numarul 35noiembrie 2011

INSTITUŢII PARTENERE

Casa de Cultură a Municipiului Sibiu , Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM Astra

DIREcToR EDIToRIAl Laurenţiu StrăuţART-DIREcToR Adrian Oprea (adiophoto.com)REDAcToRI - Florina Badea, Bogdan Feldman, Dana Mondoc, Oana MunteanucolAboRAToRI - Teodora Cîrciumaru, Roxana Pepelea

EDIToR:

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11Sibiu, Romania

Tel: 0369/440101

Aniversare

Editorial

Ghidat de zicala ”cine nu are bătrâni, să își cumpere!” pot spune fără a greși câtuși de puțin ”cine nu are cor, să își facă”. Au trecut 80 de ani peste Corul Bach din Sibiu și, asemeni unui bătrân cu aceeași vârstă corul poate ”povesti” cum a supraviețuit celor mai importante momente istorice ale secolului trecut. Au fost încercări istorice peste care corul sibian a trecut având aliat îsăși dragostea pentru muzică și teama de dezrădăcinare ce o poate pricinui lipsa acesteia. Și surprinzător poate pentru unii nu perioada celui de-al Doilea Război Mondial, nici perioada comunistă nu au fost pietre de încercare prea mari pentru cor ci anul 1989 și schimbările aduse de acesta. Este anul când o când mare parte a membrilor corului – de etnie săsească – au ales să plece din țară. Este momentul în care corul devine realmente poliglot și asta îl face să supraviețuiască și, iată, să ajungă să poată sărbători aniversarea de 80 de ani de la înființare. Vă invit, în acest număr al revistei Profil Cultural, să (re)descoperim împreună câteva din cele mai importante momente din activitatea grupări de care orice sibian trebuie să fie mândru.

lAURENŢIUSTRAUŢ

Director editorialCorul BaCh – 80 de ani în slujBa muziCii

pg. 12

BiomimetiCa sau Brevetele naturii pg. 6

siBiu World musiC Festival pg. 8

Motoko HirayaMa și răzvan Mazilu pe sce-na teatrului naţional „radu stanCa“ siBiu

sibiul redescoperă valorile dansuluilinda peşcHir

pg. 9

pg. 16

„lord oF the danCe”: binele şi răul în dansul irlandez

pg. 14

recoMandări literare pg. 1 8

facebook.com/profilcultural

Compania de Dans Microbis din cadrul Casei de Cultură a Studenţilor Sibiu a participat în perioada 11-13 no-iembrie 2011 la Festivalul Naţional Studenţesc de Teatru „Seri în Lumea Thaliei“ organizat la Buşteni de Casa de Cultură a Studenţilor Ploieşti de unde s-a întors cu două onorabile premii: Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru-dans şi Premiul pentru cea mai bună scenografie. Pre-miile sunt cu atât mai importante cu cât competiţia a fost strânsă, la festival participând companii din şapte centre universitare, reunind 17 spectacole de gen. „Compania de Dans Microbis a dovedit încă o dată că dedicaţia, zecile de ore de repetiţii şi entuziasmul dau roade, iar rezulatele se văd în premii şi aprecierea specialiştilor din dome-niu”, a declarat Liliana Popescu, direc-tor Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu. Trupa studențească Plenty a reprezen-tat șie ea la sfârşitul săptămânii trecute Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu şi implicit centrul universitar Sibiu la Fes-tivalul Naţional Studenţesc Iaşi MUSIC STAR de unde s-a întors cu două meri-tuoase premii: LOCUL I - la secţiunea Creaţie şi Premiul “RADIO IAŞI” acordat de Radio România Iaşi. Prezentată în premieră naţională piesa intitulată Un-stoppable, compozitor Plenty, Textieri: Teodora Bîrsan şi Adrian Lăpădătescu au impresionat juriul de specialitate prezidat de Emil Răducanu care nu a exitat să le acorde cel mai mare punctaj.

Fotograful sibian Sebastian Marcovici câștigă, pentru al doilea an consecutiv, unul dintre cele mai prestigi-oase premii pentru fotografie jurnalistică în România, în cadrul Salonului Național „Fotografia Anului” organi-zat anual de Asociația Artiștilor Fotografi din România.Dacă în anul 2010 Sebastian Marcovici a câștigat premiul pentru „Fotografia anului” - la secțiunea jurnalism sportiv, anul acesta, fotograful sibian a câștigat Medalia de Aur a Salonului Național, al doi-lea premiu ca importanță în cel mai prestigios con-curs de fotografie din țară. Fotografia câștigătoare a făcut înconjurul lumii, fiind privită de milioane de cititori și îl prezintă pe președintele României, Traian Băsescu, înconjurat de fețe bisericești din toată țara, prezenți la slujba de canonizare a mitropolitului Andrei Șaguna, la Sibiu, în luna octombrie. „Soarta unei fotografii nu o decide un fotojurnalist. El e pregătit și antrenat să surprindă momentele cheie ale unui eveniment. A fost o fracțiune de secundă de care am putut profita, care s-a transformat într-o fotografie de succes”, spune Sebastian Marcovici despre momentul în care a surprins această fotografie.Concursul celei mai prestigioase asociații fotogra-fice din România a fost structurat pe mai multe secțiuni, Fine Art, Fotojurnalism, Modă și glamour, Natură, Nud, Fotografie de nuntă, Peisaj, Portret, Fotografie de publicitate și Sport. Marile premii au fost stabilite în urma a trei runde de jurizare.

sebastian Marcovici câștigă, a doua oară, Medalia de aur

a aaFr

studenții sibieni premiați la

iași și ploiești

dimmu borgir, primul nume confirmat pentru ost fest 2012!

târgul de crăciun începe în 26 noiembrie

Anunțat cu puțin timp în urma, noul festival Ost Fest din perioada 15-17 iunie 2012 de la Zone Arena confirmă primul nume: DIMMU BORGIR! Cea mai așteptata formație pentru fanii de black metal din Romania va cânta la Zone Arena vineri, pe 15 iunie 2012.Fondată în 1993 de Shagrath, Silenoz și Tjodalv in Oslo (Norvegia), trupa și-a ales numele după o formațiune vulcanică din Islanda: ”Dimmuborgir”. Albumul de debut al trupei Dimmu Borgir apare în 1994, in-titulat „For All Tid”, este interpretat în limba norvegiană. Ultimul al-bum al trupei interpretat exclusiv în limba norvegiană apare în 1996 și este denumit ”Stormblast”, fanii vechi ai trupei marcându-l ca fiind punctul culminant al discografiei Dimmu Borgir. Recunoașterea și suc-cesul pe plan internațional vin odată cu lansarea albumului „Enthrone Darkness Triumphant”. Turneul de promovare a albumului este un succes, trupa adunând milioane de fani de pe mai multe continente. Pentru prima oară în România, pe 15 iunie 2012, în prima zi a festivalului Ost Fest iubitorii acestui gen vor avea șansa să îi vadă live pe membrii Dimmu Borgir cu piese precum: „The Sacrilegious Scorn”, „The Serpentine Offering” sau „Progenies Of The Great Apocalyps”. Mai multe detalii despre festivalul Ost Fest, precum și despre trupele care vor cân-ta în toate cele trei zile de festival se pot găsi accesand: www.ostfest.ro. Pentru toti cei ce își doresc să-i asculte live pe cei de la Dim-mu Borgir și nu numai, biletele și abonamentele la Ost Fest s-au pus în vânzare din data de 3 noiembrie. Cei ce doresc să co-mande biletele online, o pot face de pe BILETOO.ro sau BLT.ro. Festivalul Ost Fest va avea loc în perioada 15-17 iunie 2012 la Zone Arena din București și este un eveniment organizat de Project Events!

