[ascunde]Bun venit la Wikipedia! Dacă doriți să contribuiți vă recomandăm să

vă înregistrați/autentificați.Articolele acestei săptămâni sunt Andrzej

Duda, Egipteni, Lunetă și Sindromul Kessler. Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.

NisporeniDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nisporeni

—  Oraș  —

Drapel

Stemă

Nisporeni

Nisporeni (Nisporeni)

Orașul pe harta Republicii Moldova

Nisporeni

Nisporeni (Nisporeni)

Orașul pe harta raionului Nisporeni

Coordonate:Coordonate: 47°5′0″N 28°11′0″E47°5′0″N 28°11′0″E

Țară  Republica Moldova

Raion Nisporeni

Atestare 1618

Guvernare

 - Primar Grigore Robu (PL, 2015-2019)

Suprafață

 - Total 14 km²

Altitudine 99 m.d.m .

Populație (2014)

 - Total ▬14 400 locuitori

 - Densitate 1 028.6 loc./km²

Localități înfrățite

 - Lugoj România

Site web: http://www.primarianisporeni.md

modifică 

monumentul lui Ştefan cel Mare din Nisporeni

Nisporeni este un oraș în Republica Moldova și este reședința raionului cu același nume (Nisporeni). Distanța până la cea mai apropiată stație de cale ferată Bucovăț – 36 km. Distanța până la traseul național auto din apropiere – 22 km. În oraș se află cea mai mare cruce din Republica Moldova.[2][3]

Cuprins  [ascunde] 

1 Etimologieo 1.1 Toponimie

2 Geografie 3 Istorie 4 Demografie

o 4.1 Structura etnicăo 4.2 Religia

5 Economieo 5.1 Producția vinului

6 Administrație și politică 7 Transport 8 Infrastructura locală și socială 9 Perspective de dezvoltare în viitor

10 Sport 11 Cooperare internațională 12 Personalități ale orașului 13 Vezi și 14 Note 15 Bibliografie 16 Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Proveniența denumirii Nisporeni este legată de caracteristicile solului care este nisipos în multe locuri. A doua versiune este legată de o legendă conform căreia primul om așezat pe aceste locuri îl chema Nicipor (sau Nisipor) de unde și numele localității.

Toponimie[modificare | modificare sursă]

în latină: Nisporenium, Nisporenae, Onisiphorium, Onisiporium, Onisiphoropolis, Onisiporopolis.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Nisporeni este situat în cel mai mare defileu al Republicii Moldova, pe câteva coline, de-a lungul râului Nârnova, afluentul Prutului. Locația geografică a orașului este: 47°5′N 28°11′E. Orașul se află într-o zonă pitorească din Codrii Moldovei în partea de vest a Republicii Moldova, la 70 km de la capitală și 12 km de la frontieră cu România.

Nisporeni are o suprafață de 14 km² și o densitate de 865,2 de locuitori pe km².

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității Nisporeni este reflectată în cartea de hotar semnată de domnitorul Moldovei Gaspar Vodă la 4

ianuarie 1618. Conform datelor recensământului din secolului al XVIII-lea în Nisporeni erau 73 de case și bordeie, iar către anul 1875 populația Nisporenilor era de 3532 oameni, inclusiv 1840 bărbați. Ocupația de bază a localnicilor era agricultura și vităritul. O ramura aparte era cultivarea viței de vie și pomicultura. Tradițional se cultiva grâu, porumbși cartofi. Ramura zootehnică era reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, cailor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. La nivelul anului 1868 în Nisporeni erau 4 uscătorii de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame și teascuri, un atelier de produs butoaie. Potențialul înalt eolian și existența morilor de vânt din secolul al XIX-lea au stat la baza elaborării stemei și drapelului orașului în 2005.

În secolul XX localitatea s-a dezvoltat într-un ritm rapid: în anul 1907 s-a înființat o stație telefonică, iar în 1931 s-a deschis o grădiniță - creșă pentru copii. În anul1938 în urma alunecărilor de teren, Guvernul României a alocat mijloace pentru construcția de case noi. Așa a luat ființă satul Ștefan cel Mare, astăzi cartierul Satul - Nou.

