ÎNMORMÂNT RILE CULTURII ŽUTO BRDO-GÂRLA MARE · 2015. 4. 17. · 1Contribuia de fa reprezint o...

European Archaeology - online

Ion MOTZOI-CHICIDEANU

ÎNMORMÂNT RILE

CULTURII ŽUTO BRDO-GÂRLA MARE

Extras

March, 2009

http://www.archaeology.ro/imc_gm.pdf

European Archaeology - online March, 2009

Contribu�ia de fa�� reprezint� o parte a unei lucr�rii, I. Motzoi-Chicideanu, Obiceiuri funerare în1

epoca bronzului la Dun�rea Mijlocie �i Inferioar�, aflat� sub tipar.

Monica �andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare. Contribu�ii la cunoa�terea epocii2

bronzului la Dun�rea Mijlocie �i Inferioar�, Cluj, 2003 (Mai departe �andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare...).

S. Morintz, Contribu�ii arheologice la istoria tracilor timpurii I. Epoca bronzului în spa�iul carpato-3

balcanic, Bucure�ti 1978, p. 37 �i mai ales nota 92, unde se discut� despre “complexul Ostrovu Corbului” cumateriale Vatina târzie, Dubovac �i Verbicioara III, considerat anterior culturii Gârla Mare. Ulterior s-a v�zut c�de fapt este vorba de un amestec de materiale, între care nu lipsesc �i fragmente de vase Maðarovce, g�site înumplutura unui canal modern, deci în pozi�ie secundar�, cf. B. Hänsel, P. Roman, PZ 58.2, 1984, 187-229.

I. Motzoi-Chicideanu, Oltenia StCom, 15, 2004, p. 3-12.4

M. �andor-Chicideanu, în vol. C. Kacsó (Hrsg.), Bronzezeitliche Kulturerscheinungen im5

karpatischen Raum. Die beziehungen zu den benachbarten Gebieten, Ehrensymposium für Alexandru Vulpezum 70. Geburstag, Baia Mare, 2003, p. 413-428; G. Trnka, în acela�i volum, p. 483-486.

B. Hänsel, P. Roman, op.cit.6

�andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare..., p. 209-213 �i listele cu date radiocarbon la p.7

235-350.

Pentru încadrarea cronologic� absolut� a perioadei Reinecke BzA, pe baza datelor radiocarbon vezi R.8

Krause, în K. Randsborg (ed.), Absolute chronology. Archaeological Europe 2500-500 BC, ActaArchaeologica 67, 1996/Acta Archaeologica Supplementa 1, 1996, p. 73-80; K. Rassman, în acela�i volum, p.199-209; J. Müller, în vol. J. Bátora, J. Peška (Hrsg.), Aktuelle Probleme der Erforschung der Frühbronzezeitin Böhmen und Mähren und in der Slowakei, Nitra 1999, p. 113-126; vezi �i pe internet la adresahttp://www.uf.uni-erlangen.de/karten/neo-d3.html, http://www.uf.uni-erlagen.de/karten/bz-a1.html,http://www.uf.uni-erlagen.de/karten/bzt-a2.html unde pentru etapa Glockenbecher-Protoaunjetitz-Ch�opice-

1

Înmormânt�rile culturii Žuto Brdo-Gârla Mare1

deIon Motzoi-Chicideanu

O lucrare monografic� dedicat� culturii Žuto Brdo-Gârla Mare, ap�rut� foarte recent , m�2

scute�te de o prezentare a acestui complex cultural de mare importan�� pentru epoca bronzului la Dun�reaMijlocie �i Inferioar�. A� face doar câteva ad�ugiri �i unele nuan��ri, pentru destul de rarele cazuri încare nu împ�rt��esc într-u totul opinia autoarei. Este vorba în primul rând de intervalul de timp în carea evoluat cultura Gârla Mare. Contactul dintre grupa Verbicioara, presupusa ei “faz� III”, �i primelemanifest�ri Gârla Mare a mai fost observat . Dup� acul “cipriot” din mormântul de inhuma�ie descoperit3

la Verbicioara, cu analogii în grupele epocii bronzului din Europa Central� încadrate în perioadaReinecke A , putem accepta pentru “faza Verbicioara III” �i de aici �i pentru un început al culturii Žuto4

Brdo-Gârla Mare o datare corespunz�toare. Printre piesele specifice grupei Žuto Brdo-Gârla Mare senum�r� �i misterioasele figurine din lut cunoscute sub denumirea de Brotlaibidole. Aceste figurine, curost înc� nedescifrat, se mai g�sesc frecvent în complexe apar�inând mediilor Ma�arovce, Polada,V�teov, dar �i în sta�iuni Aunjetitz, Unterwölbling sau Otomani , ceea ce le asigur� contemporaneitatea,5

desigur în linii mari, cu grupa Gârla Mare, cu atât mai mult cu cât la Ostrovu Corbului, e adev�rat într-ositua�ie cu totul lipsit� de certitudini, au fost descoperite împreun� cioburi Ma�arovce, Verbicioara “fazaIII” �i fragmente de vase Gârla Mare de aspect timpuriu . În momentul de fa�� exist� un set substan�ial6

de dat�ri C pentru grupele central-europene, care indic� date absolute imediat dup� 2000 BC. De fapt14 7

aceste Brotlaibidole apar în mediile amintite într-o vreme corespunzând perioadei Reinecke A . Nu exist�8


Veselé-Ragelsdorf-Oggau se d� intervalul 2600-2250 BC, pentru etapa Straubing-Frühaunjetitz-Nitra-Nagyrév =BzA1, intervalul 2250-1950 �i, respectiv, pentru etapa Langquaid-Hochaunjetitz = BzA2, intervalul 2000-1800/1600 BC.

J. Görsdorf, J. Bojadžiev, Eurasia Antiqua 2, 1996, p. 165, nr. 55. Acolo se afirma c�: “Die Probe9

gehört zum untersten Wh., der nach den archäologischen Funden in den Anfang der Spätbronzezeit datiertwird. Der kalibrierte Wert stimmt gut mit der historischen Datierung des Beginns der Spätbronzezeit(1600/1500 v.d.Z.) überein”.

Calibrat� acum cu programul OxCal v.3.9.10

G. I. Georgiev, în vol. B. Hänsel (Hrsg.), Südosteuropa zwischen 1600 und 1000 v. Chr., PAS 1,11

Berlin 1982, p. 194-197 �i fig. 3/1-6 �i 4/1, cu trimiteri (uneori eronate) la ilustra�ie, unde este �i o cea�c� tipic�Co�ofeni, despre care se face trimitere în text ca find descoperit� în nivelul IV, iar la explica�ia figurii 3 seafirm� c� e vorba de descoperiri de suprafa�� de la începutul s�p�turilor!

N. Tasi, în vol. N. Tasi, J. Petrovi (Hrsg.), Gomolava. Chronologie und Startigraphie der12

vorgeschichtlichen und antiken Kulturen der Donauniederung und Südosteuropas, Novi Sad, 1988, p. 51-53.

H. T. Waterbolk, în vol. N. Tasi, J. Petrovi (Hrsg.), p. 119.13

Ph. Della Casa, Calista Fischer, PZ 72, 1997, p. 195-233. Vezi �i I. Chicideanu, Dacia NS, 30.1-2,14

196, p. 30-40 pentru discu�ia asupra cimitirului de la Beograd-Karaburma; Ph. Della Casa, Velika Gruda II. Diebronzezeitliche Nekropole Velika Gruda (opš. Kotor, Montenegro), UPA 33, 1996, p. 168-181, cu o analiz�mai fin� decât a mea, dar cu concluzii asem�n�toare.

2

nici un motiv s� respingem o datare pentru începuturile culturii Gârla Mare în aceast� perioad�, iarfigurinele amintite permit aceasta. Data radiocarbon singular� de la Balej - Bln-1577 - 3192±40 BP ,9

calibrat� în domeniul 2 sigma pentru intervalul 1530-1390 BC - provine din nivelul IV al a�ez�rii de10

acolo. Pu�in cunoscut�, de�i a fost s�pat� o suprafa�� de 1500mp, a�ezarea, cu patru nivele deconstruc�ie/Bauhorizonte, a fost re�inut� mai ales pentru materialele care documentez� o locuire GârlaMare. Dar tot acolo exist� �i materiale Co�ofeni, cât se poate de tipice, care ar putea s� apar�in� chiarnivelului IV, - cel mai de jos -, unde au fost descoperite resturile a dou� locuin�e “megaron”, structuricu totul insolite fa�� de tot ceea ce se cunoa�te pân� acum despre a�ez�rile Gârla Mare . Con�inutul11

nivelului IV nu este ca atare câtu�i de pu�in clar. Cele �ase vase de la Balej care au fost publicate seapropie mai degrab� de stilul ceramic al etapei mijlocii a culturi Gârla Mare, data radiocarbon trebuinda fi acceptat� ca atare.

Sfâr�itul culturii Gârla Mare este marcat de apari�ia grupului Bistre�-I�alni�a, în care se poateobserva cu u�urin�� c� în ceea ce prive�te ceramica, elementele vestice de sorginte Belegiš, constituindfondul de structur�, se combin� cu unele elemente de decor Gârla Mare, care constituie, la rândul lor,elementul anterior preluat, dar mai pu�in pregnant. Apari�ia grupului Bistre�-I�alni�a plasat în aval dePor�ile de Fier pe fosta arie Gârla Mare corespunde celei de a doua etape a culturii Belegiš. La Gomolavaau fost identificate dou� nivele Belegiš: IVb �i IVc, pentru cel de al doilea fiind predominant unrepertoriu ceramic în care formele predominate sunt reprezentate de vasele bitronconic cu decor canelatcaracteristic fazei Belegiš II . Tot de la Gomolava mai provine �i singura dat� radiocarbon pentru aceast�12

cultur� - GrN-7370 - 3155±50 BP - , dar provenien�a ei este dat� foarte neprecis: stratul IV, neputând fideci pus� în leg�tur� cu una sau alta dintre cele dou� etape Belegiš din sta�iune . Calibrat�, în domeniul13

2 sigma, proba de la Gomolava ofer� o datare în intervalul 1530-1300 BC. Recent, pe baza unei analizestatistico-combinatorii coroborate cu datele radiocarbon ca �i cu cele dendrocronologice s-a propus oplasare a bronzului târziu �i pentru sud-estul Europei în cursul secolului al XIV-lea a. Chr. , astfel c�14

putem accepta lesne o datare a grupului Bistre�-I�alni�a la o vreme corespunzând acestei ultime grupe aepocii bronzului din zona Dun�rii Mijlocii. În nici un caz nu se poate admite o durat� a acestuia pân�c�tre 1100 BC, c�ci grupului Bistre�-I�alni�a îi urmeaz�, pe aceia�i vale a Dun�rii, complexul hallstattiantimpuriu cu ceramic� canelat�, o a doua etap� a acestui mare complex ceramic fiind reprezentat� de


Alexandrina D. Alexandrescu, Dacia NS 17, 1973, 77-97.15

T. Stoyanov, Early Iron Age tumular necropolis “Sboryanovo” I, Sofija 1997.16

I. Motzoi-Chicideanu, Dacia NS, 43-44, 1999-2001, p. 197-229.17

�andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare..., p. 169-187, cu critica încerc�rilor anterioare.18

Ibidem , p. 20-21, unde se subliniaz� deficien�ele inadmsibile ale modului în care a fost publicat�19

importanta necropol�, inclusiv faptul c� nici pân� ast�zi nu se cunoa�te num�rul exact al înmormânt�rilor.

G. Alexandrov, Izvestia na muzeite v Severozapadna B�lgarija, 6, 1981, p. 40-52, fig. 8-9.20

Christine Reich, Das Gräbefeld von Szeremle und die Gruppen mit inkrustierter Keramik entlang21

mittlerer und unterer Donau, Berlin 2006.

�andor-Chicideanu, op.cit, p. 35, unde critic� prezum�iile lui G.Cr�ciunescu, Drobeta 5, 1982, p. 197-22

198.

Discu�ii substan�iale la V. Dumitrescu, Necropola de incinera�ie din epoca bronzului de la Cârna,23

Bucure�ti 1961, p. 306-316; R. Hachmann, recenzie la V. Dumitrescu, op.cit., Germania 46.2, 1968, p.368-370;B. Hänsel, Beiträge zur Chronologie der mittleren Bronzezeit im Karpatenbecken, Bonn 1968, Bd. I, p. 139-142; idem, Beiträge zur regionalen und chronologischen Gliederung der älteren Hallstattzeit and der unterenDonau, Bonn 1976, Bd. I, p. 62-64; I. Chicideanu, op.cit., p. 7-30; A. Bonev, Trakija i egejskijat svjat prezvtorata polovina na II hiljadoletie pr.n.e., Sofija 1988, p. 53-59; �andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-GârlaMare..., p. 158-168; Christine Reich, PZ 77.2, 2002, p. 59-179.

3

descoperirile de tipul celor din cimitirele de la Zimnicea �i Sborjanovo , ce se pot data, ambele, în sec.15 16

XI-X a. Chr. �i în care apar cu�ite din bronz, triunghiulare �i cu cu limb� la mâner, cum s-au g�sit �i înzona lacului Bistre� . Rezumând, cred c� avem tot temeiul de a presupune o durat� a culturii Žuto Brdo-17

Gârla Mare în intervalul 1900-1400 a. Chr. Periodizarea grupei, a�a cum a fost ea prezentat� de M.�andor-Chicideanu, pare întemeiat� . A� avea unele rezerve în ceea ce prive�te faza târzie Orsoja, c�ci18

ea este definit� în special pe baza unora dintre materialele ceramice, de altfel destul de distincte,provenite doar dintr-un cimitir incorect publicat, cu inventarele amestecate . De aceea nu e clar nici19

raportul dintre aceasta �i grupul Bistre�-I�alni�a, o contemporaneitate a acestor fiind exclus�, a�a cum oarat� destul de limpede pentru zona imediat de la sud de Dun�re descoperirea de la Makreš .20

Aria pe care o ocup� grupa Žuto Brdo-Gârla Mare se restrânge destul de clar la zona de lunc�a Dun�rii, o excep�ie fiind constituit� de seria descoperirilor de acest fel din zona Deliblat din r�s�ritulSerbiei. În amonte de Belgrad, se g�se�te grupa Szeremle , în al c�rei con�inut material sunt cunoscute21

elementele de apropiere cu grupa Žuto Brdo-Gârla Mare, ambele avându-�i originea în complexul cuceramic� incrustat� de la Dun�rea Mijlocie. Presupunerile conform c�rora cultura Gârla Mare s-a extins�i c�tre nord de lunca Dun�rii sunt pripite �i neîntemeiate , pu�inele descoperiri de acest fel situate la22

nord de lunca fluviului reflectând de fapt schimburile reciproce cu grupa învecinat� Govora. Exist�posibilitatea unor p�trunderi, dar nu de propor�ii, pe v�ile unor afluen�i ai Dun�rii, acolo unde condi�iilegeomorfologice specifice luncilor joase au putut permite deplasarea unor comunit��i destul de restrânse�i dependente de un set de tehnologii de subzisten�� accentuat specializate acestor condi�ii de mediu.

Constituind de fapt baza document�rii arheologice pentru cultura/grupa Žuto Brdo-Gârla Mare,ale c�rei sta�iuni sunt foarte pu�in �i cu totul nesatisf�c�tor cercetate �i puse în circula�ie, descoperirilefunerare cunoscute pân� acum, sunt în num�r de 59, r�spândite destul de uniform pe întreaga arie aculturii. În cursul vremii s-au înregistrat �i preocup�ri asupra comportamentului funerar Gârla Mare, chiardac� scopul principal urm�rit a fost acela de a deosebi, prin studiul cimitirelor, succesiunea unorfaze/etape/orizonturi .23


Ion MOTZOI-CHICIDEANU - Înmormântările culturii Žuto Brdo - Gârla Mare

4

Lista descoperirilor funerare Gârla Mare:

1 - Altimir;2 - Balta Verde;3 - Corabia;4-5 - D�buleni;6 - Desa;7 - Dubovac;8-10 - Dun�reni/Cârna ;24

11 - Dupljaja;12 - Ghidici;13 - Gradešnica;14 - Gruia;15 - Hotaru;16 - Izvoarele;17 - Klenovnik;18 - Kli�evac;19-21 - Korbovo;22 - Kovin;23 - Kozloduj;24 - Krušovica;25 - Kutovo;26 - Liubcova;27 - Makreš;28 - Mala Vrbica;29-30 - Moldova Veche;31-32 - Novo Selo;33-34 - Orešac I-II;35 - Orsoja;36 - Or�ova;37 - Ostrov;38-39 - Ostrovu Corbului;40-41 - Ostrovu Mare;42-45 - Plosca;46 - Potelu;48 - Požežena;49 - Rast;50 - Salcia;51 - S�pata;52 - Selanovci;53 - Sur�in;54 - Svini�a;55 - Usije;

56- Vajuga;57-58 - Vatin;59 - Vršac.

Cum din Aprilie 2004, localitatea Cârna24

a revenit, prin ordonan�� de guvern, la vecheadenumire �i la statutul de comun�, de acum încolovoi folosi aceast� denumire. În cataloguldescoperirilor funerare înregistrarea a fost f�cut�anterior �i, pentru ordonarea rapid� pe computer,am l�sat-o ca atare.


Notific c� la alc�tuirea graficului pe computer, programul rotunje�te de la sine procentele.25

V. Dumitrescu, Necropola de incinera�ie din epoca bronzului de la Cârna, Bucure�ti 1961.26

�andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare..., p. 262-297, catalogul complet al cimitirului27

cu trimiteri la ilustra�ii �i planul cimitirului la pl. 263. La p. 298-318 catalogul primelor 35 morminte de laPlosca-Cabana de metal �i cu planul s�p�turilor dintre anii 1999-2000 la pl. 264.

D. Berciu, Arheologia preistoric� a Olteniei, Craiova, 1939, p. 120; D. Berciu, E. Com�a, Materiale,28

2, 1956, p. 251-489.

5

Cea mai vestic� descoperire este cea de la Surcin, de fapt aparent izolat� în mediu Belegiš I,contemporan culturii Žuto Brdo-Gârla Mare. Cea mai estic� este cea de la Corabia , ceea pare s� indicec� dincolo, spre r�s�rit de confluen�a Dun�rii cu Oltul, grupa în discu�ie nu a p�truns (Pl. 1).

Dintre cele 59 de descoperiri cu caracter mortuar, mai mult de jum�tate - s�p�turi sistematice 20(33.90%), salv�ri 9 (15.25%) �i sondaje 4 (6.80%) - provin din s�p�turi arheologice, fiind asigurateteoretic observa�iile de detaliu privind structurile funerare, inventarele �i dispozi�ia în plan a mormintelor.Dar mai r�mâne o bun� parte din aceste descoperiri care provin din cercet�ri de suprafa�� - 12 (20.33%) -sau descoperiri fortuite - 14 (23.72%) - (Fig. 1) , ceea ce ne arat�, din capul locului, c� detaliile25

men�ionate se cunosc doar pentru un stoc redus de cazuri. Mai pu�in decelabile printr-o statistic� suntmodalit��ile în care rezultatele s�p�turilor sistematice au fost puse in circula�ie, cu toate detaliile de carevorbeam. De departe se distinge lucrarea lui V. Dumitrescu, în care fiecare mormânt a fost prezentat în

detaliu, cu observa�iile privinds truc tura morminte lor ,compozi�ia inventarelor,înso�ite de planuri alecimitirului �i schi�ele dereconstituire a aproapefiec�rui mormânt, o lips� fiindîns� aceea c� lipsesc planurile�i profilele mormintelorefectuate pe teren . Pân� la26

prezentarea in extenso acimitirului de la Cârna-Ostrovogania , nici o alt�27

necropol� Gârla Mare nu amai fost publicat� profesional.La ext rema cu to tulinacceptabil� se situeaz�cimitirul de la Orsoja, careprin num�rul deosebit de mareal înmormânt�rilor ar fi oferito baz� deosebit de solid� unorpreocup�ri privind standardul

mortuar Gârla Mare. Pentru celelalte cimitire, cu mai pu�ine morminte, mai dispunem de un raport, destulde am�nun�it pentru cel de la Balta Verde �i alte rapoarte, mai pu�in corespunz�toare, cum sunt cele28

Figura 1



Zagorka Letica, Starinar NS, 24-25, 1973-1974 (1975), p. 163-174; D. Krsti�, Zbornik radova29

Narodnog Muzeja, 11.1, 1983, p. 19-30.

M. Vasi�, Starinar 5, 1910, p. 1-207; idem Starinar 6, 1911 (1914), p. 1-93; Z. Letica, op.cit.; N.30

Radoji�, Ðerdapske Sveske, 3, 1986, p. 133-142.

D. Krsti�, Zbornik radova Narodnog Muzeja, 3, 1960-1961 (1962), p. 75-91.31

D. Berciu, op.cit.32

M. Nica, Symposia Thracologica, 1, 1983, p,. 8-9; idem, Thraco-Dacica, 8.1-2, 1987, p. 16-38; idem,33

în volumul Prima epoc� a fierului la Gurile Dun�rii �i regiunile circumpontice, Tulcea, 1997, p. 19-41.

C. S�c�rin, Necropola de incinera�ie de la Liubcova, Tez� de doctorat, manuscris.34

Cf. C. S. Nicolaescu-Plop�or, în Apendice la V. Dumitrescu, op.cit., p. 365-386; vezi �i studiiul35

paleodemografic �i de ritual la C. S. Nicolaescu-Plop�or, Wanda Wolski, Elemente de demografie �i ritualfunerar la popula�iile vechi din România, Bucure�ti 1975, p. 13-29. Subliniez c� la Cârna pentru cele 116morminte corespund 133 înmormânt�ri.

6

Figura 2

pentru cimitirele mai mici de la Korbovo-Glamija �i Korbovo-Pesak , Orešac . Un alt cimitir cu29 30 31

un num�r mare de morminte a fost cel de la Ostrovu Mare-Bivol�rii , dar modul cercet�rii �i al32

public�rii materialelor l-au transformat �i pe acesta într-un document mai mult decât lacunar, pu�in util.Pentru cimitirele de la Ghidici �i Liubcova , singurele informa�ii pe care le de�inem sunt descrieri33 34

sumare de morminte, referiri generale la materiale cu 1-2 inventare publicate, ori studiu r�mas în sertar...Este evident c� pentru studiul obiceiurilor funerare Gârla Mare, documenta�ia arheologic� se dovede�te,la o mai atent� privire, mai pu�in îmbucur�toare �i, prin pozi�ia izolat� a cimitirelor de la Cârna - GrinduTomii, Cârna - Ostrovogania �i Plosca - Cabana de metal, drastic restrâns� zonal, ceea ce limiteaz�

posibi li t�� i le uneiexamin�ri de ansamblu.

O alt� lips�grav� o constituie faptulc� , pentru massaînmormânt�rilor GârlaMare, nu dispunemast�zi de diagnozeantropologice decâtpentru 101 (75.93%)dintre înmormânt�rilede la Cârna - GrinduTomii , adic� doar35

pentru un stoc de circa24%%, pentru 422 deî n m o r m â n t � r idiscutabile arheologic,ceea ce este cu totulinsuficient.

În ceea ceprive� te contextula r h e o l o g i c a ldescoperirilor mortuare

Gârla Mare, de departe cele mai numeroase, sunt cimitirele reprezentate prin 74 cazuri (75.86%), urmateapoi de grupurile de morminte cu 8 cazuri (13.79%). Morminte izolate sunt semnalte în doar 4 cazuri


V. Mikov, Arheologija, 12.3, 1970, p. 48-63.36

Dumitrescu, op.cit., p. 201.37

Într-o prim� publica�ie, T. Filipov, Nekropol ot k�snata bronzova epoha pri c. Orsoja Lomsko, Lom38

1976, la p. 32 (rez. englez) se spune c� au fost descoperite 267 de morminte. Ulterior, A. Bonev, op.cit., p. 30,se spune c� este vorba de 343 morminte. Dup� cum m-a informat cu amabilitate Ivan Panayotov, materialeleaflate ini�ial în Muzeul din Lom au fost amestecate �i redepozitate, T. Filipov a avut un destin dramatic care l-aîndep�rtat de profesie, iar situa�ia sc�pat� de sub control nu mai poate fi verificat�, ceea ce face din cimitirul dela Orsoja un document pierdut. Pentru 184 de piese ceramice care se mai afl� acum în muzeul din Lom, s-aîncercat recent o tipologie, cf. A, Bonev, The LBA cremation graveyard of Orsoya, în RPRP 2-3, 1999, p. 2-33.

7

Figura 3

(6.90%), iar în dou� situa�ii (3.45%) materiale ceramice descoperite fortuit au fost apreciate ca indicândmorminte - Novo Selo �i Or�ova (Fig. 2). Deja se poate constata, �i c� unul dintre elementele36 37

standardului funerar Žuto Brdo-Gârla Mare este reprezentat de obiceiul depunerii defunc�ilor în cimitiremari, cu numeroase înmormânt�ri, cazurile în care au fost semnalate “grupuri” de morminte saumorminte izolate trebuind considerate ca fiind tot cimitire, dar neinvestigate. Un alt aspect al acestei dinurm� probleme, îl reprezint� num�rul înmormânt�rilor, dimensiunile spa�iilor funerare.

Dac� judec�m dup� situa�ia reclamat� de la Orsoja - 267 de morminte sau 343 -, dup� num�rul38

complexelor funerare de la Cârna-Grindu Tomiii - 133 -, Cârna-Ostrovogania - 66 - �i, recent, de laPlosca-Cabana de metal -peste 90 -, ca �i dup� aprecierile pentru cimitirul de la Ostrovu Mare-Bivol�rii,(Fig. 3) �inând cont �i de faptul c� aproape în toate cazurile a fost vorba de cimitire deja distruse defactorii naturali, este foarte probabil ca grupei Žuto Brdo-Gârla Mare s�-i fi fost caracteristice spa�iifunerare largi, cu numeroase înmormânt�ri, de la 200 în sus.

