C. SCORPAN

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA

StOcidav,a este s,jtuata ,in dealul Muzoit allat intre satele 01 satuiui Dunareni} 1.

Dobrogea, pe malul Dunareni ~i Rasova

drept 01 Dunadi, pe (pe teritor·;ul agricol

Localizarea Sacidavei ,Ia Muzait a fost s\abihita pe baza datelor ofe­r·ite de 0 piatro funerara 2 descoperita pe locul cetatij ~i de un stilp mli!iar 3 descoperit 110 R'osQva. Corobo~area acestor informat'ii e:pig'raHce leu cel e li terare ~ i arheolog'ice 'a confirmat ~i a clarificat problema identi~icari'i Sa­cidavei la Muzoit 4,

In timpul sapaturilor sistematke (incepute in 1969 ~i continuind pina in prezent) S-;OU ,descoperit ~i inscriptU, atit pe ceramica cit ~i pe piotra 5.

in limpul campaniei de sapaturi din vara anului 1976, au fo,st scoa,se 10 lumina nouQ stele funenare, intregi ~i fr,agmentare, cu Ij,nsortilpt·j1i in limbo

, C. Scorpan, Socidova, in Ponti co, 6, 1973, p. 267. Idem, Acfes du IX· e Congres d'etudes sur les frontif~res romain e, 1972, 8ucure~ti, 1974, p. 109.

2 N. Gasto r, Studii (Iasice, 5, 1963, p. 299-313 (::::; Noi monumente 'epigl'lafice din Scythia Minor. Constanta, 1974, p. 88-91 ). Cu corective reluate de A. Aricescu , SClV, 24, 1, 1973, p. 111 ; lOocia, NS, 14. 1970, p. 298. ~i totu~i primul 'care >(] em'is ,ipoteza loco· lizarii Sacidavei '10 Muzait <l fast N. Gostor (d. op. cit., p. 309 ~ i nota 5 unde varianto qui mlit(auitJ Sac(idauaeJ.

3 A. Redulescu, in Revista Muzee/or, 4, 1969, p. 349. 4 A. A~icescu, Da'cia, NS, 14, 1970. p. 298-301. Confuzi ile persi'sta inse in unele

lucrer; care se bazeaza pe informa1ii vechi ~i nesig ure (Iuete din J. Weiss, Die Dobrud-5cha im A/tertum, p. 43, 44, din P. Pelonk, Natura, 21. 1935, 7, 19) despre dO'u6 (!) costre dreptunghiulore 10 Dunareni (M irleanu), sou doua castre suprapuse, cororo Ii se dou chiar ~i dimensiuni exacte ,(sic !) 10 Muzo;t, care s·or ·otlo 10 sudul Dunoreni. (vezi de ex. Em. Popescu, Inscriptiile din sec. IV-XIII descoperite in Romania, Bucure~tj, 1976. p. 196). Vezi nota 1. i n realito te , cetateo Sacidava, azi 10 Muzoit, deal ce se aflo 10 9 km nord de satul Dunareni, acopera aproximativ 2 ha. in perioado romona 1:irzie, cu faze ce incep in secolul II e.n. , dar fora co dimensiunile sa poota fi inco precizate.

5 Inscripti'; pe 'Ceromjco (d. C. $carpon. Pontica, 6, 1973, p. 318, fig. 38/4 ~i Pan­tica, 8, 1975, 'P. ,274, 298, pI. III. 8). Un frogment de inscri p!i e fun'erare a f,ast descope­rit in timpul sop6turilor din 1974 ~i publicot opoi de M. Munteonu, Pontica, 8, 1975, p, 395,

160 C. SCORPAN

latina ~i un fragment de stela fora insonip\ie, toate formind obiecrul pre­zentului studi,u. Insor.ip\iile ,au fost descoperite printre ruinele zidului de indnta de pe [Iatuna de sud, in apropierea tu·rnurilor A, B ~i C. Atit condi­diti.ile ·descoperil'ii, cit ~i observatiile stratigrofice ~i tehnioa de cons1muctie a turnUl"ilOf dovedesc co stelele funerare fusesera 'oduse din neoropol,a cetatii ~i reutilizate 110 ,reconstruq:;ia tur.nurilor, in epooo ref,acerii generale a ceta\ii de 10 inceputul sec. IV, i'n penioada Dioolelian-·Conslantin I.

Monumentele se alia in Muzeul de ·orheologie Constanta.

NR. 1. INV. NR. 21404. Fig. 1 ~i 2.

Stela ·nu.nenara din ,cal,oar galbui, constituita ,din doua bucali, care se unesc perfect; este spolrta pe 0 ma,rgine, liar partee 'inferioara Ijpse~te 6,

Dimensiun,i : inal\imea ~ 21m: la\imea ~ 0,84 m : grosimea = 0,30 m. Monumentul funerar pre~inte; ,doua cimpuni : 'a) Cimpul superior, (inal\imea ~ 0,72 m), ornamentat este constitui t

dinlr-un fronton in arc (semicircular), eu trei profilaturi in relief ce se spni­jina pe doua capiteluri de tip corinlic (cu frunze de acant). In aceasta ni~e; se afla 0 oaroana au ~r:unz,e dese ~i cu 0 taenia [legato 10 parte'o rinferioara. In interio'rul Icorcone'j se atla 0 rczeta IOU tre'i petale. L,o cele dow) Icolturi ale ·stelei f.unera're - aorotere ou frunze ·de lotus. !n virful stelei .emai pastreaz,a pu:tern'ice'le gheare ale u1nui leu.

b) Cimpul inscrip\iei, lot de 0,32 m, este inconjurot de 0 corni~a cu frumoase profilatur,i ~i de 0 bordura plata, cu vrej ·de vila cu cimchini de struguri ~i !runze, in relief.

Sarisu! este ing;i;i., eu litere elegante, cu haste drepte, simetrice ~i cu apices. ina[l\imoo ,Iiterelor vmiaze; totu~i intre 5,2 ~i 6 am ~ri'nd'Ul 1 = 6 cm : rindul 4 = 5,5 om : rindu! 9 = 6 em).

o singura ligatura, in rindul 7 (M + E + N). D(is) M(anibus) qaio) Veturi o Vero mil(iti) leg~io,n 'is) V Mac(edonicae) uix(it) ann(is) XIX men(sibus) VIII di(ebus) XX II II mil(itauit) an[n(o)l] C(aius) Vet[u] riu[s fi] 140 ....

Re:iese deci co Imonumentu-I funerar ipe ca~e I-10m prezent·at mai sus i-a fost [ridico\ .Iu·i Caius Veturius Verus, sold at 01 Leg iunii a V-a Macedo­nica, care a trait 19 ani, 8 luni ~i 24 de zile. Piatro a lost pusa de total sou - Caius Veturius.

6 Descoperito in darimoturile tUTnului Al (] ,incintei sud ice a Sacidcvei.

STElE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 161

Avind door 19 ani, C. Veturius Verus servea in armata (Leg io V Mace­donica) "bia de 'un an (sau doi) de zile 1. La momtea so, total sou I-a inmorminoot 110 Saoidava , fora indoiala a~ezarea f,amil'iei sale ~i 'Iocul sau de na~tere. I n scpip~ia documenteaza pentru prima data ,10 Sacici'av,a 0 familie de Vetu';i. Gentiliciul litalic vechi Veturius se mai intilne~te pe limes-ul dobrogean 110 Gapidava ~i imprejurim i 8.

Deosebit de interesanta ~i. poate, 5urpr:i nzatoQlre este otestlQrea le­giunii a V-.a Macedonioa '!ntr-un punct atit de sudie al limes-ului scitic. Tn conco~danta cu rdatele cunoscute pine !()cum, se sus~ine co Ilimite intre teritorii le Legiuni i V Macedonka ~i Legiuni,i XI Glaudi'a era 10 Gapid·ava-.

Raritatea linsarip\iilor mon umentale ,a le Legi·un';'; V M acedon'iaa in su ­dul limesululi scythie ~ i 01 Dobrog~i, ne obHga saacordam a mace aten\,ie stelei lui C. Vetu,ius Ve,",s de ,10 ~acid""a ~i so nu a pri,v,im 00 pe un fopt banal.

Delimitarea teritoriilor legiunilor XI-a Claudia ~i a V-a Macedon ica a pornit de 10 raspind irea teritoriala a inscrip\iilor monumentale lapidare. a tegulelor ~i caram'izil'or cu 's>ampilele ,legiun·i,lor. hista totu~i 0 necon­cordanla ~ i anu me ca 'inscripvii ~i s>ompile ale legiU'nii a V-'CJ Macedon'ica au fost descoper,i'e ~i 'I~ Tom'is, Hi stri,a , Call'aNs ~i aCUm 10 Saoidava ; im ale Legiunii XI C laud'i" ,10 Rimn,ieu ~ i uibida 10.

In ceea ce prive~te Legliune'a V-a M,acedonica. ne liefe'ri.m n umo·j 110

inserip\ii puse de mili/ari ae/iv;, deceda\i in limpul serviciului 10 locu l res­pectiv. (Aceasta modalilate de interpreta,re ~ inserip\ii,lor mili ta,rilor 'Octivi este general folesita de eereetatori 11).

T,ipologia, dimensiu,nile ~i elegan\a stelei, faptul ea C. Vetu.ni us Verus moore in armata ~i e inmormintot de total sau, pledeaza pentru sfera de inHuen\a a Legiunii a V-·a Maeedoniea pina 1'0 Sacidav,a.

Stela noastra sugereaza .prelungima secto.ru lui de M,mes aparat de Legiunea V-a Maeedonica eu aprox.imativ 40 km. (intre Capidav,a ~ i ~aoi­dava). Este ~i mai u~or de presupus ca, pentru 0 pecio.ada eel putin, 0

vexiilatio a Legiunii V Macedonica 5e stabil.i.se 10 Sacidava .

