Noi

8
NOI Evgheni Zamiatin Evgheni Zamiatin a fost un scriitor de origine rusă, rămas în conștiința posterității mai ales prin romanul Noi. Acesta din urmă oferă o relatare a unui viitor distopic și a influențat romanul 1984 al lui Orwell. Zamiatin s-a născut la data de 20 ianuarie 1884 în orașul Lebedian, în familia unui preot și a studiat ingineria navală la Sankt Petersburg. În perioada studenției a luat parte la răscoala din 1905-1907, fiind un membru al adunărilor studențești de la Institutul politehnic. El pleacă în Anglia, unde are posibilitatea de a se elibera de tulburările din societatea rusă, mai ales că scrierile sale erau din ce în ce mai critice la adresa regimului. Această atitudine face ca el să nu mai fie agreat de noul regim. În cele din urmă, cărțile lui au fost interzise, iar lui nu i s- a mai permis să publice. Pe lângă romanul Noi, scris în anul 1920 și publicat în Statele Unite, Zamiatin s-a făcut remarcat în sfera literară și printr-o serie de povestiri sub formă de basm, pe post de satire ale Uniunii Sovietice. Scriitorul își petrece ultimii ani din viață alături de soția sa, la Paris, unde a decedat în anul 1937 din cauza unui infarct. În prezenta lucrare ne propunem să analizăm romanul de factură fantastică și de anticipație socială, Noi, punctând 1