O situa�ie cu totul aparte o prezint� cimitirele din jurul lacului Bistre�. Cercet�rile de teren pecare le-am f�cut, în completarea celor sistematice, în anii 1983-2004 în zonele imediat adiacente a ceeace a mai r�mas azi din lacul Bistre�, au dus la identificarea a cinci cimitire Gârla Mare situate pe malurile



Locul descoperirii l-am verificat împreun� cu N. Boroffka printr-o cercetare de teren din anul 1992.39

R. Petrovski, Banatica, 4, 1977, p. 437-461.40

Hänsel, Beiträge zur Chronologie der mittleren Bronzezeit ..., p. 239.41

A. B�rc�cil�, Dacia 1, 1924, p. 280-296.42

D. Krsti, Ðerdapske sveske 2, 1984, p. 105-106 �i fig. 78 �i 80/3 pentru mormântul cu oase arse �i43

fig. 81/3-4, pentru vasele cenotafului.

8

de nord �i sud ale actualelor bazine 1-4 sau pe un actual ostrov din mijlocul lacului (bazinul 2), la distan�enu mai mari de 3-4 km între ele (Pl. 2/281). Dac� lu�m în considera�ie întregul bazin al fostei lagunefluviatile C�lug�reni-Bistre�-Cârna-Nedeia, a�a cum ar�ta anterior lucr�rilor din 1968-1971, atunci maitrebuiesc ad�ugate, pentru aceia�i zon�, �i alte descoperiri cum este cazul, mai ales, a celei de la S�pata,unde în cursul anului 1990 a fost descoperit un mormânt de incinera�ie situat pe o prelungire c�tre norda Grindului Rostii care se g�sea pe malul de sud al fostei b��i Nasta, la circa 3 km est de Grindu Tomii .39

În acela�i timp nu am reu�it identificarea, urmat� de cercetare prin s�p�turi sistematice, decât a uneisingure a�ez�ri, situat� pe malul de miaz�zi, la circa 600 m sud de cimitirul de la Ostrovogania. Urmede a�ezare s-au mai identificat �i pe malul sudic al Ostrovoganiei, la 500 m vest de cimitir, dar fiindcomplet distrus� nu s-au putut face verific�ri. Alte morminte au mai fost descoperite tot pe malul de sudal bazinului 1 Bistre�, în punctul Ferma 3 la circa 1 km E de Cabana de metal, dar condi�iile din terennu permit o cercetare prin s�p�turi arheologice. În cursul cercet�rilor de suprafa�� efectuate în anii 1983-1995 în zona de la sud de lacul Bistre� am mai descoperit urmele unei necropole distruse aproape înîntregime de eroziune, situat� pe Grindu lui D�nil�, la circa 1 km SSE de punctul Cabana de metal.

Compara�ia dintre inventarele celor trei cimitire cercetate în zona lacului Bistre� demonstreaz�c� acestea au fost, cel pu�in printr-o etap� bine reprezentat� prin complexe mortuare, contemporane. Sepune întrebarea, c�ror, sau c�rei a�ez�ri i-au corespuns aceste zone funerare cu totul distincte ?R�spunsul este deosebit de dificil c�ci a�ezarea din punctul Prundu M�garilor-La rampa bo�ogului eraîn cea mai mare parte distrus� de ap�, iar alte a�ez�ri, a�a cum am spus, nu au mai fost identificate. O alt�situa�ie comparabil�, cu un stoc reprezentativ de înmormânt�ri care s� fie susceptibil unei examin�riatente, nu mai exist�, dar pe baza unor situa�ii de la Korbovo, Moldova Veche , Novo Selo, Orešac,40

Ostrovu Mare sau Vatin , unde s-au identificat, în felurite moduri, zone distincte, dar apropiate între41

ele, cu înmormânt�ri Žuto Brdo-Gârla Mare, cum e cazul �i la Ostrovu Corbului, unde în punctul BotulPiscului a fost identificat un cimitir Gârla Mare , iar pe malul stâng al Dun�rii, în vatra satului, nu42

departe de prima descoperire au fost descoperite alte morminte, în preajma lor existând �i o a�ezare, credc� trebuie luat în considera�ie, ca un alt element al standardului funerar al acestui complex cultural,existen�a unor spa�ii funerare întinse, fragmentate în zone distincte care au func�ionat/au fost folosite înacela�i timp. Rela�ia exact� dintre aceste spa�ii funerare �i sta�iunile aferente nu o putem clarifica datorit�document�rii arheologice lacunare,. Dar judecând dup� prezen�a a�ez�rii de pe Prundu M�garilor, chiarîn mijlocul spa�iului funerar delimitat de cele cinci cimitire clar identificate, este de luat în considera�ieposibilitatea ca �i a�ez�rile s� fi fost r�spândite dup� acela�i model. A�ez�ri în preajma cimitirelor GârlaMare mai sunt semnalate �i în alte locuri, o situa�ie special� fiind cea de la Korbovo-Obala pentru carese men�ioneaz� c� în cursul s�p�turilor din anul 1985, în cadrul unei a�ez�ri a fost descoperit un mormântde incinera�ie în urn�. Descoperirea e cu totul incert�, c�ci în cursul s�p�turilor de salvare de atunci aufost descoperite dou� morminte de incinera�ie în urn�. Unul dintre acestea - constituit dintr-un vasglobular �i un castron drept capac, dar lipsit de “de restes de défunt incineré” �i considerat ca atarecenotaf - a fost atribuit culturii Verbicioara. Cel de al doilea, de data aceasta cu resturi calcinate îninterior, pe baza vasului ce a folosit drept urn� poate fi atribuit tot acestei grupe , fiind astfel exclus43

dintre descoperirile funerare Gârla Mare.De altfel pentru o bun� parte a descoperirilor funerare Žuto Brdo-Gârla Mare condi�iile îns��i


B. Nikolov, Thracia Praehistorica, Suppl. Pulpudeva, 3, 1982, p. 192-199.44

Berciu, Institutul de arheologie oltean�, Memorii 22, Craiova, 1934.45

Material inedit, aflat la muzeele din B�ile�ti �i Craiova, dar f�r� a se specifica condi�iile de46

descoperitre.

�andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare..., p. 219, pentru Arar.47

Lam Thi Mi Zoung, Arheologija, 31.2, 1989, p. 20-24.48

Nikolov, op.cit., p. 198.49

K. Vinski-Gasparini, Kultura polja sa zarama u severnoj Hrvatskoj, Zadar, 1973.50

Fotografia este anterioara anului 2006. Ast�zi, dup� inunda�iile din acel an situa�ia din teren este51

complet diferit�.

9

Figura 4

de descoperire ne oblig� la anumite rezerve. La Altimir , a fost identificat un cimitir, dar lipsesc44

preciz�rile privind întinderea obiectivului. În muzeul din Corabia se g�sesc nu numai materiale GârlaMare descoperite pe grindul R�caru Mare, situat în albia fostului lac Potelu, aproximativ între Orlea �iCorabia, dar �i materiale similare de pe alte grinduri descoperite fortuit de-a lungul timpului �i aduse lamuzeu, f�r� a se mai putea �ti ast�zi care au fost condi�iile exacte. Mormântul izolat semnalat înîmprejurimile localit��ii Desa , cu siguran�� c� indic� un alt cimitir, dar materiale Gârla Mare au mai45

fost descoperite �i pe malulDun�rii la Arcer , ca �i pe46

malul din fa�� în localitateabulg�reasc� Arar . Este47

destul de posibil cadescoperirea de la Desa s�provin� în realitate de laArcer, mic sat, practicdisp�rut ast�zi, care a �inuttotdeauna de comuna Desa.La Kozloduj, unde seafirm� c� este vorba de uncimitir , iar��i lipsesc48

d e t a l i i l e . P e n t r udescoperirile de la OstrovuCorbului, unde este �i oa�ezare, dispunem doar demen�iuni cu totul nesatisf�c�toare. La Selanovci , iar��i este vorba de o simpl� semnalare. La Surin,49

e vorba doar de câteva morminte Žuto Brdo, într-un mai mare cimitir Vatina �i Belegiš .50

A�a cum am mai afirmat, documentarea este cu totul neuniform�, observa�iile arheologice dedetaliu lipsind pentru cea mai mare parte a descoperirilor, ele “concentrându-se “ în fapt la zona laguneifluviale C�lug�reni-Bistre�-Cârna-Nedeia (Fig. 4) . Din aceste motive discu�ia asupra comportamentului51

funerar Žuto Brdo-Gârla Mare se va concentra asupra cimitirelor de la Cârna-Grindu Tomii, Cârna-Ostrovogania �i Plosca-Cabana de metal.

Cimitirul de la Cârna - Grindu Tomii, cercetat în anii 1943 �i 1955-1956, r�mâne �i ast�zi unuldintre monumentele cele mai expresive ale culturii Žuto Brdo-Gârla Mare, atât prin num�rul mormintelordescoperite, cât �i prin publicarea exhaustiv� care, în afara inventarului din morminte, a mai cuprins �ialte materiale aflate în muzeul din Craiova. Necropola se g�sea chiar pe malul de sud al fostei b�l�i Nasta,pe un grind de nisip neinundabil, denumit Grindu Tomii �i a c�rei culme era denumit� M�gura Tomii.



În 1983 am reu�it s�-l reg�sesc doar cu ajutorul unui b�trân din Cârna, în vârst� de 80 de ani �i care,52

culmea, lucrase cu Dumitrescu la s�p�turi.

Dumitrescu, op.cit., p. 14. Adaug c� ast�zi aceast� zon� afost complet distrus� cu prilejul în�l��rii53

digului, iar apoi prin faptul c�, circa 10 ani, a fost folosit� ca teren pentru o orez�rie.

Ibidem , p. 108-109. �i ast�zi mai pot fi g�site astfel de materiale la localnicii din Cârna sau Plosca,54

dar este cu totul dificil de a afla cu exactitate din care anume loc au fost aduse. De asemeni în colec�ia �coliigenerale din Cârna se mai g�sesc materiale Gârla Mare aduse de copii sau localnici.

Ibidem , p. 112-126, pl. 97-103.55

Dumitrescu, op.cit., p. 17-19.56

10

Ast�zi grindul a fost cu totul distrus de lucr�rile de hidro-ameliora�ii efectuate în anii 1968-1971. O bun�parte din grind este ast�zi suprapus� de digul de protec�ie al bazinului piscicol 4 (fosta balt� Nastaînjum�t��it�), iar jum�tatea de la sud de dig a fost nivelat� pentru împrumutul de p�mânt necesar ridic�riidigului. Toponimul însu�i, a disp�rut practic , noua denumire fiind de Groapa lu’ Mihalache. Pe plaj�52

se mai g�sesc �i ast�zi nenum�rate materiale Gârla Mare, iar în cursul unor interven�ii de salvare din anii1996-1998, au mai fost descoperite câteva complexe Gârla Mare situate chiar pe suprafa�a ocupat� decimitir, ceea ce, pe lâng� faptul c� ne indic� c� cercetarea nu a fost dus� pân� la cap�t, mai demonstreaz��i c� obiectivul a avut o structur� mai complex� decât se b�nuia. De altfel cu prilejul discut�rii condi�iilorde cercetare, Dumitrescu ar�ta c� spre r�s�rit de cimitir, la circa 500 m, au mai fost descoperite pe plajab�l�ii “fragmente ceramice de tip Gârla Mare” despre care presupunea c� ar putea apar�ine uneinecropole sau a�ez�ri distruse Dar nu trebuie pierdut din vedere c�, pân� la amenajarea lacului Bistre�53

�i a îndiguirii cursului Dun�rii în aval de Por�ile de Fier, inunda�iile periodice limitau posibilit��ile decercetare.

Înc� de la publicarea necropolei, V. Dumitrescu avansa deja ideia c� cimitirul a fost cu mult maimare, apreciind num�rul mormintelor ca fiind de circa 200. În monografia dedicat� cimitirului suntprezentate 116 morminte, dar se mai specific� c� anume grupuri de materiale, cum este cazul punctelorg �i r , ar fi putut eventual indica morminte distruse. Cu prilejul public�rii lucr�rii sale, Dumitrescu a54

mai prezentat �i alte materiale de�inute de c�tre diferi�i localnici din Cârna . Din examinarea lor se poate55

observa c� exist� mai multe vase întregi care ar fi putut fi urne funerare, apar�inând ca atare unormorminte distruse, �i mai ales faptul c�, cel pu�in unele dintre ele, se dovedesc a fi mai vechi tipologicdecât vasele descoperite în condi�ii certe, ceea ce indic� destul de clar c� cimitirul a fost cu mult maiîntins atât în timp cât �i în spa�iu.

Dintre cele 116 morminte publicate, 11 sunt duble - M. 3a-b, 23a-b, 24a-b, 32a-b, 46a-b, 51a-b,61a-b, 61a-b, 70a-b, 87a-b, 104a-b �i 110a-b -, unul triplu - 71a-c -�i unul cvadruplu - 54a-d -, pentruunele dintre ele existen�a a înc� unei înmormânt�ri, sau a mai multora, fiind pus� în eviden�� de analizaantropologic�. Luând în considera�ie �i aceste informa�ii, rezult� c� num�rul real al înmormânt�rilordovedite la Grindu Tomii a fost de 133 sau, dac� socotim �i punctele g �i r ca fiind tot morminte, dardistruse, de 135.

Cimitirul a fost plan. Asupra acestei caracteristici nu mai încape discu�ie, atât de pe urmas�p�turilor de la Cârna, dar �i pe baza cercet�rii �i a altor cimitire similare. Eventuale amenaj�riexterioare de genul semnelor de morminte au fost presupuse de V. Dumitrescu, dar o prob� arheologic�direct� �i irefutabil� nu exist� . În leg�tur� cu aceasta mai trebuie subliniat faptul c� terenul nu a fost56

câtu�i de pu�in plat, astfel c� adâncimile la care au fost descoperite gurile mormintelor - în fapt p�r�ilesuperioare ale structurilor alc�tuite din vase - nu sunt relevante. Pe de alt� parte între campania prim�

din anul 1942 �i cele ce i-au urmat în anii 1955-1956, grindul a suferit, fie din cauza inunda�iilor, fiedatorit� unor activit��i umane, astfel c� cele dou� serii de m�sur�tori de adâncime nu sunt comparabile.C� suprafa�a din sec. XX, respectiv nivelul de la care s-au efectuat s�p�turile, a fost cu totul alta decâtcea în urm� cu milenii, este demonstrat mai întâi de adâncimile mici la care au fost descoperite multe


În M. 71 s-a descoperit �i o figurin� antropomorf�, Dumitrescu, op.cit., p. 73, pl. 39 �i 80/S.6.57

Dumitrescu, op.cit., p. 17, unde se afirm�: “Este adev�rat c� de foarte multe ori s-au putut observa la58

acest nivel (la baza mormintelor), în jurul vaselor ce alc�tuiau inventarul mormintelor, pete de culoare cafenieînchis �i uneori aproape negricioase, dar niciodat� aceste pete nu prezentau un contur unitar în jurul urnei.”.Adaug c� în cursul interven�iilor de salvare din anii 1996-1998, efectuate în mai multe zone situate toate pemalul sudic al fostei b�l�i Nasta, am observat c� toate depunerile de nisip amestecat cu mâl erau a�ezate peste unlut galben deschis, foarte compact, impermeabil. Aceast� situa�ie a permis colectivului din anii respectivi s�deceleze formele p�r�ilor inferioare a peste 80 de gropi - unele dintre ele fiind reprezentate prin gropi GârlaMare situate chiar pe locul fostului cimitir -. Subliniez c� în cursul lucr�rilor de amenajare a lacului �i, mai alespentru ridicarea digului, depunerile superioare, inclusiv p�r�ile respective ale acestor complexe, au fost r�zuitecu bulldozerele sau cu scraperele. Atrag aten�ia c� pentru majoritatea covâr�itoare a mormintelor de la Cârna nuau fost publicate desenele de plan ale mormintelor, niciodat� profilele, imaginile publicate fiind reconstituiteulterior. Cunosc din proprie experien�� c� este destul de dificil de sesizat decorul vaselor la mormintele GârlaMare din zona Bistre�, pur �i simplu din cauza depunerilor de calcar de pe vase! Este evident c� desenelepublicate de Dumitrescu nu reprezint� înregistrarea strict� a situa�iei din teren ci desene ref�cute, prilej cu careau fost desenate foarte exact motivele decorative ale vaselor. Acest mod de înregistrare se datoreaz� uneimetodologii de s�p�tur� defectuoase, de altfel destul de r�spândit� �i azi.

11

morminte, ca �i de adâncimile remarcabile ale altora. În consecin��, lipsind informa�ii asupra formeigropilor �i adâncimile nefiiind cele reale este greu de examinat în ce m�sur� volumul acestora era saunu relevant pentru discu�ia asupra cimitirului.

Cele 116 morminte se întind de la malul b�l�ii c�tre sud, unde se rarefiaz�, fiind posibil ca înaceast� parte s� se fi surprins limita zonei funerare. Acela�i lucru se mai poate afirma �i cu privire lapartea de vest a cimitirului, �i ceva mai pu�in pentru cea r�s�ritean�. C�tre nord este cu totul imposibilde precizat unde va fi fost limita, c�ci inunda�iile periodice de-a lungul a bune milenii, au distrus parteanordic� a grindului (Pl. 3). La prima vedere nu pot fi distinse pe planul cimitirului grup�ri distincte demorminte. A�a cum am amintit, resturile osteologice au fost analizate antropologic. Dar nici din cartareadup� grupele de sex/vârst� nu se pot distinge astfel de grup�ri (Pl. 4), cu excep�ia faptului c� în cazulmormintelor duble - reflectând desigur rela�iile de familie - acolo unde s-au ob�inut diagnoze antropolgicese constat� c� se întâlne�te de trei ori asocierea b�rbat + copil - M. 3a-b, 46a-b �i 71a-c -, o singur� dat�57

asocierea adult nederminat + copil - M. 61a-b - �i niciodat�, a�a cum poate ar fi p�rut firesc, de femeie+ copil, ceea ce ar indica, în afara respect�rii /reflect�rii rela�iilor de familie în complexele mortuare, �io regul� de loca�ie postmortem patrilocal� pentru copii.

Ceea ce lipse�te pentru cimitirul de la Grindu Tomii �i care, prin aceasta, limiteaz� mult discu�iaasupra structurilor funerare, sunt datele concrete privind formele gropilor funerare, atât în plan cât �i însec�iune. O serie de particularit�ti ale grindurilor de pe malurile lacului Bistre�, constituite din depuneride nisip amestecat cu mâl �i inundate periodic, au dus cu timpul la o uniformizare a stratelor de sol astfelc� ast�zi este extrem de dificil de a sesiza în plan, ca �i în profil, formele gropilor funerare, ceea ce seconstituie într-un factor obiectiv. Dar uneori unele indicii destul de importante din acest punct de vedereau putut fi îns� surprinse în cursul s�p�turilor , dar din p�cate, ele nu au fost consemnate prin planuri,58

astfel c� nu exist� nici un fel de informa�ie arheologic� privind gropile funerare. În câteva cazuri sespecific� c� vasele adiacente se g�seau la adâncimi diferite fa�� de cel la care se g�sea fundul urnei,presupunându-se, f�r� nici o dovad� arheologic�, c� gropile cu putut fi “în trepte”. În lipsa unor sec�iuni,cu profile desenate, ale complexelor mortuare de pe Grindul Tomii, afirma�ia nu are cum fi sus�inut� �i,judecând dup� situa�ii mai clare surprinse la Cârna-Ostrovogania sau Plosca-Cabana de metal,adâncimea diferit� a vaselor adiacente se explic�, destul de simplu, prin faptul c� acestea au fost a�ezateîn groap� concomitent cu umplerea ei, adic� în umplutur�! Lipsa cenu�ii la Grindu Tomii se explic� larândul ei prin lipsa de aten�ie acordat� umpluturii gropilor sau, cum e cazul acolo, prin caracteristicilesolului din jurul vaselor �i, mai ales, a celui din interiorul urnelor!

Pentru dimensiunile gropilor funerare de la Grindu Tomii dispunem de informa�ii oarecumdirecte. Astfel din desenele publicate pentru M. 23 (Pl. 5), 32, 46 (Pl. 6), 54a-b (Pl. 6), 55, 56, 71, 74 �i100, din dispozi�ia vaselor este clar c� gropile au fost mai mari decât dimensiunile urnelor sau chiar a



Dumitrescu, op.cit., p. 45, 51-52 pentru men�iunile respective.59

12

întregului set de vase. Foarte importante mi se par dispozi�iile inventarelor din M. 10, 14 (Pl. 5), 32, 55,67, 74, 110 �i 111 (Pl. 7), la care este evident c� vasele adiacente exterioare sau statuetele nu aveau cumsta în pozi�iile în care au fost surprinse dac� groapa nu era umplut� imediat dup� depunerea urnei, elesprijinindu-se pe p�mântul introdus concomitent! Mai mult chiar, pozi�iile pixidei �i a ce�tii pe capaceîn cazul M. 110 �i, respectiv, 111 (Pl. 7) de pild�, a�a cum au fost “reconstituite”, nu sunt reale, eleg�sindu-se al�turi de urne, z�când tot în umplutur�. Foarte importante sunt cazurile M. 31, 44 �i 45 lacare, sub urne, au fost descoperite oase incinerate (Pl. 6), c�ci astfel s-ar dovedi c�, cel pu�in în câteva59

cazuri, la Grindu Tomii am avea de-a face cu morminte de incinera�ie din categoria celor cu cenu�erisipit� - Brandschuttungsgrab -.

Necropola de pe Grindu Tomii este perfect unitar� din punctul de vedere al ritului funerar, toatemormintele, f�r� nici o excep�ie fiind de incinera�ie. Cercet�rile din anii 1942, 1955-1956 au dus laidentificarea a dou� principale categoriide morminte de incinera�ie, deosebite �i aflate în dispropor�ienumeric�. Cele mai numeroase - 108 morminte (peste 80%) - sunt mormintele de incinera�ie în urn�, a�anumitele Urnengrab. Deosebit de pu�ine fa�� de massa general� a mormintelor din cimitir sunt cele dincategoria Brandgrab, cu resturile de pe rug depuse în groap�, la Grindu Tomii fiind vorba doar de treimorminte - M. 23, 46 �i 84 -.

Dac� unitatea ritului funerar este limpede, detaliile de ritual par diversificate, indicând o anumevariabilitate din acest punct de vedere. Structura intern� a mormintelor de la Cârna-Grindu Tomii are camodel principal/standard combina�ia alc�tuit� din urna funerar� - vasul folosit pentru depunerearesturilor osteologice calcinate -, capacul urnei, ambele constituind recipientul, la care se adaug� vaseleadiacente.


13

Figura 5

Exist� îns� varia�ii ca �i abateri de la acest model/standard. Dintr-un un stoc alc�tuit din 111înmormânt�ri de incinera�ie în urn�, corespunz�toare celor 108 morminte, pentru care detaliile destructur� sunt bine cunoscute, pot fi distinse câteva tipuri principale care au, pe ansamblul cimitirului,inciden�e cazuistice diferite. Principalul tip, din punctul de vedere al prezen�ei numerice, dar �i alcomplexit��ii, este reprezentat prin mormintele de incinera�ie în urne cu capace �i vase adiacente - Ug-4,de departe cel mai numeros. Aproape o cincime din stoc este reprezentat� de mormintele de incinera�ieîn urne cu capace, dar f�r� vase adiacente - Ug-3. O categorie înc� �i mai pu�in bine reprezentat� o

constituie mormintele de incinera�ie în urne f�r� capace, dar cu vase adiacente - Ug-2. Ultima categorie,cu inciden�� foarte sc�zut�, dar nu lipsit� de semnifica�ie statistic�, este cea a mormintelor de incinera�ieîn urne, lipsite de alte piese ceramice - Ug-1 (Fig. 5). O problem� deosebit� o ridic� cazurile destul dedese, în care printre oasele arse din urn� s-au g�sit cioburi de vase care îns� nu au putut fi întregite,



Deseori unele vase adiacente prezint� urme de ardere secundar�, ceea ce indic� cu suficient� claritate,60

c� au fost trecute prin foc fiind depuse pe rug. Unele dintre acestea sunt cr�pate sau deformate, fiind foarteposibil ca unele s� se fi spart atunci.

14

l�sându-se loc astfel unei posibile explica�ii conform c�reia de pe rug au fost adunate odat� cu oasele �iresturi ale unor vase sparte în condi�ii ce nu mai pot fi precizate .60

Dar �i în interiorul fiec�ruia dintre aceste tipuri mai pot fi distinse alte grupuri de morminte înspecial dup�, din nou, complexitatea structurii �i, pe cale de consecin��, a num�rului de vase. Astfel, dac�pentru tipul Ug-1, firesc, nu are cum exista vreo variant�, pentru celelalte trei tipuri de morminte deincinera�ie în urn� ele exist�. Pentru tipul Ug-2, exist� dou� subtipuri reprezentate prin mormintele deincinera�ie cu urne �i vase adiacente depuse la exterior - Ug-2a �i mormintele asem�n�toare dar cu vaseledepuse în interiorul urnelor - Ug-2b. Pentru mormintele de incinera�ie cu urne acoperite cu capace, exist�subtipurile Ug-3a - cu urnele acoperite cu un ciob de vas, cel mai adesea fundul, Ug-3b - cu urneleacoperite cu un singur vas �i Ug-3b cu urnele acoperite cu dou� vase. Tipul principal, cel pu�in din punctde vedere numeric, cel al mormintelor cu capace �i vase adiacente, se poate, la rândul s�u, împ�r�i însubtipul Ug-4a - morminte cu urne cu capace �i vasele adiacente depuse la exterior, Ug-4b - mormintecu urne cu capace �i vase adiacente depuse în interiorul urnelor �i Ug-4c - morminte cu urne acoperitecu capace �i cu vase adiacente aflate la exteriorul ca �i în interiorul urnelor. De altfel �i pentru acesteultime subtipuri se pot face diferen�e dup� prezen�a unui singur sau a dou� capace, dar o ierarhizare -tipologie - în continuare a informa�iei, duce în chip firesc, din punct de vedere statistic, la diluarea sauchiar la dispari�ia acesteia.

Am amintit mai sus acele câteva cazuri de morminte la care, g�sindu-se oase arse sub urne, arputea fi incluse încategoria mormintelor de incinera�ie cu cenu�� risipit�. Lor li se mai adaug� �i câtevacazuri - în fapt doar M. 23, 46 �i 84 - la care resturile cinerare au fost depuse aparent pe sol, în realitatepe fundul gropilor care nu au putut fi surprinse, fiind vorba foarte probabil de morminte din categoriamormintelor de incinera�ie în groap� - Brandgrubengräber - .

