane] Yvsannaner; l/e] -nelyu bahan ̀nergaoa]nyk warise -]ineryun# ;selyv* ŠEte anynq l/en#qarer; bidi akakagen‹$ :nxyrs# aha# qarer; 0ekqve]an$

Vanqin xima]# wa/avyr .enqm;# yryun ga/yu]yum; hyvanavyra\= Aleq Manyugoan Himnaxram;#hyc&yr 0emarani & ja/an ca vy -ra]neryu hanraga]aranin .enqn=$ Ja/ancavyra]ner; Haoas -da nen yu Swoyu/qen ega\ erida -sarxner en# zyrs gimananq teBadriarqaran; g]angana bahelir myd xbry]n avardele edq# min[deka]ineryun [i qa`alerer ha -0a ,el xas;nta]ner;* anyn] ;‘nda -niqneryun havanagan mi`amdyu -toan bad0a/yv$ Ga/yuo]in a/`&#

Haogagan Eryusakem; ‚2ƒSarcis SELOAN

Ci.eraoin badarac Sp^ Haryutoyun da0arin me`

2310/2009

ve] ,a[qarer .arva\ bahaban -neryu nman gancna\ en# nvirva\*tyurqeryu crava\ haogagan hykeryun^Van# Sepasdia# <arpyut# Garin#Dicranagerd# Pitlis$ Ev me` -dek;# meg had; ghsge anyn] vraipr& Maor Haoasdan$

In[bes yr&= aol hamaonq#Eryusakemi haogagan cakyut;bedq =# yr cerezmany] m; yunena$Erp ghedaqrqrvinq anyr cyoyu -toyunyv & zaon ao]elelyu mer wa -wac; ghaodnenq# bidi sbasenq#yr aondeki bahabanin \anyu]en& an xarbas; pana$ Qani yrcerezmany]; Sp^ Wrgi[ vanqinwag; gcdnvi# aox gan,adesmanmi`y]; a/nva\ = yrbeszi hrea -ner;# ipr& haw.dagi[ azc# xar -bas; pa] cdnelyv [ner,yujen yudek; [craven# diranalyv anyr#yrme hedy Coyumri pnagara na vyr -va\ Garmir Panagn isg [i bidigrna zanynq xyurs hanel$ Aondekhasnelyu hamar# Hin qakaqengellenq Siyni xarbasen# ergryrxxarbas;# yr gsahmanawage hao -gagan takamas;# & miaon qanim; qaol g;nenq min[& cerezmany]$Xjpa,dapar# Sp^ Wrgi[ vanq;.ad ce. vnasva\ = & nyrycmancyr\er; xaxra\ en$ An ga/yu] -va\ = Qahanaoabed Gaoiawaoidyunin dekvyuon vra# yur Hisyusinpera\ =in ir xava0anyutenenedq yu har]aqnna\ & yur Bedrys irYusyu]i[en ereq ancam yura]av$Egeke]vy ,yranin vra# bahva\= hadva\ m;* aon soyunen# yryungabva\ =r Hisyus# in[bes na&me\ gdyr m;’ aon qaren# yr \a\ga\bedq = eka\ ;lla Diry` cerez -man;$

Xebi cerezmany] danyk 0ampyunvra# an]a\ =inq Mardigoan haoarvesdi tancaranin a/`&en# yran al veranyrycman ;nta]qi me`=# yuremn gareli [= ao]elel$ Wyr™m; &s g™a,yki erp gyuzenq ertalSp^ Bykigdysi egeke]in# yr Hinqa kaqen xyurs gcdnvi# haogagantakamasin dramac\yren haga -xir* Xamasgysi xarbasin myd$Aondek takva\ en poyuzan xa gan.r`anen hao zyraganner# yrynqzyhva\ en hanyun iren] havad qin$Ev nyuonbes aondek# madyu/in

ha dagin me`# sqan[eliyren bah -banva\ = ab.e]yu]i[ ceke]gyu -toamp Z xaren ,0angar m;# yrardadbyumnere \anyt = mez$Gar&yrn & arjeqavyrn aon = te*,0angarin meg gykm;# haoerenyvergyu dyker ar™anacrva\ en# han -xisanalyv haoeren cryutoan hna -cyuon nmyu.;$Te& paroa]agam CyusanAl0anoan |aoracyuon varxabed;#zyr Œ ir hmdyutoan hamar Œ gan -vanen ŠAvac Tarcmani[‹# dra -maxir = mez aondek danil# sagaon[i grnar egeke]iin panalin cdnel#yrbeszi garykananq mdnel yu ,0an; -gar; desnel$ Cyu]e yuri. a/ityv^^^

