Nitu (Muscalu) Valentina-Daniela Probatoriul in Procesul Penal - S3

8/20/2019 Nitu (Muscalu) Valentina-Daniela Probatoriul in Procesul Penal - S3

1/16

UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET”

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MASTER – PROBAŢIUNEA ÎN PROCESULUI PENALDISCIPLINA

PROBATORIUL ÎN PROCESUL PENAL

PRINCIPIUL DREPTULUI PERSONAEI E A FI

INFORMATĂ CU PRIVIRE LA NATURA ACUZAŢIEI ŞI

LA DREPTUL DE A FI ASISTATĂ DE UIN APĂRĂRTOR;

PROBLEME IVITE ŞI SOLUŢIONATE ÎN

JURISPRUDENŢA INTERNĂ ŞI ÎN JURISPRUDENŢA

CEDO PRIVIND NERESPECTAREA ACESTUI PRINCIPIU

Cooro!"#or $#%%!&%'%() Co!'* U!%+* Dr* Io"! RIA

M"-#.r"!) NITU /MUSCALU0 VALENTINA1DANIELA

Co !23.r%( 4.r-o!"5) 67897:6


2/16

CUPRINS

I. Principiul garantării dreptului la apărare pag. 3 II. Asistenţa juridică pag. 6

III. Garantarea dreptului la apărare reglementat de

Codul de procedură penală şi CEDO pag. 10

IV. Prerogativele apărării pag. 11

V. Dreptul la un apărător pag. 12

VI. Dreptul de a participa la administrarea proelor pag. 13

1


3/16

BIBLIORAFIE

1. Drept Procesual Penal;- Mihai Apetrei-1998;

2. Drept Procesual Penal, Partea General - Gheorghe !istoreanu-199";3. #ratat $e proce$ur penal, !icolae %olonciu & 1996;

". Manuel $e proce$ure penale, Michel 'ranchi(ont, Ann )aco*s, A$rien Masset,

1989;

+. onstituia o(/niei;

6. o$ul $e proce$ur penal.

2


4/16

I. Principiul garantării dreptului la apărare

ercitarea aciunii penale (potria unei persoane atrage consecine, a/n$

$rept ur(are tragerea la rspun$ere penal 4i aplicarea $e pe$epse.

5nteresul general 4i al iecrei persoane n parte este acela $e a i supus acestui

trata(ent 7uri$ic nu(ai cei inoai 4i nu(ai n (sura graitii aptelor s/r4ite.Actiitatea procesual penal tre*uie s se $es4oare n a4a el nc/t s ie

trase la rspun$ere penal nu(ai persoanele care se ac inoate $e co(iterea

inraciunilor 4i nu(ai n (sura graitii aptelor s/r4ite. !ici o persoan

neinoat nu tre*uie con$a(nat 4i $e ase(enea nici un inoat nu tre*uie s

suere rigorile legii penale n (sur (ai (are $ec/t se cuine.

Pornin$ $e la aceast i$ee plin $e u(anis(, procesul penal cunoa4te ca regul$e *a principiul garantării dreptului de apărare.

5$eea $reptului $e aprare este a$/nc ancorat n (entalitatea 7uri$ic, r$cinile

sale regsin$u-se n cele (ai echi ti(puri. r(e serioase ale acestui $rept se

regsesc nc n $reptul ro(an, care nscria regula c ni(eni nu poate i 7u$ecat r

a i aprat.

espectul $reptului la aprare se i(pune $e o (anier a*solut pentru c n elul

acesta se rspun$e nu nu(ai unei eigene i(perioase $e corectitu$ine (oral 4i

7uri$ic, $ar 4i necesitii $e a eita erorile 4i $e a realiee o 7ustiie c/t (ai eicace.

Dreptul $e aprare este consacrat n toate nor(ele legale (o$erne, ntruc/t $e

(ult a ost repu$iat n concepiile conte(porane arhaica $ile( soistic prin care

se nega necesitatea aprrii pornin$u-se $e la aprecierea gre4it c: sau acuatul este

neinoat 4i atunci nu are neoie $e un aprtor, ori este inoat 4i atunci aprarea sa

nu (ai este necesar.

n concepia 7uri$ic a secolului al


5/16


6/16

onstituia o(/niei nscrie acest $rept n art. 2" care consine4te aptul c

$reptul $e aprare este garantat n tot cursul procesului. = ase(enea regle(entare

nt/lni( 4i n ?egea nr. 92@1992 pentru organiarea 7u$ectoreasc.