Prezen�a a trei categorii de morminte de incinera�ie la Cârna-Grindu Tomii nu afecteaz� unitateacimitirului, chiar dac� pentru mormintele de incinera�ie socotite ca apar�inând categoriei Urnengrab, nuse poate totdeuana preciza dac� resturi culese de pe rug s-au g�sit sau nu �i în umplutura gropilor. Putemlua doar în considera�ie c� pentru o unitate din punctul de vedere al ritului a existat �i o anumevariabilitate ritual� dar care este mai greu de decelat pe baza informa�iei disponibile.

Unitatea din punctul de vedere al ritului este subliniat� �i de 5 morminte - M. 24a-b, 56, 75, 77�i complexul (mormântul ?) din punctul g -. În toate aceste cazuri nu s-au g�sit oase calcinate, cicomplexe constituite din piese de ceramic�, dar a c�ror structur� de ansamblu este cu totul asem�n�toaremormintelor de incinera�ie propriu zise �i care au fost considerate ca morminte simbolice - cenotafe -.

Complexitatea structurilor funerare interne mai este reflectat� �i de examenul statistic alnum�rului de vase pentru fiecare mormânt. O examinare din acest punct de vedere pentru cimitirul dela Cârna-Grindu Tomii poate �i trebuie s� beneficieze de diagnoza antropologic�, cu atât mai mult cucât este singurul cimitir Gârla Mare cercetat din acest punct de vedere, fiind în acela�i timp �i cel cunum�rul cel mai mare de morminte descoperite pân� în prezent. Se poate observa de la prima vedere c�,rela�ionând grupele de sex - b�rba�i/femei - cu cantitatea de vase ale fiec�rui mormânt, se pot distingetrei grupe principale: Grupa I, constituit� din morminte cu 1-2 vase, Grupa II alc�tuit� din mormintelecu 3-4 vase �i Grupa III cuprinzând mormintele cu 5-8 vase. Am procedat �i la o rela�ionare dup�grupele de vârst� - adul�i/copii - ob�inând un rezultat cu totul asem�n�tor (Pl. 9, cu distribu�iaplanimetric�, apoi Pl. 11-17, pe grupele de sex vârst�, cu inciden�ele cazuistice tip�rite). Adaug c�Grupei III îi sunt specifice �i cele mai multe dintre mormintele cu figurine antropomorfe. Cum în toatecele trei grupe exist� morminte apar�inând celor trei categorii de sex/vârst� în propor�ii armonicereciproce, cu alte cuvinte ele sunt echilibrate demografic, dinamica astfel surprins� reflect� f�r� îndoial�un aspect al comportamentului funerar în rela�ie cu ierarhiile subunit��ilor sociale apar�inând comunit��iicare a folosit cimitirul din epoca bronzului de pe malul b�l�ii Nasta. Analizat� statistico-spa�ial, fie printriangula�ia Voronoi-Dirichlet-Theissen (Pl. 8/1), fie prin cea Delaunay (Pl. 8/2), necropola de la Grindu


Cele dou� procedee de analiz� spa�ial� sunt oferite de programul WINBASP.61

I. Chicideanu, op.cit., p. 14.62

I. Motzoi-Chicideanu, Obiceiuri funerare la Dun�rea Mijlocie �i Inferioar�, manuscris, capitolul63

No�iunea de “descoperire funerar�”.

�andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare..., p. 45-97.64

Ibidem , 160-168, �i pl. 290-294.65

I. Chicideanu, op.cit., p. 13-14 �i fig. 5-6.66

15

Tomii apare cu o distribu�ie regulat� a complexelor, a�a cum o indic� �i valorile de 2.372 pentrucoeficientul Clark-Evans, 0.614 Site Density, 0.131 Kolmogorov Distance D �i, respectiv, 0.948Randomness Probability . Dar aceasta nu trebuie sa ne induca în eroare c�ci analiza statistico-spa�ial�61

s-a f�cut doar pe baza pozi�iei mormintelor pe suprafa�a cercetat�. Nu trebuie uitat c� cimitirul nu a fostepuizat, iar apoi diferen�ele de ordin cantitativ dintre cele trei grupe de inventar - I-III - nu au fosteviden�iate la prima examinare. Pe plan, r�spândirea mormintelor dup� cele trei grupe de inventare searat� a fi cu totul asem�n�toare celei generale (Pl. 9), dar se poate observa c� mormintele Grupei III suntde obicei înconjurate de morminte apar�inând celorlalte dou� grupe.

Descifrarea structurii/organiz�rii interne a unei necropole nu este o sarcin� u�oar�, mai ales încazul în care nu avem la îndemân� toate detaliile de structur� pentru fiecare complex mortuar în parte,ca s� nu mai zic de faptul c� aproape niciodat� o cercetare arheologic� nu are �ansa real� de a dezveliintegral o necropol�. Dar cu toate dificult��ile o asemenea întreprindere trebuie cel pu�in încercat�. Cumai mult� vreme în urm� am încercat pentru cimitirul acum discutat o asemenea deslu�ire, pe care, cuunele minore rectific�ri, o reiau acum, mai ales pentru a preciza un model pe baza c�ruia s� poat� fidiscutate �i celelalte dou� cimitire Gârla Mare, la vremea aceea practic necunoscute . Într-un capitol62

anterior am discutat despre posibilit��ile de a surprinde elementele de organizare intern� a ale unui spa�iufunerar al epocii bronzului �i am atras aten�ia asupra faptului c� o asemenea descifrare permite la rândulei o anume viziune asupra structurii sociale a comunit��ii care a folosit respectivul spa�iu funerar .63

O prim� încercare de a surprinde eventuale grup�ri de morminte poate fi f�cut� pe baza analizeistatistico-combinatorii a inventarelor ceramice corespunz�toare. Pornind de la tipologia ceramiciistabilit� de Monica �andor-Chicideanu pentru întreaga grup� Žuto Brdo-Gârla Mare nu pot fi distinse64

cu claritate grup�ri de morminte/inventare funerare relevante din punctul de vedere al comportamentuluimortuar . Cauza principal� o constituie ierarhizarea tipologic� - atât pentru forme, cât �i pentru motivele65

decorative -, necesar� pentru a surprinde pe întregul areal al culturii aspecte locale, importuri etc., darnepotrivit� pentru analiza cimitirului ca atare. Prezen�ele singulare ale unor tipuri, subtipuri sau varianteale repertoriului ceramic nu sunt relevante statistic �i prin aceasta rela�iile dintre informa�ii - morminte�i elemente de inventar - apar difuze. Rezultatele analizei antropologice nu pot fi discutate trebuind a filuate ca atare. Din practica general� se cunoa�te c� ceremonialurile funerare nu au fost identice pentrub�rba�i �i pentru femei, apartenen�a la grupa de sex constituind unul dintre elementele fundamentale alepersoanei sociale a fiec�rui defunct, care va fi fost el, �i prin urmare analiza statistico-combinatorietrebuie f�cut� �inând obligatoriu cont de aceasta.

Refolosind tipologia pe care am propus-o cu mai mult� vreme în urm� (Pl. 10/289/1-2), încerc66

în continuare s� deslu�esc structura cimitirului de la Grindu Tomii. Tipurile ceramice, dup� tipologiamea, sunt distribuite diferit pe ansamblul cimitirului. Se poate observa cu u�urin�� pe planul necropoleic� spre r�s�rit exist� o l�rgire a spa�iului cu morminte, pentru ca apoi acesta s� se îngusteze �i s� sel�rgeasc� din nou mai mult c�tre cap�tul apusean. Din detaliile de s�p�tur� publicate de Dumitrescu nureiese o cauz� ulterioar� care s� fi dus la distrugerea unor complexe funerare în por�iunea de teren dintreM. 66, 80, 79 �i 97 în est �i 67, 81, 98, 106-107 în vest. Cu prilejul primei discu�ii asupra cimitirului dela Cârna-Grindu Tomii am plecat de la presupunerea c� în zona “gâtuiturii” - dintre M. 5 �i 31 pentru



16

vest �i 109, 4 �i 30 pentru est - ar fi putut exista o separa�ie a zonei funerare în dou� zone pe care le-amnumit Zona Vest �i Zona Est. Am argumentat atunci aceast� afirma�ie, mai întâi prin asocierile diferitede forme ceramice, prin distribu�ia diferit� a trei tipuri de ce�ti ca �i a distribu�iei decorului canelat,specific zonei de vest în opozi�ie cu prezen�a meandrului specific zonei r�s�ritene. Am procedat cuaceia�i ocazie la o examinare folosind procedee statistice pe care le reiau acum.

În cadrul unei analize statistico-combinatorii mai ample, examinarea general� pentru rela�iadintre tipurile ceramice proprii cimitirului de la Grindu Tomii �i cele dou� presupuse zone, a ar�tat c�exist� 15 forme comune celor dou� zone, 10 forme specifice doar Zonei Vest �i una singur� ap�rând doarîn Zona Est (Pl. 11/1). Repetând înserierea de data aceasta pentru a pune în rela�ie tipurile ceramicerespective cu grupele de sex/vârst� a reie�it cu destul� claritate faptul c� fiec�rei grupe de sex/vârst� îiera specific un anume set de forme ceramice, cel al b�rba�ilor fiind mai complex decât al femeilor �iavând ca mai asem�n�tor pe cel al copiilor (Pl. 11/2). Reluând analiza statistico-combinatorie pentrurela�ia dintre tipurile ceramice, func�iile lor în cadrul structurilor funerare individuale �i raportarea lagrupele de sex/vârst�, separat pe cele dou� zone, au reie�it diferen�e notabile între cele dou� zone, careastfel se mai contureaz� înc� odat�, chiar dac� exist� �i asem�n�ri, explicabile îns� prin respectareacutumelor mortuare.

Astfel Zonei Vest îi sunt caracteristice repertorii ceramice funerare distincte pentru b�rba�i,femei �i copii, atât în ceea ce prive�te num�rul de vase folosite �i func�iile pe care acestea le au în cadrulstructurilor funerare individuale (morminte). Pentru femeile zonei vest au folosit ca urne amforele etajatecu 4 tor�i (I.4 dup� tipologia mea), amforele simple cu 2 tor�i (I.1), amforele simple cu 4 tor�i (I.2) �ivasele-kantharos (II.6). Pentru b�rba�i au fost folosite acelea�i tipuri de amfore, dar niciodat� vasul-kantharos �i cu totul incidental apare vasul dublu-Zwilingsgefäß III.12, fiind vorba în realitate de unmormânt dublu - b�rbat �i copil - vasul solni�� respectiv fiind de fapt al copilului. Pentru copii în ZonaVest au fost folosite drept urne amforele simple cu 4 tor�i (I.2), vasele-kantharos (II.6), ce�tile simplecu o toart� (III.8), vasele-kantharos cu protome pe tor�i (II.5), ce�tile cu dou� tor�isupraîn�l�ate/kantharoi (II.7), �i alte dou� tipuri de ce�ti (III.13 �i III.14). La mormintele masculine dinZona Vest au fost folosite drept capace 6 tipuri de castroane (IV.17, IV.24, IV.19, IV.18, IV.20 �iIV.22) la care se aduag� cea�ca mare cu o toart� supraîn�l�at� (III.14), form� apropiat� de fapt decastroane. Vasele adiacente prezente în mormintele determinate ca feminine din Zona Vest sunt doar 4:ce�tile cu o toart� supraîn�l�at� (III. 12, III.10, III.13 �i III.14). Setul corespnz�tor pentru b�rba�i estecompus din 7 forme între care al�turi de vasele-kantharos cu protome pe tor�i (II.5) se mai includ �idiferite ce�ti (III.12, III.10, III.13, III.11, III.9, III.15). La copiii din aceia�i zon� setul este constituitdin 8 forme: cea�ca cu dou� tor�i trase din margine �i supraîn�l�ate (II.7), 6 variante de ce�ti cu o singur�toart� (III.10, III.13, III.9, III.15 �i III.16) la care se adaug� o variant� de castron cu picior inelar �icorp semisferic(IV.22) (Pl. 12/1).

Pentru Zona Est urnele mormintelor masculine sunt reprezentate prin cele patru tipuri de amfore(I.1, I.2, I.3, I.4), urnele pentru mormintele feminine prin amforele simple cu dou� tor�i (I.1) �i celeetajate tot cu 2 tor�i (I.3). Pentru copiii deceda�i au fost folosite ca urne, în aceast� zon� r�s�ritean�, înafara amforelor simple cu 2 tor�i (I.1) �i a celor etajate tot cu 2 tor�i (I.3), vasele kantharos simple (II.6)�i cele cu protome pe tor�i (II.5), plus dou� variante de ce�ti cu o singur� toart� (III.8, III.11). Capacelefolosite la mormintele masculine ale Zonei Est sunt reprezentate din 4 forme: trei castroane (IV.19,IV.18 �i IV.20) la care se adaug� cea�ca simpl� cu o toart� (III.14), toate fiind folosite �i în zona opus�.Aceia�i reducere a setului de vase folosite pentru capace se observ� �i pentru mormintele feminine carefolosesc doar cea�ca simpl� cu o toart� suprain�l�at� (III.14) �i dou� variante de castroane (IV.18 �iIV.20). La mormintele de copii drept capace au fost folosite patru variante de castroane (IV.18, IV.20,IV.17 �i IV.25). În ceea ce prive�te vasele adiacente la b�rba�i s-au folosit cu predilec�i dou� variantede ce�ti (III.15 �i II.10) ca �i pixidele (III.13). Situa�ia in care kantharosul cu protome pe tor�i apare cavas adiacent este special�, c�ci este vorba de un mormânt dublu de de b�rbat + copil, la care urnacopilului apare ca vas adiacent pentru înmormântarea masculin�. La femei, vasele adiacente suntreprezentate prin acela�i set ca la mormintele masculine la care se adaug� un castron (IV.22). La copiidin zona r�s�ritean� singurele vase adiacente sunt reprezentate prin o variant� de cea�c� cu o singur�toart� (III.10) �i pixida (III.13) (Pl. 12/2).


17

Din perspectiva acestei scurte analize statistico-combinatorii prin compara�ia dintre cele dou�zone se poate observa c�, pentru ceea ce am definit drept Zona Vest setul de vase este mai variat atâtcantitativ cât �i prin func�iile pe care le au avut vasele respective, în vreme ce pentru Zona Est seturilepentru fiecare dintre cele trei grupe de sex/vârst� sunt mai bine delimitate �i mai pu�in variate ceea cear putea indica o mai mare rigoare în cursul ceremoniilor funerare. Dar trebuie tinut seama în acela�itimp �i de stocurile de înmormânt�ri disponibile pentru fiecare dintre cele dou� zone, cel din partear�s�ritean� fiind sensibil mai mic. De altfel, pe ansamblul cimitirului este deosebit de sc�zut num�rulînmormânt�rilor feminine, ceea ce ar putea, eventual, explica lipsa în Zona Vest a mormintelor de acestfel cu resturile cinerare depuse în urne etajate cu dou� tor�i (I.3).

A�a cum am ar�tat deja structura standard a unui mormânt de incinera�ie pentru cimitirul de laGrindu Tomii este constituit din urna cu oase arse, capacul acesteia �i vasele adiacente depuse laexteriorul urnei sau în�untrul acesteia (Pl. 10/3). Fa�� de acest “model” exist� diferite varia�ii, mai multsau mai pu�in complicate �i cu inciden�e cazuistice de asemenea diferite. În primul rând exist� mormintecu capace duble - de obicei castroane -, morminte cu un singur vas-capac, sau varianta mai“s�r�c�cioas�”, pentru care capacul urnei este reprezentat de un ciob de vas, la fel cum exist� �i mormintecu urne f�r� capac. Vasele adiacente se g�sesc în trei pozi�ii principale: la exterior - pe capac sau al�turide urn�, în capac sau în interiorul urnei peste oasele calcinate. Mormintele cu capace duble, prin structuralor mai complex�, adesea sus�inut� �i de un num�r mai mare de recipiente, se constituie într-o categoriebine distinct� atât în zona de vest cât �i în cea de est.

Înserierea lor dup� tipurile ceramice, separat� pentru fiecare din cele dou� zone ale necropolei,�i în rela�ie cu grupele de sex/vârst�, permite distingerea anumitor grup�ri dup� setul de vase dinmorminte. Astfel pentru mormintele cu capace duble din zona de vest se observ� o grupare - din 12morminte -care folose�te predilect ca urne amforele etajate cu dou� tor�i (I.3) �i cele simple cu patru tor�i(I.2). Specifice acestei grup�ri le sunt trei variante de castroane (IV.17, IV.20 �i IV.19). Vasele adiacentesunt reprezentate prin ce�ti cu o toart� sau pixide. Din aceast� grupare, prin num�rul mai ridicat de vase,se disting M. 14, 67 �i 74, cu 8, respecitv 7 recipiente pentru ultimele dou�. Tot în M. 74 s-au descoperit�i piese de port din metal. Cea de a doua grupare - tot cu 12 morminte - se caracterizeaz� prin folosireapredilect� ca urne a amforelor simple cu dou� tor�i (I.1) �i a celor etajate cu patru tor�i (I.4) la care semai adaug� dou�morminte care au avut ca urn� vase kantharos (II.6). Destul de frecvent, ca vas adiacent,apare pentru aceast� grupare cea�ca cu o toart� - varianta III.10 - care în prima grupare este atestat� osingur� dat�. Cu totul incidental mai apar �i alte ce�ti cu o toart� sau castroane. Mai mult de jum�tatedintre mormintele acestei grup�ri apar�in Grupei III de inventar, având între 5 �i 6 vase. Pentru dou�morminte - M. 81 si 95 - exist� �i piese de port din metal. C� nu poate fi vorba de o diferen�iere în timpo dovedesc, cum nu se poate mai clar, o cea�c� (III.10) �i o strachin� (IV.18) frecvent folosite de ambelegrup�ri, ca vas adiacent sau, respectiv, drept capac. Acela�i lucru este demonstrat �i de prezen�aprincipalelor motive decorative de pe vasele-urn� sau de pe capace. Prezen�a mormintelor masculine ca�i feminine - acestea din urm� au o inciden�a cazuistic� sim�itor redus�, dar nu trebuie uitat c� pentruîntregul cimitir au fost diagnosticate doar 12 asemenea morminte - în ambele grup�ri demonstreaz� cacele dou� grup�ri dup� setul de vase nu reprezint� inventare diferen�iate sexual (Pl. 13/292).

Pentru mormintele cu urnele acoperite cu un singur capac din aceia�i zon� (Pl. 14/293) situa�iase prezint� prin asocieri asem�n�toare - seturi ceramice - celor cu capace duble, în sensul c� primagrupare este constituit� din mormintele folosind ca urne amforele simple cu 2 tor�i (I.1) �i cele etajatecu 4 tor�i (I.4), iar cea de a doua grupareconstituit� din morminte având ca urne amforele simple cu 4tor�i(I.2) �i cele etajate cu 2 tor�i (I.3), la care se adaug� trei morminte cu vasele depuse în ce�ti-kantharos(II.7) �i, un singur caz, pentru care ca urn� s-a folosit o jum�tate de vas-solni�� - Zwillingsgefäß. Deasemeni cele dou� grup�ri nu sunt diferen�iate în timp, folosind ca vase adiacente sau capace, ce�ti cuo toart� supraîn�l�at� (III.10) sau cele similare dar cu protom� pe toart� (III.11). În ceea ce prive�temotivele decorative, dac� în cazul mormintelor cu capace duble se întâlneau mai pu�ine motive pe urne�i mai multe pe capace, acum situa�ia este oarecum invers�, în sensul c� pentru vasele folosite ca urnedecora�ia folose�te �i motivul pe care l-am desemnat cu sigla AB (Pl. 289/2), în vreme ce la capacemotivele ab �i i lipsesc. Piese de port din metal au fost g�site doar în cazul M. 100 �i 91, dar prezen�alor la o grupare sau alta nu este relevant� pentru examinarea aceasta, dat fiind num�rul mic de asemenea



Ibidem , p. 14 -28, �i fig. 9-12, 14-15.67

La vremea aceea analiza statistico-combinatorie am f�cut-o “manual”, calculând pozi�ia fiec�rui68

mormânt dup� un algoritm matematic folosit în statistic� �i specific mul�imilor politetice, cum este cazul unortabele primare în care au fost trecute mormintele �i elementele de inventar sau ritual. Am reluat acum analiza,folosind aceia�i tipologie a ceramicii din cimitir, dar cu programul WINBASP v.5.42 care utilizeaz� pentruînseriere acela�i algoritm, dar viteza de lucru e mai mult decât sim�itor crescut�. Pentru principiile metodologiceale înserierii dup� algoritmul amintiti vezi K. Eggert, S. Kurz, H.-P. Wotzak, PZ 55.1, 1980, p. 110-145.

18

morminte pentru ansamblul cimitirului.Pentru mormintele de copii din Zona de vest exist� doar patru care au avut urnele acoperite cu

capace duble, toate folosind ca urne amforele simple cu 2 tor�i (I.1), iar dintre acestea trei au avutfigurine antropomorfe (Pl. 15/1). Pentru mormintele de copii cu urnele acoperite cu un singur capac sedisting din nou dou� grup�ri asem�n�toare. Astfel în cazul celor 6 morminte din prima grupare au fostfolosite predilect ca urne amforele simple cu 2 tor�i (I.1) �i vasele-kantharos (II.6). Acestei grup�ri îiapar�ine �i M. 71a la care s-a g�sit o figurin� antropomorf�. În ceea ce prive�te cea de a doua grupare,se poate observa c� au fost folosite drept urne, predilect ce�ti cu o toart� (III.8, III.9 sau III.10), într-unsingur caz o cea�c� cu dou� tor�i supraîn�l�ate (II.7), apoi vase kantharos cu protome pe cele dou� tor�i(II.5) �i, într-un singur caz, amfora simpl� cu 4 tor�i (I.2). Primei grup�ri îi sunt caracteristice, ca �ipentru mormintele de adul�i corespuz�toare, morminte cu inventare “bogate”. Asocierile cu alte vaseexclud, ca �i în cazul mormintelor de adul�i, o diferen�� în timp.

Mormintele de adul�i din Zona de Est, analizate în aceia�i manier� statistico-combinatorie, segrupeaz� oarecum similar, dar exist� diferen�e notabile în ceea ce prive�te compozi�ia setului ceramic.Nu mai insist asupra structurilor seturilor ceramice a�a cum reies din rezultatul/tabelul ananlizeicombinatorii, tabelul ilustrat fiind destul de gr�itor. Dar mi se pare important a prezenta faptul c� pentrucele dou� grupari ale mormintelor cu capace duble din Zona de Est una este caracterizat� prin folosireaca urne a amforele simple cu 2 tor�i (I.1) �i a celor etajate tot cu 2 tor�i (I.3), în vreme ce cea de a douaprin folosirea în acela�i scop a amforelor simple cu 4 tor�i (I.2) �i a celor etajate tot cu 4 tor�i (I.4).Aceia�i situa�ie este pus� în eviden�� i pentru mormintele cu capace simple din Zona de Est (Pl. 14/1-2).De�i destul de pu�ine la num�r, mormintele de copii din Zona Est las� s� se întrevad� existen�a �i înaceste caz a dou� grup�ri principale, dintre care, cea cu urne - amfore simple cu o toart� (I.1) estecaracterizat� prin prezen�a mormintelor cu statuete antropomorfe (P. 17/1-2).

Cu mai mult� vreme în urm�, am atras aten�ia c� cimitirul de la Cârna pare a fi segmentat în dou�zone relativ distincte �i anume: o zon� r�s�ritean�, cu mai pu�ine morminte �i una apusean�, cu mai multemorminte. Am argumentat atunci aceast� afirma�ie, mai întâi prin asocierile diferite de forme ceramice,prin distribu�ia diferit� a trei tipuri de ce�ti �i a distribu�iei decorului canelat, specific zonei de vest înopozi�ie cu prezen�a meandrului specific zonei r�s�ritene . O bun� parte din cele afirmate atunci se67

reconfirm� ast�zi . Grup�rile de morminte în tabelele statistico-combinatorii, pun în eviden�� o folosire68

diferit� a celor patru tipuri de amfore în cele dou� zone ale cimitirului de pe Grindu Tomii, într-un feloarecum invers simetric (Pl. 18/). Cum urnele sunt elementul principal al structurii unor morminte deincinera�ie ca cele din necropola în discu�ie, folosirea unui tip sau a altuia dintre amforele folositepredilect nu poate fi lipsit� de o anume semnifica�ie. Stocul destul de mare de morminte descoperite, lacare se adaug�, ca element de maxim� importan��, determin�rile pe grupe de sex/vârst�, au permis oexaminarea fin� prin procedee statistice care a avut astfel ca rezultat eviden�ierea unor seturi ceramicefunerare diferite pentru cele dou� zone, care î�i cap�t� astfel confirmarea. Rela�ia simetric invers� dintreseturile ceramice funerare poate avea ca explica�ie exprimarea unor anume reguli intracomunitare. Dac�ad�ug�m �i faptul c� în cazul mormintelor duble de copii �i adul�i cel mai adesea cei dintâi sunt asocia�icu resturi osteologice determinate ca apar�inând unor indivizi de sex masculin, apare ca cea mai posibil�explica�ie pentru rela�ia simetric invers� dintre seturile ceramice c� acestea exprimau anumeparticularit��i de ordin ritual în primul rând, în ceea ce prive�te folosirea anumitor tipuri de vase, înrela�ie cu raporturile de rudenie dintre indivizii comunit��ii care a folosit Grindul Tomii pentru a-�idepune defunc�ii. La vremea primei discu�ii am amintit c� astfel de situa�ii î�i pot g�si explica�ii în unele


R. Lowie, Traité de sociologie primitive, Paris, 1969, p. 112-121, pentru exemplific�ri privind69

organizarea de clan la ameroindienii din Statele Unite ale Americii; C. Lévi-Strauss, Antropologia structural�,Bucure�ti, 1978, p. 143-196, pentru acelea�i probleme în special la ameroindienii din America de Sud.

Posibilitatea ca cimitirul de la Cârna-Grindu Tomii s� fie organizat pe familii a fost men�ionat� prima70

dat� de I. Nestor, Istoria României, vol. I. Bucure�ti, 1960, p. 109; aceia�i opinie a fost exprimat� �i de B.Hänsel, Beiträge zu Chronologie der mittleren Bronzezeit im Karpatenbecken, Bonn, 1968, Bd. I, p. 140 �inota 58.

