Finante - An I, Sem II - Nitu Oana

8/13/2019 Finante - An I, Sem II - Nitu Oana

1/163

Universitatea OVIDIUS Constana

Departamentul ID-IFR

Facultatea de tiine Economice

Specializarea Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

Forma de nvmnt ID

Anul de studiu I

Semestrul II

Valabil ncepnd cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individualpentru

Finane

Coordonator disciplin: Lect.univ.dr. Niu Oana


2/163

Cuprins

Finane

CUPRINS

Unitatede

nvare

1

2

3

4

Finane

INTRODUCERE

FINANE CATEGORIE ECONOMICCU CARCTERISTORICObiectivele Unitii de nvare Nr. 11.1 Evoluia istorica noiunii de finane publice

1.2 Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane publice1.3 Delimitarea noiunii de finane: publice vs privateLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 1

FUNCIILE FINANELORObiectivele Unitii de nvare Nr. 22.1 Funcia fiscal2.2 Funcia de controlLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 2

POLITICA FINANCIARI MECANISMUL FINANCIARObiectivele Unitii de nvare Nr. 33.1 Definirea mecanismului financiar3.2 Componentele mecanismului financiar3.3 Politica financiar: principalele domenii de manifestareLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nv

are Nr. 3

SISTEMUL BUGETULUI PUBLIC NAIONALObiectivele Unitii de nvare Nr. 44.1 Definiia i importante bugetului public naional4.2 Coninutul bugetului public naional4.3 Procedura bugetarLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4

Pagina

1

34456789

101112131415

1517

2021222324252527

...

50

Numele cursului I


3/163

Cuprins

5

6

7

8

9


BUGETUL PUBLIC NAIONALObiectivele Unitii de nvare Nr. 5

5.1 Principiile bugetare5.2 Fazele procesului bugetarLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 5

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICEObiectivele Unitii de nvare Nr. 66.1 Conceptul de cheltuieli publice i criterio de clasificare6.2 Cheltuielile publice clasiceLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 6Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 6

SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICEObiectivele Unitii de nvare Nr. 77.1 Cheltuieli publice moderne7.2 Nivelul, structura, dinamica i factorii ce influeneazcheltuielilepubliceLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 7


STRUCTURA SISTEMULUI RESURSELORFINANCIARE PUBLICEObiectivele Unitii de nvare Nr. 88.1 Impozitele noiune, rol, principii de impunere, caracteristici8.2 Elementele impozitului i tipuri de impoziteLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 8

IMPOZITELE DIRECTEObiectivele Unitii de nvare Nr. 99.1 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele juridice9.2 Impozitele pe veniturile realizate de persoanele fiziceLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 9Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare

Numele cursului II


4/163

Cuprins

10

11

12

13

14

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 9

IMPOZITELE INDIRECTEObiectivele Unitii de nvare Nr. 1010.1 Accizele

10.2 Taxa pe valoarea adugat10.3 Taxe vamale i taxe de timbruLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 10Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 10

MPRUMUTURILE PUBLICEObiectivele Unitii de nvare Nr. 1111.1 mprumuturile de stat trsturi, clasificare11.2 Elementele tehnice ale mprumuturilor de stat si tipologia acestoraLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 11


DATORIA PUBLICObiectivele Unitii de nvare Nr. 1212.1Coninutul datoriei publice i formele sale de manifestareLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 12Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 12

FINANE PRIVATEObiectivele Unitii de nvare Nr. 1313.1 Bursa definiii, caracteristici i funcii13.2 Mecanismul bursierLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 13Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 13

BANII I ROLUL LOR N ECONOMIEObiectivele Unitii de nvare Nr. 1414.1 Banii evoluie, funcii i clasificarea semnelor monetare

14.2 Masa monetari creditulLucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 14Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 14

BIBLIOGRAFIE

Numele cursului III


5/163

Cuprins

Numele cursului IV

*** Observaii:1. numrul unitilor de nvare este egal cu numrul

edinelor de curs la forma de nvmnt zi (28 ore

curs = 14 UI, 14 ore curs = 7 UI);2. ce este scris cu rou va fi nlocuit n funcie de

specificul disciplinei;3. ce este scris cu negru nu trebuie modificat.


6/163

Introducere

FINANE

INTRODUCERE

Stimate student,

Prezenta lucrare constituie, sperm, un material de studiu i exerciiu utilstudenilor din anul I ai Facultii de tiine Economice specializarea Economiacomerului, turismului i serviciilor.

Concretizarea noiunilor de baz prin studii de caz i evaluareacunotinelor dobndite la orele de curs prin teste gril poate conduce la o maibunconsolidare a problematicii finanelor publice, la nivel individual.

n elaborarea materialului am urmrit implicarea studentului pe toateplanurile finanelor publice: teoretic, practic i metodologic.

Dat fiind perisabilitatea reglementrilor i metodologiilor practice, vom fideschii oricror sugestii i recomandri de mbuntire i actualizare amaterialului, drept pentru care mulumim anticipat.

Spor la nvat i succes!

Finane 1


7/163

Finane categorie economiccu caracter istoric

Unitatea de nvare Nr. 1

FINANE CATEGORIE ECONOMICCU CARACTER ISTORIC

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 11.1Evoluia istorica noiunii de finane publice1.2Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane publice1.3Delimitarea noiunii de finane: publice vs private...................................................................................................................Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 1Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 1

Pagina2259

101111

Finane 1


8/163


OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt:

Definirea conceptului de finane publice Sublinierea trsturilor caracteristice pentru fiecare tip de ornduire istoric

Delimitarea noiunii de finane n publice i private Stabilirea asemnrilor i deosebirilor intre cele dounoiuni

1.1 Evoluia istorica noiunii de finane publiceAici cuvintecheie

Cum serealizeaz

Relaii financiare sau finane, relaii bneti, banul public, liberalism economic,doctrina interventionista, analiza pozitiva, analiznormativ,

Comuna primitiva, dupa cum se stie, nu a cunoscut statul. In aceastaoranduire, diferite functii publice organizarea muncii in comun, aplanareaconflictelor intre ginti si triburi, supravegherea respectarii obiceiurilor, a ritualurilor

religioase, apararea membrlor unui trib impotriva atacurilor altui trib erauindeplinite de oameni alesi de catre intreaga populatie.

Organele autoritatii publice nu dispuneau de mijloace de constrangerespeciale, cu timpul insa, diviziunea sociala a muncii a condus la crestereaproductivitatii muncii, la sporirea productiei si la dezvoltarea schimbului; si-a facutaparitia proprietatea privata, a crescut inegalitatea de avere, iar societatea s-a scindatin clase. O data cu impartirea societatii in clase antagoniste, a aparut necesitatea uneiinstitutii care sa protejeze proprietatea prvata, sa apere privilegiile celoer avutiimpotriva celor neavuti, sa ocroteasca interesele stapanilor de sclavi impotrivasclavilor. Aceasta institutie care era statul si-a facut aparitia.

Separarea statului de societate in sfera relatiilor economice isi gaseste

expresia in aceea ca statul isi are veniturile , cheltuielile si datoriile sale proprii; isiprocura resursele necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale cu ajutorulconsrangerii pe care o exercita asupra membrilor societatii.

Astfel, putem vorbi de aparitia primelor elemente de finante (impozite,imprumuturi).

Finantele evolueaza permanent si se perfectioneaza continuu potrivitschimburilor ce au loc in ansamblul relatiilor economico sociale.

Astfel, in primele stadii de existenta, ale oranduirii sclavagiste candeconomia avea un caracter natural inchis finantele publice au avut o sfera restransade manifestare intrucat :

o buna parte a functiilor publise de conducere, justitie sau aparare, erauonorifice fara a fi remunerate;

constuirea templelor si a corabiilor, intretinerea armatelor si a curtilor,organizarea spectcolelor, rascumpararea prizonierilor si altele, erau asigurateindeosebi pe calea prestatiilor si a darilor in natura la care erau obligati statului saupe calea tributurilor, a jafurilor si a trofeelor de razboi.

Manifestarea mai ampla a relatiilor financiare este strans legata de aparitiaeconomiei de schimb o data cu care cetatenii si supusii statului sclavagist au fost

Finane 2


9/163


obligati sa participe la acoperirea necesitatilor publice si cu mijloace banesti.

In oranduirea feudala , relatiile marfa bani, desi in ultimele stadii dedezvoltare a acesteia, au cunoscut o mai mare amploare decat in sclavagism ( elenedevenind insa predominante). Ca urmare, pentru paza granitelor tarii, ducerea de

razboaie, intretinerea curtii domnesti, construirea de drumuri si fortificatii, ca sipentru alte scopuri, statul a continuat sa foloseasca pe scara larga prestatiile inmunca si darile in natura, veniturile domeniale si drepturile regaliene - caredesemnau privilegiul de a incasa anumite venituri de care se bucura monarhul inEvul Mediu, iar mai tarziu vistieria statului. Vistieria statului se confunda, de regula,cu camara personala a domnitorului si era alimentata din impozite in bani, daruri,imprumuturi, tributuri. Veniturile in bani aveau insa o importanta relativ redusa inacoperirea cheltuielilor statului feudal.

Prin forma si modul de percepere a drepturilor regaliene, acestea suntinterpretate de stiinta finantelor ca o forma de trecere de la venituri domeniale laimpozite ( ca expresie actuala a finantelor publice). In functie de contributia lor la

formarea veniturilor suveranului ( respectiv a vistieriei pulice), drepturile regalieneau fost impartite in trei grupe astfel: in grupa I au fost cuprinse dreptul asupra bunurilor gasite, incarcaturii

corabiilor salvate de la innec, succesiunulor fara mostenitori si averii strainilor dupadecesul lor.

in grupa a-II-a erau cuprinse drepturile silvice de vanatoare si de pescuit,precum si drepturile de exploatare a subsolului si de folosire a morilor de vant.

in grupa a-III-a au fost incluse dreptul de a bate moneda (ce a reprezentatun simbol al puterii fiecarui senior feudal, dar si un izvor suplimentar de venituri) siderptul de judecata (care a adus cu sine si instituirea a menzilor si a taxelor dejudecata ca elemente concrete de finante ).