Pentru al cincelea an consecutiv, Târgul de Crăciun aduce atmosfera sărbătorilor în Piața Mare din Sibiu. Cel mai important târg de sărbători din țară, Târgul de Crăciun de la Sibiu va fi prezent în inima orașului între 26 noiembrie și 26 decembrie. Ultima ediție a târgului a strâns zeci de mii de vizitatori. Anul acesta, târ-gul amenajat în Piața Mare va reuni 65 de căsuțe în care comercianți din peste 20 de județe ale țării își vor vinde produsele. Sibienii vor găsi, anul acesta, nume-roase bunătăți și cele mai potrivite cadouri pentru cei dragi, la Târgul de Crăciun. Iar cât timp îl vor căuta printre miile de produse pe cel potrivit, vor putea gus-ta vinul fiert, castanele prăjite și restul delicateselor cu aromă de sărbători. „Am selectat în așa fel comercianții participanți încât să putem acoperi cât mai multe domenii, plecând de la produse inedite, cadouri de orice fel și până la pro-duse culinare”, spune Andrei Drăgan Răduleț, organizatorul târgului. Însumată, suprafața Târgului de Crăciun din anul 2011 ajunge la 5000 de metri pătrați.Cea de-a cincea ediție a Târgului de Crăciun se va deschide în 26 noiembrie cu un concert al unuia dintre cei mai plăcuți interpreți de colinde, Fuego. Corul Cedonia va susține al doilea moment artistic în weekendul în care Târgul de Crăciun își va deschide porțile. Principalul punct de atracție al ediției din ac est an se anunță a fi ieslea. Amplasată ca de fiecare dată la baza bradului, ieslea prezentată în cea de-a cincea ediție sibienilor este o adevărată operă de artă, o sculptură realizată de-a lun-gul a 6 luni, din lemn de tei, ce reprezintă, în mărime naturală, scena nașterii Mântu-itorului. Sculptura a fost donată Târgului de Crăciun de Fundația Austria Pro România. Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural inițiat de Fundația Au-Ro Austria Pro Romania și Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Deschis pentru prima dată în anul 2007, anul Capitalei Culturale Europene, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut la nivelul în-tregii țări pentru amploarea și tradiția creată, respectând un concept bine stabilit. Evenimentul este organizat de Fundația Austria Pro România cu sprijinul Primăriei Municipiului Sibiu și Consiliului Local Sibiu prin Casa de Cultură a Munici-piului Sibiu.

4 5

biomimetica sau brevetele naturii

expoziţia: Biomimetica sau brevetele naturiilocul de desfăşurare: Muzeul de Istorie Naturalăcolaborator: National Geographic România

Bionica, este o ştiinţă relativ tânără. Ea a luat naştere în anul 1960, cu prilejul unui simpozion internaţional cu tema: “Pro-totipurile vii ale sistemelor artificiale, cheia tehnicii noi”, cele dintâi lucrări de bionică apărând la începutul deceniului al şaptelea al secolului trecut, în SUA şi în Rusia. Primele preocupări “bionice” însă, datează din epoca Renaşterii. Prin studiile unor savanţi precum Leonardo da Vinci, au fost evidenţiate analogiile existente între creaţia omului şi cea a naturii, precum şi avantajele tehnice rezultate din imitarea sau prelucra-rea modelelor naturii. După cum se ştie, zbo-rul păsărilor sau înotul peştilor au sugerat marelui artist renascentist modele pentru primele planoare, paraşute, submersibile. Primul aspect practic al bionicii l-a con-stituit confecţionarea unor mecanisme automate care imitau performanţele fiinţelor vii: oameni, animale şi plante. Mai apoi, datorită progreselor auto-maticii, s-a făcut trecerea de la meca-nismele mimetice pur decorative (cutii

muzicale, ceasuri cu cuc, păpuşi sau ani-male mecanice), la mecanismele inspirate din natură dar cu eficienţă industrială, ele transferând modele din sistemul natural în cel tehnic pe baza analogiilor. Pornind iniţial de la cercetarea creieru-lui omenesc, de la “misteriosul” sistem de ghidaj al liliecilor, păsărilor, peştilor şi delfinilor, de la perfecţionarea unor organe anatomice, de la uimitoarele structuri ale plantelor, biomimetica a ajuns la conclu-zia că natura oferă o sursă inepuizabilă de idei şi sugestii pentru îmbunătăţirea şi chiar revoluţionarea tehnicii. Astfel, studiul tehnologic al organismelor, al capacităţii fiinţelor vii de a oferi modele industriale, dobândeşte uriaşe perspective.Însă între tehnică şi natură nu se poate stabili un paralelism absolut, aşa cum nu se pot sta-bili analogii perfecte între organismele cre-ate de natură şi mecanismele fabricate de om. Brevetele împrumutate de la organis-mele vii nu au putut fi preluate decât după anumite descoperiri asemănătoare care au fost realizate de tehnică în mod cu totul independent de biologie. Secretul radarului liliecilor nu a fost pătruns decât atunci când s-a descoperit şi folosit ultrasunetul. Un alt exemplu este cel al inginerului Kramer care a depus mai întâi o licenţă pentru o carcasă de vas cu o rezistenţă scăzută la înaintare, iar abia după aceea şi-a dat seama că pielea del-finului funcţionează după acelaşi principiu. Mii de avioane cu aripi fixe străbat

aerul, în timp ce taina zboru-lui ramat rămâne necunoscută. Matematicienii au învăţat maşina să distingă literele şi conceptele, dar până astăzi nu ştim cum îndeplineşte creierul acelaşi travaliu.

Prezentăm în expoziţia Biomimetica sau Brevetele Naturii câteva modele preluate de la natură şi care au putut fi transpuse în mod original în tehnică, concretizându-se în numeroase produse deopotrivă utile omu-lui şi benefice pentru mediul înconjurător. Expoziţia este una de tip documentar, în care exponatul (animal, plantă) este însoţit de explicaţia modelului pe care l-a inspirat sau de aplicaţiile practice care vor putea fi realizate, preluându-se principiile de funcţionare, structura acestuia, etc. Piesele expoziţiei fac parte din colecţiile Muzeului de Istorie Naturală.