7 Virsto de 19 ani ne-o determinot so restituim rindul 9 din inscriptie: mil(itou;t} on[n(o) I}. Cu taote co incorporarea se faceo 10 17 ani, 'conform regulilor militare (ce nu erau totdeouno respectate), spatiul pina 10 m"Orgineo pietrei nu puteo contine decit doua 'litere : nl intrucit ~i in rindul 6 annis 'este obreviat ann. Moi putin p'louzibila intre­goi reo : mil(itauit) an[(nis)lIj.

8 Gr. Florescu, Capidava, p. 73, 95, 99, 106. Gh. Poenaru-Bordeo, Studii Clasioe, 5, 1963, p. 289- 297, nr. 4 (= Noi monumente epigrafice din Scythia Minor, Constanto, 1964, nr. 4, p. 105).

9 Emilio Daru~iu-Boila, Teritoriul militar al legiunii a V- a Macedonica fa Dunorea de los, in SClV, 23. 1. 1972. p. 45- 62.

10 Legiunea XI -a Claudia; Libido (DID, II. 1968, p. 293) ~ i Rimniou (V. Pa-rvan, Histria IV, nr. 44). Legiunea V-'a Macedonica : ell, III, 7534, 7550, 7560. D. TlUdor, Mate­rio Ie, 2, 1956, lOr. 49 (Tomi~). to Colloti's 0 ocaramida 'Cu stampila (ineditO).

11 A. M6csy, Acto Arch., Budapest, 3, 1-4, 1953, p. 179-198. H. von Petrikoyits, Umes Studien, Basel, 1959, p. 88- 94. G. Fomi, Dizionario Epigralico di Antichita Romane, IV, 34, 1959, p. 1086, Em. Doru~iu-BoHa, op. cit., Ip. 49 ~i 50, nota 38. ' AI Sue,eveonu, RRH, 13, 2, 1974. p . 231.

162 C. SCORPAN

In prezent, sintem tentati (1 propune (ipotezQ co Qutoriratea Legiunii a V-a Macedonica se exercila mult mai spre sud, poate ch io r pina spre Du­rosloruom, cu atit ma'i mult ,cu cit Legiunea XI-a Claudia avea de supra­vegheat lun 'otit de mOire sector '01 limes-ul,ui danuhio.n, in omonte 12,

Abia dupa plecarea Legiunii a V-a Macedonica din Dobrogea, acti­vita tea Legiuni,i a XI-a Claud io s-a exlins spre nord.

Daco pe ha~a insol'1i1ptii/or m'Hi~arilor act·ivi 5-0 putut presupune exis­tento unor unitaii mli,l,itore (~i din Legiunea a V-a Macedonko) rpe IHoral, cu atit mo,i plauzlibila ,este extinderea spre ~ud 10 ot'liei de au10ritate a le­gi'uni.i 'a V-a Macedon'ica, inglobind ~i Saddava.

Elemente po'leogl1ofice -?i onomastJice, otesto1rea unui miHtolr ccNy o! Legi:uln.lili a V-a M,acedonic,a, caire a servH in 'Oirrmata cam un on de 2lille, permit dola:cea monumentul-u; in pr,ima Jumatote a secolu lu i II em., cel mai ti"iu 10 om'ijl'ocul acestu i seco'l, ~tiut fiind ca legiunea pa"ase~te hmes-,ul scythic 10 167 e.n.

Orkum, men~ionarea Legiun,j-j a V-a Macedonka pe 0 'insoript1'e de I,a Sacidava este un fapt cu totul nou ~i plin de semnHioo~ii, atit in ceea ce privejte isto,ia ·~i relati'i,le de ope ~imes -Iul scythic in pnima jumalate a se­colului II em., dar ~i pent,u oronologia ,i'nceputu'ni,lor cetati,i romone de la Saoidava, conmirmind ,inca 0 data 're.ulltatele st,ati gmf·ice ~i o rheolog i,ce obtinute in sapaiu,rti,!e nO'o:stre 13.

Avind in vedere datele oronologice pe oare Ie oon~i.ne textu·1 in dis­cutie, putem afirma ca Veturii (vechi italici) s-au stobilit 10 Sacidava inca de la inceputUlPile castrulu'i ~secolul II), chialr ma'i devreme de cei de 10 Capidava. Aceste fopte si·nt ,de.mne de .Q fj (remOlr-cate ~i in ceea ce pri­ve~te problema oroma'nizani,iin aceste 'regi,un'i ~pc:>lu 'l arma!ei dar ~i ponderea unor ' ,almoil,i,i Halke). Lo 0 'inHuenla ·vestica -lila lica ne condu ce ~i ripolog'io monumentu'lui funerar.

* Dimensiunile mari, .organiz<J.rea sa sbnuctural6 ~i combinOTea simbo­

lu,ni,lor funerare care 0 ornamentecl'ZQ, ne permit sa incadram .stela in morea categorie a stelelor funerare de infiuenla ~i gust roman 14, sau mai exact spus (in confonm1itote 'OU 0 Irecenta dosifi.oore t ipologica) in gruopo stele'l,or danubiene, dasa A, gnupa III (stele pseudo-arh'itectoniloe) 15.

12 Este -un ,fapt evident. dace privim M·rta, co Legiunea X/-a Claudia avec de opa­rat un foante m:ar~ segment de llimes, core suporto cele mai dese ~j mai putemice ,invozii $i ot:acurn barbare. ·In o'celo$i .toimp , un tot atit -de mane 1imes cad-eo in somina Legiunii I-a Halico, de 10 Novoe.

13 eel mai vechi nivel de looui'r.e do Socidovo aportine secolu'lui II e.n. (un edific,iu cu zldu,; de piotf(] ~j morto.r) i se 'O'douga 0 caramida ou stamp'il0 fCIL ;:: cohors I Cilicum (d. C. $corpon, in Actes IX_e Congres Limes, p. 113, pI. 27) ~j 0 inscriptie fune­rora c Lunu~ veteran dintr-o coharta de goli (A. Ari'cescu, Pontico, 7, 1974, p. 261) ~j insfir~it, 'imrorli'P~iile r-e'cent descopenite ~i iprezentate in acest arti'Col.

14 G. Bordenoohe, Dado, NS, 9, 1965, p. 254. 1S M. Alexandrescu-Vianu, Dodo, NS, 17, 1973, p. 219, 224, 228.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 163

Aceastii grupii, cu fronto r sem'ioirou[m, este pu\in riispinditii ['a Du ­niirea de Jos ; se cunosc door douii (sou trei) exemp[are 16. In schimb, arcul sp"pijin'it pe pila~tri este bi'ne n~prezentat in Noricum ~ i Pannonio 17.

Ana[ogii re[aNve se pot stabi [i ~i cu une[e stele din Dacia Inferior, avi nd ni~a emote ~i 0 co:roana 'mare, s-au arc sprijinit pe pila~t'ri"i-ahare 18.

Originea n i~e i semicircu[are a fost ciiutatii in Asia Mica e[en isticii, de unde a ajun's in [ta[ ia de nord, apoi in provincii'le danubiene 19.

Stela de [a Saoidava, chiar daca nu ne oferii un ti p com p[et no'U, re­prezinta totu~ i 0 varionta ined·ita . 5 -or paree d:i este prima atestare si ­gurii din grupa [II in Scythio Minor, co ~ i pe [in'ia limes-ului danubian inferior 20,

Comb'in~lia simbo[og ica a ste[ei nO'astre este deosebit de ·interewnta. Coroona, apo're frecvent pe Imonumentele funeTore. Co roo no de mari

di mensiuni, co motiv o rnomental-s,imbolic pri ncipal . opare mult morj fX:I.r21.

In'il ,ial, 'cora-ana era un semn dist-inctiv pen~ru -mlil.it<rni, devenlind opei un motiv mutt ,riispindit 22. In oazu[ nosbru, stela a fost ridiootii pentru un [egianor.

Leul. In virfu[ ,stelei de 1[0 Sadidava , a [u·i C. Vetu'r ioUS Verus, inbre 'ce'[e doue aorotere ou palimete, era rea Mzot un leu (din care au ramos numa,j ['abe[e).

Leii sint reprezentoli pe ste[e[e fune rare, de obicei ocupind capeteie [otero[e .ale frontonu[ui , despii,\i\i de un con de pin 23. lnsii un singu" leu, in virfu,[ ste[ei 5.unerme i'nl re 'aorotere, este pentru pnima datii a1estat [0 Duniirea de Jos 24.

Palmetele stilizate sint 10 orig ine grece~ti dar rii.spind ite mutt in epacer romana . Rozeto. este unul di ntre cele mai Irclspindite motive, ou o-m]lllOgii

16 M. Alexondrescu V,ionu, op. cit., p. 219 (numa i doua lexemplore), p. 224 - cata­log (trei exemplare ?), 'ia r 10 pogo 230 - horta , opar potru exemplore, de data aceosto foro Tomis (?).

17 Ibidem, p. 220. 18 Gr. Florescu , I monumenti funerari roman; della Dacia Inferiore, Buc'Jre~ti, 1942,

p . 26, fig. 12,.p. 28 - fig. 14, p. 30 - fig. 16, p. 31 - fig. 17. 19 A Schoeber, Die romischen Grabsteine von Noricum und Pan nonien, SondeTschr.

des Oesterr. Archaol. Institut., 10, 1923, p. 193, fig. 202: D. Dimltrov, IzvesHi·o· lnstitu t, 13, 1939, p. 88, f-ig. 109; Gr. Florescu', Ephemeris Docoromono, 4, 1930, p. 139; Idem, J man. fun. Dacia Inferiore, p. 59.