�andor-Chicideanu, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare..., p. 45-52 pentru tipologie, p. 168 pentru71

discu�ia referitoare la structura cimitirului de pe Grindu Tomii �i pl. 265 pentru r�spândirea pe spa�iu.

19

înregistr�ri etnografice fiind vorba de p�strarea regulilor de exogamie �i de filia�ie �i prin expresii alecomportamentului mortuar , opinie pe care o p�strez.69

Într-o formulare grafic�, în cadrul unui model teoretic, prezumativ, al structurii cimitirului de laCârna-Grindu Tomii, pornind de la înserierea statistico-combinatorie, rela�iile reciproce dintre diferitelegrup�ri interne ale comunit��ii care a folosit cimitirul sunt reflectate prin simetria invers� a tipurilor deurne folosite. Pentru Zona de Vest, ca �i pentru Zona de Est, se pot distinge dou� grupe, odat� dup�num�rul capacelor prezente pe urne, iar apoi dup� diagnoza antropologic�. Se poate observa c� fiecaredin cele dou� zone principale a fost, la rândul ei, diferen�iat� în alte dou� subzone, pe care le-am denumitA - cu morminte doar cu capace duble - �i B - cu morminte doar cu capace simple -, rezultând subzoneleW-A �i W-B, respectiv E-A �i E-B. De fiecare dat� mormintele sunt diferen�iate dup� grupele de sex,ceea ce duce la o “escalad�” a segment�rii rezultând micile grupuri W-A - 1a, pentru care, cel pu�inpentru b�rba�i, este clar� “preferin�a pentru urnele de tip I.2 �i I.3, spre deosebire de grupul W-A - 1b,care au folosit urne de tip I.1 �i I.4, cu posibilitatea deschis� a unui comportament similarpentrumormintele de femei corespunz�toare. Situa�ii similare se pot observa �i în cazul subzonei W-B unde potfi decelate grupurile 2a �i 2b, cu acelea�i rigori în ceea ce prive�te vasele folosite ca urne, dar într-ositua�ie simetric invers� cu grupurile din W-A. Pentru Zona de Est situa�ia este din nou identic�, fiindîns� puse în eviden�� atât raporturile reciproce/simetric inverse între grupurile celor dou� zub zone - E-A�i E-B, dar, foarte interesant, �i cele de acela�i fel fa�� de grupurile zonei apusene (Pl. 19). Modelulpropus încearc� s� desemneze o societate foarte complex structurat�, despre ale c�rei reguli cred c�putem depista destule indicii privind cu aten�ie �i neconven�ional expresiile sale funerare. Construc�iaeste teoretic� �i sunt cu totul con�tient de limitele ei. Stocul totu�i redus de înmormânt�ri, lipsa unormorminte feminine care s� confirme pe de-a întregul teoria, nesiguran�ele rezultate din observa�iile dinteren ca �i, dece nu, noutatea demersului, lipsa unui caz similar pentru o analiz� comparativ� etc., sunttot atâ�ia factori restrictivi. O descifrare exact� a acestor cutume prin structurile funerare/morminteleavute la dispozi�ie nu este înc� posibil� pe cale arheologic�. Tot ce se poate spune cu destul� certitudineeste c� anume expresii rituale, a�a cum se pot surprinde prin analiza statistico-combinatorie, par s�reflecte opozi�ii dintre segmentele/subunit��ile sociale ale unei comunit��i Gârla Mare. În acela�i timp,aceast� concluzie îndrept��e�te, o dat� în plus, p�rerile conform c�rora cimitirul Gârla Mare de pe GrinduTomii, a fost organizat pe parcele/cartiere de clan/familie distincte, astfel c� o extindere “linear�” de-alungul timpului a spa�iului funerar trebuie exclus� din capul locului .70

Încheierilor mele din 1986 le au fost opuse recent alte dou� puncte de vedere privind structuracimitirului de la Cârna-Grindu Tomii care au respins din puncte de vedere diferite ipoteza mea privindorganizarea necropolei.

Cea dintâi îi apar�ine Monic�i �andor-Chicideanu. Pornind de la o tipologie a ceramicii GârlaMare stabilit� pentru întreaga arie a grupei, autoarea a examinat �i cimitirul amintit. Instrumentul de lucruprincipal a fost studiul planimetric al r�spândirii diferitelor tipuri ceramice, inclusiv variante, ca �i acategoriilor de înmormânt�ri stabilite dup� vasele folosite ca urn� sau dup� evaluarea cantitativ� aseturilor ceramice pe spa�iul necropolei. Astfel r�spândirea variantelor de amfore a�a cum a fost f�cut�de c�tre autoare pe spa�iul cimitirului nu relev� diferen�e notabile între zonele de vest �i est . Dar71

tipologia fin� pentru cele 90 de cazuri în care, în morminte, au existat urne ne arat� din capul locului c�



Ibidem , pl. 296 cu tabelul statistic.72

Ibidem , pl. 297 �i harta r�spândirii la pl. 266. Tipologia la p. 53-59 �i73

Ibidem , tabelul de la pl. 290. Nu trebuie pierdut din vedere c� urna �i, atunci când exist�, capacul ei 74

reprezint� elementele/dovezile materiale ale unui rit de separare, identice împreun� sicriului sau altor recipientefolosite pentru inhuma�i, cf. A. Van Gennep, Riturile de trecere, Bucure�ti, 1996, p. 145, fiind astfel firesc caele s� fie alese în strâns� rela�ie cu sexul �i vârsta deceda�ilor.

�andor-Chicideanu, op.cit., p. 165 �i tabelul cantitativ (numeric �i procentual) de la pl. 318, sus.75

Chicideanu, op.cit., p. 14-16 �i fig. 7/B-8/A-B.76

�andor-Chicideanu, op.cit., p. 168.77

Christine Reich, PZ, 77.2, 2002, p. 159-179. La p. 163, nota 10 se specific� c� pentru înseriere s-a78

folosit programul WINBASP v.5.2.

20

anume variante au o inciden�� cazuistic� cu totul redus� ceea ce le face, pe cale de consecin��, irelevantestatistic �i lipsite de utilitate în studiul planimetric. Este vorba de variantele A-16 - prezent� într-un singurcaz - A-8 - prezent� în dou� cazuri - �i A-4 - prezent� în 3 cazuri - . Raportate la cele 90 de exemplare72

inciden�ele cazuistice ale celor trei variante oblig� la excluderea lor din analiz� Aceia�i deficien�� apare�i în ceea ce prive�te difuziunea vaselor kantharos. Pentru 22 de cazuri de astfel de apari�ii pe spa�iulnecropolei cârnene trei variante - K-2, K-5 �i K-8 - sunt prezente fiecare doar într-un singur caz !73

Acelea�i observa�ii se pot face �i pentru variantele de castroane sau ce�ti, totul conducând la concluziac� o tipologie fin�, foarte ierarhizat�, duce firesc la dispari�ia informa�iei utile statistic, mai ales în cazulunui obiectiv foarte delimitat atât sincron cât �i diacron. De aceea �i analiza statistico-combinatoriegeneral� a cimitirului de la Grindu Tomii, pornit� de la o asemenea tipologie ierarhizat�, nu avea cumconduce la distingerea unor grup�ri relevante din punctul de vedere al setului ceramic funerar, cu atât maimult cu cât nu s-a avut în vedere posibilitatea ca aceste seturi s� fie diferen�iate în func�ie de grupele desex/vârst� cu toate c� s-afirmat c�: “Pentru necropola de la Cârna-Grindu Tomii exist� indicii clare74

c� inventarul funerar �i structura lui sunt sensibil influen�ate de sexul �i vârsta defuntului” . Am ar�tat75

deja acest lucru �i in 1986 �i acum, dar pe baza examin�rii din perspectiva prezen��/absen��, c�ci simpla76

num�r�toare �i precizarea procentelor este amendat� totodeauna în cazul cimitirelor de propor�ia în careacestea au fost cercetate. În aceste condi�ii opinia conform c�reia “Din analizele �i cart�rile noastre (.....)nu reies diferen�e majore între cele dou� zone ale necropolei” î�i pierde din temei...77

Foarte recent, Christine Reich a propus o alt� perspectiv� asupra cimitirului de la Cârna-GrinduTomii, atât din punctul de vedere al structurii cât �i din cel al cronologiei interne. Pornind de la otipologie proprie a repertorului ceramic specific necropolei, dar destul de “înrudit�” cu cea propus� dec�tre Hänsel, �i dublat� de o tipologie a motivelor decorative, autoarea a încercat s� demonstreze c�cimitrul de pe Grindu Tomii a avut o durat� în timp apreciabil�, ce poate fi împ�r�it� în patru etape. Înceea ce prive�te structura cimitirului, Ch. Reich este de p�rere c� acesta a fost organizat înc� de la începutpe trei zone principale, fiec�reia corespunzându-i morminte din toate cele 4 faze/etape, cele mai vechifiind înconjurate de cele mai târzii, cele trei zone constituind în fapt spa�iile funerare apar�inând la treimari familii. Ch. Reich a folosit ca principal� procedur� algoritmul statistic larg utilizat înc� din 1982pentru înserierea mormintelor dup� tipologia formelor ceramice - urm�rind succesiunea în timp - ca �idup� motivele decorative - urm�rind structura cimitirului - de fiecare dat� încercând s� sus�in� înserierileprin examinare planimetric� .78

Punctul de plecare pentru Ch. Reich l-a constituit înserierea unui stoc alc�tuit din 49 de morminteconsiderate ca individuale, dar în fapt cuprinzând �i M. 61, 71, 46 �i 70 toate duble, înseriate dup�prezen�a/absen�a a 27 de tipuri ceramice, rezultatul ob�inut fiind considerat ca demonstrând existen�a a


Ibidem , înserierea de la fig. 3 �i tipologia formelor ordonat� cronologic la fig. 4.79

Faptul este destul de vizibil dac� se compar� tabelul de forme Reich cu cel folosit de B. Hänsel,80

op.cit., Bd. 2, anexa 12. Vezi �i nota 1 la Ch. Reich, op.cit., p. 139, care explic� oarecum situa�ia!!

Ibidem , p. 161-162 unde, referindu-se la num�rul mic de morminte feminine diagnosticate, î�i81

exprim� pe aceast� baz� rezervele fa�� de analiz�: “Nicht zuletzt dies weck Zweifel ander Richtigkeit derantnropologischen Geschlechtsbestimmungen”.

21

Figura 6

patru faze de evolu�ie a cimitirului . Dar succesiunea astfel ob�inut� este amendabil�. În primul rând79

tipologia folosit� , destul de “înrudit�” de altfel cu cea propus� mai de mult de B. Hänsel �i prin aceasta80

paradigmatic� condi�ionând rezultatul înserierii, nu �ine seama c� amforele/Bauchhenkelgefäße sunt defapt patru tipuri clar deosebite - simple cu 2 tor�i, simple cu 4 tor�i, etajate cu 2 tor�i �i etajate cu 4 tor�i-, apoi c� ce�tile cu o toart� supra în�l�at� f�r� sau cu cu protom� (K-ANf-K-ANa la Reich �i III.19,respectiv III.11 la mine) fac parte din seturile ceramice ale majorita�ii mormintelor, de faptul c� ce�tileaproximativ sferice cu 2 tor�i supraîn�l�ate trase din buz� (A-Fa la Reich �i II.7 la mine) au în cazul M.

71a un decorapropiat de grupaGovora, ceea ce arfi surprinz�torpentru pozi�iac r o n o l o g i c �

p r o p u s � . D easemeni separareastatuetelor în dou�variante (I-Bb �iI-C) nu esteexplicat�. �i armai fi...

D a rprincipala lips�este aceea de aoc o l i an a l i zaantropologic� .8 1

D e s i g u r ,metodologia deanaliz� folosit�acum aproape ojum�tate de veac,poate fi ast�zidiscutabil�, dar înlipsa unei noio c a z i i d e areanaliza resturileosteologice de laC â r n a - G r i n d uTomii, suntemobliga�i a �ine

seama de ea.Pare destul de probabil c� autoarea nu a cunoscut studiul demografic asupra necropolei de la

Cârna c�ci altfel ar fi fost mai prudent�. Pornindu-se de la analiza antropologic� publicat� în 1961 pentrucimitirul de la Cârna �i cele efectuate pentru cimitirele 2 �i 4 ale culturii Monteoru din sta�iunea eponim�



D. Nicolaescu-Plop�or, W. Volski, Elemente de demografie �i ritual funerar la popula�iile vechi din82

România, Bucure�ti, 1975, p. 13-29.

Ibidem , p. 27, unde cei doi autori arat� c� s-au folosit de metodologiile lui J. Nemeskéri �i N. Gejvall83

pentru calcularea volumlui demografic al necropolei.

Ch. Reich observ� doar c�: “In keiner der Phasen zeigt sich eine Häafung von Männer- oder84

Frauengräbern bze. Bestimmter Ausstattungsgruppen”, cf. Ch. Reich, op.cit., p. 163, nota 11. Dar evident c�situa�ia este cu totul alta...

Ibidem , fig. 8 �i h�r�ile de r�spândire de la fig. 5-7.85

22

a culturii, s-au studiat problemele de demografie pentru obiectivele cercetate. Cum analiza antropologic�a cimitirelor respective a fost f�cut� de speciali�ti diferi�i, studiul demografic la care m� refer acum areobiectivitatea lui. Ceea ce se poate desprinde în primul rând este c� din compara�ia dintre cimitirelemonteorene �i cel Gârla Mare reiese destul de clar un comportament demografic asem�n�tor , ceea ce82

calific� diagnozele antropologice de la Cârna, chiar cu tot “deficitul de femei”. Foarte importante mi separ preciz�rile privind volmul demografic al comunit�tii care a folost cimitirul de la Cârna. Calculat dup�dou� metode diferite �i plecând de la un volum estimat de 200 de morminte, pentru Cârna rezult� “ocomunitate alc�tuit� din 68 de indivizi dac� necropola a func�ionat 100 de ani �i din 54 dac� durata defolosire a fost de 150 de ani” . O anume pruden�� în folosirea datelor antropologice, mai ales pentru un83

cimitir de incinera�ie, trebuie s� existe întotdeauna, dar chiar �i a�a, durata cimitirului apreciat�demografic �i num�rul redus de indivizi pentru fiecare etap� presupus� nu pot sus�ine o evolu�ie de-alungul a patru faze, distincte �i tipologic! C� a�a stau lucrurile, se poate vedea �i din distribu�ia pe grupede sex/vârst� a celor 49 de morminte inseriate (Fig. 6). Astfel pentru “faza I” cei 3 indivizi masculini84

�i singurul adult, chiar dac� nedeterminat sexual, au reu�it s� aib� al�turi 4 copii. În “fazele” urm�toaresitua�ia se mai echilibreaz� ceva, dar în ultima etap� devine iar��i dezastruoas� c�ci cei doi adul�inedetermina�i nu au reu�it s� aduc� pe lume decât 5 copii, �i aceia mor�i în fraged� copil�rie ceea ce arputea eventual explica sfâr�itul culturii Gârla Mare...! Este evident c� cel pu�in faza I �i IV suntconstruc�ii artificiale datorate unor introduceri eronate de date în înseriere, adic�, a�a cum se zice pentruastfel de cazuri, Garbage in garbage out!

Motivele decorative au constituit pentru Ch. Reich punctul de plecare pentru a descifra modulde organizare al cimitirului, dezvoltând o teorie sui generis conform c�reia pe baza acestora se potdistinge familii. Socot binevenit� observa�ia autoarei conform c�reia �i în Zona de Vest exist� dou�prezen�e ale meandrului pe care în 1986 nu le-am luat în considerare. Este vorba de respectivul motivprezent pe statuetele din M. 89 �i 102. Observa�ia este important�, dar nu schimb� situa�ia, adic� diferen�adintre cele dou� zone, c�ci m-am referit la meandrul de pe vase! Dar mai adaug �i faptul c� în urmacart�rii mormintelor dup� apartenen�a la cele trei zone de familie stabilite de Ch. Reich (Pl. 20), ceea cereiese foarte limpede este c� zona III corespunde de fapt cu Zona Est stabilit� de mine (Pl. 21/)!!

Se mai poate discuta despre modalitatea în care Ch. Reich a lucrat cu motivele decorative, cums-a str�duit ca prin înseriere s� sus�in� existen�a a trei parcele de grupe/familii care stau la bazaorganiz�rii cimitirului, familii distincte prin folosirea unuia sau a altuia dintre motivele ornamentale,pecare, dac� le accept�m dup� aceste criterii, reiese c� au avut neamuri multe de la Belgrad �i pân� laCorabia... Dar discu�ia poate fi scurtat� dac� privim cu aten�ie rezultatele înserierii motivelor . De la85

prima vedere se desprinde concluzia c� zona I �i II �i-au încheiat existen�a în cursul “subfazei IIb”, celemai târzii fiind M. 26, 54, 61, 80 �i 97 din zona III. Dac� îns� încerc�m s� vedem exact care va fi fost,de data asta dup� ornamenta�ia vaselor, structura demografic� a cimitirului în “subfaza Ia” constat�m custupoare c� la începutul începutului pe Grindu Tomii s-au înmormânt 4 b�rba�i (M. 43, 36, 92 �i 65), 3femei (M. 85, 95 �i 62), 2 adul�i (M. 110a �i 50), doi indivizi nedetermina�i (M. 110b �i 50) �i 4 copii (M.36, 94, 27 �i 64, situa�ie cu totul în contradic�ie cu cea corespunz�toare pentru “faza I” stabilit� prinînserierea formelor ceramice!!

Nu cred c� mai trebuie subliniat c� distingerea celor dou� zone rituale - de Vest �i de Est -ale


În cursul campaniei din vara 2004, un localnic ne-a adus mai multe vase întregi descoperite “toate la86

un loc”, pe malul grindului Prundu M�garilor. Vasele se apropie cât se poate de mult celor cunoscute pentrumediul Szeremle. Din p�cate, nivelul foarte crescut al apei din lac nu a permis o verificare în teren a situa�iei.Ast�zi, dup� recentele inunda�ii catastrofale o reluare a cercet�rilor în zona respectiv� este complet compromis�.

�andor-Chicideanu, op.cit., p. 43 �i pl. 136-141.87

Ibidem , loc. cit �i pl. 142.88

23

cimitirului de la Cârna-Grindu Tomii, a�a cum am încercat s� le schi�ez, nu are un caracter definitiv.Exist� o serie de factori limitativi ai cercet�rii arheologice propriu zise care nu permit acest lucru. Stareade conservare a cimitirului în mare, ca �i a multor morminte în particular, lipsa datelor privind structurilefunerare în integritatea lor, incertitudinile privind formele unora dintre vase etc., toate acestea impunoric�rei încerc�ri de descifrare a organiz�rii interne a cimitirului un caracter de tendin��, cu alte cuvinteorice astfel de încercare nu are cum fi o solu�ie definitiv�. R�mâne doar de ales între astfel de diferitepropuneri, în func�ie de coeren�a argument�rii, de criteriile metodologice urm�rite. Am ar�tat dece nu potaccepta celelalte propuneri, precum �i firul procedural al analizei mele pe care o cred a fi maiconving�toare.

Este evident c� oricare ar fi fost ea , cimitirul de la Cârna-Grindu Tomii a avut o structur�grupat�, ale c�rei detalii nu mai pot fi cunoscute ast�zi din motivele ar�tate. O astfel de organizare a �inutseama de rela�iile de rudenie/familie, a�a cum o dovedesc mormintele duble de adul�i �i copii. Parcelelede familie nu pot fi surprinse �i cu atât mai pu�in succesiunea înmormânt�rilor în interiorul lor. Fa�� deultima periodizare a culturi Gârla Mare cimitirul se prezint� ca unitar. Descoperirile mai vechi de pe urmac�rora au provenit unele materiale achizi�ionate din localitate, dac� apar�in cimitirului de pe GrinduTomii, indic� posibilitatea existen�ei unor înmormânt�ri mai vechi , dar care, cimitirul fiind deja distrus86

de ap�, nu au mai fost surprinse arheologic. În acest caz durata func�ion�rii necorpolei este posibil s� fifost mai mare, eventual în ambele sensuri, dar faptul nu mai poate fi probat arheologic.

În cursul s�p�turilor de salvare din anii 1996-1998 efectuate de colectivul �antierului arheologicBistre�, tot pe raza localit��ii Cârna/Dun�reni, tot pe malul de sud al fostei b�l�i Nasta, în punctul Groapalu’ Mihalache au fost descoperite câteva complexe Gârla Mare. Pozi�ia în teren a acestor complexe arat�c� ele se g�seau, în cel mai r�u caz, în imediata proximitate a cimitirului (Pl. 22). Caracterul aparte a celpu�in dou� dintre ele deschide posibilitatea ca acestea s� fi apar�inut spa�iului funerar, prezen�a lorpunând astfel în lumin� anume comportamente foarte posibil legate de ansamblul ceremonial funerar.Primul dintre acestea - Cpl. 1 - a fost o groap� de form� oval�, din care nu a fost surprins� decât parteainferioar�, restul fiind ras de bulldozere în cursul lucr�rilor din anii 1968-1971. Con�inutul gropii, atâtcât a putut fi recuperat era constituit din foarte multe fragmente ceramice, un vas cu picioru�e, dou�topoare miniaturale, c�rbune de lemn, cenu�e . Cel de al doilea complex - Cpl. 2 - desemenea surprins87

în aceea�i situa�ie, a avut în interior o piatr� de râ�ni��, un castron fragmentar �i o tipsie/tav� totfragmentar�. Sub castronul a�ezat cu fundul în sus s-a descoperit un pumnal din bronz cu plac� deînm�nu�are trapezoidal� . Cel de al treilea complex - Cpl. 3a-b - era situat într-o pozi�ie mult mai ingrat�,88

astfel c� cercetarea lui nu a putut fi dus� pân� la cap�t, extremitatea nordic� fiind sub ap� ca urmare acre�terii nivelului apei în cursul anului 1997. De o form� aproximativ rectangular� �i s�pat în solul viu,complexul era constituit dintr-o groap� de form� aproximativ rectangular� - Cpl. 3a - care c�tre nord erat�iat� de o alta - Cpl.3b. Prima groap� a avut un con�inut cu totul aparte. La partea superioar� a fostdescoperit� o cantitate impresionant� de buc��i mari de chirpic ars, multe dintre acestea având urme depari gro�i de 0.10-0.15 m, provenind de la o structur� incendiat� �i nenum�rate fragmente ceramice, uneledintre ele de dimensiuni apreciabile (Pl. 23/1-4). În umplutura de culoare cafenie închis� cu multe petede chirpic, nu au fost descoperite oase umane, nici arse nici nearse. Adâncimea real� a gropii nu a pututfi apreciat� dat fiind c� terenul fusese r�zuit în cursul lucr�rilor din anii 1968-1971, dar m�surat� de lanivelul de c�lcare din 1996-1997, era de circa 0.80 m. Nu au fost descoperite urme de pari �i niciamenaj�ri pe fund astfel c� interpretarea complexului drept bordei este exclus�. De altfel cioburiledescoperite nu au permis întregirea nici unui vas, iar pozi�ia lor, atât la partea superioar� a umpluturii,



I. Motzoi-Chicideanu, Dacia, NS, 43-44, 1999-2001, p. 197-229.89

I. Motzoi-Chicideanu, Monica �andor-Chicideanu, Dacia, NS, 38-39, 1994-1995, p. 19-40.90

24

cât �i la mijlocul acesteia, indic� c� nu e vorba de inventarul vreunei locuin�e. Cantitatea de chirpicrecuperat� era apreciabil�, mai ales dac� se �ine seama de faptul c� o bun� parte din complex nu a pututfi cercetat�. Multe dintre buc��ile de chirpic dep��eau 15 cm în lungime, fiind groase de circa 0.07-0.10cm, cu urme de pari gro�i. Toate fragmentele prezentau urme de arsur� puternic�, unele chiar cu urmede vitrifiere. Cel de al doilea complex, care str�pungea groapa 3a, a putut fi cercetat �i mai pu�in, dar pebaza câtorva fragmente ceramice g�site în umplutur� se poate aprecia c� apar�ine grupului Bistre�-I�alni�a.Pozi�ia, structura �i con�inutul Cpl. 3a îi confer� un caracter aparte nu u�or de deslu�it. Proximitatea fa��de necropola s�pat� de V. Dumitrescu în anii 1943, 1955-1956 pare a indica c� acest complex a fost, celpu�in într-o anumit� m�sur�, în rela�ie cu înmormânt�rile Gârla Mare, ceea ce se poate afirma �i desprecelelalte dou� situate oarecum mai excentric. Prin cantitatea impresionant� de chirpic provenit de la ostructur� incendiat� se apropie de o serie de complexe de la începutul epocii fierului cum este celdescoperit tot în zona lacului Bistre�, la circa 3.5 km vest, în punctul Nea Vasile Feraru . În acest loc afost dezvelit un complex cu o structur� cu totul aparte constituit� din câteva gropi, toate umplute cuchirpici ar�i de la construc�ii incendiate, iar într-una dintre acestea au mai fost g�site �i câteva oas eumanetrecute prin foc. Prezen�a oaselor umane arse a permis punerea în rela�ie a complexului amintit cupracticile funerare ale începutului epocii fierului , unele antecedente de acest fel fiind cunoscute în alte89

p�r�i �i pentru ultimele etape ale epocii bronzului . Privind din aceast� perspectiv�, cele trei complexe90

din punctul Groapa lu’ Mihalache ar putea fi considerate ca exprimând anume episoade ale ceremoniilorfunerare, fie concomitent s�vâr�ite cu incinerarea �i depunerea resturilor în morminte, fie ulterior. Esteposibil ca resturile construc�iei incendiate �i îngropate s� fie puse în leg�tur� cu incinerarea mor�ilor,putând fi privite ca resturile unui rug care a fost folosit la arderea unor mor�i, dar proba arheologic� esteînc� greu de f�cut.