Curator: Gabriela Cuzepan

animale din continente

expoziţia: Animale din continente în artefacte, povestiri şi imaginiorganizator: Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder”locaţie: Sibiu, Piaţa Mică, nr. 11perioada: 15 noiembrie 2011 – 15 ianuarie 2012 Muzeul de Etnografie Universală “Franz Binder” organizează în perioada 15 noiembrie 2011 – 15 ianuarie 2012 expoziţia cu car-acter temporar ANIMALE DIN CONTINENTE în artefacte, povestiri şi imagini. Expoziţia oferă spre vizitare o selecţie de peste 110 piese din patrimoniul, unic în România, al acestui muzeu sibian. Prin vari-etatea tematică, diversitatea materialelor şi tehnicilor de realizare a artefactelor şi palierele multiple de lectură a parcursului de vi-

zitare, expoziţia se adresează vizitatorilor de toate vârstele. Un pro-gram de educaţie muzeală, cu caracter intercativ, aferent expoziţiei, orientat spre publicul şcolar foarte tânăr, va cuprinde ateliere prac-tice care vin în completarea activităţilor cu profil ştiinţific şi artistic. Animalele au ocupat dintotdeauna şi în toate culturile lumii un loc în creaţia artistică a popoarelor. Curatorii expoziţiei, Maria Bozan şi Gabriela-Călin Mihălţian, au selecţionat pentru publi-cul vizitator numeroase obiecte de artă populară reprezentând animale, jocuri şi jucării, cărţi şi fotografii, hărţi şi texte care com-pun un parcurs expoziţional care trece prin America şi Africa, Asia şi Europa, încheind periplul cu “Continentele Imaginaţiei”.În expoziţie sunt ilustrate principalele colecţii ale Muzeului de Et-nografie Universală “Franz Binder”, prezentând deopotrivă piese contemporane şi artefacte vechi de un secol şi jumătate. Expoziţia este însoţită de un pliant-afiş, realizat în condiţii grafice de înaltă calitate, conceput ca un catalog de semnalare a pieselor selectate din plastica animalieră din colecţiile muzeului, remarcabile prin observarea şi redarea detaliului morfologic.

calendar 2012 la Muzeul astra

Muzeul ASTRA a lansat pentru anul 2012 un Calendar bilingv, român-german, care prezintă sărbători importante ale româ-nilor şi saşilor, precum şi o mică parte din valoroasa colecţie de ceramică a muzeului. Planşe color, de o calitate grafică excepţională, completează şi aduc argumente concrete pentru întreg repertoriul tipologic, morfologic şi stilistic specific fiecărui centru de olărit, prezen-tat în filele Calendarului. Sunt prezentate 12 centre de ceramică : Sibiu – caracteristică ceramica pictată cu cornul ; Bistriţa – ceramica incizată ; Saschiz – ceramică în albastru de cobalt ; Vama ; Vinţu de Jos – ceramica habană; Nemşa – ceramica monocromă pictată

cu pensula ; Horezu – ceramica decorată cu gaiţa ;Turda – ceramică cu decor policrom pe angobă albă Drăuşeni–ceramica pictată cu pensula, Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană ; Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Oboga – ceramica renumită datorită ulcioarelor de nuntă zoomorfe şi antropomorfe.Publicul este aşteptat, începând cu luna octombrie, să achizition-eze Calendarul de la sediul muzeului (Piaţa Mică, nr. 11) şi Librăria Muzeului ASTRA (Piaţa Mică, nr.21).

Karla Roşca, muzeograf

6 7

siBiu World musiC Festival

11-13 noiembrie 2011

Evenimentul se constituie ca un festival al bucuriei şi al toleranţei între comunităţile etnice din Eu-ropa şi România, un exemplu viu a ceea ce înseamnă convieţuire, spaţiu intercultural şi interet-nic. Vor fi prezentate producții din repertoriul internațional, tradițional-folcloric, cu sonori-tate modernă. Participanții își vor face cunoscută cultura, prin viziunea artistului sec XXI, fo-losind o combinație între in-strumentele tradiționale și aparatura electronică modernă. Concertele au loc la Filarmonica de Stat Sibiu - Sala “Thalia”.

programVINERI 11 NOIEMBRIE – ora 19:00Kaulakau (Spania)The Klezmer Connection (Austria)SAMBATA 12 NOIEMBRIE – ora 19:00Karavan Familia (Ungaria)Sarakina (Polonia)

DUMINICA 13 NOIEMBRIE – ora 19:00Radu Captari (Moldova)Cornelia Tihon & Daniel Badoi (Romania)Traffic Strings – Tango Finesse (Romania)

kaulakau (Spania)Muzica pe care o interpreteaza are la bază stiluri diferite, de la folk, jazz, rock, până la muzica clasica sau experimentală... Liderul grupului, Marc Egea, spunea: „in momentul cand am creat formaţia KaulaKau, intenţia noastră nu a fost aceea de a contopi aceste stiluri muzicale, deşi acesta ar fi putut fi un punct de pornire, ci mai degrabă de a interpreta pur si simplu şi de a începe o adevarată aventură, fără a încerca să modificăm prea multe elemente”.

the klezmer connection (Austria)Formaţia “THE KLEZMER CONNECTION” propune o prelucrare nonconformistă a muzicii tradiţionale de petrecere şi nuntă a evreilor vorbitori de idiş din Europa de Est. Caracteristică pentru această formaţie este o interpretare inedită, plină de forţă şi emoţie.

karavan Familia (Ungaria)Karavan Familia este o formaţie ţigănească de world-music din Ungaria, care interpretează muzică tradiţională ţigănească cu un sound şi efecte unice de mississipi blues, flamenco, rumba şi influenţe estice.

sarakina (Polonia)Sarakina este o formaţie ceho-bulgaro-poloneză, a cărei muzică este o combinaţie de Ethnic Balkan (muzică populară balcanică) şi elemente stilistice moderne. Melodiile populare originale sunt îmbogăţite cu orchestraţii moderne, influenţe clasice şi improvizaţii jazz-istice.

radu captari (Moldova)Radu Captari este compozitor si dirijor de profesie insa, ca interpret, poate fi incadrat in categoria artistilor de exceptie. Pentru ca el interpreteaza cantand si canta in-terpretand. Muzica lui spune o poveste in care, pe nesimtite,publicul este atras, par-ticipa, sufera sau se bucura si uita pentru o ora sau doua de sine.

cornelia tihon & daniel badoi (Romania)Cornelia Tihon este un artist pe cat de spe-cial pe atat de indragit, care la doar 23 de ani interpreteaza genuri muzicale diverse (world music, classic, rock, folclor, jazz) la 23 de instrumente aerofone - de la pai la tulnic sau bucium.

traffic strings – tango Finesse (Romania)Proiectul “TRAFFIC STRINGS” a fost initiat de muzicianul Lucian Moraru si aduce ca noutate in peisajul cultural romanesc (si nu numai) o formula instrumentala care “imbina intr-o maniera adecvata, combi-natia intre o spumanta virtuozitate si o so-noritate timbrala inedita”

Motoko Hirayama și răzvan Mazilu pe scena

teatrului naţional „radu stanca“ sibiu

Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu continuă seria specta-colelor invitate în cadrul sta-giunii 2011 – 2012 printr-un eveniment caritabil ce va avea loc miercuri, 30 noiembrie, ora 19:00. Evenimentul îi va reuni pe dansatorii Motoko Hiraya-ma (Japonia) și Răzvan Mazilu (România) ce vor urca pe sce-na teatrului pentru a prezenta spectacolul „Requiem. Nu știi nimic despre mine“.