Potriit art. 6 . pr. pen., $reptul $e aprare este garantat ninuitului,

inculpatului 4i celorlalte pari n tot cursul procesului penal, ocaie cu care organele 7u$iciare sunt o*ligate s le asigure $eplina eercitare a $repturilor procesuale n

con$iiile preute $e lege 4i s a$(inistree pro*ele necesare n aprare.

Din coninutul acestor regle(entri reult c realiarea 7ustiiei penale ntr-un

stat $e $rept tre*uie s se ac cu respectarea tuturor $repturilor 4i intereselor

procesuale ale prilor, care nu este un si(plu interes priat, ci este 4i un interes

pu*lic.n acest sens, alturi $e pri 4i societatea are interesul ca ntr-o cau penale s

se ale a$erul.

Aprarea este o actiitate procesual $e necesitate pu*lic, relectat at/t n

$repturile procesuale ale prilor, c/t 4i n o*ligaiile organelor 7u$iciare.

Aprarea tre*uie s se reere la tot co(pleul cauei, at/t n apt, c/t 4i n $rept

4i tre*uie s se $es4oare prin acte 4i n$eplinit $up or(ele procesuale prescrise

$e lege, ea neput/n$ i n$eplinit n (o$ te(einic 4i n toat a(ploarea $ec/t $e un

aprtor cu pregtire 7uri$ic, $e un aocat.

ealiarea acestei uncii este asigurata $e aocatura care la noi in tara i4i

eercita actiitatea si este organiate in *aa ?egii nr.+1@199+, pu*licata in M.=

nr.116 $in 9 iunie 199+ si a statului proesiei $e aocat, pu*licat in M.= nr.23 $in

1 octo(*rie 199+

Proesia $e aocat se eercita nu(ai $e (e(*rii *arourilor, la alegere, in

ca*inete in$ii$uale, ca*inete asociate sau societi ciile proesionale.

n eercitarea proesiei, aocatul este in$epen$ent 4i se supune nu(ai legii, statului 4i

eticii proesionale. Acesta tre*uie s ocroteasc interesele legale ale prii pe care o

apr. Potriit art.2 alin.3 $in ?egea nr.+1@199+, aocatul are $reptul s asiste 4i s

repreinte persoanele iice 4i 7uri$ice n aa tuturor instanelor, autoritilor 4i

instituiilor, precu( 4i a altor persoane, care au o*ligaia s per(it 4i s asigure

$es4urarea nestingherit a actiitii aocatului n con$iiile legii.

+


7/16

De4i se nscrie printre principalii participani la reolarea cauei penale 4i se

situea pe poiia procesual a pri ale crei interese le susine, aprtorul nu este

parte n proces, ci el n$epline4te uncia aprrii, uncie ce repreint o necesitate

pu*lic.

De ase(enea, aocatul nu poate asista sau repreenta pri cu interese contraren aceea4i cau sau n caue conee 4i nu poate ple$a (potria prii care l-a

consultat (ai nainte n legtur cu aspectele litigioase concrete ale pricinii Bart.39

alin.1 $in ?egea nr.+1@199+C.

#oto$at, aocatul nu poate i ascultat ca (artor 4i nu poate urnia relaii nici

unei autoriti sau persoane cu priire la caua care i-a ost ncre$inat, $ec/t $ac

are $elegare preala*il, epres 4i scris $in partea tuturor clienilor si interesai ncau. alitatea $e (artor are nt/ietate a $e calitatea $e aocat cu priire la

aptele 4i (pre7urrile pe care acesta le-a cunoscut nainte $e a i $eenit aprtor

sau repreentant al reunei pri n cau. Aocatul nu poate n$eplini uncia $e

epert sau $e tra$uctor n caua n care este anga7at aprtor Bart.39 alin. 2-+ $in

?egea nr.+1@199+C.