În anul 1940, pentru o perioadă scurtă, orașul Nisporeni devine centru administrativ al raionului cu același nume, ca să revină la acest statut în 1967. În perioada anilor 1960-1970, se construiesc mai multe edificii sociale (câteva școli, grădinițe și un spital). Către sfârșitul anilor 1980 în oraș funcționau mai multe întreprinderiindustriale: 2 fabrici de vinuri, o fabrică de lactate, una de conserve, o fabrică de producere a cărămizilor, o mini-fabrică de confecții, câteva organizații mari de construcții și o puternică bază auto. În anii 1989-1990, în oraș s-au desfășurat mai multe cenacluri și manifestații de renaștere națională. În perioada de tranziție, majoritatea întreprinderilor și-au redus esențial volumul de producție, iar unele și-au întrerupt activitatea. Perioada dată s-a

caracterizat cu migrația masivă a populației peste hotare și reducerea numărului de locuitori, scăderea nivelului de trai.

Începând cu anii 2002-2003, în oraș încep să se dezvolte noi afaceri, grație surselor financiare parvenite de peste hotare de la cetățenii orașului.

În 1957 s-a deschis școala muzicală, din 1974 funcționează școala de pictură.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația orașului a scăzut de la 15.700 de locuitori (în 1989) la 12.113 de locuitori (în 2004). În prezent (2006) se estimează că locuiesc 11.319 de persoane în oraș. 98% din locuitori sunt moldoveni/români.

Veniturile mici și lipsa locurilor de muncă au determinat pe mulți oameni să lucreze peste hotare, declanșând o migrație puternică (în Federația Rusă, Italia, Portugalia, Grecia ș.m.a.), mai ales a persoanelor bine calificate. Acestui fenomen i se adaugă și natalitatea redusă. Astfel micșorarea numărului populației cu accentuarea tendințelor de dezurbanizare reprezintă cea mai mare problemă a orașului. Problema se agravează și prin faptul că multe familii plecate își iau cu ei copiii, reîntoarcerea acestora înapoi în localitatea natală fiind incertă.

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004 [4] :

Grup etnic Populație  % Procentaj

Moldoveni / Români 11,805 97.52%

Grup etnic Populație  % Procentaj

Ruși 150 1.24%

Ucraineni 83 0.68%

Țigani 26 0.21%

Alții 41

Total 12,105 100%

Religia[modificare | modificare sursă]

Unul din cele mai marcante evenimente ale istoriei localității este acordarea orașului statutului de scaun episcopal. Acest eveniment s-a produs în noiembrie 2005 odată cu hirotonia arhimandritului Petru de la Mănăstirea Hâncu, în postul de episcop de Nisporeni, vicar al Mitropoliei Chșinăului și întregii Moldovei. Orașul dispune de 3 biserici. Prima a fost construită în 1816, iar a doua în anii 1860 și ambele poartă numeleSf. Arhangheli Mihail și Garviil. Astfel Hramul localității este pe 21 noiembrie - de ziua Sf. Arhangheli. În toamna anului 2005 Biserica devine catedra episcopului-vicar Petru. A treia biserică Adormirea Maicii Domnuluiare o istorie recentă, fiind zidită în 2000 în sectorul Nisporenii Noi cu efortul localnicilor.

În perspectivă, în centrul orașului se preconizează de a fi construită o Catedrală, unde va avea reședință episcopul.

Crucea Mântuirii Neamului Românesc, cea mai mare din Republica Moldova a fost dezvelita pe 28 august 2011.[2][3]

Economie[modificare | modificare sursă]

Condițiile climaterice și specificul localității a determinat specializarea orașului în sectorul agroalimentar (agricultura și prelucrarea producției agricole). Potențialul economic se bazează pe activitatea întreprinderilor de vinificație, Prundiș SRL(prelucrarea fructelor), Pascua SRL (salamuri și prelucrarea cărnii), Codreanca S.A.(confecții). Creșterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri și diversificarea activității economice.