Capitalismul aduce cu sine o productie de marfuri generalizata si trecerea lapreponderenta economiei de schimb. In aceasta perioada, relatiile banesti capata olarga dezvoltare, iar intretinerea aparatului de stat se bazeaza in exclusivitate pefolosirea resurselor banesti.

In capitalism, doua functii fundamentale caracterizeaza activitatea activitateastatului:

functia interna (principala), de mentinere a ordinii interne si de asigurare afunctionarii institutiilor specifice noii oranduiri;

functia externa, de aparare a tarii, a independentei si suveranitatiinationale, sau de extinere a teritoriului prin actiuni militare agresive, anexioniste,dupa caz.

In oranduirea socialista, statul continua sa mobilizeze la dispozitia sa oimportanta parte din venitul national national si sa o utilizeze in scopul indepliniriifunctiilor si sarcinilor sale.

In toate oranduirile social economice in care au existat, finantele s-aumanifestat ca relatii sociale, de natura economica, aparute in procesul repartitieiP.I.B.-ului, in stransa legatur cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului.

Finane 3


10/163


In cele patru oranduiri, finantele au imbracat fara exceptie, forma valorica,baneasca. Dar, in fiecare din acste oranduiri, ele au indeplinit un anumit rol,corespunzator conditiilor economice, politice si sociale in care au existat, astfel:

a) Resursele mobilizate la dispozitia statului sunt produsul muncii celorocupati atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera namateriala, care participa cu

o parte din veniturile lor, la formarea fondurlor respective.b) Prelevarile de resurse la dispozitia statului au un caracter obligatoriu. Incaz de nerespectare a termenului si conditiilor de plata, la impozitele pe venit si peavere, statul aplica sanctiuni celor vinovati.

De pe urma cheltuielilor publice profita beneficiarii directi ai acestora.Repartizarea acestor cheltuieli pe beneficiari directi sau indirecti nu este uniforma, cidifereniata.

In conditiile economiei contemporane, in majoritatea tarilor lumii, statuldevenit el insusi un important agent economic, ca urmare a separatiei ce s-a relizatintre domeniul public si cel privat. Avem insa de-a face si cu statul organizator si

statul manager. Statul contemporan asigura organizarea si conducerea generala aeconomiei, functie ce este recunoscuta si in optica neoclasica a ultimei jumatati desecol. Procesele de mobilizare si alocare a resurselor banesti necesare statuluiconstituie continutul unor relatii economice specifice, denumite relatii financiarepublice sau, cu un termen generic, finante publice .

Aceasta concluzie este imprtanta, intrucat evidentiaza nu numai necesitateaobiectiva a existentei finantelor in economia contemporana, ci si manifestarea uneivarietati de relatii financiare.

Test de autoevaluare 1.1.1. Apariia finanelor publice a fost generatde:

a) apariia societii capitaliste;b) scindarea societii n clase antagoniste;c) apariia comunei primitive;d) apariia economiei de pia;e) folosirea banilor, bancnotelor, monedelor fiduciare i scripturale

2. Conceptul de finane publice, n statul modern, are un pronunat caracter:1. juridic;2. economic;3. sociologic;4. politic.

a) 1,2;b) 1,3;c) 2,3;d) 2,4;e) 1,2,3,4;

3. Cuvntul finane a avut sensul de:Finane 4


11/163


1. platn bani;2. venit al statului;3. ntregul patrimoniu al statului;4. resurse, relaii i operaiuni bneti;5. bunuri i bani utilizate pentru funcionarea instituilor statului.

a)

2,3,5;b) 1,2,3,4,5;c) 3,4,5;d) 1,2,3,4;e) 2,3,4,5.

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

1.2. Concepii clasice i moderne privind noiunea de finane publiceAici cuvintecheie

Cum serealizeaz

Liberalism economic, doctrina intervenionist, stat al bunstrii, stat intervenionist,stat jandarm, stat providen

Conceptiile specialistilor ce abordeaza problematica finantelor publice sunt

diferentite intre ele, in functie de accentul pe care acestia il pun pe o latura sau alta a

finantelor. Pornind de aici, in randul publicului a fost retinuta si o anumita imagine

negativa. Totodata, specialistii domeniului, se confrunta cu obstacole reale in

dezvoltarea acestora, obstacole ce sunt legate de tehnicizarea si specializarea

finantelor publice, de eterogenitatea lor si de vicisitudinile cu caracter istoric.

Cuvantul finante isi are originea in limba latina. In secolele al XIII-lea si alXIV-lea se foloseau expresiile finatio, financias si financia pecuniaria, in

sensul de plata in bani. Se presupune ca aceste expresii deriva de la cuvantul

finis utilizat adesea in sensul de termen de plata.

In Franta, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile homme de finances

si financiers, pentru denumirea arendasilor de impozite si a persoanelor care

incasau impozitele regelui; finance insemna o suma de bani si mai ales un venit al

statului, iar finances intregul patrimoniu al statului.

In limba germana, in secolele al XV-lea si al XVII-lea se intalnesc expresiile

Finanz, care insemna plata in bani, si Finantzer, care desemna pe camatar.

Cu vremea, cuvantul finante a capatat un sens foarte larg, incluzand

bugetul statului, creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile cambiale, s.a.m.d.,

Finane 5


12/163


adica resursele, relatiile si operatiile banesti.

In zilele noastre, persoanele neavizate identifica frecvent notiunea de finante

cu aceea de bani, venituri in bani, resurse banesti, creante si obligatii de plata in

bani, indierent de subiectul acestora.

Sintetizand diversele conceptii intalnite in literatura de specialitate,

mentionam ca finantele publice sunt considerate a fi:

fonduri banesti prelevate la dispozitia statului in vederea indeplinirii

functiilor si a sarcinilor sale;

mijloace de interventie a statului in economie, prin intermediul unor

parghii sau instrumente specifice, constituite din impozite, taxe, contributii,

imprumuturi, alocatii, subventii, bonificatii si alte facilitati fiscale, in vederea

influentarii activitatii economice; forme si metode concrete de administrare a banului public;

acte juridice de dispozitie autoritara sau contractuala, vizand reluarea la

dispozitia statului a unei parti din P.I.B., in scopul indeplinirii functiilor si al

realizarii sarcinilor statului;

relatii economice ce se manifesta in procesele de constituire si de

repartizare a fondurilor publice de resurse banesti, in scopul satisfacerii nevoilor

generale ale societatii.

Analiza acestei multitudini de conceptii asupra finantelor publice releva

faptul ca, in evolutia lor se disting urmatoarele doua etape:

- cea aferenta perioadei de inchegare a finantelor ca stiinta economica de sine

statatoare, corespunzand capitalismului premonopolist ;

- cea aferenta afirmarii doctrinei interventioniste, de dupa marea criza

economica mondiala din perioada 1929-1933.

Conceptiile primei etape sunt considerate clasice , iar cele din etapa

urmatoare sunt considerate moderne.

Conceptiile clasice se intemeiaza pe doctrine liberalismului economic , ce a

fost predominaata n perioada capitalismului premonopolist. n acest cadru, n

conformitate cu principiul laissez faire, laissez passer, se urmarea evitarea fiecarei

Finane 6


13/163


14/163


providenta sau de statul bunastarii (statul faustian).

n definirea obiectului de studiu al stiintei finantelor, majoritatea

reprezentantilor perioadei moderne pun accentul pe latura tehnica a finantelor.

Astfel, economistul american Harold M. Groves scrie ca finantele publice

formeaza un domeniu de cercetari care trateaza problemele de venituri si de

cheltuieli ale guvernelor (federal, ale statelor si locale).

n unele lucrari mai recente, se apreciaza ca finantele publice reprezinta o

parte a studiului economiei, ce se refera la mobilizarea si alocarea resurselor rare.

n acest context, stiinta finantelor publice este interesata de efectele activitatii

guvernamentale si ale sectorului public asupra locarii resurselor, abordand

problemele echitatii acestei alocari, precum si pe cele ale eficentei. De aceea, ca si

economia, finantele publice au o dubla dimensiune pozitiva si normativa.Test de autoevaluare 1.2.

1. Concepiile neoliberale aprute n ultimele decenii ale secolului al XX-leaprevd:

1. nfiinarea de ntreprinderi publice i sociei mixte;2. echilibrul este cheia de bolta finanelor publice;3. necesitatea retragerii statului din economie;4. renunrea la folosirea instrumentelor financiare i monetare de

influenare a activitii economice;

5. lsarea pieei sse autoregleze prin mijloacele sale specifice.a) 3,4,5;b) 2,3,4;c) 1,2,3;d) 2,4,5;e) 1,3,5.

2. Concepiile clasice despre finanele publice au ca elemente relevante:1. corespund perioadei mainismului;2. corespund dezvoltrii monopolurilor;3. reflectdoctrina liberal, predominantn acea perioad;4. corespunde secolului XX i mai cu seamdupmarea recesiune

economicmondial;5. activitatea economictrebuie sse desfoare dupprincipiul laissez-faire, laissez-passer.

a) 1,2,5;b) 1,3,5;c) 1,2,4;d) 2,3,5;e) 3,4,5.

Finane 8


15/163


3. Corespund concepiilor moderne despre finanele publice:1. aparin perioadei capitalismului ascendent;2. statul trebuie sfie unul al bunstrii;3. aparin perioadei monopolurilor;4. se afirmtot mai mult concepia intervenionist;5.

impozitele constituie un ru necesar.a) 2,3,5,;

b) 1,3,4;c) 1,3,5,;d) 2,3,4;e) 3,4,5.


1.3. Delimitarea noiunii de finane: publice vs privateFinane publice, finane private, asemnri, deosebiri, efectul utilizrii resurselor,executare silit, gestiunea resurselor.