Cea de a doua necropol� Gârla Mare, situat� la circa 2.5 km vest de Grindu Tomii este cea situat�pe ostrovul Ostrovogania, în punctul Malu Mare, pe malul sudic al unei foste peninsule formate în bun�parte din aluviunile aduse de Desn��ui. Ast�zi, în urma lucr�rilor din 1968-1971, peninsula a devenit unostrov situat în mijlocul b�l�ii Bistre� - bazinul 2, leg�tura cu cele dou� maluri fiind posibil� de-a lungulunui dig care îl traverseaz�. Cercet�rile propriu zise la cimitirul de pe Ostrovogania au început în 1985�i au continuat f�r� întrerupere pân� în 1993. Ulterior, câ�iva dintre pescarii din Cârna au mai recuperatvase de la morminte distruse, prin scurte interven�ii ale colectivului arheologic mai putând fi precizatealte dou� complexe funerare. În bun� m�sur� suspendarea cercet�rilor arheologice pe Ostrovogania aufost determinat� de nivelul crescând al apei din bazinul 2, impus de necesit��ile fermei piscicole. A�a c�deja în anii 1992-1993 suprafa�a cimitirului era cu mult mai redus�, ast�zi fiind practic imposibil� oriceverificare. Deja la începutul s�p�turilor s-au putut observa multe resturi de morminte distruse de la cares-au recuperat doar unele vase �i acelea sparte. Grindul Ostrovogania este constituit din aluviunile adusede Desn��ui peste care s-au a�ezat în cursul timpului depuneri datorate inunda�iilor periodice, iar apoi,dup� 1971, un strat de nisip eolian. În decursul vremii prin infiltrarea apei în perioada Ianuarie-Iunie afiec�rui an, stratele s-au compactat ceea ce a îngreunat în special eforturile pentru surprinderea gropilorîn plan ca �i în profil. O dificultate aparte era constituit� de nivelul ridicat al apei de-a lungul campaniilorarheologice 1985-1993, astfel c� marea majoritate a mormintelor aveau urnele în ap�. În cursulcercet�rilor au fost descoperite 69 de morminte c�rora li s-au ad�ugat alte dou� - M. 70-71 - descoperitefortuit în 1996 �i 2000. Dintre aceste morminte, 61 apar�in culturii Gârla Mare, alte 7 grupului Bistre�-I�alni�a, unul posibil grupei Verbicioara, un altul, tot de incinera�ie, unei perioade greu de precizat �i, însfâr�it, un altul de inhuma�ie, cu totul insolit prin structur�, dar lipsit de inventar. Între cele 61 demorminte Gârla Mare exist� trei duble - M. 46a-b, 59a-b �i 68a-b - astfel c� num�rul total alînmormânt�rilor Gârla Mare este de 64. În afara complexelor funerare au mai fost descoperite �i altecomplexe, cele mai multe apar�inând apar�inând Hallstattului timpuriu, dar �i epocii Latène sau romanetârzii, f�r� leg�tur� cu cimitirul din epoca bronzului ((Pl. 24). Dar exist� �i 5 complexe cu caracter apartece apar�in epocii bronzului - Cpl. K, N, O, S �i U -, dar �i perioadei sale de sfâr�it, respectiv grupei


Câteva observa�ii au fost f�cute de c�tre N. Miri�oiu de la centrul de Cercet�ri Antropologice91

“Francisc Rainer”. Astfel a precizat c� pentru M. 14 este vorba de un individ de vârst� juvens, probabil de sexfeminin, iar pe baza oaselor calcinate din mai multe morminte a apreciat c� temperatura rugurilor a fost de peste1000°C a�a cum o dovedesc plesniturile circulare de pe oase, culoarea lor alb-alb�struie �i deform�rile ca �ireducerile de dimensiuni. În mul�umesc lui N. Miri�oiu �i pe aceast� cale.

�andor-Chicideanu, op.cit., p. 127, unde este considerat “fragment de taburet cu �ezut rotund” �i pl.92

154/8a-c.

I. Motzoi-Chicideanu, OlteniaStCom, 15, 2004, p. 3-12.93

25

Bistre�-I�alni�a.Resturile osteologice nu au fost analizate antropologic din lipsa oportunit��ilor corespunz�toare .91

În schimb de fiecare dat� s-a încercat ca prin cercetarea atent� a con�inutului urnelor ca �i dup�dimensiunile acestora s� se aprecieze grupa de vârst�, fiind îndeob�te cunoscut de pild� c� la o incinerareresturile osteologice de la copii sunt mult mai pu�ine �i mult mai mici, iar recipientele foloste ca urnesunt, îndeob�te pe m�sur�. În acest mod pentru 22 de morminte - corespunzând la 34.38% - s-a apreciatc� este vorba de copii. Dispozi�ia lor pe plan nu indic� grup�ri semnificative, mormintele de copii fiindr�sfirate, firesc, printre cele socotite de adul�i (Pl. 25). Procentul mormintelor infantile este cu pu�in mairidicat peste media obi�nuit� de circa 33% a mortalit��ii infantile preistorice, ceea ce asigur� o anumesiguran�� aprecierilor de vârst� f�cute.

În afara faptului c� multe dintre morminte aveau gropile deja inflitrate cu ap�, mai trebuiespecificat c� 21 dintre ele au fost, fie deranjate de animale, fie distruse de asemenea manier�, c�structurile �i inventarele nu au mai putut fi reconstituite satisf�c�tor, astfel c� stocul opera�ional statisticsigur, pe baza c�ruia se poate analiza necropola de la Ostrovogania a r�mas de 43 (62.80%).

Cimitirul este plan, ca de altfel toate necropolele grupei Gârla Mare. În cursul s�p�turilor nu aufost descoperite nici un fel de indicii privind presupuse semne exterioare al mormintelor, deseleconsidera�ii privind asemenea “semne” din lemn sau mai �tiu eu din ce, în lipsa unor probe arheologiceclare, fiind cu totul lipsite de sens. Partea central� a suprafe�ei s�pate se g�sea cu circa 0.10-0.20 m maisus decât partea de est, unde terenul cobora în pant� lin� atingând, prin intermediul unei plaje scurte,nivelul apei. Sectorul de mijloc, ca �i cel apusean, se terminau printr-un mal vertical, înc� existent în1985-1988, �i înalt de circa 0.70-0.90 m de la luciul apei. Cum chiar în ap� au fost descoperite numeroasefragmente ceramice, uneori chiar �i vase întregi, este evident c� cimitirul a fost distrus de ap� de-a lungulvremii, dar propor�ia în care s-a petrecut acest lucru nu poate fi apreciat�. Judecând dup� num�rul maimic al înmormânt�rilor în compara�ie cu cele de la Grindu Tomii sau Cabana de metal, este posibil caceea ce s-a descoperit pe grindul de pe Ostrovogania s� reprezinte sensibil mai pu�in decât jum�tate.

La circa 1 km spre vest, tot pe malul de sud al Ostrovoganiei, au fost descoperite în ap�, chiarlâng�mal, resturi ceramice Gârla Mare, între care �i fragmente de la un altar miniatural din lut . Datorit�92

faptului c�, în aceast� parte, terenul a fost foarte mult afectat în anii 1968-1971 prin construc�ia unuicanal �i ridicarea digului corespunz�tor, care traverseaz� împreun� Ostrovogania, nu au putut fiîntreprinse verific�ri, astfel c� nu mai este posibil de precizat caracterul descoperirii.

Cum era de a�teptat cimitirul este unitar din punctul de vedere al modului de tratare al mor�ilor,incinera�ia fiind ritul exclusiv. Din punct de vedere ritual se observ� o anume variabilitate, intr-un gradfoarte mic îns�, c�ci dintre cele 61 de morminte doar dou� au avut resturile cinerare depuse pe fundulgropilor - M. 67 �i 69 - la care s-ar putea ad�uga eventual M. 63, deasemeni cu oasele depuse pe fundulgropii �i acoperite cu cioburi, dac� admitem c� acest mormânt, ce poate fi atribuit grupei Verbicioara pebaza fragmentelor ceramice , a fost contemporan cu celelalte înmormânt�ri Gârla Mare. Cele dou�93

morminte reprezint� 3.12%, iar dac� le socotim pe toate trei atunci este vorba de 3.46%. Comparat cuprocentul de 3.03% pentru acela�i tip de morminte de incinera�ie de pe Grindu Tomii, primul procent paremai apropiat, în felul acesta conturându-se ca unul dintre elementele standardului funerar Gârla Mare oprezen�� de circa 3-3.5% a mormintelor de incinera�ie în groap�/Brandgräber. Pentru celelalte mormintede pe Ostrovogania, s-a putut observa c� în aproape toate urnele împreun� cu oasele calcinate se g�sea



Fac precizarea c� de cele mai multe ori grupurile de vase, dup� ce au fost desenate în plan, s-a94

încercat sec�ionarea în cruce în vederea on�inerii unor profile pe care s� fie surprinse contururile gropilorfuneare.

�andor-Chicideanu, op.cit., p.161.95

26

�i cenu�e, iar în cazul acelor morminte la care s-au putut delimita gropile, umpluturile con�ineau �i cenu�eamestecat� cu p�mânt nisipos. Mai mult chiar în câteva cazuri, ca �i la Grindu Tomii de altfel, au fostdescoperite oase sau cioburi sub urnele funerare, ceea ce pare a indica din nou c�, cel pu�in în gropileacestor morminte, înaintea depunerii urnelor au mai fost aruncate �i alte resturi culese de pe ruguri fiindvorba ca atare de morminte de incinera�ie cu cenu�e risipit�/Urnenbrandgräber. O statistic� în acest sensnu este câtu�i de pu�in avenit� c�ci pentru destule morminte de pe Ostrovogania, condi�iile în care s-aputut face cercetarea au fost dintre cele mai vitrege, multe observa�ii neputându-se face din motiveobiective. Cazurile men�ionate pentru cimitirul de pe Ostrovogania se adaug� firesc situa�iilor surprinsela Grindu Tomii, împreun� documentând o anume variabilitate de ordin ritual care pare s� fie una dincaractersiticle comportamentului funerar Gârla Mare.

Chiar dac� condi�iile de sol de pe Ostrovogania au fost la fel de ingrate ca cele de pe GrinduTomii, iar în plus aproape toate mormintele erau deja infiltrate de ap�, în câteva cazuri - M. 16, 17, 23,45, 67, 69 - s-a reu�it s� fie surprinse în plan gropile funerare, iar în alte câtvea cazuri - M. 16-17, 68 -s-auputut observa �i în profil (Pl. 26) . De fiecare dat� s-a observat c� gropile au avut forme circular-ovale,94

cu dimensiuni destul de mari raportate la vasele din interior. În cele trei cazuri în care a fost posibildesenul de profil al gropilor, s-a putut observa c� de fiecare dat� urnele nu se g�seau pe fundul gropilorci la o anume distan��, ceea dovede�te c� înainte de depunerea urnelor în gropi se depuseser� deja alteresturi de la incinerare, cum o dovede�te de altfel �i prezen�a cenu�ii ca �i a buc��ilor de c�rbune de lemnîn urnele din M. 24, 34, 45, 47, sau în umplutura gropii la M. 51 �i 69. O situa�ie special� este relevat�pentru M. 67 �i 69, amândou� din categoria celor cu resturile cinerare depuse în groap�. Din planurilemormintelor se poate observa c� oasele calcinate au fost a�ezate în gr�mezi ordonate, foarte probabil într-un ambalaj din material perisabil, al�turi fiind depuse vasele adiacente. Foarte important� este observa�iaconform c�reia oasele de animale, netrecute prin foc, apar cu prec�dere în astfel de structuri funerare, elelipsind la mormintele de incinera�ie în urn� .95

Inventarele mormintelor, constituite în principal din ceramic�, se dovede�te a fi fost trecute,aproape în întregime, prin foc, un exemplu gr�itor find constituit dintr-una dintre ce�tile M. 5 sau de uncastron din M. 52, ambele deformate puternic de arderea secundar�. �i în alte cazuri s-a putut observac� vasele adiacente sau chiar capacele urnelor au fost arse secundar, iar deseori în interiorul urnelor aufost g�site cioburi de la vase arse secundar, toate la un loc probând c� alturi de defunct, pe rug eraudepuse vase, figurine etc. care apoi erau depuse în mormânt. În aceast� situa�ie ne putem întreba pe bun�dreptate în ce m�sur� vasele, mai mult sau mai pu�in întregi sau întregibile, descoperite în morminteleGârla Mare reprezint� în totalitate setul ceramic care înso�ea defunc�ii pe rug sau nu.

Din punctul de vedere al “s�r�ciei” sau “bog��iei” inventarelor funerare, starea de conservare aunor morminte - M. 2, 14, 18, 36, 70 �i 71 - ca s� nu dau decât câteva exemple, nu permite distinc�ii clare.Se poate vorbi în general de acelea�i trei grupe de inventare cu diferen�e pentru grupele de vârst�, a�acum au fost ele apreciate pentru cimitirul de pe Ostrovogania (Fig. 7). Dar nu poate fi pierdut din vederefaptul c� exist� morminte cu inventare cu totul aparte, din punctul de vedere al num�rului de piese, întreacestea înscriindu-se în special mormintele cu figurine antropomorfe cum este cazul de pild� al M. 8, 57sau 52, dar �i al mormintelor presupuse de adul�i cum este cazul M. 5, 17, 32, 47 sau al celui deincinera�ie în groap� M. 69.

Din p�cate, a�a cum am men�ionat deja, cimitirul de la Ostrovogania nu a putut fi cercetat înîntregime. O bun� parte dintre morminte au fost distruse înaintea începerii s�p�turilor. Stocul demorminte pe care îl de�inem nu este îns� unitar din punct de vedere cronologic, c�ci s-a ar�tat, cu multtemei, c� pentru înmormânt�rile Gârla Mare din necropola respectiv�, pot fi distinse dou� etape. Cea


�andor-Chicideanu, op.cit., p. 179-180, pl. 322 �i cartarea mormintelor pe etape la pl. 282. În lucrare96

nu a fost inclus �i M. 71, c�ci fiind descoperit fortuit inventarul s�u nu este pe deplin asigurat. Men�ionez c� dininventarul acestui posibil mormânt face parte o amfor� etajat� cu foarte bune paralele la Dubovac.

Repertoriile ceramice ale celor dou�necropole situate foarte aproape una de alta, sunt cu totul97

identice.

27

dintâi cuprinde M. 2, 10, 19, 21, 24, 34 �i 71, eventual �i M. 4, 36, 46 �i 68, toate cu forme ceramice maitimpurii. Restul mormintelor apar�in unei etape urm�toare, care pe baza materialului ceramic - forme �idecor - se dovede�te a fi contemporan� cu necropola de la Cârna-Grindu Tomii . Diferen�ierea96

cronologic� a înmormânt�rilorGârla Mare de la Ostrovoganiaîngreuneaz� într-o anumem � s u r � e x a m i n a r e acomportamentului mortuar, c�cianume “grup�ri” ob�inute prinanaliza statistico-combinatoriep o t r e p r e z e n t a g r u p ediferen�iate cronologic. Situa�iaeste �i mai dificil� în lipsadiagnosticelor de sex/vârst�c�ci grup�rile pot reflecta fiediferen�e în timp, fie diferen�edatorate deosebirilor de ritual înrela�ie cu grupele de sex/vârst�sau, concomitent, de statutsocial.

O o b s e r v a � i eimportant�, care a putut fif�cut� în premier� l aOstrovogania, este aceea

conform c�reia la unele morminte oasele calcinate nu au fost depuse în urne la întâmplare. Este cazul M.19, 27-29, 31-32, 52, 55-56, la care s-a observat c� deasupra oaselor calcinate din urn� se g�seau aranjatefragmente de la calota cranian� �i, imediat dedesubtul lor, fragmente din oasele lungi, de obicei femure�i tibii, în vreme ce la restul de morminte acest soi de aranjament nu a fost observat. În dou� cazuri - M.29 �i 52 - este vorba de morminte de copii. Pe planul cimitirului aceste morminte par s� apar�in� unorgrupuri constituite din M. 52, 32 �i 27, la extremitatea nordic� a cimitirului, apoi central din M. 28, 29,32 �i 19, �i, în sfâr�it, M. 55 �i 56 în partea sud-estic� (Pl. 27).

Structura cimitirului este dificil de sesizat. Prin procedeele statististice de analiz� spa�ial� -tesela�ia Voronoi-Dirichlet-Thiessen �i triangula�ia Delaunay - rezult� o structur� regulat� a�a cum odovede�te valoarea coeficientului Clark-Evans (Pl. 28/1-2). Valorile coeficine�ilor de statistic� spa�ial�pentru ambele procedee sunt apropiate de cele ob�inute pentru cimitirul de la Grindu Tomii, deasemeneaorganizat “regulat”, adic� 2.231 Clark-Evans, 0.905 Site Density, 0.102 Kolmogorov Distance D �i,respectiv 0.915 Randomness Probability. Dar, din nou, nu trebuie pierdut din vedere c� cimitirul nu aputut fi s�pat exhaustiv.

R�spândirea unor elemente de inventar - piese de port din metal, figurine antropomorfe �i oasede animale - pe planul cimitirului nu ofer� nici un indiciu (Pl. 28/307), ceea ce era de a�teptat.Principalele tipuri de vase folosite ca urne - amforele I.1-I.4 �i kantharoii II.5-7 - deasemenea nu segrupeaz� cu claritate. Dac� vasele kantharos sunt practic omniprezente, abia dac� se poate vorbi de dou�grupuri pentru care amforele etajate par a fi o prezen�� caracteristic�, grupuri situate unul în centrulcimitirului, iar un altul în col�ul cel mai sudic (Pl. 30).

Folosind aceea�i tipologie ceramic� ca �i pentru cimitirul de pe Grindu Tomii , am înseriat97

Figura 7



�andor-Chicideanu, op.cit., p. �i pl. 1/5a-b.98

Denumirea de Cabana de metal se datoreaz� prezen�ei în acel loc a unei magazii din metal pentru99

furaje, apar�inând fermei piscicole Dun�reni, magazie distrus� de eroziune în anii 1987-1988.

28

mormintele presupuse de copii separat de cele socotite ca reprezentând indivizii adul�i. Înseriereamormintelor de adul�i, de�i amendat� de lipsa determin�rilor pe grupe de sex, permite anume distinc�iiîn func�ie de tipul de vas folosit ca urn�. Exist� dou� morminte pe Ostrovogania - M. 16 �i 22 - pentrucare s-a folosit ca urn� de fiecare dat� o jum�tate de vas-solni��/Zwillingsgefäß. În cazurile similare dela Grindu Tomii, era vorba de morminte apar�inând unor b�rba�i. Tot la Ostrovogania mai exist� unnum�r relativ mare de morminte ale c�ror urne sunt vasele kantharos - II.5-6 -. Acela�i tip de vas laGrindu Tomii era folosit ca urn� cu prec�dere pentru femei �i copii. În M. 1 de la Ostrovogania, cu unvas kantharos folosit ca urn�, a avut o m�rgic� din lut , ceea ce ar sus�ine indirect observa�iile privind98

folosirea kantharoilor ca urne pentru mormintele feminine. Pe de alt� parte la una dintre extremit��ileînserierii mormintelor de adul�i de pe Ostrovogania se plaseaz�, semnificativ, mormintele 34, 2, 19 �i 24,care, a�a cum am v�zut, con�in vase ce le plaseaz� într-o etap� mai veche de înmormânt�ri. Este evidentca atare c� înserierea, neputând fi f�cut� separat pe sexe, a grupat mormintele dup� seturile ceramice �iunele elemente de ritual, care în combina�iile lor au con�inut specificul pe grupe de sex dar �i diferen�elede ordin cronologic. Cu toate acestea se poate distinge o grup� caracterizat� prin folosirea ca urne avaselor de tipurile III.12, I.1 �i I.4, �i o a doua folosind ca urne vasele I.2, I.3 �i II.5-6. De�i mult maimic, �i prin urmare cu o valoare stohastic� redus�, lotul de morminte infantile sugereaz� o grupareoarecum identic� (Pl. 31/1-2). Desigur, înserierea are o valoare de tendin��, dar mi se pare ca foartesemnificativ faptul c� prin combina�ia principalelor tipuri de vase, cimitirul de pe Ostrovogania seaseam�n� Zonei Vest a necropolei de pe Grindu Tomii.

Un lucru clar îns� care se desprinde, �i din înserieri, este cel privind mormintele al c�ror inventarsau elemente de ritual, indic� un statut social aparte. Este vorba în primul rând de mormintele de copiicu statuete antropomorfe. Cele 5 morminte - M. 8, 14, 52, 57 �i 68b - reprezint� 22.72%, cifr� oarecumdiferit� de cel pentru cimitirul de la Grindu Tomii unde fa�� de totalul mormintelor de copii, cele custatuete reprezint� 17.5%.

Prezen�a pieselor de port din metal este cu totul redus�, dar acest lucru se datoreaz� în specialincinera�iei, multe dintre asemenea piese fiind distruse pe rug, acela�i lucru putând fi foarte posibil �ipentru alte piese de inventar.

Dou� prezen�e insolite în inventarele funerare de la Ostrovogania sunt constituite printr-o fusaiol�în M. 44 �i o greutate din lut în M. 47. În primul caz fusaiola nu a fost trecut� prin foc, în vreme cegreutatea din M. 47 era ars� secundar.

În încheierea considera�iilor asupra cimitirului de la Cârna-Ostrovogania a� atrage aten�ia asuprafaptului c�, de�i lipsa determin�rilor antropologice îi scade din valoare, monumentul se înscrie printrecele mai importante ale grupei Gârla Mare. Prin compara�ia cu cimitirul de pe Grundu Tomii au putut fipuse în eviden�� anume asem�n�ri care, pe de-o parte confirm�, cel pu�in în mare, structura propus�, iarpe de alt� parte, prin existen�a unei etape de înmormânt�ri mai veche, permite o privire diacron� asupracomportamentului funerar Gârla Mare.

Un deosebit de bun prilej de verificare al analizelor f�cute pe cimitirele de la Grindu Tomii �iOstrovogania îl ofer� necropola de la Plosca-Cabana de metal, situat� la 7 km vest de Grindu Tomii �icirca 3 km vest de Ostrovogania, pe malul de sud al lacului Bistre�, în punctul Cabana d e metal, în fa�asatului Plosca . Identificarea obiectivului a fost f�cut� în cursul anului 1984 printr-o cercetare de teren,99

c�reia i-au urmat apoi dou� interven�ii de slavare în anii 1991 �i 1996. S�p�turile propriu zise au începutîn anul 1999, fiind continuate în anii urm�tori. Cimitirul este situat pe o prelungire a fostului grind Gagiu,întreaga zona fiind afectat� de lucr�rile din anii 1968-1971. În cursul acestor lucr�ri terenul a fost nivelatpar�ial cu bulldozerele pentru “împrumutul” de p�mânt necesar ridic�rii unui dig de protec�ie. În aceast�parte, malul actual al lacului se ridic� cu circa 1.20-1.60 m deasupra luciului apei, astfel c�, cel pu�in înultimii 30 de ani, terenul nu a mai fost inundat. În schimb, datorit� vânturilor puternice �i a valurilor pecare le creaz�, malul apei se erodeaz� continuu, astfel c� cimitirul este distrus în permanen�� dinspre nord


Cercetarea cimitirului de la Plosca s-a încheiat în anul 2005. Rezultatele definitive urmeaz� a fi100

prezentate în I. Motzoi-Chicideanu, Monica �andor-Chicideanu, Cimitirul de incinera�ie din epoca bronzuluide la Plosca, în curs de redactare.

Primele 35 de morminte au fost prezentate �i discutate de M. �andor-Chicideanu, op.cit., cu101

catalogul la p. 298-318 �i pl. 61-104.

Începând din anul 2002, la s�p�turi a participat �i M. Constantinescu de la Centrul de cercet�ri102

Antropologice “Francisc Rainer” care a f�cut unele estim�ri preliminare asupra resturilor osteologice din M. 52-83.

29

Figura 8

spre sud. S�p�turile au fost organizate în func�ie de aceast� situa�ie, c�utându-se în primul rând salvareaacelor morminte care prin pozi�ia lor erau cele mai amenin�ate. Pân� în momentul de fa�� au fostdescoperite 83 de complexe funerare, la care se adaug� resturile altor cinci morminte distruse (Pl. 32) .100

Din cele 85 de morminte cercetate 6 sunt duble - M. 10a-b, 13a-b, 31a-b, 42a-b, 60a-b �i 61a-b -, trei sunttriple -M. 64-65, 67 -, iar unul este cvadruplu - M. 16a-d -. Rezult� un num�r total de 96 de înmormânt�ri,dintre care 89 apar�in grupei Gârla Mare �i trei grupului Bistre�-I�alni�a, prin aceasta cimitirul de laPlosca-Cabana de metal situându-se printre cele mai importante pentru epoca bronzului în valea Dun�rii.

În chip evidentnecropola nu a fostc e r c e t a t � î nîntregime, resturileceramice de pe micaplaj� indicând înc� del a î n c e p u t u lcercet�rilor c� multemorminte au fost dejadistruse de ap�.Totodat� c�tre est s-aputut observa cum oserie de depuneri devreme Latène auderanjat �i chiard i s t r u s u n e l ecomple xe Gâr laMare, astfel c� limitareal� de r�s�rit acimitirului cu greumai poate fi precizat�.C�tre sud, zona deprotec�ie a diguluiîmpiedic� extindereas�p�turilor, astfel c�nici în aceast� partedelimitarea spa�iului

funerar nu este lesne de f�cut. Extinderea în ultimele dou� campanii a s�p�turilor c�tre vest a dus lasporirea num�rului mormintelor descoperite. O estimare cât de cât rezonabil� a num�rului ini�ial demorminte nu are cum fi f�cut�. Oricum este limpede c� cimitirul a fost destul de mare, num�rulînmormânt�rilor fiind destul de probabil de peste 100.

Cercet�rile fiind înc� în curs, majoritatea informa�iilor sunt înc� în studiu . Materialul101

arheologic nu a fost prelucrat în totalitate �i de aceea unele am�nunte nu pot fi înc� precizate. Resturileosteologice nu au fost diagnosticate antropologic .102



30

Cimitirul era situat pe o ridic�tur� natural� a fostului grind Gagiu, care cobora în pante line c�treest �i vest, vârful fiind plasat aproximativ în mijlocul suprafe�ei s�pate. Nivelarea cu bulldozerele aafectat cel mai mult aceast� por�iune, de aceea o serie de morminte, cum sunt M. 27-30, 36, 32, 36-37 �i56, au fost descoperite la adâncimi foarte mici fa�� de nivelul actual de s�pare. De altfel imediat la vestde aliniamentul M. 37-56 nu au fost descoperite decât M. 48 �i 49, ale c�ror gropi mai adânci le-au feritde distrugeri. Este dificil de a preciza dac� por�iunea “liber�” dintre mormintele amintite �i cele imediatla vest de aliniamentul M. 77-66-60a-b-58, a fost �i în vechime lipsit� de înmormânt�ri sau absen�aacestora se datoreaz� lucr�rilor de amenajare a lacului. Problema aceasta are importan�a ei, c�ci în cazulîn care lipsa înmormânt�rilor Gârla Mare în aceast� por�iune nu este datorat� interven�iilor moderne,atunci cimitirul a avut dou� zone funerare distincte. O solu�ionare a acestei probleme este cu totulnecesar�, dar ea nu mai are cum fi ob�inut� prin cercetarea practic� de teren ci prin o examinare atent�a informa�iilor ob�inute deja, ca �i a celor viitoare.