„Requiem. Nu știi nimic despre mine“ este un spectacol de dans contem-poran ce aduce la rampă povestea întâl-nirii dintre doi dansatori care ajung să se descopere unul pe celălalt. „Requiem“, partitură muzicală semnată de Karl Jen-kins, vorbeşte despre moarte, dar şi despre puterea de a renaşte. Spectacolul crează, în ultima instanţă, o punte între două lumi unice şi complexe, fiecare cu propria istorie încărcată de momente de cumpănă, dar şi

de renaşteri miraculoase. Spectacolul va avea premiera mondială la București pe data de 25 noi-em-brie și urmează să fie prezentat, de ase-menea, în Craiova, Sibiu, Cluj Napoca și Timișoara. Toate fondurile obţinute ca urmare a organizării spectacolelor vor fi direcţionate către Fondul de Asistenţă pen-tru victimele dezastrului din Japonia, de-schis de Fundaţia JTI.

„De la începutul anului, JTI a fost partener al unor evenimente care s-au dovedit a fi de răsunet nu doar pentru pub-licul iubitor de cultură din Sibiu. Am în-ceput cu Festivalul Internaţional de Teatru și am continuat cu Întâlnirile JTI, care sper că vor deveni de acum încolo un reper de tradiție și pentru Sibiu. Iar, pe 30 noiembrie ne vom afla printre sibieni cu un eveniment special pentru JTI, în calitate de companie japoneză.“, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania. Răzvan Mazilu se arată extrem de nerăbdător să revină la Sibiu, un loc în care se simte minunat, după cum a declarat în timpul repetițiilor pentru spectacol. „București e orașul în care m-am născut, în care trăiesc, în care muncesc, însă la Si-

biu am o senzație de eternă vacanță.“, mai adaugă dansatorul. Prețul unui bilet pen-tru acest spectacol variază între 30 și 50 de lei, în funcție de locul în sală. Biletele au fost puse în vânzare la Agenția Teatrală din Bvd. Nicolae Bălcescu nr. 17 și online pe eventim.ro. Motoko Hirayama, dansatoare, coregrafă şi profesor asociat al Universităţii din Tsukuba, este una din figurile marcante ale dansului şi coregrafiei din ţara ei natală, unde a câştigat premii importante. Pe plan internaţional, Motoko a creat coregrafii pentru dansatori importanţi de la American Ballet Theatre, San Francisco Ballet, Baletul Balşoi şi a colaborat cu renumitul coregraf israelian Imbal Pinto. Răzvan Mazilu este artistul care a contribuit decisiv la popu-larizarea dansului contemporan şi a teatru-lui dans în România. Cu numeroase premii, cu spectacole prezentate şi montate în con-texte internaţionale de prestigiu, Mazilu abordează cu lejeritate stiluri şi ipostaze diverse, de la regia de teatru la coregrafie, de la dans contemporan la musical, de la actorie la crearea de costume de scenă.

8 9

traffic strings

9 NOIEMBRIE

SPECTACOLLord of the Dance cu Michael Flatley Sala Transilvania,ora 20.00

13 NOIEMBRIE

CONCERT Tudor Gheorghe Casa de Cultură a Sindicatelor, ora 17.00

15 NOIEMBRIE-15 IANuARIE

EXPOZIȚIEAnimale din conti-nente în artefacte, povestiri și imagini Casa Hermes

24 NOIEMBRIE

FILMCinemateca TIFF Sibiu: ”Cealaltă Irina” Librăria Humanitas, ora 20.00

11-13 NOIEMBRIE

FESTIVAL Sibiu World MusicSala Thalia, ora 19.00

17-19 NOIEMBRIE

FESTIVALNaţional de Folclor

IOAN MACREACasa de Cultura

a Sindicatelor,ora 18.00

24 NOIEMBRIE

CONCERTTrooperVintage Pub, ora 21.00

26 NOIEMBRIE-25 DECEMBRIE

TÂRG de Crăciun Piața Mare

evenimentele lunii noiembrie

12 13

corul bach – 80 de ani în slujba muzicii

Înfiinţat în anul 1931 în cadrul parohiei evanghelice de confe-siune augustană din Sibiu, Corul Bach şi-a propus cultivarea marilor capodopere ale muzicii baroce, mai cu seamă interpre-tarea oratoriilor de J. S. Bach şi G. F. Händel. Fondatorul corului a fost Franz Xav-er Dressler (1898-1981), pe atunci cantorul Bisericii Evanghelice din Sibiu cât şi profesor de muzică la Liceul Samuel von Brukenthal. Perioada interbelică a constituit pentru viața muzicală a orașului Sibiu una din cele mai rodnice, atât prin calitatea, diversitatea ge-nurilor abordate, cât mai ales prin turneele unor ansambluri renumite din străinatate și din țară, a unor dirjori, soliști vocali sau in-strumentali, precum Richard Strauss, Nicolae Rădulescu, George Enescu, George Georges-cu, Veturia Ghibu sau Waldermar von Baus-ner. În peroada dictaturii comuniste Corul Bach a fost afiliat mai întâi Casei de Cultură “Stefan Gheorghiu” a oraşului Sibiu, iar mai târziu Filarmonicii de Stat Sibiu. Interpre-tarea capodoperelor muzicii religioase a fost mult îngreunată de autorităţile comuniste, de multe ori chiar interzisă. Cu toate acestea corul şi-a continuat activitatea, reuşind chiar în plină perioadă comunistă unele realizări deosebite precum prezentarea Missei în si-