Expresia de FINANE PUBLICE este asociatcu STATUL, unitile saleadministrativ teritoriale i instituiile de drept public, n legtur cu resursele,cheltuielile, mprumuturile i datoria acestora.

FINANELE PRIVATE sunt asociate cu ntreprinderile (societile)economice, bncile i societile de asigurare private, n legtur cu resursele icheltuielile acestora, mprumuturile primite sau acordate, creanele de ncasat iobligaiile de plat.

ntre Finanele Publice i Finanele Private existunele asemnri, dar mai

ales o serie de deosebiri.

Asemnri:1. i Finanele Publice i Finanele Private trebuie sasigure un echilibru financiarpentru a garanta funcionarea normal a sectoarelor de activitate pe care lecoordoneaz;2. i Finanele Publice i Finanele Private au un cadru organizatoric;3. i Finanele Publice i Finanele Private funcioneaz n baza reglementrilorlegale etc;

Deosebiri (mai multe dect asemnri):

1. Privind modul de colectare a resurselor Resursele necesare realizrii funciilor i sarcinilor statului (FinanelePublice), se procur de la persoane fizice i juridice n principal prin msuri deconstrngere i ntr-o micparte prin mprumuturi i relaii contractuale.

Resursele necesare ntreprinderilor (Finanele Private) pe lngdisponibilitile proprii se procur pe baze contractuale n condiiile rezultate dinconfruntarea cererii i ofertei (dobnda).2. Privind posibilitile de executare silit

Finane 9


16/163


mpotriva statului i instituiilor sale (Finane Publice) dac nuindeplinete obligaiile, respectiv cheltuielile prevzute, nu poate fi urmat caleaexecutrii silite.

mpotriva Finanelor Private (ntreprinderi, societi) dacnu-i onoreazobligaiile sau nu-i onoreazangajamentele contractuale, calea principaleste aceea

a executrii silite.3. Privind efectul utilizrii resurselorEfectul utilizrii resurselor colectate de Finanele Publice este satisfacerea

nevoilor generale ale societii.Efectul utilizrii resurselor colectate (formate) de Finanele Private este n

slujba unui grup restrns respective ntreprinztorul n cauz.4. Privind gestiunea resurselor

Gestiunea Finanelor Publice este supus dreptului public (prevederi nlege)

Gestiunea Finanelor Private (ntreprinderi, societi) este supusdreptuluiComercial (contracte). Trebuie fcutprecizarea cnoiunile de Finane Publice i

Finane Private sunt specifice rilor cu economie de pia, n care se impunedelimitare clar ntre sectorul public i cel privat. n economiile socialiste(comuniste), noiunea de finane private este privatde obiect, deoarece proprietateaeste colectivde stat sau de grup.

n loc derezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1.V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceastunitate i srevizuii obiectivele precizate la nceput.Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care urmeaz s otransmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1ntrebri recapitulative:

1. Cnd au aprut finanele publice i care a fost evoluia lor?

2. Prezentai concepia modernprivind finanele publice.

Finane 10


17/163


18/163

Funciile finanelor publice


FUNCIILE FINANELOR PUBLICE

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 22.1. Funcia fiscal2.2. Funcia de control...................................................................................................................Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 2

Pagina225

889

Finane 1


19/163


OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 2

Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 2 sunt:La sfritul acestei uniti vei putea:

sdefinii funciile finanelor publice; sprecizai cum se constituie fondurile financiare publice; sfacei diferena ntre funcia de repartiie i funcia de control; sargumentai relaiile de intercondiionare ntre cele doufuncii; sprecizai organele care realizeazcontrolul financiar

2.1 Funcia fiscal

Aici cuvintecheie

Cum serealizeaz

Relaii de repartiie;, funcia de repartiie a finanelor; constituirea fondurilorpublice, distribuirea fondurilor publice,.

Necesitatea finanelor publice, existena acestora, nu constituie expresiadorinei cuiva, ci are un caracter obiectiv. Altfel spus finanele publice existpentrua servi la realizarea unor obiective prcis determinate, la ndeplinirea anumitorsarcini care nu ar putea fi nfptuite pe altcale sau cu alte mijloace.

Functiile finantelor publice arata menirea sociala a acestora sa actiunea pecare o indeplineste pentru satisfacerea cerintelor structurale.

Dupa cum stiinta finantelor are un character relativ, depinzand de sistemulsocio-economic, de gradul de dezvoltare al tarii, de scoala careia ii apartinecercetatorul si opiniile cu privire la numarul functiilor finantelor publice, acesteasunt foarte variate.

Astfel unii teoriticieni afirma ca finantele publice indeplinesc numeroasefunctii, in timp ce altii afirma ca unica lor functie ar fi cea de reartitie a unei partidin produsul intern brut (PIB).

Insa cel mai potrivit punct de vedere este acela care delimiteaza doua functiiprincipale si anume:

1. functia fiscala (o mai numim si functie de repartitie).2. functia de control

Functia fiscalacuprinde 2 mari etape:a) mobilizarea fondurilor publiceb)distributia fondurilor publice

Functia de control

a. mobilizarea resurselorb. redistribuirea acestorac. modul de utilizare a resurselor

Functia de repartitiea finantelor publice se refera la repartizarea produsuluiintern brut si se deruleaza in 2 etape succesive: constituirea fondurilor siredistribuirea acestora.

Finane 2


20/163


Aceasta functie permite identificarea si colectarea resurselor financiare ladispozitia autoritatilor publice precum si distribuirea respectivelor fonduri.Repartitia astfel realizata derulandu-se in conformitate cu exercitarea de catre stat acelor 3 functii conferite acestuia in economie.

Repartitia fondurilor publice se efectueaza pe seama produsului intern brut si

se realizeaza I scopul productiei si furnizarii de bunuri publice, acordarii detransferuri financiare pentru anumite categorii socio-economice, dar si asigurariiintretinerii si si functionarii puterilor de stat.

1. Etapa constituirii fondurilorare drept continut formarea fondurilor publice.Sursele de provenienta il constituie veniturile primare formate in patrimoniul

intreprinderilor apartinand statului si din venituri derivate formate in patrimoniulpersoanei fizice si juridice de drept privat.

Statul poate sa mobilizeze de la institutii prin impozite si taxe. Majoritateaprelevarilor si varsamintelor sunt obligatorii si nerambursabile si numai o mica partesunt facultative si rambursabile.

Problema cea mai complicata ramane stabilirea cotelor obligatorii deprelevare, astfel incat sa fie satisfacut pe de o parte interesul statului de a-si procurafondurile de care are nevoie sip e de alta parte san u se aduca atingere interesuluisubictilor economici in ceea ce priveste consumul, economisirea si investirea.

Etapa constituirii fondurilor are un character obiectiv, in sensul ca nu se punesemnul intrebarii asupra necesitatii acestei etape.

Toti cei care detin venituri sau averi sunt contribuabili in vederea sau invirtutea prevederilor legale si participa cu o parte a veniturilor si averilor lor lafinantarea utilitatilor publice.

2. Distribuirea fondurilor cea de a 2 a etapa a functiei de repartitie inseamnaimpartirea resurselor financiare pe destinatii prestabilite, beneficiarii fiindpersoanele fizice si juridice.

Prestabilirea destinatiilor rezulta din raportul dintre resursele publice sinevoile publice care trebuie acoperite, acestea din urma fiind considerabil mai maridecat resursele financiare.

Daca etapa constituirii fondurilor publice are un character obiectiv, etapadistribuirii are un character subiectiv, depinzand de optiunea politica a guvernului inmaterie de cheltuieli publice.

Se constata ca tarile cu economie de piata dezvoltata aloca o parte mai maredin resursele publice pt actiuni cu character social cultural in timp ce in tarile cueconomie in curs de dezvoltare se repartizeaza o parte mai mare din resurselepublice disponibile pt actiuni economice pt sustinerea dezvoltarii.

Prin intermediul functiei de repartitie a finantelor publice se realizeazadistribuirea si redistribuirea produsului intern brut datorita functionarii sectoruluipublic. Aceasta da nastere la numeroase fluxuri financiare in sens dublu de ladetinatorii de venituri si averi catre comunitatile publice si dinspre colectivitatilepublice catre agentii economici sub forma utilitatilor publice.

Sumele incasate de la bugetul public se depersoanlizeaza iar distribuireafondurilor pe diverse destinatii nu tine cont de nivelul prelevarilor effectuate de

Finane 3


21/163


fiecare contribuabil.

Test de autoevaluare 2.1.

1. Relaiile de mobilizare a resurselor bneti ctre fondurile financiare publiceau loc:a) ntre agenii economici care desfoar activiti cu scop lucrativ i

persoane fizice;b) ntre stat i persoanele fizice i juridice;c) ntre agenii economici din diferite sectoare private;d) ntre organizaiile internaionale i agenii economici;e) numai ntre stat i persoanele fizice.

2. Funciile finanelor publice sunt:a) funcia de repartiie;b) funcia educaional;c) funcia de control;d) funcia de relansare a economiei;e) funcia de aprare naional.

3. De la constituirea fondurilor publice sunt excluse:a) regiile autonome i societile cu capital de stat;b) societile comerciale cu caracter privat sau mixt;c) organizaiile cooperatiste i asociaiile cu scop lucrativ;d) instituiile publice i unitile din subordinea acestora;e) nici unul din rspunsurile de mai sus.

4.

Contribuia principalla constituirea fondurilor publice o are:a) produsul intern brut;b) avuia naional;c) transferurile din strintate;d) mprumuturile interne i externe;e) donaiile i subveniile.

5. Distribuia fondurilor financiare are drept beneficiar:a) numai persoanele fizice;b) numai persoanele juridice;c) persoanele fizice i juridice;d)

statul;e) nici unul din rspunsurile de mai sus.

6. Fluxurile financiare mbracforma cheltuielilor publice:a) n procesul mobilizrii resurselor financiare publice;b) n procesul repartiiei (repartizrii) fondurilor financiare publice;c) n procesul de constituire i repartizare a fondurilor financiare

Finane 4


22/163


publice;d) n procesul de utilizare a resurselor financiare publice;e) n procesul produciei.