Condi�iile de sol din zona în care se g�sea cimitirul de la Cabana de metal sunt cu totulasem�n�toare celor specifice grindurilor din zon�. Astfel peste un strat nisipos, g�lbui, se g�sesc depuneride culori de la cenu�iu la negru, alc�tuite din aluviuni amestecate cu nisip, uneori traversate de dungi decochilii de scoici indicând diferitele nivele la care ajungea apa lacului, totul fiind acoperit cu un strat denisip eolian, de grosimi diferite, depus dup� anii 1968-1971. Datorit� acestor condi�ii de sol �i la Cabanade metal surprinderea gropilor funerare, în plan ca �i în profil, a fost o intreprindere deosebit de dificil�,rezultate satisf�c�toare fiind ob�inute în pu�ine situa�ii în ciuda faptului c�, aproape de fiecare dat�,complexele funerare au fost atent r�zuite �i sec�ionate “în cruce”.

În lipsa determin�rilor antropologice s-a încercat o diferen�iere a înmormânt�rilor dup� cantitatea�i dimensiunile oaselor calcinate �i, uneori, combinat cu tipul de urn�. Num�rul mormintelor de copiiastfel distinse este de 33, pentru ansamblul înmormânt�rilor Gârla Mare de la Cabana de metal fiindvorba de 37.07%, un procent cu pu�in mai mare decât cel stabilit, pe aceia�i cale, pentru cimitirul de laOstrovogania. Din modul în care sunt r�spândite pe suprafa�a cercetat� a cimitirului aceste mormintesocotite de copii apar în dese rânduri asociate cu morminte de adul�i - M. 10a-b, 13a-b, 31a-b, 42a-b, 38+ 39, grupul 33-35, 60a-b �i 66, grupul 64-65 �i 67, 72 + 71 - ceea ce indic� cu destul� claritate faptul c�rela�iile de rudenie din via�a de zi cu zi au fost luate în seam�, iar grup�rile respective pot indica într-oanume m�sur� parcele funerare de familie (Pl. 33). Statistica spa�ial� prin cele dou� procedee - Voronoi�i Delaunay - indic� o organizare grupat� (clustered) a cimitirului, a�a cum o arat� valorarea de - 2.097pentru coeficientul Clark-Evans (Pl. 34/1-2). Rezultatul este diferit fa�� de cele corespunz�toare pentrucelelalte dou� cimitire Gârla Mare din zona lacului Bistre�, pentru care valorile coeficientului Clark-Evans indicau o structur� regulat�. Diferen�ele pot fi explicate, în bun� m�sur�, prin interven�iile modernecare au distrus morminte atât la Ostrovogania, cât mai ales, la Cabana de metal. În acela�i timpsuprafe�ele cercetate în cele trei necropole sunt diferite, la fel ca �i num�rul de morminte descoperite.Oricum, rezultatele ob�inute prin aceste procedee statistice nu trebuiesc absolutizate, cel pu�in dinmotivele amintite, ci trebuiesc privite ca tendin�e. Dar în acela�i timp destul de numeroasele grupe demorminte, bine puse în eviden�� la Cabana de metal, pledeaz� pentru o structur� grupat� a cimitiruluicare era oarecum de a�teptat.

Din cele 89 de complexe funerare Gârla Mare descoperite, majoritatea covâritoare estereprezentat� de morminte cu resturi calcinate depuse în urne, abia dou� morminte - M. 48 �i 49 -apar�inând categoriei de morminte de incinera�ie în groap�/Brandgräber. Cu rezervele impuse demodific�rile produse de lucr�rile din 1968-1971, notez faptul c� cele dou� morminte de incinera�ie îngroap� sunt situate în mijlocul zonei funerare, în presupusa zon� “liber�” (Pl. 35). Fa�� de totatul de 89de înmormânt�ri mormintele din categoria Brandgräber de la Cabana de metal reprezint� abia 2.25%,mai pu�in decât procentele respective de la Grindu Tomii sau Ostrovogania, dar în astfel de aprecieritrebuie �inut cont de hazardul cercet�rii.

Între cele 89 de morminte au fost descoperite �i 3 complexe, a c�ror structur� este asem�n�toare,mormintelor propriu zise, dar erau lipsite de oase calcinate. Este vorba de M. 39, 78 �i 79. Dintre acestease distinge M. 39, constituit dintr-o amfor� etajat� cu dou� tor�i, un castron a�ezat cu gura în jos pesteamfor�, iar al�turi se mai g�sea o cea�c� culcat� pe o parte. În amfor� se afla o alt� cea�c� dar nu �i oasecalcinate. Tot grupul de vase se afla la 0.40 m NW de M. 38 constituind împreun� un grup distinct.


31

Figura 9

Pornind de la num�rul de vase pentru fiecare complex mortuar în parte, s-au putut distinge, dup�frecven��, trei gupe de inventare: Grupa I, cu morminte având 1-2 vase, Grupa II, cu morminte având 3-4vase �i Grupa III, cu morminte având între 3 �i 9 vase. Raportate la grupele de vârst�, a�a cum au fost eleapreciate, graficul rezultat este foarte asem�n�tor cu cel ob�inut pe aceia�i cale pentru cimitirul de laOstrovogania (Fig. 8). Dar mai semnificativ� este cartarea mormintelor dup� aceste grupe, c�ci apare câtse poate de evident c� pentru sectorul r�s�ritean al cimitirului, mormintele apar�inând grupei III sunt cutotul caracteristice, ele lipsind în sectorul apusean (Pl. 36). Rezultatul ob�inut este important, chiar dac�realit��ile din teren impun o anumit� pruden��. În acela�i timp, cartarea pe aceste considerente mai puneîn lumin� anume grup�ri de morminte cum sunt cele constituite din M. 5 �i 10a-b �i cea constituit� dinM. 31a-b-39, grup�ri care au putut fi puse în eviden�� i prin cartarea pe grupe de vârst�.

Pu�ine la num�r, situa�iile în care s-au putut surprinde cu claritate contururile gropilor pe plansau în profil, indic� din nou faptul c� acestea au avut o form�

aproximativ circular�, �i totdeauna mai mare decât grupul de vasedin interior. Ca �i în cazurile citate pentru Grindu Tomii sauOstrovogania �i la Cabana de metal pozi�ia multora dintre vaselesituate la exteriorul urnelor arat� limpede c� gropile erau dejaumplute pe jum�tate atunci când au fost a�ezate vasele laexteriorul urnelor. Deseori prezen�a cenu�ii în jurul vaselor aputut fi observat�, ca �i cazuri în care unele dintre vaseleadiacente urnelor se g�seau mai jos, cum este cazul M. 66. Pentrucele dou� morminte de incinera�ie în groap� observa�iile au fostfavorizate de faptul c� cele dou� gropi se adânceau în solul galbennisipos, ceea ce a permis înregistrarea lor în plan �i, dup�sec�ionare �i în profil (Pl. 37). În ambele cazuri diametrelegropilor au fost de peste 1 m, cu adâncimi de 0.80-0.95 în cazulM. 48 �i de 0.40 m în cazul M. 49, diferen�ele fiind eplicabile princantitatea de p�mânt r�zuit� de bulldozer. Pe fundul celor dou�gropi, ca �i în umplutur�, au fost descoperite oase calcinate �ifragmente ceramice trecute prin foc. O situa�ie special� oconstituie grupul mormintelor 16a-d. Cu urnele situate foarteaproape unele de altele, cele patru morminte par a constitui ungrup de înmormânt�ri simultane. Un contur probabil de groap�, afost surprins par�ial la N de 16.a �i d, cele dou� morminte p�rândastfel a se fi aflat într-o singur� groap� funerar�. Din p�cateobserva�ia nu a putut fi confirmat� pe profilele p�strate �i nici perestul suprafe�ei cercetate (Pl. 38/A-B). Oricum ar fi îns� situa�iareal�, cele patru morminte documenteaz� cu claritate un grup, confirmând astfel practic cele indicate destatistica spa�ial�. Situa�ii asem�n�toare s-au mai înregistrat �i în cazul M. 10a-b (Pl. 39), M. 61a-b, 64-65�i 67 �i 71 �i 72 (Pl. 40), de fiecare dat� fiind evident� gruparea complexelor mortuare, chiar dac�contururile gropilor nu au putut fi observate.

La fel ca �i în cazul mormintelor de la Ostrovogania, în cimitirul de la Cabana de metal au fostexaminate pe teren oasele calcinate din interiorul urnelor. S-au identificat astfel 12 morminte în ale c�rorurne oasele arse au fost a�ezate ordonat, adic� având la partea superioar� fragmente de calot� cranian��i, dedesubtul lor, oase lungi de la membre. Este vorba de M. 7, 12, 32, 42a, 61a-b, 62, 64, 70, 72, 77 �i82, toate apreciate dup�dimensiunile oaselor ca fiind de adul�i. R�spândirea lor pe suprafa�a cimitiruluieste aproximativ uniform� nefiind sesizate diferen�e între cele dou� sectoare (Pl. 41).

Analiza statistico-combinatorie pentru mormintele de la Plosca-Cabana de metal am f�cut-o dup�aceea�i tipologie a ceramicii �i acelea�i criterii ca �i pentru necropolele de la Grindu Tomii �iOstrovogania, inventarele fiind cu totul asem�n�toare. Din tabelul astfel rezultat pentru mormintele deadul�i (Pl. 42) se poate observa c� mormintele se separ� distinct pe dou� zone Est �i Vest, cu anumecaracteristici în ceea ce prive�te setul de vase prezent în morminte. Astfel se poate observa c� din cele15 amfore simple cu 2 tor�i (I.1) în Zona Est sunt prezente 12, fa�� de abia 3 în zona apusean�. La, fel,



Conform diagnozelor antropologice f�cute pe stocul de oseminte de la Grindu Tomii, dar �i pe baza103

rela�iei dintre dimensiunea �i tipul vasului folosit ca urn�, se poate spune cu destul temei c� �i la Plosca-Cabanade metal mormintele cu figurine antropomorfe au apar�inut unor copii.

S�geata din bronz cu tub (cf. �andor-Chicideanu, op.cit., p. 140), este unic� ca atare în mediul Gârla104

Mare, mai ales ca arm� în înmormânt�rile grupei �i de aceea ar putea foarte probabil s� reprezinte cauzadecesului individului respectiv.

I. Bóna, Die mittlere Bronzezeit Ungarns und ihre südöstlichen Beziehungen, Budapest, 1975,105

p.212 �i pl. 243.

32

amforele etajate cu 4 tor�i (I.4), prezente în cimitir prin 4 exemplare, apar predilect tot în zona Est, cu 3cazuri. Vasul kantharos (II.6) este prezent în Zona de Est prin 6 exemplare, în vreme ce în Zona de Vestdoar prin 2. Mormintele cu oasele calcinate depuse ordonat în urne predomin� cu 8 cazuri în Zona vest.O situa�ie similar� se remarc� �i în ceea ce prive�te înserierea mormintelor apreciate a fi de copii (Pl. 43).Astfel pentru Zona de Est, sunt caracteristice vasele kantharos (II.5 �i II.6), care nu se întâlnesc în Zonade Vest. Mormintele de copii cu figurine apar�in în exclusivitate aceleea�i zone a cimitirului, într-un103

caz - M. 31a-b - fiind descoperite dou� asemenea piese (Fig. 9, pentru una dintre ele). Mormintele decopii cu piese de port din metal sunt preponderente in zona r�s�ritean� a cimitirului. Zonei de Vest îi suntîn schimb caracteristice mormintele de copii ce au folosit drept urne amforele etajate cu 4 tor�i (I.4) sauce�tile sferice cu 3 tor�i (II.7), care lipseasc în cealalt� zon� (Pl. 43). La fel ca �i pentru mormintele deadul�i, prezen�a ce�tilor cu o toart� (III.10 �i III.11) sau a unor castroane (IV.18) în ambele zone excludeo diferen�� de ordin cronologic între ele.

F�r� a absolutiza neap�rat rezultatele analizei statistico-combinatorii, este totu�i evident c� întresectorul r�s�ritean al cimitirului �i cel apusean exist� diferen�e din punctul de vedere al seturilor de vasefolosite la înmormânt�ri, ca �i altele de ordin ritual. Coroborat� cu rezultatele statisticii spa�iale, analizastatistico-combinatorie permite conturarea, cel pu�in ca ipotez� de lucru, a unei încheieri privindsegmentarea spa�iului funerar pe dou� jum�t��i între care exist� o rela�ie invers simetric� în ceea ceprive�te folosirea unui tip sau al altuia de amfore. O cartare a elementelor principale de inventar �i amormintelor cu oasele calcinate a�ezate ordonat, f�cut� independent de analiza statistico-combinatorie,pune din nou în eviden��, din alt� perspectiv�, cele dou� zone ale cimitirului (Pl. 319). Astfel se poateobserva c� figurinele antropomorfe din lut �i piesele de port din metal, sunt caracteristice doar Zonei Est,pentru primele �i preponderente pentru, cele din al doilea caz, din nou în zona r�s�ritean� - cu 5 cazuri -fa�� de cea apusean� - un singur caz -. În schimb piesele de port din os apar doar o singur� dat� în sectorulestic �i de trei ori în cel vestic.

Prezen�a unei s�ge�i din bronz cu tub, g�sit� printre oasele calcinate din urna M. 16d, esteincidental� �i, prin aceasta, nu este relevant� statistic . Printre elementele de inventar aparte a� aminti104

vasul tav�/tipsie prezent o dat� cu func�ia de urn� �i apoi, printr-un al doilea exemplar, drept capac înacela�i M. 60a. Vasul respectiv î�i g�se�te o bun� paralel� într-un mormânt de incinera�ie în groap� dela Csór, în Ungaria, apar�inând Culturii cu ceramic� incrustat� . În M. 38, la exteriorul urnei a fost105

descoperit �i un “altar” miniatural din lut. Astfel de piese sunt destul de bine cunoscute, dar pân� acumnu �i în complexe funerare. Func�ia lor este de presupus c� este legat� de anume manifestari de cult, darcu rol auxiliar. Din aceast� perspectiv� cred c� trebuie privit� �i prezen�a “al�ra�ului” în M. 38. Cred c�mai trebuie subliniat �i faptul c� mormântul respectiv, dup� cantitatea �i dimensiunile oaselor calcinatepare s� fi apar�inut unui copil.

Printre elementele de inventar cu o frecven�� redus� se înscriu �i oasele de animale. La Plosca-Cabana de metal oase de animale, netrecute prin foc, au fost descoperite în M. 26, 60a, 62 �i 79, ultimulfiind un cenotaf.

O bun� ocazie pentru verificarea observa�iilor f�cute asupra celor trei cimitire din zona laculuiBistre� ar fi putut fi oferit� de necropola de la Orsoja care este probabil obiectivul funerar Gârla Marecu cele mai multe morminte descoperite pân� în prezent, chiar dac� asupra num�rului exact deînmormânt�ri exist� îndoieli. Dar cum modalitatea prin care cimitirul a fost pus în circula�ie este total


T. Filipov, op.cit., p. 32 (rez. în limba englez�).106

A. Bonev, op.cit., p. 39.107

Ibidem , p. 40-49 �i tabelele 4-5.108

E vorba de amforele etajate din M. 80, M. 82 (care mai apare i la M. 160), M. 142 �i kantharosul109

etajat folosit ca urn� la M. 121, cf. T. Filipov, op.cit., p. 71, 72, 91 �i, respectiv, 84. Ele corespund la tipurile �

�i �, dup� tipologia lui Bonev, op.cit., tabelul 4.

Ibidem , p. 49 �i fig. 27-28.110

Am men�ionat deja prezen�a unor descoperiri Bistre�-I�alni�a la Makreš, la sud de Dun�re care111

exclude astfel o contemporaneitate a fazei Orsoja cu grupul respectiv (cf. M. �andor-Chicideanu, op.cit., p. 169-187 pentru aceast� supozi�ie).

Pentru toate vezi catalogul lui T. Filipov.112

D. Berciu, E. Com�a, Materiale 2, 1956, p. 260-307.113

33

nesatisf�c�toare, pu�ine lucruri se pot spune despre acest important, dar pierdut, monument Gârla Mare.Situat pe malul Dun�rii �i afectat de indunda�iile periodice, cimitirul avea mormintele la adâncimi de0.80-3.00 m, în func�ie de grosimea aluviinilor depuse. Gropile sepulcrale nu au putut fi surprinse datorit�acelora�i condi�ii de sol care se întâlnesc �i pe malul românesc al Dun�rii. Într-o prim� prezentare seafirm� c�: “ A certain order, which has now been violated to a considerable extent, was observed inperforming the individual burials. The order of the funerary urns is south-east to north-west” , dar cum106

nu dispunem de nici m�car o schi�� a s�p�turilor, care au ocupat o suprafa�� de 6200 mp , afirma�ia nu107

are cum fi probat� sau infirmat�. Inventarele mormintelor, a�a cum au fost prezentate în prima publicare,nu sunt câtu�i de pu�in credibile c�ci deseori unul �i acela�i vas a fost publicat (numai fotografii) caf�când parte din mai multe morminte! A. Bonev, care sus�ine c� au fost descoperite 343 de morminte deincinera�ie, a f�cut o tipologie a materialului ceramic , tipologie care pune în eviden�� acelea�i forme108

principale care se g�sesc �i pe malul românesc al Dun�rii, în cele trei cimitire deja discutate �i nu numai.Exist� îns� la Orsoja câteva forme cu aspect aparte , care pot fi, eventual, considerate tipuri locale, dat109

fiind c� distribu�ia lor pe aria culturii le arat� ca fiind restrânse ca prezen�� doar pentru sectorul “bulgar”al grupei. Ca prezen�e insolite în inventarele de la Orsoja este de notat o pies� de “mobilier” - o banc�cu sp�tar miniatural� considerat� “��”- despre care se afirm� c� a apar�inut M. 310, fiind g�sit� printreoasele calcinate din urn� . Este cu totul posibil ca durata cimitirului de la Orsoja s� fie ceva mai lung�110 111

decât a celor de la Cârna-Grindu Tomii, - Ostrovogania, sau Plosca-Cabana de metal, dup� cum par aindica acele forme aparte sau decora�ia de pe castronul-capac din M. 43 �i, mai ales, M. 160 sau 239, apoidecorul canelat de pe câteva amfore, cum sunt cele din M. 14-16, 39, 74, 88, 98, 100, 132, 135, 145, 147,154, 227, 247 .112

Mult discutat în literatura de specialitate este cimitirul de la Balta Verde-La mormin�i. Situatnu departe de Dun�re, într-o zon� cu dune de nisip, cimitirul a fost cercetat în dou� etape, în 1932 �i apoiîn 1949-1950. Cu aceste ocazii au fost cercetate mai multe morminte de incinera�ie, dintre care 18 potfi atribuite culturii Gârla Mare. Din p�cate modul de publicare las� mult de dorit . Nu exist� un plan113

al cimitirului, ca atare nu se pot face nici un fel de observa�ii privind structura lui, iar pentru mormintenu dispunem decât de câteva fotografii nu foarte clare. Deseori descrierile mormintelor sunt deosebit deconfuze �i înc�rcate cu am�nunte nesemnificative. Renum�rarea în 1956 a mormintelor s�pate în 1932a constituit probabil cauza unor confuzii. Mai mult chiar, pentru unele morminte inventarele, a�a cum aufost publicate în 1956, nu sunt asigurate. Pentru M. 4, sunt publicate odat� un desen de vas cu dou�



Ibidem , fig.4/1.114

Ibidem , fig. 16/4, din nou cu men�iunea expres� �i trimitere la desenul amintit!115

Ibidem , p. 270-273.116

D. Berciu, Arheologia preistoric� a Olteniei, Craiova, 1939, fig. 141 �i explica�ia figurilor (în limba117

francez�) la p. 247 unde se spune c� este vorba de M. VII de la Ostrovu Corbului!

D. Berciu, E. Com�a, op.cit., p. 306-307, unde se precizeaz� doar pentru trei piese c� au fost118

descoperite în urna 1, �i fig. 32.

Ibidem , p. 303 �i fig. 38, respectiv 301 �i fig. 35/3 �i 36/1.119

M. Nica, Thraco-Dacica 8.1-2, 1987, p. 16, unde se face singura men�iune: “În prim�vara anului120

1981, cu prilejul cercet�rilor de suprafa�� efectuate împreun� cu Nicolae Popescu din localitate, a fostidentificat� pe una din dunele de nisip din punctul “Digul lui Milu” o necropol� de tip Gârla Mare. S�p�turilearheologice de salvare întreprinse în vara aceluia�i an au dat la iveal� 37 morminte de incinera�ie, cu uninventar foarte bogat, de peste o sut� de vase, reprezent�ri antropomorfe, orinitomorfe �i zoomorfe. Oprezentare am�nun�it� a acestora o vom face cu alt prilej. Amintim doar pe scurt c� ritul �i ritualul deînmormântare, împreun� cu inventarul descoperit: urnele, castroanele-capac, ce�tile, c�nile, str�chinile,reprezent�rile antropomorfe �i orinitomorfe sunt identice ca form�, tehnic� �i ornamentare cu cele descoperiteîn necropolele de la Cârna-Dun�reni, Balta Verde, Ostrovu Mare din România �i Novo Selo �i Orsoja dinBulgaria”. În cei 22 de ani care au trecut nu au mai ap�rut alte informa�ii. Le a�tept în continuare...

Ibidem , p. 16-38; M. Nica, P. Rogozea, în vol. Cercet�ri arheologice în aria nord trac� I, Bucure�ti,121

1995, p. 199-217.

34

tor�i , iar apoi fotografia lui , dar vasul nu apare îns� în descrierea inventarului . Lucrurile se114 115 116

agraveaz� îns� c�ci fotografia cu 3 vase din M. 12 �i vasul amintit deja, a mai fost publicat� o dat�, darca reprezentând toate împreun� inventarul unui mormânt de la Ostrovu Corbului !!! În aceast� situa�ie117

reconstituirea inventarelor funerare trebuie privit� cu multe rezerve, mai ales c� pentru �ase mormintesitua�iile exacte nu au mai putut fi precizate, fiind vorba de morminte distruse sau deranjate. Este evidentc� cimitirul de la Balta Verde î�i pierde mult din importan�a pe care ar fi avut-o în cazul unei cercet�ri�i, mai ales, puneri în circula�ie profesionale. Cu toate acestea se pot face unele considera�ii de ordingeneral, desigur cu rezervele amintite.

Pentru dou� morminte - M. 2 �i 11 - este posibil s� fie vorba de morminte de incinera�ie îngroap�/Brandgräber, în ambele cazuri specificându-se c� oasele calcinate erau depuse pe nisip avânda�ezate în jurul lor vasele adiacente. Cel pu�in în cazul M. 17-18 este vorba de un mormânt dublu, darinventarele nu au putut fi separate. De altfel din inventarul celor dou� morminte fac parte �i câteva piesede port din metal - o br��ar� �i un fragment de br��ar�, dou� inele de bucl� �i un fragment, sârme �i altedou� fragmente de tabl� - descoperite într-unul dintre vasele urn� . Tot din acest mormânt mai provin118

�i o miniatur� de pyraunos, o “m�su��” tot din lut ca �i un presupus “piedestal” din lut . Piese de port119

din metal s-au mai descoperit �i în M. 14, unde e vorba de 16 fragmente de sârm� din bronz. Figurineantropomorfe s-au g�sit în M. 12 (2 buc��i), 14 �i, din nou, 17-18. Privit în ansamblu cimitirul de la BaltaVerde, care cu siguran�� trebuie sa fi avut mult mai multe înmormânt�ri, în ciuda informa�iei confuze decare dispunem, ofer� chiar pentru un stoc redus de cazuri, acelea�i elemente de standard funerar care auputu fi puse în eviden�� în cimitirele din zona Bistre�. Foarte important� este prezen�a mormintelor deincinera�ie în groap� �i la Balta Verde, ca element specific al obiceiurilor funerare Gârla Mare.

Un alt cimitir Gârla Mare, relativ recent cercetat, este cel de la Ghidici-Balta �arovei. Dinp�cate, în lipsa unei public�ri detaliate, de�inem doar înforma�ii par�iale care nu ajut� mult la în�elegereasitua�iei . Trebuie re�inut îns� din capul locului c� la Ghidici este documentat�, de altfel destul de neclar120

�i cu multe contradic�ii în descriere, o a�ezare Gârla Mare .121

Dac� pentru descoperiri provenind din a doua jum�tate a sec. XX, cum sunt cele de la Balta


G. Cr�ciunescu, Drobeta 6, 1985, p. 47 �i pl. 3/6.122

Z. Letica, Starinar, NS, 24-25, 1973-1975 (1975), p. 163-174.123

D. Krsti�, Ðerdapske sveske 2, 1984, p. 101-107.124

L. Babovi�, Ðerdapske sveske 2, 1984, p. 93-100; eadem, Ðerdapske sveske 3, 1984, p. 95-115.125

M. Vasi�, Starinar 5, 1910, p. 9-12.126

Krsti�, Ðerdapske sveske 11.1, 1983, p. 19-29.127

Ibidem , p. 28 (rez. englez).128

Z. Letica, op,cit.129

35

Verde sau Ghidici, informa�iile sunt de-a dreptul lacunare, pentru cele anterioare acestei perioade situa�iaeste �i mai precar�, astfel c� practic nu dispunem de o descoperire care s� ofere informa�ii substan�ialepentru discu�ia de fa��.

Ar mai trebui îns� men�ionat� descoperirea izolat� a unui mormânt de incinera�ie în groap� laOstrovu Mare-Km. Fluvial 865 . O alt� men�iune, ce trebuie f�cut�, este pentru Ostrovu Corbului,122

unde în afara cimitirului descoperit cu mai mult� vreme în urm�, exist� descoperiri care atest� o alt�necropol� situat� în vatra localit��ii, fapt de anume însemn�tate, c�ci indic� o situa�ie similar� celeisurprinse în zona lacului Bistre�, prezen�a a mai multor complexe funerare/cimitire Gârla Marecontemporane �i situate la mici distan�� în aceia�i zon�.