minor de J. S.Bach. În anii de detenţie a pro-fesorului Fr. Xav. Dressler (1951-1952 muncă forţată pe canalul Dunărea-Marea Neagră iar între anii 1952-1954 deţinut politic fără con-damnare!) corul şi-a continuat activitatea în condiţii deosebit de grele. După eliberarea maestrului Dressler au urmat totuşi două decenii de activitatea prodigioasă a Coru-lui Bach, concertele având loc sub egida Fi-larmonicii sibiene în sala Teatrului de Stat Sibiu. În anul 1978, după 47 de ani de ac-tivitate, Franz Xaver Dressler a predat stafeta lui Kurt Philippi, dirijorului actual al Corului Bach. Începând cu anul 1986 Comitetul pen-tru Cultură şi Educaţie Socialistă nu a mai aprobat nicicum prezentarea oratoriilor de factură religioasă iar Corul Bach a revenit tac-it sub cupola Bisericii evanghelice, de unde plecase forţat de împrejurări în urmă cu două decenii. ”Evenimentele politice din decmb-rie 1989 au anulat îngrădirile ideologice din viaţa culturală, în schimb a urmat o emigrare masivă a etnicilor germani din Sibiu, astfel încât Corul Bach se afla în pragul desfiinţării. Fuziunea lui cu corul bisericesc al parohiei evanghelice care funcţiona concomitent cu Corul Bach, precum şi deschiderea lui pen-tru corişti de alte etnii şi confesiuni au făcut posibilă continuarea activităţii. Astăzi Corul Bach este o comunitatea multiconfesională şi multietnică în care sunt reprezentate toate vârstele şi toate categoriile sociale. Reper-toriul său se axează din nou în jurul marilor capodopere ale genului oratoric pe lângă care se pune un accent deosebit pe muzica religioasă din Transilvania. Corul Bach a real-izat trei CD-uri cu muzică religioasă din Tran-

silvania” a declarat Kurt Philippi. Unele piese au fost recent descoperite în arhivele sibiene şi redate astfel circuitului actual al muzicii bisericeşti . Un articol publicat de Le Monde și preluat de The Guardian descriu munca lui Kurt Philippi, dirijorul corului Bach din Sibiu, care readuce în actualitate compozițiile muz-icale din satele transilvănene, de acum mai bine de 300 de ani.”După dictatura comunistă, o mare parte a comunității germane din România a emigrat în Germania și sate în-tregi au rămas pustii. Am decis să strângem tot ceea ce găseam prin cântările bisericești. Nu aveam nicio idee ce comori o să desco-perim”, a povestit Philippi pentru Le Monde. Printre partiturile descoperite se numără și o puțin cunoscută adaptare după Stabat Mater a lui Pergolesi, o cantată semnată de Bach și aranjată de compozitor pentru Biserica luterană din Transilvania, dar au fost desco-perite și lucrări semnate de Johann Sartorius, Knall sau Corelli. ”Partiturile pe care le-am descoperit ne ajută să înțelegem practica muzicală a acelor perioade. Muzica era scrisă de profesorii din micile sate. Ei au compus și interpretat aceasă muzică rafinată la lumina lumânării. Nu făceau nimic revoluționar, dar aceste partituri descoperite ne arată că aces-tea erau la fel de valoroase precum muzica cultivată în vestul Europei”, a declarat pentru Le Monde și Ursula Philippi, instrumentistă, cunoscută în special pentru concertele sale de orgă. Câteva mii de manuscrise ce conțin diferite partituri, fie compuse, fie adaptate după lucrări din vestul Europei, se află acum la Arhivele Naționale din Sibiu.

12 13

57 de filme în competiţia de scurtmetraje a

Festivalului dakino

Competiţia de scurtmetraje a celei de-a 21-a ediţii a Festi-valului Internaţional de Film DaKINO, care se va desfăşura în perioada 21-26 noiembrie, aduce în faţa publicului cine-fil din Capitală 57 de scurt-metraje din 25 de ţări. Selecţia realizată de criticul de film Irina Margareta Nistor cuprinde filme ca “Growing” în regia Roxanei Bentu, “Su-perman, Spiderman sau Batman” în regia lui Tudor Giurgiu, “Grand Hotel Italia” în regia lui Rodi Cotenescu. Scurtmetrajele selecţionate concurează pentru Trofeul DaKINO 21 la categoriile “Cea mai bună regie”, “Cea mai bună imagine” şi Premiul Special al Juriului. Premiile vor fi acordate de un juriu format din Anca Damian, re-gizor, scenarist şi producător, actriţa Ana Ularu, regizorul Yacine Sersar, câştigător al DaKINO 19, precum şi al ediţiei aniversare, DaKINO 20, John Ketchum, co-fondator al “FILMINUTE” - Festivalul Internaţional de Filme de 1 minut - şi producătorul Mihai Orăşanu. Valoarea totală a premiilor ce vor fi acordate în cadrul celei de-a 21-a ediţii a DaKINO se ridică la 8.000 de euro. Pe lângă

acestea vor mai fi oferite de public, prin vot, premiul pentru “Cel mai bun scurtmetraj” şi, respectiv, “Cel mai bun documentar în cadrul secţiunii Brilliant Docs”. Cea de-a 21-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film DaKINO va avea loc în perioada 21- 26 noiembrie la Cinematografele Patria, Scala şi Noul Cinematograf al Regizorului Român (NCRR) din cadrul Muzeului Ţăranului Român. În 2010, Festivalul DaKINO și-a celebrat cei 20 ani de existență printr-o ediție specială în cadrul căreia i-a reunit la București pe câștigătorii celor 19 ediții anterioare, invitați ai Festivalului de-a lun-gul anilor, membri ai juriilor, distribuitori internaționali. In cadrul ediției de anul trecut, Trofeul DaKINO 20 a revenit fil-mului ”C’est pas grave”, în regia lui Ya-cine Sersar (Franța), desemnat prin votul publicului drept cel mai bun scurtmetraj din palmaresul de 19 ediții anterioare.

Entry-urile romanesti din cadrul Competi-tiei de Scurtmetraj:

GROWING, regia Roxana BentuCATEGORIA GREA, regia Olivia CaciuleanuZI FRUMOASA DE PRIMAVARA, regia Bogdan CiubotaruGRAND HOTEL ITALIA, regia Rodi CotenescuLOST SPRINGS 2, regia Andrei DobrescuSTRUNG LOVE, regia Victor DragomirFATA DIN TRANSILVANIA, regia Sabin DorohoiSUPERMAN, SPIDERMAN SAU BATMAN, regia Tudor Giurgiu

ADULTER, regia Peter KerekPICIOR DE PORC 3LEI/ KG, regia Stefan Marin, Rares NeaguJAFUL, regia Dan Radu MihaiPESTELE CEL MARE, regia Cristian Negoescu, Razvan TacheAJUTOR, regia Edy ObretinMOMENTE, regia Dorin Pene

Festivalul DaKINO revine anul acesta la structura sa initiala, aceea de Competitie de scurtmetraj fictiune si ani-matie, filmele selectate de catre criticul de film Irina-Margareta Nistor concurand pen-tru Trofeul DaKINO, Cea mai buna regie, Cea mai buna imagine si respectiv Premiul Spe-cial al Juriului. In plus, publicul va acorda prin vot premii pentru Cel mai bun scurtmetraj si re-spectiv Cel mai bun documentar din cadrul sectiunii Brilliant Docs.

Festivalul Internaţional de Film DaKINO este organizat de Fundaţia DaKINO, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimo-niului Naţional, al Centrului Naţional al Ci-nematografiei şi al Asociatiei FAMart.