20 M. Alexondrescu.vion u, horta, p. 230. 21 Gr .. Florescu, ED 4, 1930, p. 85, fig. 11 , p. 89, fig . 16 ; J. monument;, p. 26,

fig. 12. 1GB, 11, 690 e t 693. Gr. Floresc,u, Capidava, Bucure~ti, 1958, p. 79, no. 3. 22 Gr. FloTescu, ED 4, 1930, p. 141. 23.Qr. Florescu, ED 4, 1930, 'po 84, fig. 10; I monumenti, p. 19. I. Glodoriu, AMN,

4, 1967, p. 473-474. O. Floco , W. Wolski , 8MI. 3, 1973, p. 5 - .fig. 1, p. 7 - fig. 5, p. 9 - fig. 13, p. 33 - ·fig. 117. Z. Covacef, Po'ntica , 7, 1974, p. 298- 299.

24 leul , co simbol funer-or, ne este bine cunoscut (moi ales in Doc,i'a) . (c. Doico­vioi u, Docio, 1, 1924, p. 257; B. l unn, Lotomus, 22, 2, 1963, p. 253: F,r. Gumont, Recherches sur Ie symbofisme funeraire des Romains, Paris , 1966, p. 159). Nu opore pe cele grece~ti sou de modo greoco. (1GB; passim. N. F,irotli - l. Robe rt, Les steies fu · neroires de Byzance greco·romoin. Pa ris, 1964, passim). Interpret co demon 01 mor~ii, simbol 01 sacr,ificiul ui ritual sou aporator 01 mormin telor. (F r. Cumont, op. cit., p. 157; I. 1. Russu, AISC, 3, 1936-40, p. 186, 188; J. M. C. Toynbee, Animafs in Roman Life and Art, London, 1973. p. 60-(9).

164 C. SCORPAN

extrem de numeroase. Vrejul de vila de vie, cu strugu,ni ~i kunze, este un motiv obi~nu i t pe chenmele steleloor ,romone 25.

Partea superiaa ra a bord unilor lateroole, este sapota schematic dar of era da,r limaginea unOif p'ila~tl1i li. oo're sustin oapJite'luliile cO'l~intice ~i aroul Irontonului . Acea·stii can~igumvie, 10 aare se ada,uga leul, ne aminte~te tipul de aedicula funerara 26.

NR. 2. INV. NR. 21405. Fig. 3.

Stela funerara, din calcar, rupta in partea superioara (Iipse~te a parte a frontanul'Ui ~i aoratena stinga). De asemenea lipse~te ~i jumatatea Tn­ferioa ra 27,

Dimensiun'i actuale : inii,lvimea = 1,23 m ; M\imea = 0,82 m ; gro­simea = 0,28 m.

Monumentul in ,onsomblu € lucret cu maiestriie, in trei registre. 0) La portea superi aara, un frontan t ciunghiular in oare se ma,i pas­

treaza porte din decarul in !relief (jumatote din comana, cu '0 'fOzeta in mijloc ~i alte daua razete latera Ie - cu cite trei petale). Acroterele sint ~i ele fnumas amamentate, cu Iloaifea ~i 'runzele de lotus.

Ma rg inile latera Ie sin! arnamentate cu vrejul de vila (ciorch-in ii alter­nind cu frunzele).

b) Gel de 0,1 doilea reg'istru (0,32 X 0,54 m), feprezinta banchetul funel'Or (caena funebris). P,e kline sint o~emte doua pers~naje, un barbat in mine cu 0 ooroa"na ~i 0 femeie cu 0 cupa in mine dreopta .

Dedesubt. in oentru, se ofla mensa tripes, au fructe. Deopair\e ~i de alta, se aiM doi cop;,i (sou sclavi).

c) Reg.istrul 01 t rei,lea coniine textu,1 funerar, in ,I'imba latina, din caire se mai pii,slreaza ~ap!e .induni. ilar din eel de 01 ~aptelea se pot distionge numai cinci litere. Dimensiun1ile literelar: rindul 1 = 6- 6,4 cm; rindul 2-6 = 4,3-4,5 em.

Soriere faarte ,ing.nij-ita. In rprimul rind, in~iln!e ~i dupa D, cite 0 hedero dislinguens. De re­

marcet, de asemeneo, punctele caire separo unele pr;escurtar,i, dar -?i cu­virnte intregi.

D(is) M(anibus) Vlpiae Re. pe"ctae con iug i b(ene) m(erenti) an(nis) XXXV M(arcus) Ca'r-ieniu.s Coolan[us ...

25 G. Bordenache, loc. cit. 26 A. Schoeber, op. cit., p. 196. Gr. Florescu, ED, 139. Idem, I monumenti, p. 56-57. 27 Oescoperito lingo turnul A, co l1ul de sud-est.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 165

Deci, Marcus Carienius Co/anus a "id'icat piatra lunerara pentru so\,ia sa Ulpia Respecta, decedaro la 35 de an'i.

Datele paleogr<llice ~i onomastice, ca ~i arnamentmea, perm'it a da ­"klir;e timp:upie a monumentuJui funeror, chic r in pr.ima jumotate a secolului II e,n,

In ceea ce p"ive~te numele Ulpia, el este l onate raspind it ~ i n'U meri/a sa insistam, Respecta este m<li pu\in raspindit. 0 Catilia Respecta a apa­rut la Tam is 28, a Respecta 10 Ravena 29, ,iar un C. Valerius Respectus 10 Noviodunum 30, Dar a Ulpia Respecta insa, nu ne este cunoscuta in Do­brogeo pina <lcum,

In ceeo ce prive)te cel de 01 dO'ilea personoj, ovem de a f<lce cu tria nomina.

Nomen-,ul Corienius nu neeste cunoscut deocamdata, 61 este de origine italico, dad) ne gindim 10 Corienu5 Primigeniu5, j·ntHnit 0 singura data, la Rama 31 (?i nu Corienius I). Oricum, este prima atesta:re a Ilume­lui Corienius in sud -estu l Europei.

Co/an(us), din rindul 7 '01 inscrip~iei, poote duce la unele l<lls€ supo ­zi\ii 23; dar Colonus este un cognomen bine determinat33, liin intiln it, loarte rar insa', '~i in Dobrogea 34.

Cognomenul der-iva ,in mod cert de 10 a veche ocupatie, dar nimk nu indica vreo legatura cu D obrogea ; cu atit mai putin cu cit antroponimul este italic.

In Dobrogea, cognomenul Golonus apare ,numoi de doua ori : M. Sta­bius Colonus din luca, <lteslat 10 Tropaeum ~i M. Corien/us Colonus -­atestat ocu m la Saoidava, de asemenea venit din Italia.

Inscriptio prezent1ata mo,j sus educe ded 0 serie de noutati in ono­m'astic'Q .roma no din Scythia Mirnor, adaugind in ocela~ i timp noi dovezi pentJl'lu fenomen'Ul r:omani zanii Ipe times print r-o populo\:,ie :ita\ica ~ i pentr'J conf.irmarea secolului 01 II-lea la Sacidava 35.

28 ClL, 11/,6156.

" ClL, III, 14576, 30 O. Tofrali, Arlo ~i arheo/ogio, 2, nr. 4, p. 33. D. Tudor, SCS - la~i, 4, 1953, nr. 2,

p. 472. Respectus: ClL, III, 14699, 14214, 14351, 14875 etc, 3 1 Cll. VI. 36747 (21). Dar in E. de Ruggiero, Dizionario epigrolico di antichita

romano, Romo, 1961. Corienus/nius, nu exista. 32 Daca /VI, Corienus era un colon, sou daca colon .. . indica 0 colonie roma no,

adica provenienta. ,Ambele supozitii trebuie exduse, mai oles co problema colonatu!ui in Dobrogea ,nu este inca rezolvota. (d. M. Rostovtzeff, The Social and Economic History of the Roman Empire. Oxford . 197', p. 425, 426, 498-499. AI. Suceveonu , Viota econo­mica in Dobrogeo ramona.

33 liro KOjanto, The Latin Cognomina, in Comentationes Humonorum litterarum, Helsinki, 36. 1-4. 1965. p. 32.' (Colonus, Colon a. Co/onianus, Colonic us. Colonillo).

34 0 si ng ura data in Dobrogeo, intr-o Linscriptie de 10 mijJocul secolu'lui 11 , desco­perita 10 Adomclisi (T'ropaeum Troiani), (M. Stabius Colonus, d·in Lu'co, tribunus mifitum Leg , XI CI. d. GIL, III, 14241 , ; RE, XII, sp, 1702).

35 Din ocest punct de vedere, p'uncte comune cu inscrip1io lui C. Veturius Verus, de 10 nr. 1.

166 C. SCORPAN

* Di'n ,punct de vedere ti:po:logic, stel·a I,u; M . Corien'ius se incadreaza

in grupa IV, clasa A, a stele'I'<>r da'n'uobiene romane. Acea'Sta grupa este bine reprezent<lta in Moe'siio Infe.riO'r, Moe-slia Su.pe'l1iloT, Panno'nilQ 36,

Analogi'i pentru stel'a de la Sucidava, g6si'm :I'a Oapidava, Tom'is, H istria 37,

Scen'o banchetului ,f,ulnera r, ·una dinnre oele mai populioire motive ale artei antice, de veche tradiiie orientala, se bucura de a bogata biterotura de ·spedi'o!l:jitate 38. Epooa 110mana se cOlracteni·z'eaza p rin schematizQ\rea temei, fapt reflectat ~i de monumen"ul de 10 Sacidava (fa\a de elegania lile,elor .i ,a celorlalte elemente decorc,ti"e, ,scenc banchetulU'i e,ste real'i ­zata prea schemabilc).