O situa�ie iar��i asem�n�toare a existat �i în zona localit��ii Korbovo. În preajma localit��ii, înetape diferite, au fost cercetate dou� cimitire Gârla Mare situate în punctele Korbovo-Pesak, cu 35 demorminte, �i Korbovo-Glamija-Staro Selište, cu 48 de morminte, , nu departe de ele fiind cercetate,123

destul de superficial, �i trei a�ez�ri Gârla Mare în punctele Obala/Staro selo , Zbradila �i în hotarul124 125

localit��ii .126

Pentru cimitirul de la Korbovo-Glamija nu dispunem de un plan al s�p�turii �i nici de planuriindividuale pentru cele 48 de morminte, ci doar de dou� fotografii pentru M. 24 . Mormintele nu sunt127

catalogate, autorul s�p�turii mul�umindu-se cu o prezentare-discu�ie general�, accentuând unele detalii.O prim observa�ie important� este aceea conform c�reia deasupra unora dintr emorminte s-au descoperit“gr�m�joare” de pietri� b�t�torit, interpretate ca semne alemînmormânt�rilor. O alt� observa�ie demn�de re�inut este aceea conform c�rei în jurul mormintelor îngropate mai adânc erau dispuse altele. Nuexist� o documenta�ie publicat� care s� sus�in� afirma�ia. Dar dac� o lu�m în seam� situa�ia descris�astfel ar putea s� indice existen�a unor grupuri de morminte, fapt de altfel înt�rit �i prin men�ionarea unorsitua�ii în care un mormânt a suprapus pe altul f�r� a-l deranja. Dar o serie de paradigme ale autoruluiîl fac deseori s� piard� leg�tura cu realitatea �i astfel pentru un mormânt triplu - M. 24, �i cel mai “bogat”din cimitir cu 24 de vase - D. Kristi� consider� c� resturile arse ale unui individ tân�r depuse într-un vasaflat la rândul lui între alte dou� urne cu oase calcinate, ar reprezenta un “sacrificiu uman ritual” al unuisclav sau servitor a c�rui pozi�ie de subordonat este accentuat� de pozi�ia vasului-urn� ! Pentru unele128

dintre morminte este men�ionat� prezen�a oaselor de animale. Tipurile de vase folosite ca urne nu suntindicate în mod expres, dar se arat� c� pentru M. 26 ca urn� a fost folosit� o jum�tate de vasdublu/Zwillingsgefäß. Pentru un alt mormânt este men�ionat� o figurin� antropomorf�.

Cel de al doilea cimitir de la Korbovo, din punctul Pesak, cu 35 de morminte a fost publicat, darf�r� un plan al necropolei �i f�r� planuri individuale de morminte . Dintre cele 34 de înmormânt�ri dou�129

- M. D/3 �i D/4 - apar�in grupului Bistre�-I�alni�a prin formele cu sec�iunea plan-orizontal� p�trat� avaselor urn�, autoarea considerându-le îns� drept Co�ofeni. Elementul de noutate este reprezentat depiedestalurile circulare pentru amfore, prezente în patru cazuri. De asemeni unele forme au un aspectaparte, corespunzând destul de posibil unui facies local. În rest formele de vase sunt cele obi�nuite pentrurepretoriul Žuto Brdo-Gârla Mare, între ele num�rându-se �i vasele duble/Zwillingsgefäße �i cele



M. Gum�, Civiliza�ia primei epoci a fierului în sud-vestul României, Bucure�ti, 1993, p. 162-163 �i130

pl. 12 cu inventarul complexului în discu�ie; idem, Eoca bronzului în Banat, Timi�oara 1997, p. 66-74 �i pl. 74-77, 79.

Vezi supra nota 16.131

36

pyraunos.Un alt cimitir cu un num�r mai mare de înmormânt�ri promite într-un anume fel s� fie cel cercetat

la Liubcova-�igl�rie, dar nici pân� ast�zi nu a fost introdus corespunz�tor în circula�ie, iar informa�iiledisparate prin diferite publica�ii sunt cu totul contradictorii. Cimitirul situat chiar pe malul Dun�rii a pututfi “cercetat” doar în perioadele când nivelul apei era sc�zut, fapt care explic� s�r�cia unor dintreinventare. Nu exist� un plan coerent �i disponibil al s�p�turii, iar dintre morminte a fost publicat doarcontroversatul M. 15, cu nenum�rate bronzuri, dar f�r� oase calcinate. Cimitirul este considerat a apar�ineîn întregime culturii Gârla Mare, iar prin “depozitul de bronzuri” sau “mormântul de me�ter” se încearc�o datare a sfâr�itului culturii pân� în pragul epocii fierului . În realitate cimitirul de la Liubcova, cercetat130

cu foarte pu�in profesionalism �i practic necunoscut, cu greu poate fi pus în discu�ie, fie pentruproblemele comportamentului funerar Gârla Mare, fie pentru cronologia intern� a culturii Gârla Mare.Din pu�inele materiale publicate apare destul de clar c� la Liubcova-�igl�rie exist� multe înmormânt�rimai vechi, cu amfore specifice descoperirilor de la Dubovac, într-unul dintre morminte fiind descoperit�i un ac de tip Hülsenkopfnadel. Ele par a reprezenta grosul cimitirului, în vreme ce o alt� parte, inclusivM. 15 cu bronzurile din vas, sunt mai apropiate de grupa Belegiš care p�trunde, cel pu�in prin modaceramic�, în aval pe Dun�re .131

Pentru studiul comportamentului funerar al grupei/culturii Žuto Brdo-Gârla Mare restuldescoperirilor funerare listate nu aduc informa�ii importante, ele slujind doar la conturarea ariei acestormanifest�ri. Caracterul lacunar al informa�iei face ca în momentul de fa�� baza documentar� s� fiealc�tuit� doar din cele trei cimitire din zona lacului Bistre�.

Rezumând observa�iile f�cute �i discu�ia asupralor reiese c� pentru grupa în discu�ie se poateschi�a un standard funerar în care pot fi precizate elementele de structur�, atât din punct de vedere sincroncât �i diacron. Incinera�ia ca rit funerar exclusiv plaseaz� grupa Žuto Brdo-Gârla într-o lume destul debine definit� �i plasat� pe Dun�rea Mijlocie, unde aceast� practic� funerar� are antecedente bine stabilite.De-a lungul vremii ceremonia înciner�rii a suferit o serie de modific�ri de expresie, încet��enindu-se, caelement predominant al comportamentului, depunerea resturilor cinerare în urne care ulterior au fostîngropate. Am v�zut c� în cele trei cimitire bistri�ene, dar �i în alte locuri, mai exist�, în procente foartemici de altfel, morminte de incinera�ie în groap�, pentru care în chip destul de frecvent, exist� asociate�i oase de animale netrecute prin foc. Din aceast� perspectiv� se pune întrebarea fireasc� dac� nu cumva�i în cazul mormintelor de incinera�ie în urne, printre oasele umane calcinate nu exist� �i resturi de laoseminte de animale, arse pe rug, dar în lipsa unor determin�ri de specialitate, nu avem cum da unr�spuns afirmativ sau negativ. În cazul r�spunsului afirmativ, prezen�a oaselor de animale arse odat� cucele umane ar putea indica o anume schimbare �i în ceremonia inciner�rii propriu zise, primul cazofrandele de hran� nefiind depuse pe rug, iar in al doilea caz fiind depuse pe rug odat� cu vaseleadiacente, sau poate chiar în interiorul acestora.

Rela�ia dintre a�ez�ri �i zonele funerare cu greu poate fi studiat�, dat� fiind documenta�ia cu totulprecar� privind sta�iunile grupei. Oricum îns�, din pu�inele informa�ii disponibile, este evident c� aceia�izon� în care s-a locuit �i care a fost bine cunoscut� prin exploatarea surselor de hran�, au fost plasate �ia�ez�rile, dar mai mult decât atât nu se poate spune. Situa�ia cu totul aparte, la prima vedere, înregistratîn zona lacului Bistre�, unde, cel pu�in trei cimitire, contemporane în bun� m�sur� �i cu numeroaseînmormânt�ri, se g�sesc la circa 2.5-3 km distan�� unul de altul, m�re�te dimensiunile problemeiraportului dintre zonele locuite �i cele funerare. La Bistre� a fost identificat� doar o singur� a�ezare, înbun� parte distrus� deja, situat� aproximativ în mijloc între cele trei cimitire, dar cercet�rile de acolo suntlimitate din motive obiective doar la zona imediat învecinat� lacului, ca atare nefiind câtu�i depu�inexclus ca �i alte a�ez�ri s� se mai fi aflat în preajm�. În acela�i timp, structura cel pu�in a cimitirelor dela Grindu Tomii �i Cabana de metal, nu ne îng�duie s� apreciem c� cele trei cimitire distincte au apar�inut


Vezi pentru aceste obiceiuri G. Chukwukere, CurrAnthrop 22.1, 1981, p. 61-70, unde se vorbe�te de132

asemenea schimburi la popula�ia Fanta din actuala Ghana, ca �i C. Levi-Strauss, op,cit., p. 143 �i urm.,pentruamerindienii Winnebago sau pentru Birmania la E. Leach, Critique de l’anthropologie, Paris 1968, p. 33-36.

37

la tot atâtea segmente ale uneia �i aceleia�i comunit��i. Suntem sili�i astfel, pân� la proba contrarie, s�admitem existen�a unor comunit�ti, nu foarte mari �i cu o anume durat� în timp, care au coexistat într-unmediu deosebit de favorabil, pe suprafe�e relativ restrânse. Situa�iile de la Ostrovu Corbului sau Korbovo,�i nu numai, par s� dovedeasc� c� aceasta a fost situa�ia nu numai în zona fostei lagune fluviatile Bistre�-Nedeia, ci pe tot segmentul V�ii Dun�rii ocupat în epoca bronzului de comunit��ile Žuto Brdo-GârlaMare, eventual ca o preluare/continuare din fondul anterior cunoscut în mediile ceramicii incrustatedanubiene.

Structura propriu zis� a cimitirelor Gârla Mare pare s� fi fost una destul de sofisticat�. La GrinduTomii ca �i la Cabana de metal, dac� nu �i la Ostrovogania, spa�iul funerar a fost segmentat în dou�, f�r�îns� ca aceast� diferen�iere s� rup� unitatea zonei de înmormântare �i cu atât mai pu�in a rela�iei dintrecele dou� segmente. Raportul invers simetric dintre seturile ceramice folosite în morminte de cele dou�jum�t��i pun în lumin� un anume dialog între cele dou� subunit��i, continuat �i dincolo de via�a de zi cuzi. Inventarele funerare au reprezentat modurile de expresie ale acestui dialog în cursul c�ruia au fostafirmate nu numai rela�iile, foarte probabil de rudenie/matrimoniale, ci �i ierarhia intern� a fiec�reisubunit��i sociale. �i toate acestea con�inând în acela�i timp �i unele particularit��i ce le deosebeau, dincâte �tim, de vecini. Fac aceast� afirma�ie referindu-m� la frecven�a asocierii în cadrul mormintelor dubledintre adult de sex masculin �i copii, care pare a indica, a�a cum am mai spus deja, o regul� a loca�ieipatrilineare postmortem. F�r� îndoial�, rezultatele analizelor statistico-combinatorii pentru cele treicimitire bistri�ene trebuiesc verificate pe baza analiz�rii descoperirilor viitoare, de sigur la fel desubstan�iale, dar deocamdat� modelul a�a cum a fost stabilit pentru cele trei necropole poate fi consideratca unul dintre elementele de structur� ale standardului funerar Gârla Mare.

“Grija” pentru cei disp�ru�i este exprimat� prin cantitatea �i varietatea inventarului, care uneoripentru grupa Gârla Mare poate p�rea chiar excesiv. În realitate structura unui mormânt Gârla Marereflect� poate mai pu�in “grija” fa�� de cei disp�ru�i �i mai mult consumul de energie social� ocazionatde dispari�ia unui individ sau a altuia, deseori chiar indiferent de grupa de sex/vârst�. Stocul de morminteanalizate antropologic de la Grindu Tomii, dar �i observa�iile pe seturi ceramice comparabile pentruînmormânt�rile de la Ostrovogania sau Cabana de metal par a dovedi c� pentru unele inventare se poateprezuma o diferen�iere pe grupe de sex dup� criterii arheologice. Aceast� posibilitate, cel pu�in par�ialdovedit�, este reflec�ia unei segreg�ri, în sensul bun al cuvântului desigur, pe grupe de sex în via�a de zicu zi, segregare care a impus regulile de constituire/construc�ie a inventarelor funerare. În ce m�sur�rela�ia invers simetric� poate reflecta un schimb de inventare mortuare, a�a cum se cunoa�te dincercetarea antropologic� cultural� , nu avem cum �ti, dar dialogul dintre subunit��ile comunit��ii este132

evident.Prezen�a figurinelor antropomorfe din lut la doar unele dintre înmormânt�rile de copii constituie

de departe o caracteristic� de structur� a standardului funerar Gârla Mare. Func�ionalitatea acestorfigurine - cu o singur� excep�ie, toate reprezentând un personaj feminin - nu poate fi precizat�,explica�iile mergând de la “juc�rii”, înlocuitoare de mame, la reprezent�ri de divinit��i, dar o bun� partedin miezul problemei îl constituie prezen�a sau absen�a lor, care nu pot fi separate de o importan�� foarteprecis� pentru cei de atunci �i care nou� ne scap�. Importan�a lor mai este subliniat� �i de faptul c� adeseaapar în morminte al c�ror inventar se distinge fie prin cantitate, fie �i prin calitate, ceea ce ne îndeamn�din capul locului s� apreciem c� depunerea acestor statuete reprezint� un apanaj atribuit doar unoradintre defunc�ii de vârst� infans sau juvens. Cel mai firesc, în condi�iile în care nu putem dep��idocumentarea strict arheologic�, este s� le consider�m ca reflectând prestigiul, nu atât al unor copii mair�s�ri�i, ci al unor descenden�i ai unor subunit��i mai r�s�rite! C� aceasta ar trebui s� fie interpretarea ceamai corect� ne o indic� �i folosirea predilect� ca urne în aceste cazuri de morminte infantile a unor vasede dimensiuni mari - amforele de pild� - mai pu�in potrivite din acest punct de vedere decât ce�tilefolosite în acela�i scop pentru majoritatea copiilor deceda�i. Se cunoa�te faptul c� singura arie în carestatuete din lut au mai fost depuse în morminte este cea helladic� târzie �i s-a încercat chiar o apropiere



Vezi discu�ia pe aceast� tem� la M. �andor-Chicideanu, I. Chicideanu, Dacia NS, 34, 1990, p. 53-75133

�i o reluare recent� la M. �andor-Chicideanu, op.cit., p. 101-112, cu un catalog de figurine adus la zi.

Ast�zi �tim c� un asemenea tratament al resturilor cinerare a mai fost înregistrat la un mormânt134

Verbicioara descoperit la Desa, cf. I. Motzoi-Chicideanu, Oltenia StCom 15, 2004, p. 3-12, precum �i într-un altcaz reprezentat de un Glockengrab din mediul Lausitz, recent cercetat în Polonia, cf. Cz. Hadamak, J. Wróbel,îin vol. J. Chochorowski (red.), Studia nad epok� br�zu I wczen� epok� �elaza w Europie, Kraków 2007, p.347-359.

38

între cele dou� arii, Gârla Mare �i micenian�, dar rela�ia este greu de probat în lipsa unor dovezi clare alecontactelor reciproce, dar mai ales �inând cont de diferen�ele de ordin cronologic .133

Ar fi fost poate de a�teptat s� discut �i piesele de la Dupljaja. Dar demersul meu este comparativ�i statistic, ceea ce nu se potrive�te celor dou� piese de excep�ie, cu atât mai mult cu cât condi�ia lorexact� de descoperire este discutabil�. De aceea le-am l�sat de-o parte a�teptând alte descoperiri similare.

De altfel �i alte elemente de ritual sau de inventar, prezente la mormintele de adul�i, pledeaz�pentru existen�a unei categorii c�reia îi era specific un consum mai mare de energie social� în cadrulceremoniei funerare. În primul rând obiceiul atestat doar pentru unele morminte de adul�i de laOstrovogania �i Cabana de metal, de a ordona oasele arse la depunerea lor în urne, a�ezând fragmentelede calot� cranian� deasupra. Din p�cate observa�ii similare nu au mai fost f�cute în alte cimitire , �i m�134

refer în primul rând la cel de pe Grindu Tomii, pentru a putea face o examinare pe un stoc mai mare �icu determin�ri antropologice de sex. Oricum, obiceiul dovedit arat� o aten�ie sporit� asupra unor reguliceremoniale în cazul unor indivizi, nu foarte numero�i. Dar aceste cazuri nu totdeauna sunt asociate cuinventare impresionante, a�a cum poate ne-am fi a�teptat, ceea ce dovede�te c� nu întotdeauna unmormânt “bogat” înseamn� neap�rat �i un individ important.

Privite mai atent, gropile mormintelor, cu dimensiuni apreciabile, arat� c� în interior odat� cuvasele - urna, capacul ei si vasele adiacente - au fost a�ezate în interior pe m�sur� ce groapa era umplut�cu un sol în care cenu�a, destul de probabil de pe rug, era prezent�. Câteva cazuri în care sub urne au fostdescoperite fie fragmente ceramice, fie chiar oase calcinate, arat� c� cel pu�in în cazurile semnalate, nueste vorba de simple morminte de incinera�ie în urn�, ci de morminte în care s-a aruncat �i cenu�a �i odat� cu ea �i alte resturi culese de pe rug.

Sunt pu�ine cazurile în care printre oasele calcinate s-au g�sit piese de port din metal sau altemateriale. Dar absen�a lor poate fi pus� pe seama temperaturii ridicate, o dovad� în acest sens fiind �ivasele deformate de foc amintite, dar mai ales aspectul oaselor incinerate care arat� c� temperatura a atins800-1000°C, ceea ce arat� c� focul rugului a fost între�inut �i nu l�sat la voia întâmpl�rii. Nu exist�dovezi arheologice privind rugurile. F�r� îndoial� acestea au fost ridicate ad-hoc la fiecare deces �i seg�seau plasate în afara spa�iului funerar a�a cum îl putem circumscrie arheologic. Dar o serie decomplexe atât de la Ostrovogania cât �i din preajma cimitirului de la Grindu Tomii ar putea documenta,dac� nu direct prezen�a unor ruguri, atunci alte episoade ale ceremoniei de incinerare, iar resturiledescoperite în unele dintre ele - cum e cazul complexului de la Cârna - Groapa lu’ Mihalache - par aindica c� au fost arse structuri din chirpici pe pari, poate un soi de Totenhaus. Din p�cate unele gropicirculare de la Ostrovogania nu au putut fi cercetate datorit� infiltr�rii apei, dar cantitatea de chirpici dinele a putut fi înregistrat� precum �i faptul c� multe dintre buc��ile de chirpici prezentau amprente de parisau nuiele.

Dac� piesele de port au fost în mare m�sur� distruse de focul rugului, armele este evident c� nuau f�cut parte din inventarele funerare, atributele masculine fiind exprimate prin seturi ceramice. În ariagrupei Gârla Mare sunt deosebit de pu�ine, �i mai ales discutabile, descoperiri de arme, astfel c� ocompara�ie statistic� între depunerile de arme - singulare sau în depozite - �i inventarele funerare nu poatefi f�cut�, dar r�mâne deschis� posibilitatea ca multe dintre piesele de arsenal s� fi f�cut obiectul acelorWetfinds ast�zi z�când probabil pe fundul lacurilor, gârlelor sau al Dun�rii.

Privind în ansamblu, structurile inventarelor mortuare Žuto Brdo-Gârla Mare, în ciuda “bog��iei”unora dintre morminte, ele nu se deosebesc în ansamblul mai larg al epocii bronzului la Dun�reaMijlocie, ba chiar câteodat� frapeaz� prin aparenta monotonie �i chiar prin lipsa unor piese spectaculoase


39

cum ar fi elementele de port, desigur �i din cauza inciner�rii. Dar diferen�ele, care exist� totu�i, sunt date�i subliniate de modul deosebit de complex al organiz�rii spa�iului funerar, organizare care indic�comunit��i cu o structur� intern� pe m�sur� de complex�, cu ierarhii intra �i extra comunitare, a�a cumo indic� în fond competi�ia reflectat� în morminte.



010

0km

Des

cop

erir

i fu

ner

are

ale

cult

uri

i G@r

la M

are

57-5

859

33-3

4

117

53

22

1718

29-3

0

55

26

54

36 5628

19-2

138

-39

40-4

12

48 31-3

21416

50

25

3527

12

23 131

649

42-4

5

8-10

51

15

24

524-5

37463

Pla

n]a

1E

urop

ean

Arc

haeo

logy

- on

line

Mar

ch, 2

009

PL

OS

CA

CÂ

RN

AGO

ICE

AC

ÂR

CO

TA

BIS

TR

E|

HO

AR

CA

Ba

zin

ul

1

Ba

zin

ul

2

Ba

zin

ul

3

Ba

zin

ul

4

Balt

aC

`lu

g`re

ni

Pa

do

ck-u

rip

uie

tG

rind

ulO

stro

voga

nia

Gri

nd

ul

Bra

ni]

te

Du

n`

re

a

05

km

-d

ig-

can

ton

-tu

mu

l

Com

ple

xull

agu

nar

Bis

tre\

-Câr

na

(asp

ectu

lac

tual

dup`

amen

aj`r

ile

din

anii

1968-1

971)

©IM

-C20

04

Des

n`\u

i

Gârla Boii

Cab

ana

de

met

al

Gr.

Laz

`ru

Gr.

G@r

la B

oii

Gr.

Tom

ii

Fer

ma

2

Gr.

C`r

`miz

`rii

Gr.

lui D

`nil

`

Gr.

Cio

ban

ulu

i

Gr.

On

din

`

Gr.

Pu

rcea

Gr.

Ros

tii

Cas

tru

zid

Cas

tru

p`m

@nt

Gr.

Gag

iu

Gr.

Bab

a O

pri

\a

Gr.

Ciu

ma\

i

1 -

Gri

nd

u T

omii

; 2

- B

ran

i]te

; 3

- O

stro

voga

nia

; 4

- C

aban

a d

e m

etal

;5

- P

losc

a sa

t; 6

-G

rin

du

G@r

la B

oii;

7 -

Gri

nd

u lu

i D`n

il`;

8 -

Fer

ma

3.

Cim

itir

e G

@rla

Mar

e

1

23

4

5

Gr.

L`p

taru

lui

Pru

nd

u M

`gar

ilor

- a]

ezar

ea G

@rla

Mar

e d

in p

un

ctu

l P

run

du

M`g

aril

or-L

a ra

mp

`

6

7

8

Pla

n]a

2

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


47

4816

19

20

21

22

23

24

25

18

44

43 42

17

26

27

28

29

30

46

41

40

111

39

45

36

13

12

14

34

5

109

112

113

114

115

116

110

15

11

10

9

87

6

12

59

60

108

54

55

56

37

38 107

106

105

99

98

101

100

102

103

91

72

73

74

75

76

77

78

89

90

86

87

88

92

93

94

95

104

53

52

51

71

69

50

35

33

34

49

70

96

63

62

79

97

80

64

61

58

32

31

68

65

66

67

85

82

83

84

81

0 15mB

a l

t a

N a

s t

a

57

C

^R

NA

- G

rin

du

To

mii

Pla

nu

l cim

itir

ulu

i de

inci

ner

a\ie

G@r

la M

are

(red

esen

at d

up

` D

um

itre

scu

19

96

]i

cu s

cara

co

rect

at`)

g

r

Pla

n]a

3

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

47481619

2021

22 23

2425

1844

43 4217

2627

2829

30

4641

4011

1

39

45

3613

1214

34

5

109

112

113

114

115

116

110

15

11

109

87

61

2

5960

108

5455

56

3738 10

710

610

5

9998

101

100

102

103

91

7273

7475

76

7778

8990

8687

88

9293

9495

104

53

5251

7169

5035

3334

49

70

9663

6279

97

8064

6158

3231

6865

6667

8582

8384

81

0 15m

57

- b

`rb

at-

fem

eie

- ad

ult

- co

pil

- n

edet

erm

inat

C

^R

NA

- G

rin

du

To

mii

Dis

trib

u\i

mor

min

telo

r d

up

` gr

up

ele

de

sex/

v@rs

t`

Pla

n]a

4

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


M.

10

M.

14

M. 2

3

C^

RN

A-G

rin

du

To

mii

: m

orm

inte

(d

up

` D

um

itre

scu

19

61

)

Pla

n]a

5E

urop

ean

Arc

haeo

logy

- on

line

Mar

ch, 2

009

M.

45

M. 54a-b

M. 53

C^

RN

A-G

rin

du

Tom

ii:

mor

min

te (

dup`

Dum

itre

scu 1

961)

Pla

n]a

6

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


M.

71

a-c

M.

74

M.

11

0

M.

111

C^

RN

A-G

rin

du

Tom

ii:

mor

min

te (

dup`

Dum

itre

scu 1

961)

Pla

n]a

7E

urop

ean

Arc

haeo

logy

- on

line

Mar

ch, 2

009

C^RNA - Grindu TomiiStatistic` spa\ial`

1

2

Triangula\ia Voronoi-Dirichlet-Theissen2.372 Clark-Evans0.614 Site Density

Triangula\ia Dealunay0.131 Kolmogorov Distance D0.948 Randomness Probability

Plan]a 8



0 15m

B a

l t

a N

a s

t a

C^

RN

A -

Gri

ndu

Tom

ii

D

istr

ibu

\ia

mor

min

telo

r p

e gr

up

e d

e in

ven

tare

cer

amic

e

- gr

up

a I

(1-2

vas

e)

- gr

up

a II

(3-

4 va

se)

- gr

up

a II

I (5

-8 v

ase)

Pla

n]a

9

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

I.1 I.2 I.3 I.4

II.5

II.6 II.7

III.9III.8 III.10 III.11 III.12 III.13III.14

III.15 III.16

IV.17 IV.18 IV.19 IV.20 IV.21

IV.22 IV.24

IV.25

V.26

V.27III.12a

IV.23

Tipologia ceramicii de la C@rna - Grindu Tomii

(dup` Chicideanu 1986, completat)1

K

Motiv

Pozi\ie

pe

urn

`

pe

capac

A

B

C

D

E

F

H

I

a

b

c

d

e

f

h

i

G g

2

pe capac

al`turi de urn` ]i capac

[ntre capace

[n interiorul urnei

pozi\iile vaselor[n mormintele G@rla Mare

12

3

3

Tipologia ceramicii (1) ]i a motivelor decorative (2) pentru C@rna-Grindu Tomii

Plan]a 10



III.