13

„lord of the dance”: binele şi răul în dansul irlandez

În seara de 9 noiembrie 2011 celebra trupa ”Lord Of The Dance” a susținut un super spectacol la Sibiu! Așa cum i-au obișnuit pe români, dansatorii au dat totul pe scenă pentru publicul care a venit în număr foarte mare să-i vadă pe cei ce formează cea mai cunoscută trupă de dans irlan-dez din lume!Show-ul a început cu spiridușul ce dă viață personajelor, Little Spirit. Talentații dansa

tori au dat cu succes viață personajelor Sao-irse - The Irish Colleen, Don Dorcha – Lordul Întunericului, Morrighan – ispita, Erin – zeița și nu în ultimul rând, personajului principal pozitiv - Lord Of The Dance.Apetitul sibienilor pentru spectacol a ieșit la iveală de la începutul show-ului, când aplauzele necontenite i-au chemat pe scenă pe celebrii dansatori. Aceștia au fost foarte încantați să vadă ca show-ul se reinventează de fiecare dată dar totodată povestea ramâne neschimbată. Noul show benefici-aza de costume mai moderne, coregrafii noi și nu în ultimul rând, ținute ce dezvăluie o latură mai senzuală a dansatoarelor. Irlan-dezii au împletit cu succes teatrul cu dansul, uimindu-i pe sibieni cu precizia mișcărilor.

Publicul a aplaudat chiar și în timpul dan-sului, când nu se cerea neapărat o astfel de reacție. Iar surpriza serii a venit la sfârșit, când publicul spectator a cerut nu mai puțin de 4 bisuri! Turneul LORD OF THE DANCE a avut loc în perioada 5-10 Noiembrie 2011 și a trecut prin București, Iași, Brașov, Sibiu și Târgu Mureș. Turneul a fost organizat de Project Events în colaborare cu European Event Service.Michael Ryan Flatley a devenit celebru la niv-el inteernațional odată cu realizarea specta-colelor Riverdance, Lord of the Dance, Feet of Flames, șI Celtic Tiger. În 20 aprilie 2010 Michael Flatley a anunțat că va reveni pe scenă pentru turneul european ‘The Return of Michael Flatley as Lord of the Dance’. Flatley s-a născut în Chicago, din părințI ir-landezi. A început să ia lecții de dnas la 12 ani iar în 1975 a fost primul non-european care a câștigat ”All-Ireland World Cham-pionship” pentru dans irlandez. Este de asemenea pugilist amator șI flautist profe-sionist. Pentru dans Michael Flatley l-a avut drept professor pe fost Dennis Dennehy de la ”Dennehy School of Irish Dance” din Chicago, după care și-a produs singur spec-tacolele. După ce a absolvit liceul ”Brother Rice” High School, și-a deschis o școală de dans în Chicago.

Festivalul ioan Macrea. trei zile de folclor în

sibiu

Centrul Judeţean pentru Con-servarea şi Promovarea Cul-turii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, în colaborare cu Cercul Militar, Consiliul Local prin Primăria şi Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, organizează cea de-a XIII-a ediţie a Festiva-lului Naţional de Folclor Ioan Macrea, la Sibiu, în zilele de 17, 18 şi 19 noiembrie 2011. Festivalul se adresează ansam-blurilor folclorice profesioniste din ţară, specialiştilor în domeniul folclorului. În acest an, manifestarea primeşte o nouă dimensiune, prin invitarea în festival a ansamblurilor profesioniste, reprezentând minorităţi conlocuitoare în România. Fes-tivalul Ioan Macrea devine astfel singurul eveniment folcloric de tradiţie ce pune în dialog jocul românesc cu cel maghiar, sârbesc, german etc., singurul festival ce stimulează competiţia între ansambluri pro-fesioniste aparţinând unor culturi diferite.Prin festival se urmăresc conservarea şi pro-movarea elementelor autentice de cântec şi joc popular, încurajarea formării profesio-nale continue a artiştilor şi creşterea valorică

a performanţelor la nivel de profesionalism. La ediţia din 2011 a festivalului participă: Ansamblul Folcloric Naţional TRANSILVA-NIA – Baia Mare, Ansamblul Profesionist de Cântece şi Dansuri BANATUL – Timisoara, Ansamblul Artistic Profesionist DOINA GORJULUI – Târgu Jiu, Ansamblul Folcloric MARIA TĂNASE – Craiova, Ansamblul Artistic BALADELE DELTEI – Tulcea, Ansamblul Ar-tistic Profesionist MUREŞUL - Târgu Mureş, Ansamblul Artistic Profesionist CIPRIAN PO-RUMBESCU – Suceava, Ansamblul Folcloric Profesionist CINDRELUL – JUNII SIBIULUI – SIBIU, Veteranii Junii Sibiului şi Ceata Junilor.Festivalul Naţional de Folclor Ioan Macrea este marcă înregistrată.

program:

17 noiembrie 2011, ora 18.00

• Spectacol de folclor cu ANSAM-BLUL FOLCLORIC PROFESIONIST „CIN-DRELUL - JUNII SIBIULUI” şi soliştii: Nelu Albu, Viorica Telcean, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Daniel Rosalim, Adrian Neamţu; ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST CIP-RIAN PORUMBESCU – Suceava şi soliştii Laura Lavric, Sorin Filip, Rodica Andronic, George Finiş, Lucica Păltineanu, Leonard Zamă, Ionuţ Ţanţa, Adrian Semeniuc, Con-stantin Pascal, Dan Decebal Chitic; ANSAM-BLUL ARTISTIC PROFESIONIST DOINA GOR-JULUI – Târgu Jiu În recital: ANSAMBLUL

VETERANII JUNII SIBIULUI şi soliştii: Veta Biriş, Maria Butaciu, Gheorghe Turda.

18 noiembrie 2011, ora 18.00

• Spectacol de folclor cu ANSAMB-LUL FOLCLORIC NAŢIONAL TRANSILVANIA – Baia Mare şi soliştii: Ileana Bumbăr, Dumitru Dobrican, Anuţa Iuga; ANSAMBLUL ARTISTIC BALADELE DELTEI – Tulcea şi soliştii George-ta Nichifor, Elena Plătică, Costel Atanasof; ANSAMBLUL FOLCLORIC MARIA TĂNASE – Craiova. În recital: Petrică Moise şi Virtuoşii Banatului.

19 noiembrie 2011, ora 18.00

• Spectacol de folclor cu ANSAM-BLUL FOLCLORIC PROFESIONIST „CINDRE-LUL - JUNII SIBIULUI” şi soliştii Nelu Albu, Viorica Telcean, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Daniel Rosalim; ANSAMBLUL ARTIS-TIC PROFESIONIST MUREŞUL - Târgu Mureş şi soliştii; ANSAMBLUL PROFESIONIST DE CÂNTECE ŞI DANSURI BANATUL – Timişoara. În recital: Mariana Anghel, Nineta Popa, Ni-coleta Voica, Matilda Pascal Cojocăriţa, Cris-tina Turcu Preda.

foto: ovidiu sopa

14 15

z32-Marele câştigător la astra Film Festival

2011

Marele Premiu Astra Film Fes-tival 2011, oferit de Institutul Cultural Român, i-a revenit fil-mului Z32 (Franţa-Israel, 2008), în regia lui Avi Mograbi. În acest documentar, un fost soldat israe-lian, depune mărturie în faţa ca-merei, dar cu chipul ascuns, de-spre operaţiunea de represalii la care a participat şi s-a soldat cu uciderea a doi poliţişti palestinie-ni. Juriul internaţional şi-a motivat decizia observând că Z32 este „un film care tratează întrebări funda-mentale privind capacitatea de cruzime şi violenţă a indivizilor, precum şi căutarea înţelegerii”.