Coroo'no in min'a d reapt6 10 def,unctuliU\i este (un element 'prea b i:ne cunoscut 39, De re marcot insa co pe kline sint reprezentate daua perso­naje, falpt oe nu 5'Ulnprii!n!de, dOlr core trebuie 'ilntenpretat in lum!ina t·endiln­te.i di'n epooa ramona ti1mlpulrie, de a 's'tabi'lii 0 perf-ecta oOlrespondenta intre personajele mention-ate ,in iin'scrip)ie . i cele reprezentate in p'atul mort'ua.r 40,

Credem ,dec'i ca stel'a '0 fost <reol,iwta atit pen tru Ulpio Respecto cit ~i pentru M. Corienius Colonus.

NR. 3. INV. NR. 21406. Fig, 4, 5 ~i 6,

Stela funerara, din calcar, constituita din doua buc6\i 41, care nu se intregesc insa, lintrucit 11 I i !pise~te pa.ntea dj'n ,mijilo-c 10 mOTIluimentu'lui fune­ror - ce avea eel pu\in trei rinduri de litere.

Dimensiuni: Jumartatea 5uperioara, inaltimea = 1,52 m; loti mea ~ 0,89 m. Jumatatea inferioara, inaliimea = 1,10 m ; la\imea = 0,90 m ; grosimea = 0,29 m. Inal\imea totala probabila = 3 m,

Are t re.i registre, inoonjuJiore de un chenlor OIl1nOimentat cu w:ejul de vita cu frunz,e ~i oim:ch·j·.n'j de srrug;uri, da;re ponnesc dintr- u'n Kantharos reaH'zot ope bam stelHi.

a) Registrul superior (ina IIi mea ~ 0,50 m) prezinta in basorel ief a scena deosebita : un calarei (fa\a mmtelata), cu hlamida in vint .i cu un lung ~i gros boston i n mina dreapta. In loc de un singur cal (cum este reprezentat ,in mod obi.nuit morIJul erdizot), ope 'stel" funerc ra de 10 Sacidova apar doi cai, realizati s·imetric. intreaga scene este bine execu­tata, fapt evident in special 10 capetele celor doi cai.

36 M. Alexandrescu-V:ianu, p. 219, 224, 228, 231. 37 Gr. Flore'scu, Cdpidava, 1958, 'p. 107, nr. 28, p. 109, nr. 30. I Stoian, Tomitana,

1962, pI. LXI. G. Bordenoche, op. cif., fig. 15 - p. 268. 33 G. Bordenache, Op. cit., p. 254-255, au bib·]j;ogrofie. 39 G . . BO'rdenro'che, op. cit., p. 261, f·ig. 6. 1GB, passim: N. Fil'lCltli - L. Robert, passim. 40 G. BOTdenache, p. 267. Fi'ratfi · Robert, p. 19.1GB, III, 1536; IV, 2315 (douo per·

soone ope kline). 41 Descopenito in dorimaturife turnului B.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 167

Subliniem co acest relief are un caraeter (inedit, necunoscut inca in Scythia Minor, reprezentind un ofiler in armata romano, un "exereitator equitum" (Iig. 6).

b) lin Ireg.istrul 0'1 doi.lea. vedem 0 ·moire .coroona, ·in centr.u, ~i patr·u rozete - cu cite patru petale, 10 colluri - toate executate cu ta lent.

c) eel de <ll treilea .reg'i.stru oo.n~ilne texbul funer<ltr, in i'imha ,Iotine . Scrisul e.steingnij"it, dite'nele ovind hastele .dinepte, cu apices, trespeotin ­du -se 0 relative slimetriie. lnal~iiffiea 'literelor: rilndul 1 = 9 om; rin­dul 2 - 7 em; rindurile 4 ~i 5 = 5,3-5,5 cm ; rindul 6 = 5,5 cm ; rindul 7 = 5,6 cm,

liigaturi, in rindul 3 (A + V), in rindul 4 (N + I), in rindul 5 (N + T ~i I + M), in rindu'l 6 (N + A ~i V + M).

Trebuie remarcat co, datorita defec\iunilor pietrei de calcar, lapicidul a fost obligat so desparta ",nele cuv.nite (pienlissima, cum), so oplice \.ig'a­turi, so scrie unele litere pe marginea chenarului (G in rindul 4 ~i 0 in rindul 5) ~i so com prime unele litere (I in interiorul lui e, in cuvin!ul Marcia, tri nd,"1 4).

D(is) M(on,ibus)

, XX Aurel~ia) Marcia conilug('i) pientissimo

un'a oum ,fili~i)s

lius

suis b(ene) m(erent i) p~osuenunt)

in rindul 2, e ,greu de intregit numele defunctului, Subixul ius permite mai multe intregi1ni pasiib'i1Ie; mai plauzibile sint ,insa (Ulp}ius, (Ael}ius, (/ul}ius, decit (Valer}ius, (Aurel};us sau (Velur};us, gentilicii cunoscute la Sacidava,

Din ,pae<lte, ,Iooul ,unde ena grava t numele .uniterii mil,itare ~i~unc~io celui dispa,nut, ,a lost di,strusodata cu spafgerea stelei in doua bucal'i (pentru mai u~oara incastrare in paramentul turnului B, pe la inceputul secolu.!ui IV e.n .).

Totu~i, basorelieful din registrul superior aduce lamuriri impontante, co,re 5u-plin'esc oareoum pierderea rindur-il:o'r din mt110cul st·eleL

Defunct.ul era un 'o~i~er 0'1 OIJ1m'Ot,ei romone, acHv I$'O:U poate veteran. In cimpul basare\liefului (fig . 6) cei doi cai cu piciorul anterior sting ridicat. intr-o mi~care sincronhato, ~i mai ales bastonul lung cu mociulie 1'0 capatul sU'penior, din milna ,dalva,le:rululj. lindi'ca cu predi1zie fU'nctio defunc­tului. Este vorba despfie un centurion, instructor de cava/erie ~i maestru de echilatie in armata romano ("exercitator equitum"). Astlel de ICepre-

168 C. SCORPAN

zentol"i sint extrem de rore, ~i numai in occident. Un "exercitator equitum singu/orius" se oflo in Dacila, menlionot intr-o imcniplie ~dor fa'ra 'rel'ief) 42.

Aurelia Marcia este mai rar intilnit 43, Du pa grofie, stela s-or puteo data in secolul II e.n. sou 10 inceputul secolului III e.n.

Tipul acesta de stela este foa-rte 'rar (constituie gnupa XII 0 stele lar danubiene onarhitecionice, c1asa B).

Desooperi'rile sint rate: ,10 Tmp'aeLJm T,mioni, Civitas Jliu,sdecens·iou.m, Copidavo, P,I'isko, Novae, Ra~da (municipium Dardanarum) ~i in Pun'n'o­ni'a 44. Stelo de 1'0 Sladdava me 'OSemana,,·i mo,i a.les cu stela I'ui DO'izus Comozoi de 10 Tiropaeum. oare prez,i'nta in oimpul supenior 'un cava,ler (este in,sa Covalenul Tmc) ~i in eel de al dailea cimp, (] 'mare car,oana 45.

In ceea ce 'Prive~te basarelieful, stelo de la Sacidava este deacamdata un unicurn.

NR. 4. /NV. NR. 21407. Fig. 7.

Stela de calcar panos, cochilifer, de proasta colita te, din care se pastreaza jumiitatea inferioa ra, cu collul sting rup!. Suprafa~a puternic degrodata 46.

Dimesiuni: iniillimea ~ 1,18 m; liilimea = 0,66 m; gros,imea ~ ~ 0,24 m.

(.impul insoripliei (iniillim"aactuialii ~ 0,50 m) esle incadrot intr-.un chen or s'implu, 'Ou pra~ilaturi.

Cimpu.1 'i nfenior, prezi.nta urme.le unui decor constituit dintr-un vas, din care pannese vrejuri de vito de vie.

""ui]xi(t) o n(nis)".V ?) THius Ma(r) cianus coniugi (b)ene mer ent(i) feci!.

Este ded v~rba despre Tifius Morcianus care a ridieat aceasta pio tro soliei sale.

4l Am cercetot oceosta problema 10 sugestio prof. D. Tudor. La Ulpio Troiano, M. Calventius Viator, exercitator equitum singularium in Leg. 1111 Flavia felix (112-117 e.n.), d. ClL. III, 7904 = ILS, 2417; l. W. Jones, The Cults of Dacia, in Univ. of California, PubHcanons in Oossioal Philology, 9, 8, 1929, p. 245; AISC, 5, 1944-48, p. 247.

43 Cll. III. 14852 (Dalmatia). 44 M. Alexondrescu-Vianu, p. 220, 226, 228. 45 Gr, Tocil escu, FouiJles et recherches archeaiogiques en Roumanie, Bucure~ti, 1900,

p. 196, m. 18, Gh.Murnu, BCMI, 6, 1913, p. 105, fig. 12. 46 In ruinele turnului C.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 16S>

Onomastioa nu r.diea probleme speciale, T,iti us ca .i Marcianus se mai int-ilnesc in D ob rogea ~i in P'enhnsu l'o Balcanica 47.

Inscrip\ia se dateaza in secolele II- II I e,n,

NR. 5. INV. 21408. Fig. 8 .i 9.

Stela lunerara, 'intreaga, de calcar pores, eochililer 48.

Dimensiun i : inaltimea ~ 2,32 m; lalmea in pa,rtea superioa ra 0,68 m ; lalimea I,a baza - 0,77 m ; gro.i,mea - 0,24 m.

La partea superinara virful Irontonulu,i este spart, oa .i cele doua aerotere latera Ie.