7.

La constituirea fondurilor finanelor publice nu particip:a) regiile autonome;b) societile comerciale;c) organizaiile nonprofit;d) instituiile publice;e) persoanele fizice.

2.2. Funcia de control

Aici cuvintecheie

Cum se

realizeaz

Control al banului public, control banesc, relaii de credit, funcia de control afinanelor

Functia de controlare ca scop respectarea legalitatii financiare si gestionareabanului public.

La baza acestei functii se situeaza conceptual de transparentaguvernamentala.

Functia de control reprezinta in fapt verificarea periodica si permanenta afnantelor publice si se fundamenteaza pe un ansamblu de coordonate stiintifice,democratice si politice-administrative, din care rezulta si principalele salecaracteristici.

Controlul este individualizat si indeplinit in stransa legatura cu etapa deindentificare si colectare, mobilizare a resurselor financiare la dispozitia autoritatilorpublice, precum si cu etapa de alocare si utilizare a respectivelor fonduri mobilizate.

Sfera functiei de control a finantelor publice vizeaza atat depistareapreventive a abaterilor in materie de respectare a reglementarilor financiare cat siidentificarea ulterioara a eventualelor neajunsuri in constituirea si utilizareafondurilor publice.

Necesitatea functiei de control deriva din faptul ca fondurile de resursefinanciare publice constituite la dispozitia autoritatilor de stat apartin intregiisocietati iar inexistenta acesteia ar determina o extindere a comportamentelor degenul pasagerului clandestin.

Fiind vorba de un control banesc prerogativele transpunerii acesteia inpractica revin aparatului financiar (ministerul de finante si departamentele acestuia)presedinte, parlament, govern, curte de conturi, garda financiara etc., care asigurarationalitatea si eficacitatea constituirii si utilizarii resurselor financiare publice, prinaplicarea de masuri corrective fie de natura contraventionala fie de natura penala.

Finane 5


23/163


24/163


vorba despre faptul ca o parte a P.I.N., mobilizata la buget prin finantele publice,este alocata constituirea fondurilor banesti destinate asigurarii unei baze materialecorespunzatoare pentru noile institutii si organisme publice si pentru functionareaacestora.

In domeniul protectiei sociale si cel al asigurarilor sociale sunt implicate si

finantele agentilor economici atat prin contributia acestora la constituirea fondurilorspecifice respectivelor domenii, cat si prin propriile fonduri ce se constituie lanivelul microeconomiei.

Sintetizand ideile prezentate, rezulta concluzia ca rolul finantelor publice semanifesta pe plan economic si social, iar amploarea acestui rol este dependenta denivelul dezvoltarii economice a tarii si de gradul participarii finantelor la proceselorde distribuire primara si de redistribuire a P.I.B. si indeosebi a P.I.N.

Impactul finantelor publice asupra economiei nu se manifesta numai subforma utilitatilor puse la dispozitia membrilor sociatatii care influienteaza marimeasi structura acumularii de capital, a consumului total, privat si public, individual si

social. Acesta se manifesta si sub forma redistribuirii veniturilor si a averii inrandurile populatiei, ca si ale intreprinzatorilor.Test de autoevaluare 2.2.

1. Funcia de control a finanelor publice se manifest:a. n faza de repartiie a resurselor financiare publice;b. n faza de repartiie a profitului la nivelul agentului economic;c. n faza de constituire a resurselor publice;d. dupmanifestarea funciei de repartiie;e. concomitent cu funcia de repartiie a finanelor publice ct i dup.

2. Funcia de control a finanelor publice are o sfer de manifestare fa defuncia de repartiie:a. mai restrns, deoarece controlul nu include fazele repartiiei,

produciei, schimbului i consumului;b. mai larg, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea

fondurilor din economie i modul lor de utilizare;c. identic;d. sferele lor de manifestare nu se suprapun;e. mai larg, deoarece se manifesti n teritoriu.

3. Controlul financiar nu se realizeazde ctre:a. Organele Ministerului de Finane;b. Parlament;c. Guvernul Romniei;d. Adunrile Generale ale Acionarilor;e. organele specializate ale ministerelor, departamentelor, agenilor

economici cu capital de stat i instituiile publice.

Finane 7


25/163



n loc derezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 2.V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceastunitate i srevizuii obiectivele precizate la nceput.Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 2 pe care urmeaz s otransmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2

Rspundei correct la urmtoarele ntrebri:1. n ce constfuncia de control a finanelor publice?

2. n ce constredistribuirea de resurse financiare?

3. Ce rol ndeplinesc finanele publice n economia de pia?

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Rspuns 1.11. b2. a,c3. e4. a5. c6. b

Rspuns 1.2.1. b2. d3. c

Bibliografie unitate de nvare nr. 2

HoanN., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.

Moteanu T., - Finane publice, Ed. Universitar, Bucureti, 2004

Muzellec R., - Finances publiques, Ed. Sirey, Paris, 1993.

Popescu N., - Finane publice, Ed. Economic, Bucureti, 2002.

Finane 8


26/163


Finane 9

TalpoI., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.

Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactici Pedagogic, Bucureti, 2000


27/163

Politica financiari mecanismul financiar


POLITICA FINANCIARI MECANISMUL FINANCIAR

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 33.1. Definirea mecanismului financiar3.2. Componentele mecanismului financiar3.3.Politica financiar: principalele domenii de manifestare...................................................................................................................Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 3

Pagina2247

131414

Finane 1


28/163


OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 3Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3 sunt:La sfritul acestui capitol vei putea:

sdefinii mecanismul financiar; senumerai verigile sistemului financiar; sprecizai care este veriga de bazi care este veriga centrala sistemului

financiar;

sdefinii politica financiari domeniile de manifestare ale acesteia; sfacei diferena ntre creditul public i creditul bancar.

3.1 Definirea mecanismului financiar

Aici cuvintecheie

Cum serealizeaz

Mecanism financiar, mecanism economic, componentele mecanismului financiar,fluxuri financiare, mobilitatea mecanismului financiar

n cadrul mecanismului economic de funcionare al unei ri un loc importantl ocupmecanismul financiar. Mecanismul financiar al Romniei este constituit dintotalitatea structurilor, formelor, metodelor, principiilor i prghiilor economicofinanciare prin intermediul crora se constituie, se repartizeaz i se utilizeazfondurile bneti ale statului necesare ndeplinirii funciilor i sarcinilor sale ncondiiile economiei de piai a aciunii libere a agenilor economici.

Putem afirma c mecanismul financiar al rii noastre este alctuit dinurmtoarele componente: sistemul de structuri i forme de funcionare a repartiiei financiare i

de credit; sistemul de principii, metode i instrumente de conducere a activitii

financiare; sistemul de modele i tehnici de msurare, urmrire i stimulare a

eficienei economico-sociale.

ntr-o definiie mai simpl, conceptul de mecanism financiar exprimun modde organizare i conducere a fluxurilor financiare prin care se realizeazconstituirea,

repartizarea i utilizarea fondurilor financiare constituite n cadrul economieinaionale. Mecanismul financiar ia natere pe baza unei anumite concepii cu privirela organizarea i derularea fluxurilor financiare la nivel macro i microeconomic, iarconstrucia sa nseamn implicit crearea cadrului organizatoric i de derulare afluxurilor financiare.

Menionm faptul c mecanismul financiar nu este stabilit odat pentrutotdeauna, ci este perfectibil, are un caracter dinamic i o structur relativ. Unele

Finane 2


29/163


din componentele lui prezint un grad mai mare de stabilitate, cum ar fi sistemulfinanciar, structura organelor financiare, n timp ce altele au un caracter mai dinamiccum este cazul prghiilor financiare, a reglementrilor juridice referitoare laactivitatea financiar.

Mobilitatea mecanismului financiar este dat de faptul c, n elaborareaacestuia s-a avut n vedere o abordare cibernetic n sensul c atunci cnd semanifest o influen a unor factori din afara sistemului, prin deciziile organelorcomponente pot fi limitate i chiar deviate aceste influene i n acest fel se poatemenine funcionalitatea mecanismului financiar.

Mecanismul financiar reprezinta ansamblul structurilor, formelor simetodelor, principiilor si parghiilor economico-financiare, prin intermediul carora seconstituie, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile financiare publice necesareindeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

Componentele mecanismului financiar sunt:1. Sistemul financiar2. Parghiile financiare3. Metodele administrative de conducere in domeniul finantelor

publice4. Cadrul institutional5. Cadrul juridic


1. Componentele mecanismului financiar sunt:a) sistemul financiar;b) metodele politice i administrative din domeniul bancar;c) prghiile financiare ca expresie valoric generalizat a unor relaii

financiare;d) normele juridice referitoare la finanele publice;e) sistemul de compensare bancar.

A (a+b+c+d); B (a+c+e); C (a+d); D (b+c); E (a+b+c+d+e).

2. Mecanismul financiar:a) trebuie sasigure repartiia i circulaia nentrerupta PIB;b) reprezint perioada de la nceputul unei contracii a activitii

economice de ansamblu pnla nceputul celei urmtoare;c) reprezinttotalitatea tranzaciilor care au loc ntre agenii economici;d) este unica putere legiuitoare;e) decide asupra programului su de control.

3. Eficacitatea mecanismului economic depinde de:a) resursele de materii prime care se gsesc ntr-o ar;b) msura n care el corespunde nevoilor obiective de dezvoltare a

Finane 3


30/163


economiei naionale;c) dispersia n teritoriu a firmelor private;d) msura n care agenii economici i pltesc impozitele i taxele;e) nivelul de dezvoltare al simului civic al populaiei.


3.2. Componentele mecanismului financiar

Aici cuvintecheie

Cum serealizeaz

Relaii economice, sistem financiar, prghii economice, prghii financiare,instrumente financiare, planificare financiar, cadrul juridic, cadrul instituional.

