't- .i tbrmatie de istoric qi {ilozoll Niscuti lat Ba:,:ilor gi a studiat in prestigioase irrstitulii

*nt documentare istorice pentru postul l.rance 3,

lr .arte. Femeile tlictatorilor,

FEMEILEDICTATORITOR

DIANE DUCRET

Traducere din limba francezd. si note de

DOINA JELA DESPOIS

6'*t^VCtt'.'h?-

FEMEILE DICTATORILOR

.deauna soseqte in ajumrl sacrifi-

La de aur a Partidului' Este Pentrunfirmarea ci qi-a indePlinit dato-

:erea spre o alti via1i, mai buni'rientale ii uEureazi ultimele cea-

r renunlare, sacrificiu qi sPeran!1

: deja si comitl inimaginabilui:

t ultimele cliPe in buncir' nu tre-

celui de-al Treilea Reich. Numele

r \'lagda refuzl ca ei s[ Plirteasclsau sunt vinovaii. Progeniturile ei

doua zi Magda igi adun[ coPiii in

re o sipt[mAni. imbricat[ toati ine cu somnifer. in curind ei dorm.

todic, o capsuld de cianuri in gura

:azd instantaneu. Apoi, aqteptAnd ca

meie lui acte in calitate de cancelar

masi gi incepe o pasienfi. Stranieinaintea morfii. Magda se incdpifd-:9i pldnge cu lacrimi amare.

i ei. foseph gi Magda stau impreundul inciperii. Ea ii lasi lui grija de a

ima, inainte de a-gi indrepta armarbat, ea a urmat pdni la capdLt anga-ani inainte. L-a insolit pe Hitler Ia

mea pentru Hitler este mai mare.ta!a. Am inleles cd Hitler, cu excep-si mai iubeascd o femeie, c[ singuratdeauna, era Germania. Atunci, sii cisdtoresc cu Goebbels. De acum" !i aga a fost.

r$

*i

CUPRINS

lvfulpmiri.

INTRODUCEREScrisori de dragoste cdtre un dictator. . . " . ' 9

CAPITOLUL 1

BenitoMussolini,laDuceVita.. .. ' 29

CAPITOLUL 2Lenin,trioulrogu. ....86

CAPITOLUL 3

Stalin, iubire, glorie gi dacea . .. .. . 122

CAPITOLUL4Antonio Salazar - |ocuri interzise pentru un seminarist. . . . . . 148

CAPITOLUL 5Bokassa-Cronicalibertinuluioras.. ...186

CAPITOLUL 6Mao, tigrul acestor doamne. 2I7

CAPITOLUL 7Elena Ceaugescu: lux, calm gi Securitate . . 255

CAPITOLUL 8Un Fiihrer numit dorinti . . . 290

CAPITOLUL 1

Benito Mussolini, la Duce Vita

,Vai de omul unei singure idei, mai ales ctnd e vorba de o femeie."

Margherita Sarfatti

Un revolu{ionar cu orgflne irezistibile

Alertd la Riccione

RICCIONE, PERLA ADRIATICII, ESTE AGITATA in fiecare varide o surprinzbtoare gedin![ rituali de exhibilionism. Un val de admi-ratoare se revarsi pe plaji, alergind dupi un bdrbat pe care vor sd-l

admire frri uniformd: Benito Mussolini se pregdtegte si intre inmare. Este urmat gi in api de stolul acesta de femei de toate vArstele,

care nu se sinchisesc ci sunt imbricate, fiindci nu au avut timp si-giscoati de pe ele vegmintele. Nu sunt doar italience femeile venite s[-1contemple pe Duce in aritosul lui slip. Dupi Quinto Navarra, unuldintre servitorii lui1, cele mai fanatice sunt nemfoaicele, iugoslavelegi unguroaicele care nu eziti si-gi exprime cu voce tare apreciereapentru ,,formele atletice ale Ducelui". Zvonuri despre o boald circu-laseri in acel an. Mussolini iegind din api decide atunci si se expunigi, in fafa ochilor lor larg deschigi, se lanseazi intr-o serie de exercifiiecvestre. igi incheie spectacolul ridicAndu-se in scari, gi strigi: ,,$iacum, ducefi-vi si spunefi ci sunt bolnav!" Poporul nu trebuie si se

indoiasci de vitalitatea gefului, nici femeile de virilitatea lui.

Riccione, din Romania natali a Ducelui, este locul privilegiat al biilorlui estivale gi al propagandei sale balneare. Noua manieri de a face

1 Quinto Navarra, Memorie del cameriere di Mussoliri, Milano, Longanesi, 1946.Traducere francez6, Valet de chambre chez Mussolini,trad.Iean-Marie Roz6, 1949.