Premiul Astra Film pentru competiţia studenţească, oferit de Sony, a fost obţinut de scurtmetrajul În nici un caz negru (Anything But Black -Lituania-Marea Britanie, 2009), regizat de Ausra Linkev-iciute. Filmul a impresionat juriul prin „abordare inedită a modei vestimentare”. Premiul pentru cel mai bun documentar al aceleiaşi secţiuni, oferit de Centrul Naţional

al Cinematografiei, i-a revenit lui Berlinska-ya Fuga (Ungaria, 2009), scurtmetraj semnat de Denes Nagy, la care juriul a apreciat „forţa poetică şi revelatoare a imaginilor”. De ase-menea, scurtmetrajul documentar Femei pe pânză (Women on Canvas, România, 2009) al regizoarei basarabence Otilia Babără a primit o menţiune din partea juriului.În competiţia internaţională, Premiul „Sibiu-Hermannstadt”, oferit de Primăria Sibiu, a fost acordat filmului Poveşti din fundături uitate (Songs from the Nickel, SUA-Germania, 2010) de Alina Skrzeszews-ka. Juriul şi-a motivat astfel decizia: „Este un film făcut cu sinceritate şi cu suflet, care reuşeşte să înfăţişeze o comunitate pe cât de diversă, pe atât de puţin cunoscută”. Premiul pentru cel mai bun documentar al aceleiaşi secţiuni internaţionale, oferit de HBO, a fost câştigat de Te-am filmat, dra-gostea mea (I Shot my Love, Israel, 2010) de Tomer Heymann. Motivaţia juriului a fost: „Adoptând un punct de vedere foarte personal, prin transformarea camerei în personaj, filmul plasează spectatorul în centrul unui foc încrucişat al privirilor.” .Premiul Astra Film pentru competiţia românească, acordat de Kodak, a fost adjude-cat de Păcătoasa Teodora (Teodora, pêcher-esse, Franţa-România, 2011), documentar regizat de Anca Hirte. Filmul a impresionat juriul prin conferirea „unui sentiment de în-credere umană profundă şi împărtăşită în-tr-o realitate ascunsă şi intimă, dominată de autoritatea masculină” şi pentru că a oferit „audienţei spaţiul şi libertatea intelectuală

de a rezolva dilemele spirituale interioare ale unei călugăriţe”. Premiul pentru cel mai bun documentar al competiţiei autohtone, oferit de Televiziunea Română, i-a reve-nit filmului Crulic – Drumul spre dincolo (România-Polonia, 2011) de Anca Damian. Juriul a observat că „originalitatea acestui film se bazează pe amestecul între mate-rialul documentar şi animaţia consistentă, reconstituire, montaj şi dramaturgie.” Pre-miul Astra Film pentru documentar româ-nesc, oferit de revista „Formula AS”, a fost obţinut de către filmul Pe cărări neum-blate (Off the Beaten Track, România-Ir-landa, 2011), în regia lui de Dieter Auner.Premiul pentru cel mai bun documentar produs în Europa de Est, oferit de Primăria oraşului Deventer din Olanda, a revenit producţiei Sat fără femei (Village without Women, Croaţia-Franţa, 2010) de Srdjan Sarenac. Juriul a apreciat că, în acest film, „o chestiune foarte serioasă a fost abordată cu un umor excelent, tact şi căldură.” Premiul pentru cel mai bun documentar al secţiunii Europa, oferit de Fundaţia Raţiu, a revenit filmului Check Check Poto (Franţa, 2010) de Julia Varga, care i-a impresionat pe membrii juriului prin prospeţimea abordării sale.Noul Premiu de Excelenţă pentru regizori femei care luptă pentru viitorul planetei, oferit de revista „The One” şi înmânat de vedeta de televiziune Andreea Esca, a ajuns la actriţa, regizoarea şi activista britanică Tracy Worcester.

sibiul redescoperă valorile dansului

Teatrul de Balet din Sibiu a propus o deschidere de sta-giune care îl plasează în sfera modernismului, invitând cre-atori cu o valoare coregrafică confirmată. Evoluând pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, compania a pr-ezentat în miez de octombrie un specta-col coupé, compus din City Beat – libretul, regia şi coregrafia Pavel Rotaru – şi Man-darinul miraculos, în coregrafia maestru-lui Oleg Danovski. Astfel, începutul sta-giunii acestui teatru tânăr, înfiinţat în anul 2008, a stat sub patronajul a două mari nume ale baletului românesc: regretatul Oleg Danovski şi fostul prim-balerin al Operei Române din Bucureşti Pavel Rotaru. Bun cunoscător al tinerei com-panii transilvane, al cărei maestru de balet este din stagiunea trecută, Pavel Rotaru repune în scenă, în prima parte, o lucrare a sa din 1994, creată în America pentru propria-i companie International Ballet Rotaru, facându-i pe dansatorii sibieni să vibreze pe ritmuri americane. City Beat aduce în faţa publicului momente coregra-fice dinamice sau lirice, în care sunt impli-cate toate resursele companiei. Un spec-tacol de virtuozitate şi energie explozivă,

care ilustrează potenţialul artistic modern al dansatorilor. Efervescenţa vizuală şi sonoră specifică oraşului se regăsesc în plasarea în scenă a unei motociclete sau în colajul muzical din piese ale formaţiei Art of Noise, unde sunt înglobate şi sunete cita-dine. Într-o succesiune de tablouri, lucrarea dezvăluie agitaţia urbană, transfigurată în paşi de dans modern, de jazz sau dans clasic, sub lumini viu colorate. Solişitii Adela Sterp-Crăciun şi Bogdan Plopeanu îşi dovedesc disponibilităţile fizice şi artistice şi spre zona contemporană, deşi s-au consacrat pe scena de la Sibiu în roluri clasice, precum cele din Giselle sau Paquita. Ansamblul este invitat să intre în ritm, re-flectând spiritul dinamicii cotidiene într-o suită de scene ce reflectă activităţi sportive, cursuri de tango, relaţii de prietenie sau de gaşcă de cartier. Sunt ilustrate de asemenea o repetiţie a unui pas de deux clasic, un mo-ment (parodic?) după Moartea lebedei în travesti, un dans tribal, toate înglobate într-un melanj aparţinând mai multor straturi de cultură, de la cea a străzii la cea a elitelor şi de la primitiv la modern. Din punct de vedere coregrafic, Pavel Rotaru se slujeşte de limbajele specifice dansului modern dar şi celui clasic, fetele evouând în pointes.Alegerea baletului Mandarinul mi-raculos aduce în discuţie valorificarea pa-trimoniului creaţiei coregrafice româneşti, aspect important dar neglijat de alte teatre din ţară. În perioada comunistă, Mandarinul miraculos a stârnit o serie de controverse şi a fost cenzurat – să fi fost de vină libretul