1) Sistemul financiarSistemul financiar reprezinta totalitatea relatiilor financiare prin

intermediul carora se asigura formarea, repartizarea, utilizarea fondurilor

banesti, necesare statului, dar si organismelor sale pentru satisfacerea nevoilorgenerale ale societatii.Caracteristicile sistemului financiar1.cuprinde mai multe categorii de relatii financiare care alcatuiesc tot

atatea componente, subsisteme sau verigi ale sistemului financiar.2. relatiile financiare prezinta 2 trasaturi importante respective:a) se individualizeaza in functie de participantii la procesul de repartizare

a resurselor banesti, in functie de locul de constituire si destinatia fondurilor; infunctie de metodele folosite pentru creearea si repartizarea fondurilor.

b) se leaga intre ele formand un system al relatiilor financiare caracterizatprin unitate in diversitate.

Sistemul financiar privit ca relatii economice este format din sistemulfinanciar public si sistemul financiar privat. Sistemul financiar publiccuprinde:1. Bugetul de statce reprezinta o categorie de relatii financiare

prin intermediul carora se colecteaza la dispozitia statului fondurilefinanciare rezultate din impozitele si taxele percepute de la populatie siagentii economici.

Aceasta constituie un plan financiar cu caracter constitutiv, obligatoriuaprobat de parlament.

2. Bugetele localereprezinta o categorie de relatii financiare princare se constituie si se repartizeaza fondurile financiare existente ladispozitia autoritatilor locale.

Acestea sunt planuri financiare aprobate de consiliile fudetene si locale.3. Bugetul asigurarilor sociale de statcare reprezinta relatii derepartitie in forma baneasca, ce apar in procesul de distribuire si redistribuirea produsului intern brut in legatura cu formarea si repartizarea fonduluiasigurarilor sociale de stat , constituiri prin contributiile platite de agentiieconomici de institutiile publice si salariati.

Din cadrulsistemului financiar privatfac parte:1. asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila

Finane 4


31/163


constituit prin contributia asiguratilor sub forma primelor de asigurare.2. creditul publicreprezinta acea forma a creditului in care statul

sau institutiile sale contracteaza de la persoane fizice si juridice sau de laorganisme financiare bancare internationale, contracteaza imprumuturipentru acoperirea cheltuielilor ordinare care depasesc incasarile din

veniturile ordinare.3. finantele agentilor economici2) Parghiile economico-financiare

Acestea reprezinta instrumente cu ajutorul carora statul actioneaza pentrustimulare interesului economic al unei colectivitati determinate sau al membriloracesteia, luati in mod individual pt realizarea unui anumit obiectiv.

Caracteristicile parghiilor economico-fianciare1. sunt concepute sa actioneze in mod automat la producerea

evenimentelor economice sau la punerea lor in functie de catre organellepublice.

2.

metodele de prelevare si cele de plata actioneaza ca parghiinumai in masura in care asigura concomitant pe langa indeplinirea functieide repartitie si influentarea pozitiva a altor laturi ale activitatii economice.

3. cu ajutorul lor statul poate interveni in economie sub multipleforme reglarea volumului masei monetare si a productiei, stimulareaacordarii de credite, reducerea consumului la anumite marfuri consideratedaunatoare sanatatii atc.

4. alegerea unor anumite parghii financiare depinde de:1. de politica urmarita de govern in domeniul economic,

commercial, social etc.2. de faza ciclului economic5. folosirea parghiilor economico-financiare nu exclude

necesitatea utilizarii, in completare, a unor metodeadministrative cum ar fi:

a. intocmirea d prognoze, programe economice si planurifinanciare pentru a sti in ce directie, in ce ritm, cu ce eforturi si cu cerezultate se dezvolta economia

b. a doua metoda-tinerea evidentelor contabile de catre agentiieconomici si intocmirea de bilanturi contabile, conturi de profit si pierdereetc.

c. exercitarea controlului financiar de catre organe specializateasupra modului de conservare si gestionare a mijloacelor materiale si banestiale statului.

d. Stabilirea de catre stat de preturi si tarife pentru anumitebunuri si servicii.

e. reglementarea de catre stat a modului de acordare deimprumuturi din fondurile pulice

f. reglementarea regimului valutarg. supravegherea derularii exportului si importuluih. sanctionarea specului ilicite a evaziunii fiscale si a altor

Finane 5


32/163


abateri de la prevederi legalei.

3) Planificarea financiaraPlanificarea financiara reprezinta acea modalitate prin care are loc

stabilirea, cu character orientativ si cat mai riguros, a nevoilor si resurselor

economiei nationale a cerintelor pietei etc.Caracteristicile planificarii financiare1. se intocmesc balante financiare de sinteza si planuri financiare

cu caracter exectoriuIn cadrul balantelor financiare de sinteza se reflecta resursele preconizate

a se realiza precum si destinatiile acestora fiind un instrument cu characterorientativ ce serveste la fundamentarea echilibrului financiar la nivelmacroeconomic.

Cu ajutorul planurilor financiare cu caracter executoriu se stabilestemodul de realizare a echilibrului financiar in cursul anului.

2. indicatorii utilizati exprima incasari din activitateadesfasurata, incasari, varsaminte la bugetul statului ale clientilor agentieconomici, credite bugetare, credite bancare etc.

3. instrumente folosite pentru calculul indicatorului sunt:- proiecte tehnice si de executie- norme de asigurare- normative de eficienta- norme de stat- norme de cheltuieli pentru actiuni social-culturale etc.-

4) O alta componenta: Cadrul institutional(Mecanisme)Este format din organe cu atributii si raspunderi in domeniul finantelor

publice, respective:1. organe democratic alese ex. parlamentul, consiliile judetene si

locale etc.2. organe ale administratiei de stat centrale si locale cum ar fi

guvern, ministere, prefecturi etc.3. organe specializate ale statului in domeniul

financiar(ministerul finantelor publice, administratii financiare publice etc.

5) Cadrul juridicAcesta este format din ansamblul actelor normative care reglementeaza

domeniul financiar atat in faza de repartitie cat si in cea de prelevare.Test de autoevaluare 3.2.

1. Componentele sistemului financiar sunt:a. creditul;b. asigurrile sociale;c. finanele agenilor economici;d. bugetul Bncii Naionale;

Finane 6


33/163


e. bugetul de stat.A (a+b+d); B (a+b+c+e); C (a+b+c+d); D (a+d+e); E (a+c+d).

2. Creditul public reprezint:a) acele relaii de repartiie ce se deruleaz prin intermediul

cooperativelor de credit;b) acea forma creditului n care bncile acordmprumuturi ageniloreconomici i populaiei;

c) acea forma creditului n care statul sau instituiile sale contracteazmprumuturi pentru acoperirea cheltuielilor ordinare care depescncasrile din veniturile ordinare;

d) un credit internaional acordat de FMI i/sau bncile centrale ale unorri dezvoltate, rilor cu balande pli deficitare;

e) creditul acordat bncilor, n mod cu totul special, respectiv peste onoapte, pentru asigurarea plilor zilnice ale acestora.

3.Planificarea financiarpresupune:1. planul-directiveste principalul instrument al conducerii economice;2. programele guvernamentale de dezvoltare a economiei au caracterorientativ;3. cu prilejul elaborrii programelor de dezvoltare economicsentocmesc bugete;4. o reglementare foarte strictcu privire la utilizarea fondurilor dineconomie;5. urmrirea conexiunilor economiei naionale cu cea mondial.a) 2,3,5,;

b) 1,3,4;c) 1,3,5;d) 2,3,4;e) 2,4,5.

4. Nu reprezintun punct de vedere credibil din care este privit sistemulfinanciar:

a) ca un sistem de relaii economice;b) ca un sistem de legi i ordonane de urgen;c) ca un sistem de fonduri i resurse financiare;d) ca un sistem de instituii i organe;e) ca un sistem de planuri fnanciare.Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina xx.

3.3. Politica financiar: principalele domenii de manifestarepolitic financiar, cheltuieli publice, resurse financiare publice, fonduri de resursefinanciare.

Finane 7


34/163


Prin politic n general se nelege activitatea desfurat de clasele, depturile sau grupurile sociale pentru realizarea intereselor lor, precum i metodele imijloacele cu ajutorul crora sunt promovate aceste interese.

Fiecare partid, micare sau formaiune cu caracter politic i elaboreazpropriul program care stabilete direciile activitii sale n vederea ajungerii la

putere, sau consolidrii acesteia. Programul definete obiectivele urmrite,mijloacele i metodele pe care nelege s le foloseasc pentru atingerea acestora,grupurile sociale crora se adreseaz cu prioritate i interesele crora le apr,poziia fade principalele probleme interne i internaionale ale momentului.

n cadrul politicii interne sunt definite obiective ca:Ritmul creterii economice n perspectivimediati mai ndeprtat;Proporiile i orientrile investiiilor de capital;Dimensiunile consumului n perioada de referin;Relaiile dintre sectorul public i privat;Curba omajului;Indicele preurilor i tarifelor;

Evoluia salariilor, pensiilor i altor venituri fixe ale populaiei; Aciunile pentru aprarea naional, sntatea populaiei; instruire, ordine isecuritate .a.

n cadrul politicii externe se definesc relaiile politice, economice, tehnico-tiinifice, culturale, militare i de altnaturcu statele vecine i celelalte state de peglob. Atitudinea i inteniile de colaborare i cooperare cu alianele militare, uniunileeconomice existente, aderarea i iniierea unor conlucrri zonale etc.

Programul fiecrui partid prin modul cum este conceput, respective care dincele prezentate reprezint obiective de baz, prioritare, face ca acesta s devin oalternativn opiunile electoratului. Programul partidului victorios n alegeri devineprogram de guvernmnt i de aceea trebuie supus dezbaterii Parlamentului.