II. Asistenţa juridică

Asistena 7uri$ic este una $intre cele (ai i(portante co(ponente ale $reptului

$e aprare al prilor, alturi $e posi*ilitatea acestora $e a-4i asigura personal

aprarea 4i $e o*ligaia organelor 7u$iciare $e a aea n e$ere, $in oiciu, toate

aspectele care sunt n aoarea prilor, iar regle(entarea ei n onstituie, n o$ul

$e proce$ur penal, n ?egea nr.92@1992 4i n ?egea nr.+1@199+ constituie o

garanie a eercitrii acestui $rept un$a(ental.

onsi$erat ca o actiitate procesual co(ple, aprarea i(pune ca eorturile

persoanei care 4i apr $repturile 4i interesele proprii s se alture 4i un aprtor.

Acesta $in ur( asigur n ca$rul procesului penal-prin susinerea 4i aloriicarea

$repturilor 4i intereselor prii pe care o apra, prin (i7loacele 4i cile preute $e

lege - asisten 7uri$ic.

6


8/16

Asistena 7uri$ic in procesul penal repreint actiitatea co(ple $es4urata

n con$iiile legii, $e aprtor pentru pro(oarea 4i aprarea intereselor procesuale

legiti(e ale ninuitului sau inculpatului n procesul penal.

Potriit art.3 $in ?egea nr.+1@199+, asistenta 7uri$ica se realiea prin

acor$area $e consultaii 4i ntoc(irea $e cereri cu caracter 7uri$ic, prin asistarea 4i,$up ca, repreentarea 7uri$ic, a persoanelor iice sau 7uri$ice, n aa organelor $e

7uris$icie, $e ur(rire penal 4i $e notariat, precu( 4i susinerea cu (i7loace 7uri$ice

speciice a $repturilor 4i intereselor legiti(e ale acestora cu autoritile pu*lice,

instituiile 4i orice persoan ro(/n sau strina, re$actarea $e acte 7uri$ice, cu

posi*ilitatea atestrii i$entitii prilor, a coninutului 4i a $atei actelor, precu( 4i

orice (i7loace 4i ci proprii eercitrii $reptului $e aprare, n con$iiile legii. Din coninutul art.6 alin." si art.11 alin.1 .pr.pen c/t 4i $in alte

regle(entri, reult c orice parte are $reptul s ie asistat $e aprtor n tot cursul

procesului penal, iar olosirea acestui $rept este acultati, n sensul c prile or

aprecia $ac or apela sau nu la aprtor.

in/n$ cont $e toate aceste consi$eraii se poate spune c asistena 7uri$ic este

acultati.

Prin (o$iicrile ?egii nr.32@1990, legiuitorul a $orit s a$uc aa ur(ririi

penale, pe care o nu(e4te epres, la acelea4i rigori ca 4i aa 7u$ecii, su* aspectul

garaniilor procesuale ce tre*uie s apere $reptul la asisten 7uri$ic a ninuitului

sau inculpatului. #oto$at, prin acelea4i (o$iicri, s-a $ispus o*ligatiitatea

organelor 7u$iciare $e a a$uce la cuno4tin ninuitului sau inculpatului $reptul

respecti.

n anu(ite cauri preute $e lege, pentru asigurarea unei aprri reale a unor

persoane care, $atorit situaiilor n care se gsesc, nu se pot apra singure, $reptul $e

aprare nu (ai este acultati, ci $eine o con$iie legal necesar pentru nor(ala

$es4urare a procesului penal, asistena 7uri$ic $eenin$ o*ligatorie.

Deci, n ase(enea situaii, prile nu (ai $ispun $up oie $e $reptul $e a i

asistate $e un aprtor, ci, $ac nu 4i-a ales un aocat i se a $ese(na unul $in oiciu.


9/16

Pree$erile legale care i(pun o*ligatiitatea asistenei 7uri$ice pentru caurile

$ate, sunt con$iii i(peratie ale ala*ilitii actelor eectuate 4i orice a*atere $e la

aceste nor(e se sancionea prin nulitate a*solut.

n ur(a (o$iicrilor art.11 alin.2 .pr.pen., prin ?egea nr.32@1990, s-au a$us

noi pree$eri n planul $repturilor 4i garaniilor procesuale ale prilor prin instituireaunor cauri noi $e asisten 7uri$ic o*ligatorie.

