GRIGORAS GEORGIANA

ITA I

PRACTICA DE SPECIALITATE

Recenzie de carte

Aparuta in anul 2007 la Paris, si un an mai tarziu in varianta romaneasca, cartea

Noaptea sexuala a lui Pascal Quignard, aduna povesti si reprezentari plastice inedite, capabile

sa poarte cititorul intr-o calatorie in universul nocturn al intimitatii umane.

Cartea investigheaza mitologia aflata in centrul numeroaselor culturi din trecut si

prezent, o mitologie care stabileste tabu-ul, si relateaza momentul initial al aparitiei

universului si al omului. De la fantasmele omului din paleolitic pana la fanteziile

contemporanilor, autorul parcurge cu multa atentie momentele de neliniste si profunda

tristete dar si de bucurie de a trai a individului uman.

Noaptea sexuala este o carte mare care se prezinta ca o obsesie, o obsesie in cautarea

imaginii lipsa, asa cum insasi autorul ei o afirma ”nu am fost acolo in noaptea zamislirii

mele”. Aceasta imagine este originea, asa cum apare in “Cuvant inainte”. În incercarea de a

exprima inexprimabilul, Pascal Quignard zugraveste problema nopții, văzuta ca o cunoaștere

negativă, și urmărește punctul inițial de creare al omului. Ceea ce reiese este un sentiment de

uimire. Noi ca cititori suntem copilul cu opaitul in mana ce priveste fascinat la imperecherea

parintilor, asemenea lui Ascaniu (copilul din gravura lui Jacques-Joseph Coin) in fata acestei

carti cu paginile negre ca intunericul, in care se zugravesc pe fiecare pagina scene erotice si

litere albicioase.

Autorul pleaca de la imagine prentru a ilustra in cuvinte inimaginabilul. El incepe prin

a definii trei nopti: noaptea uterina, noaptea terestra, noaptea infernala, urmand noaptea

inainte de Big Bang ((vezi capitolul A patra noapte). Aparent filosofic, Quignard ramane un

literar, care ilustreaza noaptea sexuala ce devine una originara. Alaturi de cele 200 de

ilustratii, care fac parte din colectia personala a autorului, el afirma intr-un interviu la ArtPres:

“Timp de peste o suta de ani, de la Drei Abhanlenfer zursexualtheori, nu stiu de nici o carte

care sa reuneasca scenele primitive si moderne. Am vrut sa fac colectia mea de imagini

indecent.”

Pascal Quignard iubeste povestiile mitologice de la cea greaca, crestina pana la cea

pagana. Regina Didona ce afirma trairea unor vestiigii de demult, dupa ce isi contempla

iubitul; fiicele lui Lot ce isi imbata tatal pentru ai fura samanta; fii lui Noe rusinati ce acopera

sexul erect al tatalui; un Iisus ce ii porunceste Mariei Magdalena: „Nu ma atinge!”; Hefaitos

ce surprinde imbratisarea dintre Afrodita si Ares; Diana ce il pedepseste pe Acteon, martor al

goliciunii ei, preschimbandu-l in cerb; Psyche ce isi pierde iubitul, pe Eros indreptand lampa

sa ii afle chipul; Leandru ce isi afla sfarsitul in adancimile marii. Alaturi de mitologie, sunt

reproducerile picturilor ce vin pentru a da veridicitate misterului marturisit de autor. Este o

cautare continuua ce nu isi afla misterul , o cautare umana: „in noi, faptul nasterii este poarta

pe veci inchisa”. Autorul aminteste de gravura lui Mellan (vezi capitolul O scena

frantuzeasca) , unde un prunc se intoarce in patru labe si priveste vulva din care a fost

zamislit, defineste timpul ca imposibila intoarcere, intoarcere la prima lume.

Într-o serie de capitole scurte, cum ar fi un mini-dicționar, Quignard revizitează marile

mituri și teme de melancolie, de puritism. Se simte o influenta freudiana, atunci cand copilul

intra in camera parintilor in timpul impreunarii, avand o gelozie violenta: “nu eram una cu

mama mea in timpul cand m-a zamislit”( faza falica la freud). Alte influente se gasesc in

capitolul (somnul si visele), si in capitolul Saturn, unde fiul isi omoara tatal pentru a-si poseda

mama. Este mentionata si teama de castrare (care este cea de-a doua faza a evolutiei

fenomenului Oedip): “…excitatia uita de tata si mama, de dorinte si fantasme. Atunci

angajandu-se intr-o cu totul alta lupta, o lupta mult mai veche, originar sexual, erectia isi

incordeaza toate fortele impotriva castrarii care se anunta in detumescenta placerii sau in

devorarea celui care o daruieste”.

Toate aceste scurte povestiri se impletesc cu imagini picante din arta japoneza, cu

picturi ale lui Rustin, Tittian, Coreggio, Goya, picturi rupestre, Rubens, rezultatul fiind un

albumul cu o literatura inedita si destul de surprinzatoare.