şi coregrafia? Desigur, având în vedere tema, care evidenţiază puterea instinctu-lui sexual al Mandarinului, ce nu putea fi stăvilit decât în urma satisfacerii lui. În plus, partitura Fetei a reprezentat în epocă motivul unei controverse specifice unei moralităţii ipocrite, ascunse în spatele unei false pudori. De sorginte neoclasică, bale-tul suprinde prin valorificarea pantomimei adesea groteşti a celor trei vagabonzi, interesaţi de câştigul facil obţinut de pe urma vânzătoarei de plăceri, cât şi prin ges-tica mecanică şi rigidă a Mandarinului, care fac din el o figură stranie. În transpunerea Corinei Dumitrescu, etalând o plasticitate corporală de o senzualitate nedisimulată, Fata este liantul şi împlinirea dorinţelor personajelor masculine. Experienţa sa consistentă, atât în baletul clasic cât şi în cel modern sau contemporan, o ajută pe Corina Dumitrescu să creeze un personaj feminin desprins din piesele de cabaret, emanând o senzualitate a tavernei: o victimă a sorţii şi a conjuncturii. Interpretarea tuturor perso-najelor urmăreşte viziunea regizorală a lui Oleg Danovski, repusă în scenă cu acordul lui Oleg Danovski jr., asistat de maestra de balet Stela Cocârlea. Sub bagheta celor doi „ambasadori”, Mandarinul miraculos emană parfumul contextului artistic în care a fost creat acest spectacol de un dramatism atât de actual, valorizând libretul lui Menyhért Lengyel şi muzica lui Bela Bartok.

linda peşchir

16 17

foto: laurenȚiu străuȚ

proclos Elemente de Teologie Ed. Herald

oana popescuCiobit. Interviuri cu Maia Morgenstern

Ed. Rao

elizabeth GilbertRăzboiul homarilor

Ed. Humanitas

suzanne collinsJocurile Foamei

Ed. Nemira

Proclos a fost fara indoiala unul dintre cei mai mari filo-zofi cunoscuti vreodata. Au-toritatea sa era dominanta chiar si atunci cand traia. In toate epocile care i-au urmat, acesta a exercitat, atat direct cat si indirect, o influenta foarte puternica prin scrierile sale, mai ales prin Elemente de teologie, care erau citite in cele mai multe cercuri, in original sau in traduceri. Liber de Causis, care a fost com-pilata aproape textual dupa Elemente de teologie, a fost una dintre cele mai renumite si mai larg raspandite carti ale Evului Mediu, si sursa a nenu-marate conceptii ale gandito-rilor medievali, atat crestini cat si arabi. A fost atribuita lui Aristotel, fiind cunoscuta sub nume diferite, precum Liber de essentia purae bonitatis, De causis causarum, De In-telligentiis, De Esse etc. Noi nu am putea cunoaste cu ad-evarat filozofia secolului al X-lea, daca nu am analiza Liber de Causis si Fons Vitae. Renan credea ca Liber de Causis sta la originea intregii filozofii scolastice..

Lucrarea de faţă are un car-acter special: este mai mult decât o suită de interviuri cu o mare artistă, mai mult decât amintiri sau dezvăluiri despre Viaţă şi Scenă sau... atitudinile şi convingerile unui om serios, inteligent şi interesat de probleme so-ciale, civice... este mai mult decât o şuetă! În realitate, este toate astea la un loc, căci Maia Morgenstern este un gânditor, este un om co-municativ, pasionat, sensibil, avid de cunoaştere... un om vesel... O femeie, o mamă şi o actriţă distinsă, iubindu-şi et-nia - iudaică -, dar respectând şi fiind profund ataşată de el-ementul românesc. În carte, Maia Morgenstern vorbeşte despre colegii de scenă şi film, despre regizori, despre spectacole şi repetiţii, despre lecturi interesante, apariţii TV, concerte, turnee...

Două mici insule aflate în apropiere de coasta statului Maine îşi dispută de generaţii întregi teritoriul de pescuit. Cum „homarii nu cunosc hotare, nici pescarii de ho-mari nu le cunosc“: se ceartă pentru fiecare bucăţică de mare, se spionează, îşi încâl-cesc unii altora năvoadele, fură capturile importante de homari ale celor mai destoini-ci. Aşa că, din când în când, iz-bucnesc adevărate războaie ale homarilor. Ruth Thomas, fiica unuia dintre cei mai aprigi pescari, venită acasă după ce a terminat liceul pe continent, e hotărâtă să îmbrăţişeze meseria aspră a tatălui ei. Inteligentă, ironică şi deloc romantică, încearcă să se reintegreze în comuni-tatea dură a oamenilor de pe insulă şi asistă la luptele ne-miloase dintre ei. Dragostea neaşteptată pentru Owney Wishnell, aflat în tabăra opusă, complică lucrurile, dar aduce totodată o soluţie paradoxală neînţelegerilor din trecut şi o transformă pe Ruth într-o adevărată eroină.

Bestseller international pub-licat in 32 de tari. In curs de ecranizare! Ai putea supravi-etui in salbaticie, de unul sin-gur, cand toti cei din jur fac tot ce pot ca sa nu apuci diminea-ta urmatoare? Intr-un viitor postapocaliptic, peste ruin-ele unui continent cunoscut odata ca America de Nord se intinde natiunea Panem. Ca simbol al puterii Capitoliului asupra celor douasprezece districte conduse cu o mana de fier, in fiecare an este or-ganizat un concurs sadic si sangeros – Jocurile Foamei. Douazeci si patru de ado-lescenti sunt rapiti de langa familiile lor si aruncati in lupta pe viata si pe moarte, televizata in direct si urma-rita cu frenezie. Doar unul dintre ei se va intoarce acasa faimos, bogat si... viu. Cine va castiga cursa nebuna pentru supravietuire?Suzanne Col-lins (n.1964) scrie in princi-pal pentru publicul tanar si pentru adolescenti. Autoarea a fost remarcata pentru talen-tul sau literar inca din perioa-da in care si-a adus contribu-tia la realizarea unor emisuni de televiziune de succes.

Trimite un mail cu menţiunea “pentru concurs HERALD” până la data de 31 noiembrie 2011 la adresa contact@profilcultural.ro şi numiți

două apariții noi (2011) publicate de Editura Herald

Prin tragere la sorţi vom oferi 2 titluri apărute la editura

Herald.

ConCurs