description

Comentariu NOI de Evgheni Zamiatin

Transcript of Noi

NOIEvgheni Zamiatin

Evgheni Zamiatin a fost un scriitor de origine rus, rmas n contiina posteritii mai ales prin romanul Noi. Acesta din urm ofer o relatare a unui viitor distopic i a influenat romanul 1984 al lui Orwell. Zamiatin s-a nscut la data de 20 ianuarie 1884 n oraul Lebedian, n familia unui preot i a studiat ingineria naval la Sankt Petersburg. n perioada studeniei a luat parte la rscoala din 1905-1907, fiind un membru al adunrilor studeneti de la Institutul politehnic. El pleac n Anglia, unde are posibilitatea de a se elibera de tulburrile din societatea rus, mai ales c scrierile sale erau din ce n ce mai critice la adresa regimului. Aceast atitudine face ca el s nu mai fie agreat de noul regim. n cele din urm, crile lui au fost interzise, iar lui nu i s-a mai permis s publice. Pe lng romanul Noi, scris n anul 1920 i publicat n Statele Unite, Zamiatin s-a fcut remarcat n sfera literar i printr-o serie de povestiri sub form de basm, pe post de satire ale Uniunii Sovietice. Scriitorul i petrece ultimii ani din via alturi de soia sa, la Paris, unde a decedat n anul 1937 din cauza unui infarct.n prezenta lucrare ne propunem s analizm romanul de factur fantastic i de anticipaie social, Noi, punctnd principalele aspecte care particularizeaz universul ilustrat de Zamiatin.Aciunea romanului se petrece n viitor, n Statul Unic. Opera este structurat sub forma a patruzeci de intrri, care echivaleaz cu patruzeci de zile. Autorul contureaz prin intermediul personajului-narator o lume n care regimul totalitar este dus la extrem. Naraiunea se realizeaz la persoana nti i este constituit sub forma unui jurnal al personajului principal, D-503, prin care intenioneaz s-i informeze pe locuitorii altor state de frumuseile lumii n care triete el, viaa de o perfeciune matematic a Statului Unic.D-503 este un inginer aerospaial, constructorul INTEGRALULUI, o nav spaial care urmeaz s supun ntregul univers Statului Unic. D-503 face nite nsemnri cu scopul s slveasc aceast construcie mrea a umanitii, pentru c aa li se cere cetenilor s scrie tratate care s preamreasc, apoi prin intermediul rachetelor s fie rspndite ca material propagandistic tuturor celorlalte civilizaii ntlnite.Societatea n care triete el este una perfect, regularizat, iar n opinia lui, nimic nu este mai aproape de perfeciune dect vieuirea n aceast ordine absolut.Dei cartea ncepe ca un jurnal despre finalizarea construciei navei cosmice i despre glorificarea Statului Unic, se poate observa trecerea la un alt subiect, n momentul n care D-503 o ntlnete pe I-330. Aceasta este o femeie atrgtoare, se mbrac n hainele vechi, bea tot felul de buturi colorate, fumeaz i este dispus la tot pasul s ncalce normele. Ei i place s cnte la vioar, ns este o muzic enervant n comparaie cu sunetele matematizate care au luat locul vechilor cntece. I-330 reprezint, n esen, tot ceea ce ceilali locuitori ai oraului considerai normali condamn. Cu toate acestea, D-503 se ndrgostete de ea. I-330 este partizan a gruprii MEFI, care comploteaz pentru rsturnarea conducerii, iar femeia vrea s-l scoat pe D-503 din lumea atrocitilor n care triete. Brbatul se mpotrivete sentimentelor sale, tiind c dragostea nu are ce cuta n aceast lume a ordinii desvrite, ea conducnd spre ru. Remarcm c pentru personaje normalitatea este periculoas. Mai mult, femeia l duce dincolo de Zidul Verde, unde se afl o cas veche, pzit de o btrn, care fi asociat cu baba Iaga din spaiul rus. Casa se remarc prin faptul c este singura cldire opac a Statului Unic, excepie fcnd ferestrele, cci n acest ora, toate casele au perei transpareni. n Casa Veche sunt pstrate obiecte cu valoare istoric. Pereii sunt vopsii albastru-nchis, iar crile din interior sunt vechi, avnd coperte roii, verzi, portocalii, candelabre galbene i statuia lui Buddha. D-503, individ raional, i descoper afectivitatea treptat i crede c e bolnav. El ncepe s viseze noaptea i este foarte tulburat deoarece visele sunt iraionale, fiind considerate un simptom al bolilor mentale. De asemenea, este tentat s se autodenune. El merge chiar i la doctor, iar acesta i pune urmtorul diagnostic Avei o zi proast! Se pare c vi s-a format un suflet! D-503 privete critic statul i caut un spaiu compensatoriu, un refugiu reprezentat de Casa Veche. Dintr-un personaj asculttor, care propag legile statului, el se transform ntr-un rebel, dispus s fac orice pentru a se afla n preajma lui I-330. nainte de a o cunoate pe I-330, D-503 a avut relaii intime cu o alt femeie, O-9O, care insist s o lase nsrcinat pentru c i dorete foarte mult s aib un copil cu el. Iat c dragostea matern este mai puternic dect statul i femeia are curajul de a-i cere lui D-503 s i fac un copil, n ciuda tuturor riscurilor care o amenin. La final, I-330 este sacrificat pentru c gruparea nu i ndeplinete misiunea. O-90 este salvat. Ea fuge, urmnd s i creasc n libertate copilul. D-503 merge la Biroul Pzitorilor i povestete tot ce a trit, cum a cutat s se mint pe el nsui, dar i tot ceea ce tie despre dumanii fericirii. El este supus Marii Operaii, similare unei lobotomii, dndu-se ordin s se aplice ntregii populaii a Statului Unic. D-503 este recuperat n final i datorit faptului c el este constructorul Integralului. Dac ar fi fost un personaj oarecare, poate nu ar fi fost salvat. Dup operaie, D-503 asist cu senintate la execuia lui I-330. El i-a evacuat dimensiunea subiectivitii i a afectivitii. Ea este sacrificat, iar moartea ei este una ritualic ea este bgat sub un clopot de sticl, rmnnd fr aer. Haosul trebuie s dispar pentru a se instaura ordinea, iar acest lucru