Aonbes yr# mer cl,en# A/oyu\ -neryu xarbasen xyurs elnelyv Hinqakaqen# gyukkvinq xebi —iten -oa] le/;# yryun cacatin vra gpar™ -rana Hampar™man vanq;$ )ampyunvra# ganc ga/nenq Asdva\amyrVerawy,man da0arin# CetsemaniBardezin gykq; ga/yu]va\# SyurpGyuosin cerezmanin vra# yur nma -nabes gcdnvin ir \nykqin* Annaoin& Hyvagimin# in[bes & ir amyusin*Hyvsewin cerezmanner;$ Myudqin#laon asdi0anneryu ergar .aranm; gi`e]ne mez xebi cerezman#isg sanxyukin nerq&i \aor;# a -nagngaln yuninq hanxibelyu ege -ke]iin haogagan Šba.dyna de -ki‹in# a/adyren zarxarva\*pipliagan desaranneryv$ Gima -nanq# te Haoy] yu Hyuna] Egeke ]i -ner;# yrynq aos dekin ,na ma -galnern en# amen @r garcyv gba -daracen$ Haogagan dira bedyu -toyun; gbardi Giligiy tacavyr*Hetyum P-in# yr =agan nbasd m;pera\ = egeke]iin ga/yu]man# wasd*Sp^ Gyuosin cerezmanin ar&mdoanbadin vraoi meg ar™anacryu -toyun;# hasdadelyv te* 13((-in#hao tacavyr; hakta\ = Eci b -dysi Syultanin# yrme hedy ega\ =Eryusakem & ga/yu]a\* cerez -manin gi] sekan;$ G.aryunagenqmer 0ampan par™ranalyv —itenoa]le/;# wasdyren hancsdaved ,0yukiim; vra$ Xasdia rag[agan ganca -/yum m; mez gdani Qarmelitneryuvanqen ners# yr ggy[vi na& HaorMer-i egeke]in# yryvhed& ir waginbaderyun vra ]yu]axrva\ en ha,-0abagie 16( vahanagner# yrynq

gbaryunagen qrisdyneaneryun aky t -q;# nyuon tvi lezyuneryv tarc -manva\# ymanq nyuonisg anyunyvmez an\anyt$ An.yu.d# hedaqrqr;-va\ enq haoerenyv# zyr gcdnenq]yu]axrva\# in[bes yr gcdnenqna& /yumaneren;$

Nyuon ,0yukiyv gmdnenq taka -mas m;# yr gcdnvi ver`nagan vaor;#plyuri m; par™yunqin vra$ Aosdek#haoer; yune]a\ en garc m; vanqer#;nx yrs meg had; ga/yu]va\ HisyusiHampar™man dek;# barsbabadyu hianali# ceke]gyutoamp yu vaoel -[yutoamp .ad nman* HaryutoanDa0arin$ G;sen# te* egeke]iingexryn; gareli =r desnel QrisdysinŠydqin dek;‹ xebi erginq ellelyubahyun$ Qyuor egeke]iner; garcyvaosdek gbadaracein# min[& yregeke]in zyh xar™av sin marx -gaoin na,an™in & parpa rysa parqanxve]avJ+ xaryun sgizp;$ Aos@r#haoer; gbahbanen# Hampar™mansrpadekiin gi]# 87( qa/^ medrdara\qyv wyqr vanq m;# yur za -nazan a/itneryv ga]aran ghas -daden yu gsnvin hao miapan var -xabedner# a.agerdner & yu,da -vyrner$ Aonyuamenaoniv# srpa -dekiin gi]# haoern yunin a/an™inpa]@toa badaraci Syurp Sekanm;# yr hadgabes gbadrasdvi yugzarxarvi cl,avyrabes Ham -par™ man dynin a/tiv# pao] aolmasnavyr a/itneryv &s$ Na,ginegeke]vy dekvyuon vra# ga aos@r/yusagan vanq m;$ Sp^ HyvhannesMgrdi[in madyu/in me`# na,yrxga/yuo]en mna]a\ = nrpagerd ,0an; -gar m;# yr hi.adagaran m;n = ŠDea/nOagypao yr ekeu i ™e/n ,nxrelyo‹$Nyuon madyu/in me` takva\ eka\= Hyvhannes Mgrdi[in clyu,;# yrhedacaoin Haoasdan darva\ =& aojm gcdnvi Ar]a,i Can ™a -sar vanqin me`$ Xjpa,dapar#yu. ghasninq aondek# erp xar -bas; gkbva\ = &# te& gdesnenq#yr aondeken ger&i gar&yr hoyurergmdnen# QGB-i mylyutoyunneryv livanamaor m; sasdigyren mez gar -cile myudq;# [em cider in[ xidy -kyutoyunner ;nelyv mer hanxer -™anqin has]eyv# haga/ag anyr#yr .ad bad.a0yren hacva\ enq$‚.aryunagyutoyun; ha`yrx tivin me`ƒ

ERVANX NIGYKYSOAN

ŠGyulac‹