Stela este im'partita in trei reg istre :

0) ,registru'l superior, triunghiular, eu ina IIi mea de 0,17 m aTe in centru un disc ,n ,reliel, putin bombat, neted .i neornamenklt.

b) ,registrul m1ijl'oeiu, dreptunghiular, in~lt de 0,39 m .i ,I~t de 0,50 m, este decorot eu 'un 'iln .. 1 in ,reliel ("eprezentind coreana) .i eu potru ,rozete la eo ltu"i, s'iometrice doua oite doua pe diagona la (doua ,avind patru peto,le strinse - boboci de floare .i doua reprezentind Hori eu oite pa.ru petale deslaeute).

c) cimpul linscrip~i~i, inalt de 0,74 m, nu coniine deoit patru rinduri de litere.

,lnaltimea literelor vo,riaza ,intre 4,3 em .i 5,2 em (rindul 1 ~ 5 -5,2 em; rindul 2 ~ 4,5 om; rindul 3 ~ 4,3 em ; ,rindul 4 ~ 4,5 em).

SOl1iere'Q este Irelativ ing.rijita, fOra ligaturi, ou apices, obselrvin:du -se tot.u ~i 0 aaree-are nesiguranto in executarea i,iterelor; mO'i ales curburrHe sint lipsite de e leg'anta. L'itera A nu me hasta ocizonto la.

Sint folosite punctele, intre D .i M in rindul 1, intre PIAS . i P/QV in rindul 2 .i intre An .i L in rindul 4.

In aceasta :inscriptie exista a serie de elemente ciudote, OOTe-li con· fero 0 reo la original,jtate. Mai intii, remarcam dimensiunile ,foarte recluse ale .textului, ,cu teate co cimpul reze:rvot insol1iptiei este mare, cu toote co sorierea este ingri jita ~i egala .i eu toate ea stela in 'Clmamblu 'a lost real,izata e,u ma,iestrie, dupa un plan bine gindit (0 se observa sistemati ­z·arrea cimpuriilor Istele:i, sau roz,ete'le di,n reg'istnurl al doilea , Slimetric,e nU'mlQ i cite doua pe di,agonala).

Rindul ,a,1 'do ile/a , unde treb·uio sa se 'afle numele defunctu,l,u:1., nu ne permite in stadiul documentari,i noastre lactuale, 0 Irezolvore si'gu ra , ci daa r ,; poteze.

41 Titius: Capidovo, (elL 111, 14214, 20 = Gr. Tocilescu, AEM, 19, p. 89), Oescus (Cll, III , 142112); Solon is (Cll, III, 14861 1, 14861 2), Marcianus: t Stoion, Tomitana, Bucure~ti, 1972, p. 44; AI. Borneo, Dacio, 19, 1975, p. 257 (Noviodunum) ; Em. Popescu, op. cit., p . 272.

48 Descoperito in ru ir.~l= turn!.Jlui A.

170 C. SCORPAN

Avind lin vedere punctul dair ,executat in rindul 1. Pias or puleo repre­zenta un n'Ulme, dar COIJiUlio :ntu~ :i putem descoperi v,reo ontCl,logi.e. Totu~i rezonanta 's'o este tnacica lS'au of1i'ento:ICi 49,

In 'acest caz : D(is) M(anibus) Pias Pie?) qu(i) burgarius (uixit) on(nis) L

Ceea ce s-ar 'Put~a (caduce : Zeilor Mani. Pias Pi(?). care a fost bur-gar ~i a trait 50 de ani.

Alte v,ari,ante pentru rindul 101 doilea 1) P,ios P,i qu(i et) sou qu(i vacatur). 2) P,ias P,i quei U'ixit). De iUnde : Pias Pi care a trait ca burgar timp de 50 ani 50.

3) ,p,iqu (in lac de Picus (cioccm'ildare so u grilon). sa'u P'ious-cogno­men dupa m1itologie 51.

4) Pi,aspi (daca am '~aoe abstmcliede pun ct. co 0 arome de I'aipidd). lar numele Piaspes, or avea 0 rezonanta orientala.

De unde : Lui Piaspes. care a fast burgar ... 52.

C'uvintul burgarius 'este soris lomte dar ~i el ,reprezinta deose'bita atrocti-e ~i "'oloo're a a,cestei stele fune,ra,re.

Forma intreaga a ICiuvintulu'i este pentru prim'a data intilniita 'i,n Dobroge'a.

Pen!w a epoca ti"ie (sfir,itul seoolul",i III - ,inoeputul ,secol'wlui IV). 10 Tropaeum Tmiani este atestat lul(ius) Val(ens) ex bur(gariis) vet("ra­nus) 53. Stel'a de ilG Saciti'ava nu poate fi insa datata ·at,i! de ti:rziu ; eo aparl;ine epo,C'ili "r1Qmane tilmpu1nii, dnd ,ou.no'O~tem 0 ISiinguro ,menvi'Ulne documentolf,Q -epi"QlTiofka care atesto, ~n Olten'jro, pentru 'Qln-i:i 140 e.n., un n(umerus) burg(ariorum) et veredario(rum) 54. Pei ba.a ,aceslei li1nsonilp\i,i din Q.ltenila, W. W·agner ialrot,o 00 ,unit'otile de bUl'9a'rii erau U'nit6~i de cav·a­lede oompuse di,n b6~tjna~i ~j romani, ce aveau ,initj'al rolul1 de ,Qurieni,

49 1t'ClTHIXC : ,nume oriental (N. Fi.ratli - L. Robert. Les steles fUnI?raires de Byzance freeo-romaine: Rods. 1964. p. 181. I. Stoi,on. Tomitana, 1962, p. 292-293. mz~z~~ nume 'mc. (G. Mihanov. 1GB. I. Sol,ia. 1970. no. 289. p. 239: 1GB. II. '0, 232; 1GB. III. p. 283), '7t's~n;''lC; : nume oriental (1GB. I, no. 115, p. 155). 7Hct; 7tZ~CI.: (1GB, l, no. 66, p. 128).

50 R. Cagnot. Cours d'epigraphie larine, 1914, p. 452 : PI = pius, p. 459; QV = qui vacatur, qui uixit.

51 ln regi5trat la L KOjonto, op. cit .. p. 216. Vergmus, Aeneida, 7, 189; Ovidius, Metamorphoses, 14, 130.

52 Sugestia prof. N. Gastor. 53 N. Gostar, Vestigia, 17, Munchen, 1973, p. 485-486. Em. Popescu, op. cit.,

nr. 172, p. 186. " RE. 11.643. 50 (= Dessau. 8909. 9180). 55 W. Wagner, Die Dislokation der Romischen Auxiliarformafionen in der provin ­

zen Norieum, Pan nonien, Moesien und Dakien von Augustus bis Galienus, Berlin, 1938. p. 204.

ST ELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 171

apoi ~i Ino:1 \mi~lita:r 55, In epoca tkZ!ie, se pare rca hUlrga,ri·i jucau IJiO!iUiI unei mmate de rrezerva (poate din i'n'digen:i , 'I'iber\i, coloni) cu 'rol de polilie pe gmnita 56.

·F.a=ptu·j Ica !i ndige'n'ii ,faceau parte din asemenea uni,tat i, expliica ponte conform-atia speda'ia a 'rindu lui al ddi'lea d in ,i'nscni'p\i'a nda'stra de ,10 Saoidav,Q ~i ·rezonont-a Ineromana a nU"melOf osou'nse 00010.

Rin'dul ,oil dO'hle'O , semni~i 'c6 oOlre ~i '0 sIebe ·cunOla l~te.re 10 ,Ii'mbi:j ,Iatine, a presQul1tcllriiloT ?i a fOl"lmule1lor ce se obi~nu\ilaIU in JQ·s<t,fe:l de oC'a!~ii ?

Stela funerara -de mai sus, (ltesta Ipentru op:rljlma data :pe limes-'ul scyt­hic, la Sacidava, 0 u'n'itate de burgorii,in 'secdlele II -III e.n.

Inscriptia funerara a lui lul(ius) Val(ens) ex bur(garius) vet(eranus), descopeJ1ita 1'0 Tro-poeum liraiani, deci 'in ,imediuto apropie:re a Sooildavei, a fest !ridlicato in V;femea 1etrorhi-ei. P,utem Ipres-uipune co v.ete-ranu1J ,in ,cuuza a mU'rit, binein\Bles, dupa un !numar oar,eoare de ,anli de la e l;be!riOirea d,n armata. Pentru a stabi,li .. poca ion caire I,unc\,iono lu l(ious) V1all(enls) ,oa bur-90'r pe Limes -ul s'cythic trebu!ie sa ne lintoartcem cu 30- 40 de an~, ajun­ginddeei li'n pni'm~ jumata,te ,so'u 'pe 10 'm 'i~ l oou,1 .secolu,lui III e,.n., epoca ,de cind dateaza ~i slela de 'Ia Sacid'ova atestind lun burga'rilus. Pu tem !preo bine balnui ca l 'u, l~iou.s) V'oil(ens) fusese bUirgoor lillk-'u,n ,deta.~ament ,10 S'aci­da"a (Ioc unde esle a.testata '0 un'itate ·de b'urg'ani), 'ret,ragindu -se opoilo Tropaeum T'raianli. In ori,oe reaz, .oele doua 'insorilpvili s-int srb"iins Ilegate ~i 5e Qomplet'eazo nu nl1mo~i pf1in ·continubu" Ilor ,atesNnd s'i,ngu,pii bUlrtgo'ri din Moesia Infenior) \:la r ~i prii'n apropierea geagorafica ~ i fuonctkmnla a Saci­davei de Twpoeum (ulti'ma er·a ~i ea parteintegoranta a Limes-ultJi dunarooon) 57.