Astfel în oraș au fost lansate trei întreprinderi de construcții, iar nu demult și o mică fabrică de mobilă și de materiale de construcții – Vintoaia Exim SRL. În oraș funcționează cca. 100 de magazine mici și o piață. Sectorul de alimentație publică de asemenea cunoaște o anumită dezvoltare prin deschiderea a două restaurante. Recent a fost lansată o sală de frumusețe care oferă serviciile respective de o calitate net superioară celor existente. De asemenea în oraș a fost deschis un atelier mic de confecționare a măștilor, care se vând cu succes la Chișinău, Nisporeni, inclusiv se exporta pentru vinzare in marile Galerii Venetiene ale orasului italian cu acelasi nume, intretinute de cetatenii originari din Nisporeni. Totodată în oraș există o instituție de cazare publică de tip hotel.

Infrastructura financiară este formată de reprezentanțele a 4 bănci comerciale și o companie de asigurări. În oraș activează AO Colina Nisporeni care oferă servicii de consultanță antreprenorilor din domeniul agricol si un centru digital, CenDigi SRL  care ofera produse si servicii in domeniul IT. Chiar dacă economia se află în faza de relansare, în oraș nu sunt create suficiente locuri de muncă și este destul de ridicat numărulșomerilor (peste 600). Aceasta generează emigrarea forței de muncă peste hotare, estimată la 2.000 de persoane.

Producția vinului[modificare | modificare sursă]

Orașul este inclus în Programul Național pentru zona de Centru. Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafețe de vii (aproximativ de 700 ha), principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon,Chardonay). În oraș funcționează două întreprinderi de prelucrare a strugurilor: Nis-Struguraș SA și Sanis Vin SRL.

Nis-Struguraș SA a fost dată în exploatare la sfârșitul anilor 1980. La combinat se prelucrează și îmbuteliază brandy, vinuri tari, vinuri seci, spumant care au fost distinse cu medalii și diplome la prestigioase concursuri naționale și internaționale de specialitate. Cea mai cunoscută marcă este Spumant de Nisporeni care este comercializat atât în țară cât și peste hotare. Compania DK-Intertrade SRL din Federația Rusă a devenit din 2004 noul proprietar. Sanis Vin SRL este o fabrică mai veche și se ocupă de prelucrarea inițială. Criza exporturilor de vinuri din primăvara 2006 a avut efecte negative și asupra activității acestor douăîntreprinderi prin reducerea volumului de producție.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului Nisporeni este Grigore Robu (Partidul Liberal), ales în iunie 2015.

Componența Consiliului Local Nisporeni (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:

    Partid ConsilieriComponența Consiliului

  Partidul Democrat din Moldova 8                

  Partidul Liberal Democrat din Moldova 5                

  Partidul Liberal 4                

 Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”

2                

 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

2                

 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

1                

  Independent (Cerednic Valeriu) 1                

Transport[modificare | modificare sursă]

Localitatea nu dispune de cale ferată și distanța până la cea mai apropiată stație (orașul Bucovăț) este de 36 km, iar până la cel mai apropiat traseu internațional auto (Chișinău-Leușeni) de 22 km.

Infrastructura locală și socială[modificare | modificare sursă]

Lungimea totală a străzilor este de 53,6 km, inclusiv 16,6 km cu acoperire rigidă și 12,8 km cu acoperire îmbunătățită. Orașul dispune de sistem centralizat de aprovizionare cu apă și de sistem de canalizare. Lungimea totală a apeductului din oraș este de 19,5 km, a rețelei de canalizare de 9,2 km.

Populația orașului Nisporeni constituie 17.890 persoane dintre care populația în vârstă aptă de muncă este de 11.075 persoane. Sistemul de învățământ este format din 8 instituții cu o capacitate de 2.616 locuri, inclusiv o școală medie de cultură generală și două licee „B.Cazacu” și „M.Eliade”. În sistemul de învățământ sunt angajați 168 persoane. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de spitalul raional, centrul medicilor de familie și stația de urgență în care sunt antrenați 55 medici. Infrastructura culturală este formată din 5 biblioteci, o casă de cultură și un muzeu local. În oraș există un post de televiziune locală și un ziar local. Pe teritoriul orașului sunt 5 obiecte sportive, inclusiv un stadion.

Perspective de dezvoltare în viitor[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea orașului poate fi văzută prin prisma intensificării relațiilor de cooperare transfrontalieră cu România. Acest fapt poate fi realizat prin construcția căii ferate Bucovăț-Leușeni-Huși, care deja se află pe agenda de lucru a autorităților publice centrale. O altă posibilitate o reprezintă participarea mai activă a orașului în cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru și aplicarea la programul Bună Vecinătate cu partenerii dinRomânia.