14T

ipu

rice

ram

ice

Zon

a E

stZ

ona

Ves

t

II.7

III.

9II

I.11

III.

12II

I.16

IV.2

1IV

.22

IV.2

3IV

. 24

V.2

6I.

1I.

2I.

3I.

4II

.5II

.6II

I.8

III.

10II

I.13

III.

15IV

.17

IV.1

8IV

.19

IV.2

0IV

.25

Gri

nd

uT

omii

- R

ela\

ia d

intr

e ti

pu

rile

cer

amic

e ]i

cel

e d

ou`

zon

e -

Ves

t ]i

Est

- a

le c

imit

iru

lui.

B`r

ba\

i

Fem

ei

Cop

ii

Gru

pa

de

sex/

v@rs

t`

T i

p u

r i

c

e r

a m

i c

e

IV.2

2IV

.24

I.4

IV.1

9I.

1I.

2II

I.10

II.1

1II

I.12

III.

13IV

.18

IV.2

0I.

3II

.5II

I.9

III.

14II

I.15

III.

16IV

.17

II.6

II.7

III.

8IV

.23

IV.2

5V

.26

Gri

nd

uT

omii

- R

ela\

ia d

intr

e ti

pu

rile

cer

amic

e ]i

gru

pel

e d

e se

x/v@

rst`

1 2

Pla

nsa

11

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

Femei

Femei

B`rba\i

B`rba\i

Copii

Copii

T i p u r i c e r a m i c eSex/v@rst`

Func\iavasului

I.4 I.1 I.2 II.6 I.3 III.8

Femei

B`rba\i

Copii

Urne

IV.17 IV.24 III.14 IV.19 IV.18 IV.20 II.5 II.12 II.7 III.10 IV.22 III.13 III.11 III.9 III.15 III.16

Capace

Vaseadiacente

Grindu Tomii - Zona vestRela\ia dintre tipurile ceramice, func\ia lor ]i grupele de sex/v@rst`

Femei

Femei

B`rba\i

B`rba\i

Copii

Copii

T i p u r i c e r a m i c eSex/v@rst`

Func\iavasului

I.4 I.1 I.2 II.6I.3 III.8

Femei

B`rba\i

Copii

Urne

Capace

Vaseadiacente

III.11 IV.19 III.14 IV.18 IV.20 II.5 IV.17 IV.25 IV.22 III.15 III.10III.13

Grindu Tomii - Zona EstRela\ia dintre tipurile ceramice, func\ia lor ]i grupele de sex/v@rst`

1

2

Plan]a 12



31 111

1672112

958533110

50495371b

81674887a

14457488201299

Nr.morminte

M MMMMMMMMM M

F F F F F F F

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Grupadesex/v@rst`

21

3

Pozi\iavaseloradiacente

4 4 444 3 3 3 37 74 4 4 4 48 5 5 5 56 6 6Nr.vaseGrupadeinventar

U U

U U U U

U U

U U U U

U U U U

U UUUUU

U U

I.3

IV.2

4II

I.14

IV.1

7IV

.20

I.2

III.

10IV

.18

III.

13IV

.19

I.1

III.

11I.

4II

I.12

II.6

III.

9IV

.21

Tip

uri

cer

amic

e

U-

folo

site

ca

urn

e

- ca

pac

e sa

u v

ase

adia

cen

te

CE

FH

abc

ef

gh

i

Mot

ive

dec

orat

ive

pe

urn

ep

e ca

pac

e

Piesedeportdinmetal

Gri

nd

u T

omii

- Z

ona

Ves

tM

orm

inte

le c

u c

apac

du

blu

- s

tati

stic

a-co

mb

inat

orie

a e

lem

ente

lor

de

ritu

al, i

nve

nta

r ]i

inve

nta

r [n

rel

a\ie

cu

gru

pel

e d

e se

x/v@

rst`

Pla

n]a

13

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

M M MM M MMMM MM M

F F

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Grupadesex/v@rst`

21

3Pozi\iavaseloradiacente

U U U

U

U U

U U U U

U

U U U

U U U U U U

U U U U U U

U

U

UU

Nr.morminte

100

92 105

21 76 19 40 98 101

91 82 114

96 73 22 90 103

42 5 83 87b

113

32a

107

43 51b

104b

13 32b

18

IV.1

9I.

4I.

1IV

.23

III.

9II

I.16

III.

10IV

.18

III.

13I.

2II

.5II

I.12

III.

11IV

.24

I.3

III.

15II

I.8

II.7

Nr.vaseGrupadeinventar

4 4 4 4333 3333 5 5 5 52 2 2 2 2 2 2 2 2 2222222

T i

p u

r i

c

e r

a m

i c

e

M o

t i

v e

d e

c o

r a

t i

v e

pe

urn

ep

e ca

pac

e

ABC

EF

Hab

fg

c

Piesedeportdinmetal

G

rin

du

Tom

ii -

Zon

a V

est

Mor

min

tele

cu

cap

ac s

imp

lu -

sta

tist

ica-

com

bin

ator

ie a

ele

men

telo

r

de

ritu

al, i

nve

nta

r ]i

dec

or [n

rel

a\ie

cu

gru

pel

e d

e se

x/v@

rst`

Pla

n]a

14

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


3

3

5

5

U

U

U

U

51a8910215

1 23Nr.

mor

min

te

Poz

i\ia

vase

lor

adia

cen

te

Tipuriceramice

Motivedecorative

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

Sta

tuet

e

peurn`

pecapac

III.15 I.1 IV.18 III.11 III.13 III.10 C H ab f

Grindu Tomii - Zona VestMormintele de copii cu capac dublu - statistica combinatorie a elementelor de ritual, inventar ]i decor

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

398417443693

70b70a4152341153786

71a4710669

Nr.

mor

min

te

1 2 3

Poz

i\ia

vase

lor

adia

cen

te

4

4

5

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

2

22

2

2

2

2

3

3

33

33

3

3

T i p u r i c e r a m i c e

Motivedecorative

III.13I.1 II.6 III.11 II.7 IV.18 III.10 III.8 III.15 IV.20 II.5 III.9 I.2 G AB H F g c f

Sta

tuet

e

Pie

sed

ep

ort

din

met

al

Grindu Tomii - Zona VestMormintele de copii cu capace singulare - statistica-combinatori a elementelor de ritual, inventar ]i decor

Plan]a 15


97

61a

14

7

118

65

6

54a

Nr.

mor

min

te

M

M

M Ad

Ad

Ad

Ad

AdAd

Ad

Gru

pa

de

sex/

v@rs

t`

12 3P

ozi\

iava

selo

rad

iace

nte

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

4

7

5

5

5

5

6

3

33

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

T i p u r i c e r a m i c eMotive decorative

pe urne pe capace

II.5 I.3 I.1 III.10 IV.18 IV.19 I.2 IV.20 I.4III.13 C E F AB f c d ab g Pie

sede

port

din

met

al

Grindu Tomii - Zona EstMormintele cu capac dublu - statistica-combinatorie a elementelor de ritual, inventar ]i decor [n rela\ie cu grupele de sex/v@rst`

3b

108

27

3060

62

5759

54c

54b

2

5879

9

Nr.

mor

min

te

M

M

M

M

M

M

F

F

F

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Gru

pa

de

sex/

v@rs

t`

Poz

i\ia

vase

lor

adia

cen

te

1 2 3

3

3

3

3

3

33

3

4

2

2

2

2

2

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U


M o t i v e d e c o r a t i v e

peurn` pe capace

C AB e f d ab cIII.14 I.3 I.1 III.10 IV.18 I.2 II.5 I.4 III.15 IV.19III.13 Pie

sed

ep

ort

din

met

al

Grindu Tomii - Zona EstMormintele cu un singur capac - statistica-combinatorie a elementelor de ritual, inventar ]i decor [n rela\ie cu grupele de sex/v@rst`

Plan]a 16



U

U

U

III.13II.5 IV.18 I.3 I.1

61b80a10

Nr.

mor

min

te

1 23P

ozi\

iava

selo

rad

iace

nte

7

3

3

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

Tipuriceramice

Motivedecorative

Sta

tuet

e

pe

urn

`

pe

cap

ace

F ab dIII.10

Grindu Tomii - Zona EstMormintele de copii cu capac dublu - statistica-combinatorie a elementelor de ritual, inventar ]i decor

4

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

12 3

3

3

3

3

2

2

2

2

2

II.6 ab i f d

2866266355297810911664

F AB GIII.11 III.8 III.10 IV.18 I.1 III.13

Nr.

mor

min

te

Poz

i\ia

vase

lor

adia

cen

te

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r


Motivedecorative

Sta

tuet

e

pe urn` pe capace

Grindu Tomii - Zona EstMormintele de copii, cu capac simplu - statistica-combinatorie a elementelor de ritual, inventar ]i decor

Plan]a 17


9

0 15mB

a l

t a

N

a s

t a

Zon

aV

est

Zon

a E

st

C^

RN

A -

Gri

nd

u T

om

ii

D

istr

ibu

\ia

tip

uri

lor

de

amfo

re-u

rn`

- am

for`

sim

pl`

cu

2 t

or\i

- I

.1-

amfo

r` s

imp

l` c

u 4

tor

\i -

I.2

- am

for`

eta

jat`

cu

2 t

or\i

- I

.3-

amfo

r` e

taja

t` c

u 4

tor

\i -

I.4

Pla

n]a

18

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


W-A

E-A

E-B

W-B

C^

RN

A -

Gri

nd

u T

om

iiR

ela\

iile

din

tre

gru

pel

e d

e in

ven

tare

, gru

pel

e d

e se

x ]i

zon

ele

cim

itir

ulu

i

I.3

I.2

CD CS I.1

I.4

CD I.

2?

I.4

?

CD

I.1

I.4

CD

CA

PA

CE

DU

BL

E

CA

PA

CE

SIM

PL

E

CS

I.4

?

CD

I.4

I.2

CS

I.4

I.2

CS I.2

I.3

CS

?

CD I.1

I.3

CD

?

CD

?

I.1

?

CS

CS

?I.

2

CS

I.3

I.1

WE

- 1

a -

- 1

a -

- 1b

-

- 1b

-

- 2

b -

- 2

b -

- 2

a -

- 2

a -

I.1

I.2

I.3 I.4

Pri

nci

pal

ele

tip

uri

d

e va

se-u

rn`

Pla

n]a

19

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

47

4816

19

20

21

22

23

24

25

18

44

43 42

17

26

27

28

29

30

46

41

40

111

39

45

36

13

12

14

3 45

109

112

113

114

115

116

110

15

11

10

9

87

6

1

2

59

60

108

54

55

56

37

38 107

106

105

99

98

101

100

102

103

91

72

73

74

75

76

77

78

89

90

86

87

88

92

93

94

95

104

53

52

51

71

69

50

35

33

34

49

70

96

63

62

79

97

80

64

61

58

32

31

68

65

66

67

85

82

83

84

81

0 15mB

a l

t a

N

a s

t a

57

C

^R

NA

- G

rin

du

Tom

ii

S

tru

ctu

ra c

imit

iru

lui d

up

` C

hri

stin

e R

eich

200

2

g

r

- m

orm

inte

Zon

ei I

- m

orm

inte

Zon

a II

- m

orm

inte

Zon

a II

I

- n

epre

ciza

t

Pla

n]a

20

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


47

4816

19

20

21

22

23

24

25

18

44

43 42

17

26

27

28

29

30

46

41

40

111

39

45

36

13

12

14

34

5

109

112

113

114

115

116

110

15

11

10

9

87

6

12

59

60

108

54

55

56

37

38 107

106

105

99

98

101

100

102

103

91

72

73

74

75

76

77

78

89

90

86

87

88

92

93

94

95

104

53

52

51

71

69

50

35

33

34

49

70

96

63

62

79

97

80

64

61

58

32

31

68

65

66

67

85

82

83

84

81

0 15mB

a l

t a

N

a s

t a

57

C

^R

NA

- G

rin

du

To

mii

Zon

ele

Wes

t ]i

Est

(du

p`

Ch

icid

ean

u 1

98

6)

g

r

Zon

aV

est

Zon

a E

st

Pla

n]a

21

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

0 100m

Dig

ul a

ctu

al

lim

ita p

laje

i [n

1996

Gri

ndu

Tom

ii

M`gu

raT

om

ii

Bal

ta N

asta

(B

azin

ul 4

)

Cp

l.1

Cp

l.2

Cp

l.3a-

b

Ore

z`ri

e se

cat`

T e

r e

n

a

g r

i c

o l

Poz

i\ia

com

ple

xelo

r G

@rla

Mar

ed

in p

un

ctu

l Nas

ta-s

ud

Gro

apa l

ui

Mih

ala

che

Pla

n]a

22

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


12

34

C^

RN

A -

Nast

a S

ud-G

roapa l

ui

Mih

ala

che

C

omp

lexu

l 3a-

b1

- ve

der

e ge

ner

a;`;

2-4

- d

etal

ii d

in c

urs

ul c

erce

t`ri

i

Pla

n]a

23

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

15

25

13

39

40

3

37

38

32

27

52

26

8 16

69

65

17

54

6

1

18

66

28

31

29

24

21

22

2

7

20

62

14

19

30

58

23

11

67

10

9

12

47

48

42

49

43

44

4135 34

33

68

59

45

46

51

56

57

55

60

50

53

61

64

54

36

0 10m

70

Ost

rovo

gan

ia -

pla

nu

l cim

itir

ulu

i

S

O

K

N

U

Balt

a B

istr

e\ (

bazi

nu

l 2)

- m

orm

inte

G@r

la M

are

- m

orm

inte

Bis

tre\

-I]a

lni\

a

- m

orm

@nt

nep

reci

zat

- co

mp

lexe

cu

car

acte

r sp

ecia

l

63

Pla

n]a

24

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


0 10m

- co

pil

- ad

ult

?-

alte

mor

min

te

C

^R

NA

- O

stro

vogan

iaD

istr

ibu

\ia

mor

min

telo

r p

e gr

up

e d

e v@

rst`

Pla

n]a

25

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

C@r

na-

Ost

rovo

gan

ia -

morm

inte

(dup`

M. S

andor-

Chic

idea

nu 2

003)

Pla

n]a

26

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


3

0 10m

S

O

K

N

U

Ba

lta

Bis

tre\

(b

azi

nu

l 2

)

- m

orm

inte

de

inci

ner

a\ie

[n u

rn`

cu o

asel

e ar

anja

te

- m

orm

inte

de

inci

ner

a\ie

[n u

rn`

cu o

asel

e n

eara

nja

te

- m

orm

inte

de

inci

ner

a\ie

[n g

roap

`

- co

mp

lexe

cu

car

acte

r sp

ecia

l

Ost

rovo

gan

ia -

tip

uri

de

mor

min

te

Pla

n]a

27

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

Voronoi-Dirichlet-Thiessen tessellation0.905 Site density2.231 Clark-Evans

1

Delaunay triangulation0.102 Kolmogorov Distance D0.916 Randomness Probability

2

C@rna-Ostrovogania - statistica spa\ial`

Plan]a 28



0 10m

S

O

K

N

U

Ba

lta

Bis

tre\

(b

azi

nu

l 2

)

Ost

rovo

gan

iael

emen

te d

e in

ven

tar

- fi

guri

ne

antr

opom

orfe

- p

iese

de

por

t d

in m

etal

- oa

se d

e an

imal

e

- al

te m

orm

inte

Pla

n]a

29

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

0 10m

Ost

rovo

gan

ia -

r`s

p@n

dir

ea a

mfo

relo

r ]i

vas

elor

ka

nth

aro

s fo

losi

te c

a u

rne

S

O

K

N

U

Ba

lta

Bis

tre\

(b

azi

nu

l 2

)

- am

fore

sim

ple

cu

2 t

or\i

(I.

1)

- am

fore

sim

ple

cu

4 t

or\i

(I.

2)

- am

fore

eta

jate

cu

2 t

or\i

(I.

3)

- am

fore

eta

jate

cu

4 t

or\i

(I.

4)

- va

se k

an

tharo

s (I

I.5-

7)

- al

te m

orm

inte

Pla

n]a

30

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


346043506265539

46a616

59b66107

29275257148

68b

Sta

tuet

eP

iese

de

por

td

inm

etal

III.13 III.11 II.5 II.7 IV.18 II.6 III.10 III.9 III.8 I.2 IV.20 I.3Res

turi

calc

inat

eor

don

ate

Pie

sed

ep

ort

din

lut

Cap

acd

inci

obd

eva

s

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

A

A

Nr.

mor

m@n

t

Elemente de inventar ]i ritual

3

3

3

3

3

4

5

5

6

1

1

1

1

1

1

12

2

2

2

2

2

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

4

4

4

4

4

4

5

5

5

5

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

7

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

A

A

A

A

A5528

219

443324

123259a

4139

67

4948

21355

6954

46b68a171431

4520

51114742232216

III.12 II.5 IV.19 III.10 III.13 III.11 I.2 II.6 IV.18 I.1 IV.22 IV.17 I.3 I.4III.9 II.7 IV.20Pie

sed

ep

ort

din

met

al

Pie

sed

ep

ort

din

lut

Oas

ed

ean

imal

e

Res

turi

calc

inat

eor

don

ate

Cap

acd

inci

obd

eva

s

?

56

34

Elemente de ritual ]i inventar

Nr.

mor

m@n

t

U - cu func\ie de urn`- capac / vas adiacent

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

1

1

1

1

1 2

C^RNA-Ostrovogania1 - [nserierea mormintelor de adul\i2 - [nserierea mormintelor de copii

Plan]a 31


12

80

81

82

83

Cpl.26

Cpl.27

Cpl.28

53

54

55

52

50

51

57

78

Cpl.38

21

19

17

14

45

77

79

48

Cpl.20

Cpl.25Cpl.24

Cpl.29

63

58

73

60a-b

66

Cpl.31

Cpl.35

59

56

Cpl.21

Cpl.22

Cpl.12

Cpl.34

Cpl.33

74

75

70

71

72

69

62

68

61a-b

64

65

67

Cpl.32

Cpl.30

Cpl.16

49

37

Cpl.8

Cpl.14

Cpl.7

Cpl.6

Cpl.9

La

cu

lB

is

tr

e\

25

26

32

33

34

3531a-b

39

38

40

41

42a-b 47

46

44

16a-d

13

Cpl.1

Cpl.23

Cpl.2

12

9

116

3

5

10a-b

78

22

2324

Cpl.11

Cpl.10

Cpl.3

Cpl.5

Cpl.4

20

30

27

28

76

29

43

15

18

Cpl.13

Cpl.18

Cpl.17

05m

Plo

sca

-C

aban

ade

met

al

Pla

nu

lgen

eral

als`

p`t

uri

lor

din

anii

1999

-200

4

-m

orm

inte

de

inci

ner

a\ie

din

epoc

ab

ron

zulu

i-

mor

min

ted

istr

use

-al

teco

mp

lexe

arh

eolo

gice

©IM

C

N

4

36

Pla

nsa

32

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


21

17

9 6

3

11

4

14

19

16a-d

5

10a-b

15

43

12

76

24

23

22

2025

30

27

26

28

36

37

29

40

41

42a-b

44

47

46

45

38

39

3431a-b

35

33

32

56

79

77

74

59

6660a-b

70

62

69

61a-b

78

75

68

71

72

49

48

50

51

57

58

52

53

54

55

80

81

83

73

63

64

65

67

12

8

7

13a-b

0 5m

B a

l t

a B

i s

t r

e \

Plo

sca

- C

ab

an

a d

e m

eta

l

e

82

18

- m

orm

inte

pos

ibil

de

cop

ii-

mor

min

te d

e ad

ul\

i-

mor

min

te B

istr

e\-I

]aln

i\a

- m

orm

inte

dis

tru

se

Pla

n]a

33

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

1 2

Coe

ficie

nt C

lark

-Eva

ns-2

.097

Site

Den

sity

1.2

72

Voro

noi-D

irich

let-T

hies

sen

tess

ella

tion

Del

aunn

ayTr

iang

ulat

ion

0.26

4 K

olm

ogor

ov D

ista

nce

D0.

214

Ran

dom

ness

Pro

babi

lity

Plo

sca-

Ca

ba

na

de

met

al

- S

tati

stic

` sp

a\ia

l`

Pla

n]a

34

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


21

17

9

6

3

11

4

14

19

16a-d

5

10a-b

15

43

12

76

24

23

22

20

25

30

2726

28

36

37

29

40

41

42a-b

44

47

46

45

38

39

34

31a-b

35

33

32

56

79

77

74

59

66

60a-b

70

62

69

61a-b

78

75

68

71

72

49

48

50

51

57

58

52

53

54

55

80

81

82

83

73

63

64

65

67

12

8

7

13

0 5m

B a

l t

a

B i

s t

r e

\

Plo

sca

- C

ab

an

a d

e m

eta

l

- m

orm

inte

de

inci

ner

a\ie

[n u

rn`

(Urn

engr

ab)

- m

orm

inte

de

inci

ner

a\ie

[n g

roap

` (B

ran

dgr

ab)

- ce

not

afu

ri-

mor

min

te d

istr

use

Pla

n]a

35

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

0 5m

B a

l t

a

B i

s t

r e

\

Plo

sca

- C

aban

a d

e m

etal

- gr

up

a I

(1-2

vas

e)-

gru

pa

II (

3-4

vase

)-

gru

pa

III

(5-9

vas

e)

R`s

p@n

dir

ea m

orm

inte

lor

du

p`

gru

pel

e d

e in

ven

tar

Pla

n]a

36

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


3050‰

SS

E

1450‰

EN

E

0 1

m

0 1

m

so

l veg

eta

l

so

l n

eg

ru-c

en

u]iu

, n

isip

os

nis

ip g

alb

en

(ste

ril)

oase c

alc

inate

cio

bu

ri

gan

gu

ri d

e a

nim

ale

G

M. 48/c

pl.19

GG

M.4

8/c

pl.19

Cp

l.20

GG

GC

pl.13

M.4

9/c

pl.15

Plo

sca-

Ca

ba

na

de

met

al

Mor

min

tele

de

inci

ner

a\ie

[n g

roap

` 48

]i 4

9

Pla

n]a

37

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

Pla

n]a

38

A

B

PL

OS

CA

- C

ab

an

a d

e m

eta

l

Mo

rm.

16

, A

- v

`zu

t d

ins

pre

W

B

- v

`zu

t d

ins

pre

N

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


Plo

sca-

Caban

a d

e m

etal -

mor

min

te

Pla

n]a

39

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

354º

NN

W

00.

50m

mar

tor

stra

tigr

afic

M.6

4

M.6

5

M.6

726

4ºW

SW

00.

50m

-0.3

7m

M.6

1aM

.61b

vege

tal

neg

run

isip

os

cen

u]i

u

galb

en

84ºE

NE

00.

50m

-0.7

3m

-0.7

3m

M.7

1

M.7

2

332º

NW

mar

tor

stra

tigr

afic

-0.3

7m

00.

50m

cen

u]i

un

isip

os

nis

ipga

lben

M. 6

2

Plo

sca-

Ca

ba

na

de

met

al

- M

orm

inte

Pla

n]a

40

http

://w

ww

.arc

haeo

logy

.ro/im

c_gm

.pdf


0 5m

B a

l t

a

B i

s t

r e

\

Plo

sca

- C

aban

a d

e m

etal

AA

A

A

A

A

A

A

A

A

AA

A

A

A

A

A

A

A

A-

rest

uri

cin

erar

e or

don

ate

- p

iese

de

por

t d

in m

etal

- ar

m`

din

met

al

- p

iese

por

t d

in o

s

- oa

se d

e an

imal

e

- fi

guri

ne

antr

opom

orfe

Pla

n]a

41

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

61b262942a153361a8262770127277

64324057202845

60a16d6

445816c

5143917

10b21

16b13a31b6848198337496316a1

18

455

Bra

nd

grab

III.15 IV.25

Pie

sep

ort

met

al

II.7 III.12a Cen

otaf

Vas

tav`

II.6 I.1 III.10 IV.19 IV.17 IV.18 I.2 III.13 I.3 Pyr

aun

os

III.16 III.8 III.11 Oas

ed

ean

imal

Res

turi

cin

erar

ear

anja

te

I.4 IV.20

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

U

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

A

K

9

Nr.

mor

min

te

E l e m e n t e d e i n v e n t a r ] i d e r i t u a l

U - folosit ca urn`- capace / vase adiacente

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

3

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

5

5

5

5

6

6

1

1

1

1

1

2

2

2

22

2

2

2

9

7

Nr.

vase

Gru

pa

de

inve

nta

r

Plosca - Cabana de metal - [nserierea mormintelor de adul\i

Plan]a 42



6630472411656910b

56380767360b

463831a

228435251345935677442b

7175 13bNr.morminte

E l

e m

e n

t e

d e

i n

v e

n t

a r

UUUUUU

U

UUU

UU

UUUUUU

U

UUUUU

U

U

U U

U

U

Pyraunos

III.

12a

III.

12II

.7IV

.17

IV.2

0II

I.10

I.2

Pieseportmetal

St

III.

11II

I.15

IV.1

8II

.5I.

1II

I.8

II.6

III.

13

U-

cu f

un

c\ie

de

urn

`-

cap

ac /

vas

adia

cen

t

334 44 55661 1111122 222 2 2 2 222222 33Nr.vaseGrupadeinventar

Plo

sca

- C

aban

a d

e m

etal

- [n

seri

erea

mor

min

telo

r d

e co

pii

Pla

n]a

43

Eur

opea

n A

rcha

eolo

gy -

onlin

eM

arch

, 200

9

ÎNMORMÂNT RILE CULTURII ŽUTO BRDO-GÂRLA MARE · 2015. 4. 17. · 1Contribuia de fa reprezint o...

Documents

Transcript of ÎNMORMÂNT RILE CULTURII ŽUTO BRDO-GÂRLA MARE · 2015. 4. 17. · 1Contribuia de fa reprezint o...