Astel, in cursul ur(ririi penale, asistena 7uri$ic este o*ligatorie n

ur(toarele cauri: c/n$ ninuitul sau inculpatul este (inor, (ilitar n ter(en,

(ilitar cu ter(en re$us, reerist concentrat, ele al unei instituii (ilitare $e

n(/nt, internat ntr-un centru $e ree$ucare sau ntr-un institut (e$ical-e$ucati

ori c/n$ este arestat chiar n alt cau. n cursul 7u$ecii, pe l/ng aceste cauri,asistena 7uri$ic este o*ligatorie 4i n cauele n care legea pree$e pentru

inraciunea s/r4it pe$eapsa nchisorii (ai (are $e + ani sau c/n$ instana

aprecia c inculpatul nu 4i-ar putea ace singur aprarea. De ase(enea, potriit

art.2 $in ?egea nr.83@1992, este preut asistena 7uri$ic o*ligatorie 4i n caul

proce$urii urgente $e ur(rire 4i 7u$ecare a unor inraciuni $e corupie.

Potriit art.11 alin " .pr.pen c/n$ asistena 7uri$ic este o*ligatorie, $ac

ninuitul sau inculpatul nu 4i-a ales un aprtor, se iau (suri pentru $ese(narea

unui aprtor $in oiciu.

n ase(enea situaii, legea acor$ prioritate alegerii cute $e ninuit sau

inculpat, $ispun/n$ ca $elegaia aprtorului $ese(nat $in oiciu ncetea la

preentarea celui ales, c/n$ toto$at preciarea c, $ac la 7u$ecarea cauei,

aprtorul lipse4te 4i nu poate i nlocuit, caua se a(/n Bart.11 alin.+ 4i 6

.pr.penC.

Din regle(entrile n igoare reult c asistena 7uri$ic nu este o*ligatorie

nu(ai pentru ninuit sau inculpat. Astel, potriit art.13 alin.3 .pr.pen, c/n$

instana aprecia c $in anu(ite (otie partea t(at, partea ciil sau partea

responsa*il ciil(ente nu 4i-ar putea ace singur aprarea, $ispune $in oiciu sau la

cerere luarea (surilor pentru $ese(narea unui aprtor.

Pentru a $a suport $eplin 4i consisten regle(entrii asistentei 7uri$ice, legea

instituie o consoli$are esenial a $repturilor aprtorului n caul procesului penal

8


10/16

cu eecte $irecte asupra $repturilor 4i intereselor ninuitului, ale inculpatului 4i ale

celorlalte pri. n acest plan, noua regle(entare realiea 4i cele (ai soli$e garanii

procesuale, at/t n cursul ur(rii penale c/t 4i n cursul 7u$ecii.

Potriit $ispoiiilor art.12 alin.1-6 .pr.pen, n cursul ur(ririi penale,

aprtorul ninuitului sau inculpatului are $reptul s asiste la eectuarea oricrui act$e ur(rire penal, s or(ulee cereri 4i s $epun (e(orii. ?ipsa aprtorului nu

(pie$ic eectuarea actelor $e ur(rire penal, $ac eist $oa$a c aprtorul a

ost ncuno4tinat $e $ata 4i ora eecturii actului.

/n$ asistena 7uri$ic este o*ligatorie, organul $e ur(rire penal a asigura

preena aprtorului la ascultarea inculpatului.

n caul n care aprtorul ninuitului sau inculpatului este preent laeectuarea unui act $e ur(rire penal se ace (eniune $espre aceasta, iar actul este

se(nat 4i $e aprtor.

5nculpatul arestat are $reptul s ia contact cu aprtorul. n (o$ ecepional,

c/n$ interesul ur(ririi cere, procurorul, $in oiciu sau la propunerea organului $e

cercetare penala, poate $ispune prin or$onan (otiat, intericerea lurii $e contact

a inculpatului arestat cu aprtorul, o singur $at, pe o $urata $e cel (ult + ile.