Atingerea obiectivelor stabilite reclam importante resurse financiare dinpartea statului. Insuficiena acestor resurse poate sconstituie un handicap serios nrealizarea programelor sociale, economice sau de alt natur la care s-a angajatpartidul de guvernmnt. Amnarea unor obiective, renunarea la altele, saurealizarea lor pe seama unor eforturi financiare suplimentare impuse populaiei sauagenilor economici poate s modifice atitudinea electoratului i ndeprtareapreferinelor acestuia spre alte formaiuni.

Realizarea obiectivelor prevzute, presupune pe lngasigurarea resurselorfinanciare publice necesare, intervenia statului n economie cu ajutorul prghiiloreconomice, a instrumentelor, instituiilor, organelor i reglementrilor financiare.

Politica financiar nseamn deci, metodele i mijloacele concrete privindprocurarea i dirijarea resurselor financiare, precum i instrumentele, instituiilereglementrile financiare utilizate de stat pentru influenarea proceselor economicei a relaiilor sociale, ntr-o etapanume.

Politica financiar face parte integrant din politica general a statului indeplinete un rol important n realizarea programelor de dezvoltare economic,formare profesional, ocrotirea sntii, proteciei sociale, dezvoltarea culturii,

Finane 8


35/163


asigurrii echilibrului ecologic, aprarea naionali celelalte.Dei metodele i instrumentele politicii financiare sunt specifice, aceasta are

o independenrelativfade politica statului din celelalte domenii, deoarece ea nuconstituie un scop n sine ci mpreuncu celelalte politici scontribuie la realizareaobiectivelor generale ale societii.

ntre politica financiar i politica economic a statului trebuie asigurat oconvergen, altminteri fie cefectele dorite nu sunt pe msura ateptrilor, fie chiar,se obin efecte contrare. Spre exemplu dac se dorete o cretere economic, odezvoltare a potenialului, dar se depete nivelul optim de prelevare la buget de laageni economici, efectul nu va fi de cretere economicci de stagnare, deoarece vorscdea investiiile proprii.

Subvenionarea de la buget a ntreprinderilor publice este sprijin substaniali poate ajuta la redresarea economico-financiar i la creterea produciei,exportului i ocuprii forei de munc. Dac aceast cale este urmat n cazulntreprinderilor cu dotri nvechite, organizate necorespunztor, prost gestionate, nunumai c nu se obin efectele scontate, dar se realizeaz o cretere nejustificat a

cheltuielilor publice.Principalele domenii de manifestare a politicii financiare ale statului sunt:a) Domeniul cheltuielilor publice;b) Domeniul resurselor financiare publice care are n vedere:

Veniturile ordinare cu caracter fiscal i nefiscal; Veniturile financiare extraordinare procurate pe calea mprumuturilor

contractate de stat, a emisiunii monetare, a privatizrii unor fabrici, uzine, locuine ialtor bunuri aparinnd statului.c) Domeniul creditului bancar;d) Domeniul asigurrilor de bunuri, persoane i rspundere civil.

Aceste domenii sunt strns legate ntre ele, se ntreptrund i se completeazreciproc. Politica financiar n neles restrns (limitat la finanele publice) seinterfereazcu politica monetar, cu politica de credite i cea de asigurri.

n politica financiar nu se poate face abstracie de existena finanelorprivate, alturi de cele publice, de complementaritatea dintre sectoarele publice iprivate, dintre stat, ntreprinderi i bnci.

Coordonatele politicii financiare n domeniul cheltuielilor publicePolitica promovat n domeniul cheltuielilor publice trebuie s stabileasc

mrimea, destinaia i structura optim ale acestor cheltuieli s defineascobiectivele ce trebuie atinse prin efectuarea diferitelor categorii de cheltuieli, sprecizeze cile, metodele i instrumentele ce trebuie folosite pentru ca obiectivelerespective sfie realizate cu minimum de efort financiar.

Apreciind modalitile de nfptuire a acestor coordonate se pot faceurmtoarele referiri:

a) Dimensiunea cheltuielilor publice presupune att stabilirea mrimii absolute adicvolumul total al cheltuielilor exprimat n moneda naionalct i stabilirea mrimiirelative a acestor cheltuieli, adic ponderea lor n produsul intern brut (PIB). n

Finane 9


36/163


37/163


b) Proveniena resurselor este de asemenea un obiectiv ce ine de politica financiara statului respectiv. Teoretic organele de decizie ce fac aceastpoliticse pot bazape doualternative:

Fie sse bazeze pe resursele interne ce pot fi procurate pe plan naional;Fie sse bazeze pe resurse externe ce pot fi atrase din afar, desigur nu n

exclusivitate ci doar de completare.c) Numrul i timpul canalelor (modalitilor) de prelevare a contribuiei la fondurilepublice o constituie o coordonatimportanta politicii financiare.

d) Canalele (modalitile) de prelevare trebuie s reprezinte n acelai timp prghiifinanciare de influenare a proceselor economice. Aceste modaliti de prelevaretrebuie astfel concepute nct s asigure evoluia vieii economico-social ndireciile dorite:

Creterea investiiilor productive, n unele sau alte ramuri;Crearea unor noi locuri de munc;

Participarea la circuitul economic mondial (stimularea exportului sauimportul de tehnologie);Stimularea produciei agricole, vegetalsau animal, extinderea metodelor

moderne (irigare prin picurare, biostimulatorii etc).

e) Destinaia sumelor, veniturilor provenite din sectorul public. Spre exemplu dacare loc vnzarea unor ntreprinderi de stat, sumele rezultate ce destinaie ccapete?.Alimenteaz un fond de dezvoltare, sau bugetul statului. Veniturile realizate deRegiile autonome n ce proporie rmn la dispoziia acestora i-n ce proporie sepreiau de stat.

Dacnu se realizeazvenituri ci pierderi ce se face? Se subvenioneaz, senchide activitatea sau se trece pe principiul societilor comerciale, negocierecerere-ofert.

f)Echilibrul financiar este un obiect important al politicii financiare.

g) Contractarea mprumuturilor de stat este o problem de politic financiar cetrebuie sclarifice multiple probleme, ntre care enumerm:n ce scopuri se contracteaz, pentru realizarea unor obiective productive, pentruinfrastructura sau finanarea unor cheltuieli de consum?Din ce resurse se ramburseaz, din veniturile realizate de obiectivele construite peseama altor sume mprumutate, din venituri publice special afectate acestui scop saudin veniturile generale ale bugetului.Pe ce termen i n ce condiii se contracteaz?Dacmprumutul se indexeazpentru protejarea deintorilor de titluri mpotrivariscului, deprecierii monedei n care a fost exprimat mprumutul; mprumutul extern este condiionat de cerine economice, politice sau de altnatur?

De poziia adoptat la fiecare din problemele menionate mai sus depind nfinal reuita aciunii de contractare a mprumutului, efortul financiar reclamat de

Finane 11


38/163


rambursare, precum i eficiena aciunii finanate din mprumut. Politica financiarpresupune nu numai stabilirea obiectivelor urmrite ntr-un domeniu sau altul imijloacele pentru atingerea acestora, dar i analiza critica rezultatelor obinute prinpromovarea sa.


1. Politica financiar, n raport cu politica generala statului:a) nu se ntreptrund;b) politica generala statului este inclusn politica financiar;c) este total independent;d) are o independenrelativ;e) este total independent.

2. Politica financiara statului romn reprezint:a) politica de relansare a economiei;

b) o parte integranta politicilor duse de organismele internaionale;c) o parte integranta politicilor generale ale statului;d) o parte integranta politicilor monetare a statului;e) gestiunea financiara bncii centrale.

3. Politica financiarpromovatse definete prin:a) strategia i modalitile de realizare a sa;b) strategia i proveniena sa;c) strategia i tactica sa;d) strategia i instrumentele sale;e) metodele de cercetare economic.

4. Domeniile de manifestare a politicii financiare a statului sunt:a)domeniul cheltuielilor publice i domeniul resurselor financiarepublice;b) domeniul social i domeniul politic;c) domeniul cheltuielilor publice i domeniul social;d) domeniul resurselor financiare publice i domeniul politic;e) domeniul politic i domeniul cheltuielilor publice.

5. Strategiile financiare reprezint:a)acte administrative de planificare pe perioadscurt;

b) decizii care stabilesc programele financiare de perspectivndelungat;c) recomandrile FMI;d) msurile luate pentru corectarea pe termen scurt a unor dezechilibre

naionale;e) nici unul din rspunsurile de mai sus.

6. n cadrul domeniilor de activitate a politicii financiare nu se include:

Finane 12


39/163


40/163



Rspuns 3.11) A2) a3) b

Rspuns 3.2.1) B2) c3) a4) b

Rspuns 3.3.

1) d2) c3) c4) a5) b6) e7) d

Bibliografie unitate de nvare nr. 3HoanN., - Economie i finane publice, Ed. Polirom, Iai, 2000.

Moteanu T., - Finane publice, Ed. Universitar, Bucureti, 2004Muzellec R., - Finances publiques, Ed. Sirey, Paris, 1993.Popescu N., - Finane publice, Ed. Economic, Bucureti, 2002.TalpoI., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.Vcrel I., - Finane publice, Ed. Didactici Pedagogic, Bucureti, 2000

Finane 14


41/163

Sistemul bugetului public naional


SISTEMUL BUGETULUI PUBLIC NAIONAL

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 44.1. Definiia i importana bugetului public naional4.2. Coninutul bugetului public naional4.3. Procedura bugetar...................................................................................................................Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 4Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 4

Pagina2247

91010

Finane 1


42/163



Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 4 sunt:

nelegerea noiunii de buget public naional Familiarizarea cu noiunile de venituri publice i cheltuieli publice

Recunoaterea pricipalelor tipuri de venituri publice Recunoaterea pricipalelor tipuri de cheltuieli publice Sublinierea trsturilor caracteristice pentru bugetul public naional al

Romniei

4.1 Definiia i importana bugetului public naionalAici cuvintecheie

Cum serealizeaz

Buget de stat, buget public naional, act administrative, lege propriu-zis, act deplanificare financiar, planul financiar al statului

n ncercarea de a defini relaiile deosebit de complexe care formeazbugetul de stat se disting dou categorii de abordri: definiii date de normelejuridice i definiii date de doctrin(literatura de specialitate).