30 FEMEILE DICTATORILOR

politicd inaugurati de Mussolini, scoate in evidenti forfa gi vigoarea,,noii elite", care trebuie si regenereze tara. Deloc zgdrcit cu propriapersoani, Mussolini gtie c[ musculatura qi impresia de putere care sedegajn din silueta lui dau poporului sentimentul ci e condus de unerou, un supra.m. $tie ci argumentul siu politic cel mai vizibil estetrupul lui.

in 1933, cancelarul Austriei, Engelbert Dollfuss, cauti protectieimpotriva ameninfirii naziste. vine si solicite sprijinul lui Mussolinila Riccione. intdlnirea oficiall intre cei doi, in prezenlapresei, areloc pe plajd; Dollfuss, foarte mic de inilfime, apare aici in cimagd gicravati, in timp ce Mussolini, dupi obiceiul lui, igi bombeazi torsulgol. in timp ce Austria este pe punctul sd fie anexatd de Germanialui Hitler, tratativele au loc in aceastd ambian{d relaxati. Manevraeste abili, efectele imediate. Dollfuss este orbit de corpus Mussolinii:,,Pentru a fi un Mussolini, un luptitor care trebuie si guvernezegi si ddinui, trebuie si fii clidit ca Ducele. (...) privili-i pieptul gigrumazul. observa{i capul intors spre omul aflat la stanga lui gi vefigisi o asemdnare perfecti cu romanii antici, a$a cum ni-i infrqiqeazdstatuile."l

A-i cduta defecte lui Mussolini este, intr-un fel, ca gi cum i-ai ciutadefecte l.oi Moise al lui Michelangelo. Diplomafia, ca gi politica nuscapd imperatir,rrlui major al Ducelui: sd impresioneze si si seduci.

Adeplii lui sunt plini de admiralie fap de maxilarul sru ,,magnific denapoleonian', care sugereazd jtdeci\itransante, un asemenea om nupoate sd ajungi decdt la victorie sau la moarte2. in rdndurile fasciilor,se gloseazi la infinit pe tema trdsiturilor virile ale liderului. Duplmaxilar, buzele lui devin obiectul atenliei tuturor. Buze ,,proeminente,disprefuitoare, care-i conferi o expresie arogantd gi agresivi la adresatuturor celor lenti, pedanli, perfec$onigti qi plAng6ciogi.., ne spuneFilippo Marinetti, artist futurist s,i membru fondator al partidului.

Ce nu s-a zis despre ochii lui! Acei ochi, despre care se spune ci_istripung pe tofi interlocutorii, privirea vie gi ascu(itl, ,pupilele foarte

1 Pentru citatele laudative la adresa Iui Mussolini, vezi Dino Biondi, viva IlDuce! Comment sefait un dictateur, paris, Robert Laffont, 1969.2 Enrico Rocca, Diario degli anni bui, GaspariEditore, 2005.

BENITO MUSSOLINI, LA DU(

deschise [care] se migci cu rapidi

nimi este ci farmecul pe care-l

vrei si i te impotrivegti.

Toate detaliile chipului siu sunt i

mai anodine: Mussolini merge,,s

rului siu imprimati in arcuirea 1

Primele victime ale farmecelor

Benito li se adreseazi, ele ,,simtin fo-r!if'2, noteaz6, colaboratorii i

suficient ca observatorul sl le p

influenfa unui magnetism care le

noi nu amvdzutfemei cdzAnd in

Niciuna, la drept vorbind, nu ies

Venezia unde troneazi Il Duce. lprezenld,la Comedia Francezi, sr

in Mizantropal lui Molidre. Foartr

gi stipdnul siu sunt cu aceasti c

Tur" al Romei pentru femeile cel

prevdzuti la ora cinci dupl-amieasupra episodului: ,,Ducele misacr6, nu vid la inceput decdt c

foc interior, ddnd la iveali o voina triumfului."

Vraja aclioneazi instantaneu. P-

acum cAt de abil seducitor este: ,

si m[ asculte, am fost captivati r

concentrat, misterios, obsen'l g

Dar daci oaspetele lui sau ideile

sculpteazi imediat chipul gi il r.e;

instantaneu, de-a dreptul tragic.

timp gi el este simultan mii de b

1 Rino Alessi, ziarist la Giornale del2 Guido Mazza, unul dintre teoretic

tate" in fascism, Mussolini e Ia scrittura.