?uarea $e contact cu aprtorul nu poate i interis la prelungirea $uratei

arestrii $e ctre instana $e 7u$ecat, iar la preentarea (aterialului $e ur(rire

penal aceasta este o*ligatorie.

Aprtorul are $reptul $e a se pl/nge, potriit art.2+ .pr.pen., $ac cererile

sale nu au ost acceptate, n caul n care asistena 7uri$ic este o*ligatorie 4i nu 4i-a

asigurat preena aprtorului la ascultarea inculpatului ori a ost interis luarea $e

contact $intre inculpatul arestat 4i aprtor n aara situaiilor preute $e lege,

procurorul este o*ligat s reole pl/ngerea in cel (ult "8 $e ore.

n cursul 7u$ecii, potriit art.12 alin. .pr.pen., aprtorul are $reptul s

asiste pe inculpat, s eercite $repturile procesuale ale acestuia, iar n caul c/n$

inculpatul este arestat, s ia contact cu acesta.

Aprtorul ales sau $ese(nat $in oiciu este o*ligat s asigure asistena

7uri$ic a ninuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei o*ligaii, organul

9


11/16

$e ur(rire penal sau instana $e 7u$ecat poate sesia con$ucerea *aroului $e

aocai spre a lua (suri Bart.12 alin. lti( .pr.pen.C,

Astel, n *aa art.6+ $in ?egea nr.+1@199+, aocatul rspun$e $isciplinar

pentru nerespectarea pree$erilor legii pentru organiarea 4i eercitarea proesiei $e

aocat sau ale statutului proesiei $e aocat, pentru nerespectarea $eciiilor o*ligatorii a$optate $e organele $e con$ucere ale *aroului sau ale uniunii, precu( 4i

pentru orice apte s/r4ite n legtur cu proesia sau n aara acesteia, care sunt $e

natur a pre7u$icia onoarea 4i prestigiul proesiei sau ale instituiei. 5nstanele

7u$ectore4ti 4i parchetele Ministerului Pu*lic sunt o*ligate s naintee consiliului

*aroului orice aciune $e ur(rire penal sau $e 7u$ecat pornit (potria unui

aocat. n acela4i ti(p, 4i aprtorul prii t(ate, al prii ciile 4i al prii

responsa*ile ciil(ente are $reptul $e a or(ula cereri 4i $e a $epune (e(orii.

De ase(enea, are $reptul s asiste la eectuarea ur(toarelor acte $e ur(rire

penal: ascultarea prii pe care o apr, cercetri la aa locului, percheiii 4i

autopsii, prelungirea $uratei arestrii, iar la eectuarea altor acte $e ur(rire poate

asista cu ncuiinarea organului $e ur(rire penal.

n cursul 7u$ecii, aprtorul eercit $repturile prii pe care o asista Bart.13

alin.1 si 2 .pr.pen.C.

Aprtorul are o poiie in$epen$enta a $e parte. De4i repreint interesele

prii, iin$ legat su* (ultiple aspecte $e oina acesteia, aprtorul $eine

in$epen$ent prin aptul c este che(at s apere $oar interesele legiti(e per(ise $e

lege.

III. Garantarea dreptului la apărare reglementat de Codul de procedură

penală şi CEDO

Acesta pree$e: “Dreptul la apărare e garantat îninuitului sau inculpatului

în tot cursul procesului penal. Oricare dintre părţile procesului penal are dreptul

să!şi angaje"e un apărător pentru toate stadiile procedurii#. Acest tet satisace

eigentele art. 6 B3C, D=.

10


12/16

n $octrin, s-a re(arcat ca enu(erarea prerogatielor aprrii, cuprinse n art.

6 B3C, D= nu e li(itati, ci $oar ee(pliicati, iin$c ea nu poate i $esprins

$e trunchiul co(un n care sunt reunite aceste prerogatie.

n poi$a tcerii, art. 6 B3C, D= $reptul $e a consulta un $osar penal

repreint o prerogati un$a(ental a oricrui acuat. n acela4i ti(p, proocrile polii4tilor repreint o pro*le(a a proce$urii penale. necesar $e 4tiut $ac sunt

autoriate proocrile polii4tilor n scopul o*inerii $e pro*e n procesul penal,

incit/n$ la co(iterea unor inraciuni. urtea uropeana a $ecis n legtur cu

aceasta c tre*uie cut $eli(itarea ntre agenii iniltrai a cror preen este

per(is, iin$ uneori in$ispensa*ili n cauele $e corupie sau $e traic $e $roguri 4i

agenii proocatori a cror preen e ina$(isi*il. n acest el, n proce$ura penalintern, se ace $istincie ntre:

aC aciunile poliiei, realiate cu scopul $oe$irii unor inraciuni $e7a co(ise

$e ctre cei n cau 4i care sunt licite.