Cu privire la prima categorie cteva definiii ar suna astfel: Regulamentul de Finane (20.XI.1860 promulgat de Al.I.Cuza): veniturile i

cheltuielile publice ce au a se efectua pentru serviciu fiecrui exerciiu. Prima Lege de Contabilitate (1864 art.2). toate veniturile statului i

cheltuielile neaprate pentru ndeplinirea deosebitelor servicii, aezateconform legilor, autorizate n fiecare an de o lege anual de finane formeazbugetul general al statului.

Decretul din 31.V.1862 asupra contabilitii din Frana art.5 bugetul esteactul prin care sunt prevzute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale alestatului sau ale altor servicii pe care legile le supun n aceleai reguli.

Legea finanelor publice art.1 activitatea privind finanele publice includeelaborarea i execuia bugetului public naional, care cuprinde bugetuladministraiei centrale de stat, bugetele locale i bugetul asigurrilor socialede stat, stabilirea i perceperea impozitelor, taxelor i altor venituri alestatului i utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative,judectoreti i executive. De asemenea cuprinde controlul asupra moduluide folosire a mijloacelor materiale i bneti aparinnd regiilor autonome,instituiilor public i asupra capitalului social al statului n societilecomerciale.

Cu privire la ce-a doua categorie n literatura de specialitate definirile aufost de asemenea multiple:

Prof. A.Wagner definete bugetul ca fiind un plan alctuit n cifre,ntr-o ordine determinatde obicei sistematic, privitor la intrrile iieirile (veniturile i cheltuielile) probabile n moned sau valori,monetare, care se produc n gestiunea economica unui corp public oanumitperioad.

Finane 2


43/163


Prof. Paul Leroy Beaulieu un buget este o prevedere a veniturilor icheltuielilor pe o perioad determinat, un tablou evolutiv icomparativ a veniturilor de mplinit i a cheltuielilor de efectuat.

Prof. R.Stourm bugetul statului este un act coninnd aprobareaprealabila veniturilor i cheltuielilor publice.

n definirea bugetului de stat considerm necesar sfacem douprecizri:1. n primul rnd bugetul nu este un act ce emande la un organ al autoritilor de

stat ci cuprinde un ansamblu coerent de indicatori de plan cu caracter aleatoriu ncare sunt nscrise veniturile i cheltuielile statului pentru o perioadviitoare.

2. n al doilea rnd fade acesta (buget) societatea manifestun interes deosebit,interes ce este justificat de rolul banului public n viaa unui popor. n acest sensbugetul public naional poate fi definit ca fiind planul financiar al statului princare sunt prevzute veniturile i cheltuielile pentru o perioad determinat detimp. De altfel, n rile cu economie de piase consideratt n doctrinct i-n practiccfinanele publice reprezintsingurul domeniu unde este necesaro

aciune planificat de manier precis, prin care se prevd veniturile icheltuielile statului pe o perioadviitoare determinatde obicei un an.

Bugetul public naional ndeplinete un rol deosebit n procesul redistribuiriintre economia naional pe de o parte i ntre stat i populaie pe de alt parte.Bugetul public naional intervine de asemenea n redistribuirea resurselor financiarentre sfera productivi cea neproductiv, n asigurarea proteciei sociale, ntre unelezone ale teritoriului i chiar n diviziunea internaionala muncii. Prin intermediulbugetului public naional se exercit n acelai timp un control permanent isistematic asupra constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor publice, precum iasupra activitii societilor comerciale care au raporturi cu bugetul de stat.

Importana deosebit a bugetului public naional n cadrul sistemuluifinanelor publice i al relaiilor social-economice, poate fi sintetizatastfel:

a) Participn mod direct la ndeplinirea funciilor i sarcinilor statului;b) Asigur autonomia real colectivitilor locale, constituite n cadrul

unitilor administrativ-teritoriale;c) Garanteaz realizarea efectiv a proteciei sociale a unor categorii

importante din rndul populaiei;d) Asigurechilibrul financiar, monetar i valutar al statului;e) Are un important rol stabilizator al economiei naionale.n literatura de specialitate au fost exprimate diverse opinii cu privire la

natura juridica bugetului de stat, respectiv ce reprezintacesta? Formularea acestoropinii s-au grupat n cinci susineri potrivit crora bugetul de stat ar fi:1. Act administrativ deoarece att veniturile ct i cheltuielile pe care le cuprindesunt simple evaluri financiare nfptuite de instituiile administrative;2. Lege propriu-zis deoarece este o dispoziie statutar ce eman de la puterealegislativi mbracforma legii fiind o normde drept;3. Lege ct i act administrativ adicar fi lege n prima parte n care se stabilesc

Finane 3


44/163


dispoziiile generale i act administrativ n a doua parte n care se stabilesc sarcinileindividuale;4. Act de planificare financiar care n urma adoptrii de ctre organul suprem alputerii de stat printr-o lege emisn acest scop dobndete naturjuridicde lege.5. Un plan, respectiv principalul plan financiar cu character executoriu al statului.

n fapt nefiind posibil s se aplice procedura de adoptare a legilor, unuidocument (cum este bugetul), legiuitorul, respectiv Parlamentul nu adoptun plan ciLegea de adoptare a bugetului de stat care se face n fiecare an.


1. Identificai cele cinci opinii in funcie de care se formuleaznoiunea debuget de stat.

a..........................................b...........................................

c.............................................d...............................................e..............................................

2. Completai spaiile lacunare:a. Bugetul public naional ndeplinete un rol deosebit n procesul

ntre economia naionalpe de o parte i ntre . i populaie pe de altparte.

b. Prin intermediul bugetului public naional se exercitn acelai timp uncontrol asupra constituirii, repartizrii i utilizriifondurilor publice, precum i asupra activitii societilor comerciale care auraporturi cu bugetul de stat.

c. Prof. Paul Leroy Beaulieu un buget este o .a veniturilor icheltuielilor pe o perioaddeterminat, un ..evolutiv i comparativa veniturilor de mplinit i a cheltuielilor de efectuat.

4.2. Coninutul bugetului public naional

Aici cuvintecheie

Venituri publice, venituri ordinare, venituri extraordinare, cheltuieli publice,creterea cheltuielilor publice, state de tip unitar, state de tip federal.

Coninutul bugetului public naional este format din veniturile publice icheltuielile publice.

Finane 4


45/163


Cum serealizeaz

I. VENITURILE PUBLICE sunt fonduri bneti ale statului formate prinprelevarea sub diferite forme ctre stat a unei pri din veniturile realizate desocietate.

Modalitile de realizare a veniturilor statului (a bugetului) depend depolitica general de repartizare a venitului naional, de structura economiei

naionale, de gradul de dezvoltare teritorial a rii i de gradul de dezvoltare alforelor de producie. Schematic veniturile publice sunt formate din:

A. VENITURI ORDINARE (curente) sunt considerate veniturile care sencaseazcu regularitate la buget (lunar, trimestrial, semestrial, anual) constituind osurspermanent. Din aceastcategorie fac parte: Impozitele directe Impozitele indirecte

B. VENITURILE EXTRAORDINARE (SAU OCAZIONALE) la carestatul apeleaz numai n cazurile excepionale i anume atunci cnd mijloacele

bneti provenite din surse curente nu acoper integral cheltuielile bugetare. Dincategoria veniturilor extraordinare fac parte: mprumuturile de stat Emisiunile de bani

C.ALTE VENITURI se pot constitui din: O parte din fondul de amortizare a capitalului fix aparinnd societilor sale

productive; Rezervele de aur i disponibilitile valutare din trezorerii; Lichidarea participanilor de capital n strintate; Valorificarea unei pri din bunurile sale mobile i immobile aflate peste

grani; Resursele materiale i bneti jefuite n perioada unor conflagraii (rzboaie)

zonale.

II. CHELTUIELI PUBLICE reprezint modalitile de repartizare iutilizare a fondurilor bneti a prelevrilor (prelurilor) din veniturile societii nvederea satisfacerii nevoilor generale, ale societii. Cheltuielile bugetare suntrepartizate pentru satisfacerea nevoilor militare, ntreinerea aparatului de stat, platadatoriei publice, acordarea de subvenii, dezvoltarea sectorului economic de stat,acoperirea nevoilor social-culturale precum i a celor de cercetare dezvoltare(enumerarea cheltuielilor nu s-a fcut n ordinea strictprevzutde legea: bugetului

anual). Repartizarea cheltuielilor bugetare (ca volum) pe aceste domenii se face nfuncie de nivelul de dezvoltare i dotare economico-social a fiecrui stat. Deasemenea depinde de situaia politico-militara momentului i de starea de pace saurzboi.

Factorii care determincreterea cheltuielilor bugetului sunt:a) Sporirea cheltuielilor militare (determinate de cantitate ori de calitate, exemple:determinare radar, laser, etc.).

Finane 5


46/163


b) Creterea numeric a aparatului de stat i nzestrarea acestuia cu mijloacemoderne de aciune.c) Dezvoltarea sectorului de stat prin construirea de societi pe seama bugetului,prin participarea statului la societi mixte, prin acordarea de subvenii pentrustimularea produciei sau exportului;

d) Extinderea reelei de instituii publice de nvmnt, sntate i cultur,organizarea asigurrilor, asistenei sociale i proteciei sociale (exemplu ntre nevoiade protecie sociali impunere minieri);e) Construirea de strzi, autostrzi, poduri, porturi, aeroporturi, modernizareamijloacelor de transport rutier, feroviar, naval, aerian, dezvoltarea gospodririicomunale, sistematizarea teritoriului i proteciei mediului nconjurtor.