Sport[modificare | modificare sursă]

În oraș activează clubul de fotbal Speranța Nisporeni.

Cooperare internațională[modificare | modificare sursă]

Orașul Nisporeni deține contacte strânse cu trei localități urbane din Europa (două din România – Lugoj, Sângeorz-Băi și una din Franța – Auch). Legăturile de înfrățire se realizează prin vizite de schimb de experiență, participarea la diferite activități culturale, oferirea de mici donații.

Personalități ale orașului[modificare | modificare sursă]

Paramon Lozan  (profesor de liceu și director de gimnaziu) - erou. A fost executat de către autoritățile militare române pentru că, împreună cu soția sa, Tamara Lozan, a salvat evrei de la moarte, în timpul regimului lui Antonescu. Laureat post mortem de Statul Israel cu titlul și medalia de Drept între popoare [5] [6] .

Gheorghe Țopa  (interpret, artist al poporului al Republicii Moldova)

Ion Negură  (artist și compozitor, maestru în arte)

Elisei Baltă  (profesor de matematică) Ion Bolun  (prof. univ., dr. hab., decan, facultatea

„CSIE”, ASEM) Iurie Stoicov  (deputat în Parlamentul Republicii

Moldova) Tudor Zbârnea  (directorul Muzeului Național de

Arte Plastice) Ian Raiburg  (interpret, artist al poporului) Igor Bour  (sportiv republican, european,

ridicarea greutatilor)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Listă de orașe din Republica Moldova

Note[modificare | modificare sursă]

1. ̂  Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, în profil teritorial statistica.md. Accesat la 17 martie 2014

2. ^ a b „Crucea Mântuirii Neamului Românesc a fost inaugurată (FOTO)” (în Romanian). infoprut.ro. Accesat la 16 februarie 2012.

3. ^ a b „Crucea mântuirii neamului Românesc” (în Romanian). Moldova 1. Accesat la 16 februarie 2012.

4. ̂  Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

5. ̂  Drepți între popoare, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" - http://www.inshr-ew.ro/en-drepti.htm

6. ̂  Documentele Yad Vashem, Dosar 7338, http://www.yadvashem.org/righteous/home_righteous.htm

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Pagina oficială a orașului Nisporeni Nisporeni (cu stema orașului) – oraș în inima

Codrilor Liceu Teoretic "Boris Cazacu" Eparhia de Ungheni și Nisporeni Statistica populației (în germană)

[arată]v • d • m

Raionul Nisporeni

[ascunde]v • d • m

Orașe în Republica MoldovaLocalitățile sunt ordonate după numărul de locuitori

650.000+

Chișinău (capitală)

100.000+

Tiraspol · Bălți · Tighina

20.000+

Rîbnița · Cahul · Ungheni · Soroca · Orhei · Dubăsari · Comrat

10.000+

Ceadîr-Lunga · Strășeni · Căușeni · Drochia · Edineț · Vulcănești · Durlești · HînceștiSîngerei · Slobozia · Nisporeni · Grigoriopol · Dnestrovsc ·Basarabeasca · Rîșcani

5.000+

Cricova · Dondușeni · Ocnița · Briceni · Otaci · Anenii Noi  · Ștefan Vodă  · Cupcini

→5.000

Vadul lui Vodă · Iargara · Căinari · Cantemir · Vatra · Biruința · Cornești · CosteștiNou · Ghindești · Frunză · Bucovăț · Maiac

Categorii:  Orașe în Republica Moldova Localități în raionul Nisporeni

Meniu de navigare Creare cont

Autentificare Articol Discuție

Lectură Modificare Modificare sursă Istoric

Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunității Donații

Tipărire/exportare Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit

Trusa de unelte Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Element Wikidata Citează acest articol

În alte limbi Беларуская (тарашкевіца) Deutsch English Español Suomi Italiano Lietuvių Nederlands Polski پنجابی

Русский Українська 中文

Salt

Modifică legăturile Ultima modificare efectuată la 00:19, ora 15 august 2015. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu

atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .

Politica de confidențialitate

Despre Wikipedia

Termeni

Dezvoltatori

Versiune mobilă