*C aciunile poliiei, ce sunt s/r4ite nu cu scopul $oe$irii unei inraciuni, ci

cu scopul incitrii la s/r4irea unor inraciuni, cu scopul crerii $e noi inraciuni,

acestea iin$ ilicite.

I$.Prerogatiele apărării

a! Dreptul la in"ormare - oricare acuat are $reptul s ie inor(at asupra

(otiului 4i cauei acuaiei or(ulate contra sa.

Prin acuaie se nelege o notiicare $ata $e o autoritate co(petent 4i conine

ninuirea unei persoane, cu priire la co(iterea unei inraciuni. Prin natura acurii

se nelege nca$rarea 7uri$ic. Prin caua acuaiei se nelege apta BapteleC $e care

este acuat cel n cau. E-a pus pro*le(a $ac inor(area prie4te at/t acuatul, c/t

4i aprtorul.

urtea uropean a $ecis c a(*ii au $reptul la inor(are. Dreptul la

inor(are i(plic $reptul $e a aea acces la $osarul cauei 4i $reptul $e a-i i

co(unicate actele $e proce$ur. Ee ace astel $istincie ntre aa a$(inistrati 4i

aa 7u$iciar, sta*ilin$u-se c o*ligaia co(unicrii Binor(riiC eist $oar n aa

7u$iciar. n legtur cu aceasta s-a (ai $ecis c este a$(isi*il copierea parial sau

11


13/16

integral a $osarului. Acest lucru e posi*il $oar cu apro*area pre4e$intelui sau

icepre4e$intelui instanei.

! Dreptul de a ene"icia de unele "acilităţi - oricare inculpat are $reptul $e a

*eneicia $e ti(p 4i $e nlesnirile necesare aprrii sale. #etul are n e$ere posi*i-

litatea acuatului $e a-4i anga7a un aprtor, iar n caul aprrii $in oiciu, $aceist (ai (uli acuai, ace4tia pot s *eneiciee $e aprtori separai, $ac se

constat eistena unor conlicte $e interese. #etul are n e$ere posi*ilitatea celui

arestat $e a lua legtura cu aprtorul su. n legtur cu aceasta s-a $ecis c tre*uie

asigurat coni$enialitatea raporturilor $intre aprtor 4i clientul su, astel nc/t

autoritile 7u$iciare sunt o*ligate s garantee un contact li*er, nestingherit, care s

ai* loc n a*sena oricrei pri strine.n (o$ ecepional, ns4i urtea uropeana accept o restr/ngere sau chiar o

inter$icie proiorie a acestui $rept ca o (sur procesual, $ac eist orice el $e

$ate $in care reult c aprtorul, n nelegere cu clientul su, ace acte care pun n

pericol alarea a$erului n procesul penal.

n siste(ul ro(/n $e proce$ur penal, un ase(enea $rept e preut $e art.

12 B"C, c.pr.pen., n care se pree$e epres, c unul $intre $repturile aprtorului,

posi*ilitatea acestuia $e a lua legtura, n (o$ neli(itat, cu inculpatul arestat. n (o$

ecepional, legea per(ite procurorului s $ispun ca o (sur procesual, printr-o

or$onan (otiat, inter$icia $e a lua legtura cu inculpatul, pe o $urat $e cel (ult

+ ile, $ac interesele ur(ririi penale o cer.