Dac coninutul Bugetului Public naional prezentat sub form schematic,de tablou, conine doupri: veniturile pe de o parte i cheltuielile pe de altparte,cuprinsul su (ntinderea sa) este format din anumite verigi care alctuiesc unansamblu coerent denumit structurbugetar. Aceaststructurbugetar(respectivverigile ce se succed nlnuie), depinde de structura organizatoric a statului

respectiv, adic:stat de tip unitar;stat de tip federal;

1) statele de tip unitar cum sunt: Frana, Anglia, Italia, Olanda, Grecia, Turcia,Suedia, Romnia, .a. se caracterizeaz printr-o legislaie unic n care exist unbuget general al statului i bugetele locale autonome care sunt organizate la nivelulfiecrei uniti administrativteritoriale.

Acestea (unitile administrativ-teritoriale) poartdenumiri diferite de la arla ar: comune urbane i rurale, departamente i regiuni n Frana; cantoane,arondismente n Elveia; regiuni autonome, provincii i comune n Italia; comitate,teritorii de comitat i districte de comitat n Anglia; provincii comunale iadministraii ecleziastice n Suedia i altele.2) Statele de tip federal cum sunt: SUA, Canada, Germania, Elveia, Austria,Yugoslavia, India, etc, care se caracterizeazprintr-o structurformatdin bugetulfederaiei, bugetul statelor ce compun federaia i care poartdenumiri diferite: staten America, landuri n Germania, cantoane n Elveia etc; si bugetele unitilorlocale.

Repartizarea veniturilor i cheltuielilor ntre prile componente ale structuriibugetare din fiecare stat este n funcie de modul n care au fost delimitate prin legeatribuiile aparatului central i cele ale administraiei locale.

De obicei veniturile cele mai importante i cheltuielile cele mai mari suntderulate prin bugetul central, celelalte avnd o importan secundar. Instituirea iperceperea veniturilor, efectuarea cheltuielilor precum i organizarea relaiilorfinanciare ale statului sunt supuse unor reguli precise care se afl sub controlulparlamentului.

Bugetul public naional al romnieieste specific unui stat de tip unitar sicuprinde ca verigi n ansamblul nchegat al bugetului urmtoarele:

Bugetul administraiei centrale de stat; Bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale care au personalitate

juridic, respectiv (comun, ora(municipiu), jude);

Finane 6


47/163


Bugetul asigurrilor sociale de stat.Pe lngcele enumerate, legea anualde aprobare a bugetului public anual,

mai definete ca surse de formare i destinaii de cheltuieli fondurile speciale casurse de formare i destinaii de cheltuieli fondurile speciale ca de exemplu: fondulde omaj, fondul de risc i accidente, fondul special pentru agricultur, fond special

sntate, fondul de cercetare-dezvoltare, etc., diferite de la o perioadla alta.Prin urmare, bugetul de stat exprimat generic, nu se prezintsub forma unuidocument unic, ci sub forma unui ansamblu coerent de bugete, fiecare acoperind ozoneconomico-social, astfel nct prin complementaritatea lor ssatisfacnevoilegenerale ale societii. Construirea de strzi, autostrzi, poduri, porturi, aeroporturi,modernizarea mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval, aerian, dezvoltareagospodririi comunale, sistematizarea teritoriului i proteciei mediului nconjurtor,etc.


Completai spaiile lacunare din urmtorul text:

Coninutul bugetului public naional este format din..i. Veniturile publice sunt formate prin prelevarea sub diferite forme ctre stat a unei pri din veniturilerealizate de.. Cheltuieli publice reprezint modalitile dea fondurilor bneti a prelevrilor (prelurilor) din veniturilesocietii n vederea satisfacerii. Factorii caredetermin creterea cheltuielilor bugetului sunt: sporirea cheltuielilor militare,creterea numeric a .............................i nzestrarea acestuia cu mijloace modernede aciune, dezvoltarea...................., etc. Dac coninutul Bugetului Public naionalprezentat sub formschematic, de tablou, conine: veniturile pe de o

parte i pe de altparte, cuprinsul su (ntinderea sa) este formatdin ..care alctuiesc un ansamblu coerent denumit structurbugetar. Aceast structur bugetar (respectiv verigile ce se succed nlnuie),depinde de ..a statului respectiv, adicstat de tip unitar i statde tip federal.

4.3. Procedura bugetar

procedur bugetar, elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului,

executarea bugetului, ncheierea exerciiului bugetar

Prin procedur bugetar se nelege totalitatea actelor i operaiunilor cucaracter tehnic i normativ, nfptuite de organele de specialitate ale statului nscopul elaborrii, adoptrii, executrii i ncheierii bugetului public naional.

n timp procedura bugetarse prelungete pe o perioadmai mare de un an(dei bugetul se caracterizeaz prin anualitate) deoarece elaborarea proiectuluincepe n anul premergtor celui pentru care se ntocmete, continucu executarea

Finane 7


48/163


49/163


50/163



Rspuns 4.3

a) NUb) NUc) NUd) DAe) DAf) NU

Bibliografie unitate de nvare nr. 4

Croitoru L., - Liberalizarea financiar i funcionarea sistemului bancarromnesc , Oeconomica, nr.1, Bucureti.DrehuE., - Bugetul public i contabilitatea unitilor bugetare, Ed. Agora,Bacu, 2000.

Moteanu T., - Buget i trezorerie public, Ed. Didactic i Pedagogic,Bucureti, 1997.

Talpos I., - Finanele Romniei, Ed Sedona, Timioara, 1997.Vcrel I., - Finanele publice, Ed Didactici Pedagogic, Bucureti, 2000.

Finane 10


51/163

Bugetul public naional


BUGETUL PUBLIC NAIONAL

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 55.1. Principiile bugetare5.2. Fazele procesului bugetar

...................................................................................................................Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 5Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 5

Pagina225

899

Finane 1


52/163



Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5 sunt:La sfritul acestui capitol, vei putea:

senumerai principiile bugetare; sidentificai abaterile de la principiile bugetare; sprezentai etapele procesului bugetar; s precizai organele abilitate pentru: elaborarea, aprobarea, execuia,

ncheierea exerciiului i controlul bugetului.

5.1 Principiile bugetare

Aici cuvinte

cheie

Cum serealizeaz

principiu bugetar, echilibru bugetar, deficit bugetar, excedent bugetar, specializare

bugetar,

Din punct de vedere economicbugetul de statreprezintrelaiile economicen form bneasc, care apar n procesul repartiiei PIB, n concordan cuobiectivele de politiceconomic, sociali financiarale fiecrei perioade.

La baza ntocmirii i executrii bugetului de stat stau o serie de principii caredefinesc: modul de reflectare a veniturilor i cheltuielilor publice n bugetul de statsau sfera de cuprindere a acestuia; durata de timp pentru care parlamentulautorizeaz guvernul s ncaseze veniturile i s efectueze cheltuielile stabilite;relaia care trebuie sexiste ntre totalul veniturilor i cheltuielile bugetare ca i ntreelementele componente ale acestora; informarea opiniei publice despre limitelemputernicirii date guvernului de a realiza venituri i de a efectua cheltuieli, ca idespre modul cum aceastmputernicire a fost transpusn practic.

Principiile bugetare sunt: universalitatea bugetului unitatea bugetar realitatea bugetului anualitatea bugetului echilibrul bugetar neafectarea veniturilor bugetare specializarea bugetar publicitatea bugetului.a) Universalitatea bugetului.Potrivit acestui principiu veniturile i cheltuielile

publice trebuie sfigureze n buget cu sumele lor totale sau globale.b) Unitatea bugetului. Acest principiu presupune ca toate veniturile i

cheltuielile statului s fie reflectate ntr-un singur document i dup o schemunitarde clasificare.

Finane 2


53/163


c) Realitatea bugetului. Potrivit acestui principiu veniturile i cheltuielilenscrise n buget trebuie stabilite pe baze reale astfel nct statul snu aibdificultifinanciare n cursul anului dupaprobarea bugetului.

d) Anualitatea bugetului se referpe de o parte la intervalul de timp pentru careputerea legislativ aprob veniturile i cheltuielile statului, iar pe de alt parte la

intervalul de timp n care puterea executiv realizeaz veniturile i efectueazcheltuielile aprobate.e) Echilibrul bugetar. Acest principiu const n acoperirea cheltuielilor

bugetare cu venituri bugetare considerate ordinare. n perioada clasicechilibrareabugetului prin venituri ordinare era consideratca fiind cheia de bolt a finanelorpublice.

f) Neafectarea veniturilor bugetare. Potrivit acestui principiu veniturile careformeazfondul bugetar se despersonalizeaz, adicnu este permisafectarea unuivenit bugetar pentru finanarea unei anumite cheltuieli bugetare. n practic sentlnesc excepii cnd se legifereazconstituirea n afara bugetului ordinar, a unorfonduri speciale pe seama unor surse speciale, adicscoase i ele n afara bugetului

ordinar. Pentru astfel de venituri cu afeciune special se ntocmesc, de regul,bugete separate de tipul celor deja amintite (extraordinare, anexe, autonome, conturispeciale de trezorerie).

g) Specializarea bugetar.Potrivit acestui principiu, autorizarea parlamentarnu se d n mod global, ci se aprob veniturile pe surse i creditele bugetare pedestinaii de cheltuieli

h) Publicitatea bugetului presupune ca dup supunerea proiectului de bugetdezbaterii parlamentare i dupaprobarea bugetului, acesta sfie publicat spre a fiadus la cunotina opiniei publice.

Test de autoevaluare 1.1.1. Sistemul bugetar ocup:

a) un loc intermediar, fiind un instrument i o modalitate de constituire aresurselor financiare;

b) un loc central, fiind un instrument i o modalitate de constituire igestionare a resurselor financiare publice;

c) un loc marginal fiind o modalitate de gestionare a resurselorfinanciare publice;

d) un loc deosebit, deoarece utilizeazanumite concepte, noiuni, legatede execuia bugetului.

e) locul central, deoarece reflect toate resursele societii i destinaialor.

2. Constituirea resurselor financiare publice se realizeazpe sea

Finante - An I, Sem II - Nitu Oana

Documents

Transcript of Finante - An I, Sem II - Nitu Oana