reiese i din afirmaia Sunt convins c vom nvinge. Pentru c raiunea trebuie s nving. Revoluia care ncepuse este strivit de Statul Unic i totul revine la normal. n plus, se construiete un nou zid.O tem major a romanului este societatea distopic. Statul Unic este organizat dup o structur dual Binefctorul i noi. El exercit un control absolut asupra oamenilor, impunndu-se n toate aspectele vieii, att cele sociale, ct i cele private. Oamenii nu au nume, ele sunt nlocuite de numere nsoite de o consoan dac sunt brbai sau de o vocal dac sunt femei. Fiecare moment al existenei lor este stabilit de Tablele Orare, care le programeaz orele de somn, dar i cele cincizeci de micri de masticaie a hranei sintetice. Chiar personajul-narator mrturisete Nu-mi pot nchipui o via care s nu fie reglementat de cifrele Tablelor noastre. Toi dorm i se trezesc n acelai timp, iar munca ncepe i se termin pentru toi la aceeai or. n fiecare diminea la aceeai or, n acelai minut, noi, milioanele, ca o singur fiin, ne ncepem munca, i tot aa, ca o singur fiin, o ntrerupem. Ei beneficiaz de Orele Personale de dou ori pe zi, de la 1600 la 1700 i de la 2100 la 2200. n general, primul interval este destinat plimbrilor pe strzi, n grupuri de cte patru, btnd cu entuziasm pasul n caden, unde se aude marul Statului Unic, iar al doilea pentru ntreinerea relaiilor sexuale cu numerele cu care eti nregistrat, ns pentru aceasta este nevoie de obinerea unui cupon roz.Observm c viaa numerelor respect anumite standarde, este despiritualizat, strict utilitarist i cronometrat pn la cele mai mici detalii. Personajul-narator mrturisete Nu-mi pot nchipui un ora care s nu fie mbrcat ntr-un Zid Verde, nu-mi pot nchipui o via care s nu poarte vemintele cifrice ale Tablelor Orare. Vai, de ce nu sunt poet, ca s v pot cnta cum se cuvine, pe voi, o, Table Orare, pe voi, inima i pulsul Statului Unic. Numerele poart unife albastre, cu ecusoane de aur n piept, pe care st scris numrul statal al fiecruia. n aceast via nu exist eu, ci doar colectivul noi. Nici conceptul de familie nu exist. Relaiile intime nu sunt bazate pe sentimentul de dragoste, ci pe numrul de hormoni din snge. Dragostea a fost organizat, matematizat. Fiecare numr are dreptul la oricare alt numr ca la un produs sexual. Mai mult, instituia cstoriei nu exist. Copiii se fac doar cu acordul Binefctorului i nu sunt crescui de prinii lor. Ei primesc n coal tiina Statului Unic care nu greete niciodat.Locuinele numerelor au perei de sticl pentru a nu putea exista secrete. Storurile sunt coborte numai n zilele sexuale, timp de o or. Din acest univers dispare i conceptul de proprietate. Nimic nu este al meu totul este al nostru. Gardienii vegheaz tot timpul pentru a nu exista nereguli n sistem. Astfel, ntre zidurile noastre transparente, esute parc dintr-un vzduh strlucitor, trim ntotdeauna la vedere, scldai n lumin. Nu avem ce ascunde unii de alii. n plus, asta uureaz munca grea i nltoare a pzitorilor. Tema supravegherii este interiorizat. Avem de-a face cu o supraveghere demonic, innd cont de faptul c oamenii locuiesc n cldiri transparente. Dac vreun numr este vinovat de ceva, el este preluat de Secia Operaiuni, trecut prin torturile Clopotului i n cele din urm este dizolvat de Maina Binefctorului.n acest roman i arta este prezentat dintr-o alt perspectiv. Literatura i arta nu mai sunt vzute ca o expresie a imaginaiei artistice, ci au devenit instrumente de propagand Acum poezia e o slujb statal, o utilitate. Gazeta Statului Unic este cea care propovduiete fericirea suprem.Religia este i ea anulat, deoarece nsui Statul Unic este religia. Binefctorul este ales n fiecare an de Ziua Unanimitii care nseamn pentru aceast societate cam ce nsemna pentru antici Patele. n aceast zi i se dau Binefctorului cheile bastionului de neclintit al fericirii noastre.Remarcm c starea care caracterizeaz numerele este una de imobilitate, izolare, autosuficien, deoarece ele triesc ntr-o deplin necunoatere a ceea ce se petrece n afara oraului, dincolo de grania reprezentat de Zidul Verde.Opera lui Zamiatin nu atrage numai prin tema abordat, ci i prin faptul c povestea de dragoste ilustrat nu are un final fericit. De asemenea, alegerea autorului de a-i atribui vocea narativ unui om din interior. Chiar i Zamiatin a fost un om din interior, care a adus critici la adresa totalitarismului. Dei poate ne-am fi ateptat ca personajul D-503 s fie deranjat c este urmrit de securitate, dimpotriv, el este fericit, ba mai mult, i compar pe securiti cu ngerii din vechime, pentru c vegheaz asupra lui ca s nu cad n pcat. El este entuziasmat de regimul care i impune regulile de existen. Dac pentru comuniti capitalismul era ru, la Zamiatin popoarele extraterestre urmeaz s fie subordonate jugului binefctor al raiunii, rzboiul are datoria de a le sili s fie fericite, iar execuiile, care sunt nfptuite ntotdeauna n mod public, devin Srbtoarea Justiiei.n ceea ce privete literele alese pentru a oferi identitate personajelor, acestea nu sunt ntmpltoare D poate fi Adam, iar I poate fi asociat cu Eva sau arpele pentru c este ispititoare i sugereaz decderea. De asemenea, rolul arpelui este jucat i de doctorul care este i coordonatorul gruprii MEFI.n concluzie, romanul lui Zamiatin ne ofer perspectiva unei viei supuse n ntregime regimului totalitar, o via n care admiraia pentru ordinea instaurat depete limitele normalului i n care monitorizarea permanent este vzut drept trstura cea mai important a unei civilizaii evoluate. Noi este o oper complex, care poate fi abordat din mai multe puncte de vedere, acordndu-i-se interpretri multiple roman politic, social, istoric sau tiinific. 5