In lansamblu·, 5tei00 tace parte d in dasa A a slerebr donuhiene, 9'rupa IV, dOlr cu detalli'i caire cronbU'reaza 0 'va,~j,anta 1nedito in ace.c·sta gnupa.

eele t re i cimpu ni 'ale stele'i sint ineonju,a.te de 0 corm~a s,implii, dar fr:umos ,exOCIut{]to, ~{]r raportul oimpUoniior este ech'Hibliot (dimen:srilunIHe eresc prog,resiv).

In cenlml frontonului ,se ,a>ia un disc, s'implu . Fmntoane ·ou disc 5implu 5e inti!nesc .frecvent, da.r mali cu se'oma 1'0 ,m-onumente funera re grece~ti ${]U de modo greace. 58. Chi'alr 'Pe stel~le 9'r:ece~f:i acest .motiv opare uneori co 0 ooroona 'schematizota., au taenia 59.

S6 ·RE, III, 1899, 1066-1067. R. Grosse, Romfsche Militorgeschichte von Gaflienus his zum 8eginn der byzantinischen Themenverfo5sung, Ber.li"n, 1920, .p. 64, 67.

57 Cll, III, 13734; DID, 11, p. 384 (insoriptio 'de 110 T'ropaeum Tlrolani: "ad conffr· mandom Iimitis"J. st. CI., 5, 1963, p. 294 (Aeli'Us (rostus, duumvir 10 Tropo"eum ,,;nmor­mintat {o Socid'Ovo).

58 G. Mihoilov, 1GB, 1. -no. 22, 109, 175, 335 sept. Gh. Poeno;r·u-Bordea, No; monu· mente epigrofice din Scythia Minor, 1964, p. 100, no. 2, fig. 2. Fii-rotli·Robert, op. cit., 115,214. pI. LXXII I. 5.

591G B, IV, 2265 ; A. Radulescu, Noi monumente, p. 158, f ig. 11.

172 C. SCORPAN

Inedita este ~i exeau\lia IrOzetelor, doua cite dDUa. In eeea ee pri-: ve~te coroa,no 00 element prindipa.l, nu Irepetam .cele spuse mai sus.

~i tDtu~i, Ddata ee in oimpul a,1 dDillea este Iredata eDroona ~i dDUa tipur.j de rozeta, .cu greu ne putem inchipui co discul s,jmplu -din fronton 'or reprez,enta 0 aOToana sou 0 rozeta ·sohemoriJiz;ata. Fa,ra sa vrem, gindul ne pO' aorta .spre stele ce oou in fmntDn disdul simplu (sDlm) oDmbin'at cu semiluna 60,

o ori9ine s'ilmbollist.icQl greco-'ori,entaI6 or putoo fi s'usti'nuta ~i de as'Ocierea disoululi Isi,mplu cu 'Coronna maire, dar simpl.a '(Ida u.n ine!) ~i cu rDzetele ; modul Ilor de treprezentare es'e fiorese ope stelele 9 r",-"<>-orienta Ie. La ocestea se odouga antroponimul de 'rez:on antCi orientaI6-'a~iatk6 ~i ~unctil(] de burg'Q,riius - ce ipresupu ne un indigen, un solav ,etc.

Fata de eleganta stelei ~i grafiei, e greu de erezut intr-D gre~eala sou ignoro'nta a lapicidouliui.

Epi·taful mic ~i bizer pe 0 stela prea mOire lo_r insemno oare 0 pia ~ tra contUll10.ta ~i paras'ita, -o po; mali ti.rzilu -refolos-ita ~i scrisa ?

Deoi !?i loceasta stela este lun inbreg, un organism unitar.

NR.6. INV. NR. 21409. Fig. 10 ~i 11 .

Stela funerora inrreaga, de cokar por~s, u~or 'sparta in POlr100 infe~ rio'ora 61 .

Dimensiuni: inaltimea 2,36 m; la\imea ~ 0,82 m; grosi-mea ~ 0,26 m.

uucliot6 in pa"tliu registre.

'O) Registrul superior, este treprezenta t de! un fronton triungh iular (inalt de 0,33 m) ee ore in rel'i,ef oapul meduzei. Cele doua acrotere sint o,namentate eu ~runz,ele de lo'u's.

b) Reg i,s!rul al dDilea opreBinta in <relief a ooroona groasa, eu taenia legato 10 pa,rtea inf,eriO'Qna, formind bude in oimpu,1 ornamental. Deaoru l este ineadrat ,de ,un me de balta . Tn spo\iile lotenale, si,nt diln nou sapate frunze de lotus. De fapt, stela laeea,sta ,are doua ~rontoane supropuse.

c) Crmpul 'insori,pviel este morg1init de doua c·olcane, ,eu baz·e sche­matic oontUirate dar au oopi.tellu'ri co'nintice ou ~ru.nze de !aoan t, ,Iucrate ceva ma·j ingrijit.

CDloanele spriji'na bol ta ~i IrontDnu'! superior. d) Ul t imul regis!ru, bozo inso,iptiei, este ~i el ornamental, ou uon vas

din care pleaca vrejunile de vita, ole carer frunze ~i ci erchini ocopera intregu,1 ,spa\i-u rama·s.

Textul funem-r, in Nm'ba Ilat:ina, este '~o:l'imat din unsprezece rind-uri, reallj,zake in mod ordonat ~i ,r.e~~lativ s,i,me,tnic, in afOira de ultimul Irind, cu litere mai mid ~i mai prost exe.cut·ate, d-i'n lipsa de ,spa~iu.

60 1GB. IV, 2294. 61 Descoperita in mineie turnului B.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 173

Dimens iunile 'IHerelor: rindul 1 = 4,5 em ; 'rindul 2,-8 = 5 - 5,5 em (uneor.i 6 em, de e~emplu S di'n rindul 3 sau T din 'rind 0'1 8); rindul 9 = 4,5 - 5 em ; rindul 10 = 4 - 5 em ; rindul 11 = 3 - 4 om.

ligaturi : E + T in Tin'du,1 3; M + E in ,,·indul 4; D + I + E in rin­dul 5; A + E + L in rindul 5; N + A ,in <rindul 6; V + X, E + T, V + A + L V + A + E in ,rindul 7 ; N + V, E + T in ,rindu'l 8 ; E + T, T + I, A + L in ,rindul 9; T + R in rin'dul 10; V + E, V + N + T in 'rindul 11.

Sorierea destul de ingtijita, eu haste mari ~i drepte, uneor; cu apices, In rindu·nHe 3 ~i 8, I e eomprim'at, m ie, in desehliderea ,Iuli V. Ion orindu l 5,

ultimu,1 A e mai mie ~i lalCa hasta ,transvensala. In ,,,indul 6, 0 e compri­mat in spaliul lui C In rindu,1 10, ,ultimul I e mult Im'ai mk. l,n rindul 11, o e compri'mat in !.itera M.

DOs) M(an'ibus) Val(erim) Septi mius uet(eranus) uix(it) annO,s) LXIII me(n)s(ibus) VI d~iebus) XVI. Aelia Domna (a)dan 'i,ux et V,aleri~i) V'ale sau V(a)e l~jOtnUS et V,ito Hs et Ma.rtiol,isi patr(i) dignissi ma posue'l'lunt

Observa!i Damnaa in ,lac de Damna. In rindul 7- 8, ma'i plauz,ibil a.r ,i Va/erianus, cognomen lo.airte Irecvent, decit V(o)eria nus ~oore a'r Ii SC!1Js ~j gLre~jt, au oe ~i se jntilne~te ~i fo~a lrte (rar) 62, Mes este 0 prescuroolfe folosita pentr.u menses ISO'U mensibus 63, Coniux apar,e ~reovent in loe de coniunx, o?o in,dt nlici Inu-II s'Oootilm 0 gre~ea,la sou 0 abreViiere 64 ,

In 'rindu'l 7 se ofla Va/eri(i), dedi un pluirol, ceea ce se palate explka pri,n dorin~a de 'a concentriO textu[ ~i a nu m'a,j repeta gentilk;i1u,1 ,110 ~j 'eoa re dintre Hili enumerati ma'i jos.

Stel" lune·rara a lost ri'dicata pentru vetencnu'l Valerius Septimius, care -a trait 63 de o,ni, da cabre so~i,a Aelia Damna imp"euna au I,iili Va/e­rius Va/erianus, (Va/erius) Vita/is ~i (Va/erius) Martia/is. lntilnim 10 Sacidava inca a foami,!;e de Va/erii, ce ,se adauga oeelor deja cunasouti aid. (M. Va/e ­ruis, vetecan 01 ,une; eohorte de g'olli 6S ; Valeria Aurelia 66, Valerius One­sima ~i Valeria Marcellina 67) da ~i in !restul Scythiei MinOT 68.

62 l. Kajanto. op. cit" p. 157. 63 1. E. So:ndys, Latin Epigrdphy, Groningen , 1969, p. 303. 64 Tot 10 Sacidova "Valerra Marcellino coni'ux" (N. Gastor. op. cit" p. 305). 6S A. Arice'scu. Pontica, 7, 1974, p. 261. 66 M, Munte'anu, Pontic-o·. 8, 1975, p. 395. 67 N. Gestor, foe . cit. 68 Corsi'um: Valerio I(Gh. Poen'oJ'u -Bordea, op. cit., p. 295). Gr. Florescu, Cap;­

dava. 1958, p. 80, 101, 106, 111. Em. Popescu, Joc. cit., p. 189, 270.

174 C. SCORPAN

In legatura cu Ael ia, cunoa~tem "h·i1a'r ,10 SacJidava un Aelius Cas­tus 69. CUlnoscu\i sint ~i Damna (Aurelia Domno) 70, Vital ius 71 ~i Martialis. Mult Ima'j rar este Verianus, intilnlit '0 51ingura data in DobT:oge:a 72.