$. Dreptul la un apărător

onor( art. 6 B3C, lit. cC, c.pr.pen.: #Orice acu$at are dreptul de a se apăra el

%nsuşi& precum şi dreptul de a'şi angaja un apărător& iar dacă nu are posiilităţi

materiale& de a ene"icia de un apărător desemnat din o"iciu& dacă interesele justiţiei

o cer.(

Aprarea are un coninut epres, presupun/n$ $ou aspecte:

aC acela al posi*ilitii aprrii persoanei celui interesat - legea intern tre*uie

s conin garanii care s asigure participarea concret a parilor procesului penal la

actele $e proce$ur, pentru a le crea posi*ilitatea $e a se apra. n acest contet, se

creea posi*ilitatea ascultrii parilor 4i a acuatului, n orice sta$iu $e proce$ur,

12


14/16

precu( 4i posi*ilitatea $e a participa la ascultarea altor persoane, $e a pune ntre*ri,

$e a lua parte la a$(inistrarea pro*elor, $e a propune pro*e, $e a ua $e toate

(i7loacele procesuale ce sunt conerite aprtorului n procesul penal.

*C posi*ilitatea oricreia $intre prile procesului penal Bn special a acuatuluiC

$e a *eneicia $e sericiile unui specialist, care poate i un aprtor ales sau unul$ese(nat $in oiciu $e ctre stat, $ac sunt n$eplinite $ou con$iii:

- acuatul nu are posi*iliti (ateriale suiciente pentru re(unerarea unui aocat

- interesele 7ustiiei i(pun $ese(narea unui aocat, n raport $e persoana sau riscul la

care se supune acuatul.

Apărarea treuie să "ie concretă& nu "ormală.

)u$ectorul este o*ligat s se i(plice n (o$ acti n eerciiul aprrii. Acestaare posi*ilitatea s nlocuiasc aprtorul cu altul atunci c/n$ constata c aprarea e

or(al, eectu/n$ o a$resa ctre Eericiul $e Asisten )u$iciar $in ca$rul >aroului

$e aocai.

n irtutea aceluia4i principiu al aprrii s-a pus pro*le(a $e a 4ti $ac cel ce

nu se preint la $e*ateri $in $ierse (otie ar aea $reptul la un aprtor. urtea

uropeana a $ecis c a*sena acuatului nu constituie o ecepie $e la regula $up

care orice acuat are $reptul la un aprtor Bales sau $ese(nat $in oiciuC n ce

prie4te proce$ura $e 7u$ecat penal. urtea onstituionala a $ecis c tre*uie

asigurat aprarea, inclusi preena unui aprtor 4i atunci c/n$ inculpatul lipse4te

$e la 7u$ecat, n on$, n pri(ul gra$, chiar $ac, potriit legii, nu sunt n$eplinite

con$iiile repreentrii.

$I. Dreptul de a participa la administrarea pro%elor

Art. 6 B3C, lit. $C, D= - #Orice acu$at are dreptul de a interoga sau de a

cere interogarea martorilor acu$ării& ori de a oţine citarea sau interogarea

martorilor apărării& %n aceleaşi condiţii cu martorii acu$ării(. Aceasta regul

garantea un principiu un$a(ental al proce$urii penale - Principiul egalităţii de

şanse.

Asta pentru c $ posi*ilitatea oricrei $in prile procesului s-4i preinte

caul n con$iiile care nu o pun ntr-o poiie $e inerioritate n raport cu prile

a$erse. n acela4i ti(p, noiunea $e (artor, iin$ o noiune autono(, are n e$ere

13


15/16

nu sensul tehnic intern al acesteia, ci are sensul $e orice persoana care ur(re4te a i

au$iat n aa unei autoriti 7u$iciare, care poate i chiar icti(a inraciunii.

Au$ierea (artorului nu ri$ic pro*le(e atunci c/n$ ea re loc $up proce$ura

o*i4nuit. Pro*le(a se ri$ic ns, n $ou situaii:

aC situaia (artorilor anoni(i - acei (artori care, $e tea(a represaliilor, se preint n aa autoritilor n (o$ acoperit, nclc/n$u-se n acest el un principiu

un$a(ental al procesului penal. u toate acestea, urtea uropean a$(ite utilia-

rea ntr-un siste( 7uri$ic al (artorilor anoni(i, $ac sunt n$eplinite ur(toarele trei

con$iii:

- s eiste si alte pro*e;

- 7u$ectorul s ai* posi*ilitatea $e a eercita controlul asupra proce$urii $eo*inere a $eclaraiilor;

- Aprtorul s ai* posi*ilitatea sa, ca la un (o(ent $at s pun ntre*ri

(artorului, n (o$ $irect sau in$irect.