Di,n pOicate, ,insol1ipvia nu ne la:mure~te <lSUtpf'iO unu,j ,element es-ential ~i anume unitatea milioolra in oa!re a Ilupt'ot Valerius Se'ptimi'Us. Putem insa bonui L'egliunea XI Crloudlia slau un oOlrp ,Quxili'OT - pentru IQOeasta epoca ,oeva m'O'i tirz-ie.

Aelia Domna (cognomen1u" Domno) m pu<ea ofeni indidul ca monu­mentul daleaza dintr-o epoca post luillio Damna, .ipoteza ce S-Oir confilrma ~i prin celelalte d<:lte onoma.tice (ca ,de exemIp f,u Septimius) ~i ma,i ales paleografice, cme oer 0 dal me in pliln secQlul 0,1 III-I!'eo em.

* P,iatra de mo,nmint a lui Voler,iu,s Sepbimius, foce pa,rte ,di,n gnupa IV-a

a stelelor danubiene, ctalsa A. 0 senie de elemente, confera ,insa 0 deo­sebita origlinlQlli,tate acestei ste.le, ce rep:rezinta in fapt 0 ver i'c.nta noua pentru Moes'ia Inferior.

Din nou 0 mare coroana, au taenia, repJ1ez,inta ts,jmbolul pnincipol. Tn frontonul superior-triunghiular, apare capul meduzei, motiv in1tilnit dese­ol1i pe m'On'umentele f.unerolre 73. T,n 're:g·j'strul de I'a haz,a .stel,ei a fost irea'l'i­zat un VG$ di,n oare pomesc douo Vlrejuni de vita de v.ie.

Ceeace trebulie r'em<:lroat este faptul ca ,stela 'dispUine de doua fron ­toone suprapuse (un fronton triunghiular ~i un fronton semicircular). Cimpu! insori:ptie'i ,es·te mOlrg:init de Ido,i. 'p'il'O~tnj ! i, -au baze ~i capite'lulni cOl1intice, ce sustin n-i~1Q aroata . .intreago oonfonmatie I(] s.teleri amlint'e~te lilmediilat monu­mentele 'Iunerore o,rhi tecton.ice, 'rod;i~ia ~i 'inl',uenla aedicula-ei f ilind ev,i ­denta. Acest fenomen este des intilnlit ~i in alte 'wol/indi, "eI,lectind modo epooili romone 74,

NR. 7. INV. NR. 21410. Fig. 12.

Jumo,tatea ,inferi.Q1ara a ,unei stele fu·nena:re,. din caloa:r. Dimensiun'i "ctula,le : ina.IVilmea ~ 1,45 m ; ,Ialimea ~ a,86 m ; grosi·

mea ~ a,28m. Se ma,i pa1streaza pa,rte din texl",1 iune,er ~i cimpul j'nferior 75.

69 51, CI., 5, p. 294, 70 ,Em, Popescu, op. cit" p. 56-57. 71 Gr. F.lol1es'c:u, op. cit., p. 79, 10', 103. 72 Vind'ius Veda'nus (Ol, III. 14447; Gr. Tooile'sQu, Fouilles et recherches,

p, 206-207. Din istoria Dobrogei, 2, 1968, p. 193-194). 73 Gr, Horesou, 'ED, p. 140. V, B.arbu, Noi monumente, p. 47, fJig. 5, 1GB, IV, 1955,

1926. l'or,igine occidentale, d. Gr. Tocile,s'cu. op. cit., p. 145; Idem, I monumenti, p. 64-66. 74 G.r. Florescu, ED, ,po 139; I monumenti, 'P . 54, 56. (v. et p. 38, fig. 26). 75 :In ~uinele turnului B.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 175

Marginile laterale sint ornamentate, in rel:ief, cu vrejuri de vila, ce ponnesc dintr-tln ~anthanos schi~at 10 bozo pietrei. Chen'arul 'in'scripviei este s'i'mplu, faro profHaturi.

Din text, au mal IfamOS ~apte ·rinduni, dion oare primul este puternic deteriorat. Am desooperit ~i un coil de sus 01 ,insoriptiei, cme intrege~te perfect primele doua ,rindur·i,

Dimensiunile literelor : rind 2 - 3 - 6,5 - 7 cm ; rindul 4 ~ 7 cm ; rindul 5 ~ 6 em ; rindul 6 ~ 8 cm ; ri ndul 7 ~ 2,5 am, De remaroat liga­turile: A + V in rindul 1, N + I i n ri ndul 2, E + T in 'rindul 3, E + T, A + V in rindul 4, R + I ~i T + E in rin-du'l 5, N + T ~i V + A + L in rindul 6,

DIVA Claudia co n-iux et (M(arous) Seu'iru(s) sic pro Seueru(s) et Saluius et Seuera et Claudia pa tri bene metnit(e)o po suerunt feoit ual(e) (I)ector sit tibi ter(,r)a leu its,

Se ma'i poole observe , in rindul 1, 0 compr';mat in C; in rindul 2 un V de m,ici dimens,jluln:j ; lin rindul 3, R se intret,o,ie ou haste lui A ; de remercet de a·se.rnenea co litera L IO 'fle h'oistla transvelisala, 10 b llica , in ri n­du l 1, 3 ~ i 4 (Claudia, Sa/vius, Claudia), Acela~i procedeu penlru F in rindu,1 6 (fecit), Este curios cuvintul Seviru (5) (rindul 2) in loc de Severus, Oarecum neobi~nuita este ~i in~irarea tuturar formulelor fina'le 10 un loc (bene merito posuerunt, fedt, vale lector, sit tibi ter.ra ~ ev.i·s),

in ceeta ce ipr·ive~te Diva Claudia, e greu ,de orezut ,in'tlr-o asemeneo posibil·itate, cu toate co pe piatra Diva e sapat foarte clar. Ar constitui des'igu'r a s'U.npniza Diva pentru 'Un . om de rind. Ma,i degraba " ,diva olper­line rindulUli anterior (te,rminatia altu,i ouv,int),

In ,inscrip!ie intilnim nume destul de ffa,spindite, co Claudio, Seve­rus ~i Severa, Sa/uius 76.

Dupa ca~acterele peleologice ~i .dupa onomastica, linsoriptia se poate data in secollul 01 111-100 em.

NR. 8, INV, NR, 21411. Fig. 13 ~i 14/1,2.

F,ragmentul 'inferior 01 unei -stele funerare, din ookor. D,imen.iuni: inali.mea ~ 1,15 m; 'Ialimea ~ 0,80 m; grosi­

mea = 0,29 m 77,

lIn partea inferioara, un kantharos din care pornesc vreJuri de vila, cu str'uguci ~i ~rume, 'ce 'impodobesc pa'ryile latera Ie ~i oimpu,1 'inferior. Execuiie deoseb'it de rudimentara,

76 Sofuius, ceva moi rar, totu~i un 'exemplu '10 Adomclisi. (elL, III. 14437 2). 77 Descoperito in Irui nele turnului A.

176 C. SCORPAN

Cimpul inscrip1)iei, intr-'un chenar ,implu, cu 0 iniillime octualii de 0,62 m ; mai piistreazii daa.r ultimele trei rindur,i din textu,1 funera,r. We­rele sint stingaci ~i asimetrk executate. dor faonJ ligatuni, ~i uneari cu apices.

Ulp(ius) nati bene merite posue runt . .

Dimensiunile literelor : rindul 1 ~i 2 ~ 4,5 - 5 cm ; rindul 3 ~ 4 cm. Pluralul nati dupii Ulp(ius), dovede~te cii in rindurile anterioare (azi

!ipsa) ,se aHa '0 in~i,Jia :r:e de ontnoponime. Ulpli'us est,e u.n nume destul de rispindit 78. . ...

Desigur co e soris medte ,in loe Ide medtae 79, oeeo ce incika CO piatro de monmint 'a fast pusii de fiii, pentru m'ama lor.

Inscri.ptia poate~i datata ,in seeo.!u,1 III e.n.

NR. 9. INV. NR. 21412. Fig. 14/3.

Fragment ,de 1'0 partea supe6oa'ra " u.nei stele fu.nerare, din calcar poros,. de culO'ore gailbUlie.

Se ma.i poate . vedea .lrontonu,1 stel"i, t,i'Unghii.ul-ar a;scuvit, avlnd 'un chenQir au trei profil-at,uri. in !j,nteniorul f'JiontonulUli 15e aflla 0' 'roz,eta inscpisa intr-'un ·cere. In c,Otltul st,elei a fest Irea.l:izata '0 rozeta cu ~'a,se p-et-a le ins-arise int,r-'Un cere. DeosupliQ rOletei se 'Oflo trei s6mio€Ticu.ri, bine p'rof,i1'ate . .

Din PUIf\'ot de vedere "t'jpol'og"ic, 5t,ela '5e ,incadrpeaza in d losiQ AB - a stelelor pseu,doarhitectonice, i,n 'una din grupele VI, VIII sou IX (Iipsesc amanuntele pen.tru 10 puteo preoizlo ··in ·oa,re din a'oeste trei groupe de stele danubiene).

* Toate stelele funera,re de -1-0 Saoidovo prezenta,te ma·i sus, prin trasii­

tu.ri.le lor p.rinoi.pal,e (stele de mari d.imens i.uni, d.in ,pi,alra de calea·r, cu mo:j multe Ireg istre dintre oare eel 01 lin50ni'Pviei este prepo,nderent, ma'r­g'inite de a conni~a p.!ata decor<lta ou .. rejUiI de vita de v,ie, prezentind in cimpur·ile eu relliefur,j ,S'ilmbolurni lociracler:is1lice: sou elemente QlrhHect·u­ra.le ~unele limiN-nd aedicula), sint -orea\ii <l Ie modei ~ i 'influentei romane, produse ~i Ira,spindHe in provindMe donubiene. avind oroi9in!i occidentale ~i droula!ie ',i ndel'U'ngata de-Ia lu,ngu,1 Du'na.ri,i :

78 A. Radulesc·u, Noi monumente din Scythia Minor, 1964, p. 165 (Tomi), AI. Borneo, op. cit., p. 257 (Noviodunum). Copidovo, nr. 22, 28, 40.

79 S. Stoti, Limbo latina in inscriptiile din Dacia $i Scythia Minor, Buc'u re~ti, 1961, p. 48-49.

Fip. 1. Stela fun~rarQ nr. 1.

Fig. 2. Desen ~i detaliu 01 slelei nr. 1.

M""''''Aj~ ~~~4<11AN..'

D DO 1\11 : VLPIAE-RE ! PECTAE -CO I I\!GI~B "M" I AN~XXXV

I 'Mp CORJEl:!lYS ~---'!~:' ~­

o ,0 20 JO 40 ! ! ! , I

Fig. 3. Stela funerara nr. 2.

. ,

Fig. 4. Stela funerara nr. 3. Fig. 5. Desen 01 stelei nr. 3.

Fig. 6. Detalii ale stelei nr. 3.

TIT I'" S (III A ClAN \/S C 01\ \ v'G I

I r [\JE M E,.R FNFEClr

10 2C; 2 0 ?o 30 rM !, ~'-

Fig. 7. Stela funeroro nr. 4.

Fig, 8. Stela fu nerara nr. 5.

o I

D "M ii, P1F.\.S'PIQV :( 1 IWRGl\RlVS

i ,)

J\N·L

10 20 .:J{) -¥() J?' eM

Fig. 9. Des.en ~ i detaliu ar sterei nr. 5.

Fig. 10. Stela funeraro nr. 6.

D M

VAL SEPTl MlVS \/t:WC i\NN LXlllM.S \/IBXVI F:..UA DOMN\!\ @N \\U\A.IRI\A RIANS"E'JTA l.l S TMRtA1S PAli. DIGNISS1 J\Yl POS\fRW

Fig. 11. Desen ~ i detoliu 01 stelei nr. 6.

UI vF\ l k/V lYJA 0 AJ\t<tT~ 1St ~,Rv

. t SANi V 51 Sf\/fI?0 Ie i,;\)DIAPAIRI BENtMER TOPo SVtRVNlfC I TVt-

f (ToR 51 TTl I31H pA J..f VI 5 Fig. 12. Stela funerora nr. 7.

Fig. 13. Stela funeroro nr. 8.

1_'

-' i~~)d

- ____ ---.-J

o 10 20 30 ",0 50 eM ""'-==="_"'===-.-01.

2 3

Fig. 14. 1) Desenul stelei nr. e j 2) Detaliu 01 stelei nr. 8; 3) Fragment oj stelei nr. 9.

STELE FUNERARE INEDITE DE LA SACIDAVA 177

La Sacidava sint reprezentate trei grupe de stele danubiene romane (III, IV ~i XII) ole caror ,analog!i!i ~atit din punct de vedere sbructwnal-arhi­tectonic cit ~i d,in punct de vedere simbo!>islic-Qrnamenla[) 's'e a.[a in Moe­si,o Infe-liie" Moesla Superior. D.acia, Panno'nia -?i Noricum.

Un'itatea slil'ist ica de-a '[ungu[ D,una,ni,i dobrogene este dovedita ~i de asemanarea tipuri[or de stele desooperite [a Ca!pidava, T.ropaeum Tra­iani, Troesmis (grupe[e [[ ~i X[ - deoi tot danubiene) ~i Sacidava,

Pe de alta parle, gnupa [V este dar apropiata de grupa V[[I (ras­pindita in Scyth'ia, Moesia Superior ~i Pannon ia), ,iar grupo [II de g,rupa VI[ (raspindita in Moesia Inferior ~i Moesi'O Super,ior), Grupa X[I or putea Ii asemanata cu gnupa [X, ,inti[nita ~i eo pe Dunare.

Aceasta sumara analiza intare~te ~i eo conduzia putern icei rospin ­diri a stelel-or danubiene lromane.

De asemeneo, patrunderea ~i raspindirea majoritatii motivelo r orno­menta[e, simbolice, trebuie cautata de-a [ungul DU'nari,;,

Patl'lu monumente din cel'e prezentate moi sus apartin unor miHtari : stela ,lui C. Veturius Venus d,in Leg iunea V-'O Macedonioa ; stela nr. 3, a unui "exe:rcitator equ i.tulffi" ; stel~a Ilui Valenius Septim'iu5 - vetePan ; ste·!o lui Pies - burgarius. Aceste monumente sint asemanatoare ~i prin tipologie.

Descoper.iri[e ,recente de [a Saoidova ref[ecta ~i strimele [egalUiri din ­tre celatea noostra ~i celatea de ok. Adamdisi (1inopaeum Traiani), AsHe[, sin-gurii burgar,i atestali in Dobrogea sint cei de [a Sacidova ~i T nopaeum ; stela nr, 3 din grupa X[[ a fost <ea[izata, probabi[, in centru[ de [a T"o ­paeum ; Ae[ius Cestus, retra,s ~i inmormintat [a Saoidava , f·usese duum­viral [a Tropaeum. Este intarita deci !ideea [egatur.i i directe ~i opartenen\ei ceta!ii lropaeum Tr,a'iani '[a l!imes-ul scyth-ic (ce:l ma,i apropiat cas' ru fiind Sacidava), sugerata ~i de cunosouta !in-sorilptie de 1'0 poarla de e,t.

Observati-i1e Ide ma i sus ne ami,ntesc de 0 ma~i veche oprin'ie despre un stir miMtar 01 stele[ar romane danubiene 80,

Semnifioati'Q e,sen~iala '0 conduzHlo'r noastre se ,refera 10 procesul romanizarli pe limes-ul dobroge'On, pl'looes in ttJr.e ar,mtaba a juoat un ,raJ primordial, ~i [a .inf[uen\'9 roman izatoare hotaritoa·re a limes-'u'I'Uli a'l>pra intregii p'liovincii a Moesiei Infel1ior, in toote dome-niile vietii materi:cI'le ~i spi ritua Ie-artistic".

* Monumente[e ep'igra~ioe desooperite in 1976 [a Sacidava -adu'C s-ub­

s.anliale conlribu\i!i 10 ounoa~terea unor pnob[eme ale cetaiii ~i [imes-'u[ui, dar ~i ale Dobrogei romane.

Antroponime noi sou putin cunosoute, mention-a-rea unor unHaVi mil,i­tare, tipuri ~i va!niante linedite de stele funerme, S'imbologie funerara, prob[eme pa;[eo9,rafice inti[nite pentr,u pnima data, ,jata doar oiteva din temele pe core [e propune acest <l'rtiool. Se evide;ntioa za desigu!r d'in con ­textu[ general stela funerarii a lui C. Veturius Verus, so[dat in Legiu -

eo Gr. Florescu, ED, p. 137.

178 C. SCORPAN

nea V-a Macedonica, ceo ridicato de M. Corienius Colan us, stela ridi­cato de Aurelia Marcia eu basorelie~ul :i'nedit 01 unu'i "exercitotor equ'itum", aele ale I"i Valerius Seplimius ~i Claudiei (Diva ?). Deosebit de ,mpor­tanto este 'stella funeraro ce atesta un burgarius, eu probleme pal'eogm*ice ~i antroponimice inca de neremlvat, reprezentind in ansamblu un monu­ment u'nic.

Daco odo'ugom acestor 9 noi monumente ep.ig'I'Clfice, pe cele inca 13 deja publicate 6'. ob\inem 'un toto I de 22 de monumente epigraf.ice de 10 Saci.dava ~i ,imprejurimile sole. n-umor impreS:io'nant pentru 0 cetate care abio a inceput so-~i foco simvita prezen\o.

R£SUM£

LES ST£LES FUNERAIRES INEDITES DE SACIDAVA

La version franr;aise poroitro dons £pigraphica, Bucure~ti, 1977, p. 203.

[£GENDE DES FIGURES

Fig. 1 Stele funeraire no. 1. Fig. 2 Dess'in et detail de 10 stele no. 1. Fig. 3 Stele funero'ire no. 2. Fig. 4 Stele no. 3. Fig. 5 Dessin de 10 stele no. 3. Fig. 6 Details de 10 stele no. 3. Fig. 7 Stele no, 4. Fig. B Stele no. 5. Fig. 9 Dess1in et detail de 10 stele no . 5. Fig. 10 Stele no. 6. Fig. 11 Dessin et detail de 10 stele no, 6. Fig. 12 Stele no. 7. Fig. 13 Stele no. 8. Fig. 14 1) Dessin de /0 stele no. 8. 2) Detail de la stele no. B. 3) Fragment de 10

stele no. 9.

81 Altar votiv de Aelius Ca,stus - duumvir (St. CI., 5, p. 294); milliarii (Cll, Ill, 12512, 13755; Rev. IMuz., 4, 1969. p. 349) 1 stelele funera,re ole lui Voleliius Ones,jmo ~i Proclinus (St. 01.. p. 305-309); M. Valerius ~i C. .claudius Tautionus (Pontica. 7, 1974. p. 261- 264), Valeria Aurelia (Pont-ica, 8. 1975, p. 395) ; caramida cu stamp'Ha - cohors I Cilicum (Actes du IX Congres Limes); toorta de amfora cu stompilo (Pontico, 6, 1973, p. 318) ; am fora cu inscrip~ie (Pontico, 8, 1975, p. 274).