Pentru a satisace cerinele, n (a7oritatea siste(elor 7uri$ice s-a olosit

proce$ura #% care s asigure respectarea principiului contra$ictorialitii 4i

pu*licitii. ecent, cu( e caul Angliei, a ost receptat cunoscutul siste( $in EA

$e au$iere a (artorilor anoni(i Binclu4i n progra(ul $e protecie a (artorilorC,

proce$eu ce asigur o interogare n $irect a (artorilor alai la orice $istan $e locul

un$e are loc 7u$ecata.

*C situaia (artorilor ascun4i $e acuare n siste(ul anglo-a(erican, eist

regula conor( creia acuarea are o*ligaia s $eluie aprrii toate pro*ele $e

care nelege s se oloseasc n proces. n acela4i siste(, se per(ite o $erogare $oar

atunci c/n$ aceast regul este cerut $e interesul pu*lic. Pentru aceasta, urtea

uropean o*liga statul s inseree garanii care s asigure posi*ilitatea unui control

$in partea 7u$ectorului a ecepiei $e la aceast regul.

Aprarea este garantat n conor(itate cu art. 6 B3C, lit. eC, D= 4i prin

recunoa4terea $reptului un$a(ental la un interpret in toate sta$iile procesului.

Aceast pree$ere nu tre*uie interpretat n sensul c tre*uie tra$use toate actele

proce$urale. urtea uropean o*lig la tra$ucerea $e*aterilor precu( 4i a

rechiitorului.

1"


16/16

Apărarea este preut $e onstituie n art. 2" 4i $e o$ul $e proce$ur

penal n art. 6. ste un principiul un$a(ental $in care reult unele o*ligaii pentru

organele 7u$iciare penale:

aC aceea $e a eplica prilor $repturile pe care acestea le au n ca$rul unui proces;

*C aceea $e a a$(inistra pro*e at/t n $eaoarea, c/t 4i n aoarea

ninuitului;

cC $e al inor(a pe ninuit sau inculpat cu priire la nca$rarea 7uri$ic 4i cu

priire la o*iectul ninuirii, precu( 4i $e a-l asculta oric/n$ e necesar.

n contetul o*ligaiilor organelor 7u$iciare penale, ne atrage atenia cea preut $eart. 6 B+C, c.pr.pen. n care se pree$e c, nainte $e pri(a ascultare, organul $e

ur(rire penala are o*ligaia s-i a$uc la cuno4tina ninuitului $reptul $e a nu ace

$eclaraii 4i $reptul la un aprtor atunci c/n$ ia hotr/rea s ac $eclaraii.

egula este, c aprtorul nu interine n etapa actelor pre(ergtoare. Aceasta

reulta at/t $in onstituie, c/t 4i $in co$ul $e proce$ur penal, ce garantea

$reptul la aprtor pe tot cursul procesului penal, or $e procesul penal nu se poate

or*i $ec/t $ac este nceput ur(rirea penal. ist o singura ecepie 4i anu(e

art. 6 B+C, c.pr.pen. atunci c/n$ ptuitorului i se ia pri(a $eclaraie Bscris $e (/na

proprie, $eseoriC. n acest scop, organul ncheie un proces-er*al ce constituie pro*a

inor(rii. Eanciunea nen$eplinirii o*ligaiei este nulitatea relatia. %t(area

procesului pro$us prin nen$eplinirea acestei o*ligaii este preu(at a*solut, astel

nc/t, n toate caurile, nen$eplinirea atrage $esiinarea actului.

Asistena 7uri$ic repreint una $intre cele (ai i(portante (o$aliti prin

care se realiea $reptul la aprare. ?egea oer posi*ilitatea asistenei 7uri$ice

tuturor prilor.

1+

Nitu (Muscalu) Valentina-Daniela Probatoriul in Procesul Penal - S3

Documents

Transcript of Nitu (Muscalu) Valentina-Daniela Probatoriul in Procesul Penal - S3