FEMEILE DICTATORILOR

scoate in evidenli forla gi vigoarea

{ara. Deloc zgdrcit cu propriaa gi impresia de putere care se

i sentimentul ci e condus de unsiu politic cel mai vizibil este

f-ngelbert Dollfuss, cauti protec{iesd solicite sprijinul lui iVlussolini

fotre cei doi, in prezenla presei, arede inil$me, apare aici in cimagi qi

obiceiul lui, igi bombeazi torsulpnncttrl si fie anexatd de Germaniareasti ambianfd relaxati. Manevra

este orbit de Corpus Mussolinii:lrryAtor care trebuie si guvernezeca Ducele. (...) Privifi-i pieptul gi

ryre omul aflat la stdnga lui gi vefiii antici, aga cum ni-i infhtiseazi

este, intr-un fel, ca gi cum i-ai ciutaDiploma{ia, ca gi politica nusi impresioneze qi si seduci.

fapde maxilarul siu,,magnific dei transante, un asemenea om nu

la moarte2. in rdndurile fasciilor,rilor virile ale liderului. Dupi

atenliei tuturor. Buze,,proeminente,arogantd gi agresivi la adresaigti qi plAng[ciogi", ne spune

gi membru fondator al partidului.

ochi, despre care se spune cd-ivie gi ascufiti, ,,pupilele foarte

lui Mussolini, vezi Dino Biondi, Viva IlRobert Laffont, 1969.Gaspari Editore, 2005.

BENITO MUSSOLINI, LA DUCE VITA

deschise [care] se migci cu rapiditatea privirii unui lup'. Opinia una-

nimd este ci farmecul pe care-l exerciti este irezistibil, chiar dacd

vrei si i te impotrivegti.

Toate detaliile chipului siu sunt interpretate si analizate, chiar gi cele

mai anodine: Mussolini merge,,spre culmi cu toati mindria caracte-

rului siu imprimati in arcuirea pronunfat[ a sprAncenelor"l.

Primele victime ale farmecelor sale irezistibile sunt femeile. Cdnd

Benito li se adreseazl, eIe,,simt cum slibiciunea lor se transformiin for!#'2, noteazd,colaboratorii apropiali ai lui Benito. Mai riu, este

suficient ca observatorul si le priveasci atent ca si deceleze in ele

influen{a unui magnetism care le antreneazd: si faci orice. ,,Cd!i dintrenoi nu am vizut femei cizAnd in genunchi atunci cdnd trece el?"

Niciuna, la drept vorbind, nu iese netulburati din impozantul Palat

Venezia unde troneazi Il Duce. Marea actrili C6cile Sorel, infernaldprezenld,la Comedia Francezi, se afli in turneu la Roma, unde joaciin Mizantropal lui Molidre. Foarte somptuoasa sali del Mappamondogi stdpinul siu sunt cu aceasti ocazie popas obligatoriu in ,,MareleTur" al Romei pentru femeile celebre. intilnirea intre patru ochi este

previzuti la ora cinci dup[-amiaza. Si o asculti,m confesAndu-ni-se

asupra episodului: ,,Ducele md agtepta. in sala imensi, aproape

sacri, nu vid la inceput decAt ochii lui. Ei strilucesc gi ard de unfoc interior, ddnd la iveali o voinll neinduplecat[, siguranla absolutia triumfului."

Vraja acfioneazi instantaneu. Prin simpla sa prezen{i. Si-l vedemacum cit de abil seducitor este: ,,De cum a inceput si-mi vorbeasci,si mi asculte, am fost captivati de studierea trlsiturilor lui. Imobil,concentrat, misterios, observi gi nu dezviluie nimic din el insuEi.

Dar daci oaspetele lui sau ideile acestuia il intereseazi, gdndurile iisculpteazi imediat chipul 9i il vezi cdnd grav'gi ironic, cdnd, aproape

instantaneu, de-a dreptul tragic. Sunt in el mii de birbafi in acelagi

timp 9i el este simultan mii de birbafi, pe care ii domini cu greu, gi

1 Rino Alessi, ziarist Ia Giornale del matino din Bologna.2 Gtrido Mazza, unul dintre teoreticienii care au elaborat conceptul ,,noua virili-

tate" in fascism, Mussolini e Ia scrittura, Roma, Libreria del littorio, 1930.

31

32 FEMEILE DICTATORILOR

nu se elibereaze de ei, decat dupi o miscare disprefuitoare a gurii siun efort de voinli care se terminiL intr-un hohot de r6.s.,.

]ocul seamdni cu acela al unui actor, a cirui mobilitate de expresiepune s,i mai mult in evidenti sobrietatea gesturilor. intrevedereadureaz6. o ori intreagi. Mussolini promite si vini la teatru si ovadi jucind in aceeasi seard. intr-o ultimi tresirire de spirit critic,actrifa il intreabi cum se explicd fervoarea italienilor pentru noul lorconducitor. ,,stiu ci sunt atent la ei... gtiu cd imi iubesc patria. Nuse poate guverna decdt prin iubire", rispunde el intr-o tiradi bineexersati. Trecand de gratiile de la poarta palatului, cdcile Sorel nuare in cap decat un singur gand: surisul lui Mussolini este cel maifascinant lucru din lume.

cele mai nobile dintre aristocratele Europei ies impresionate din salaMappemonde. Prinlesa Paula de Saxa-Holstein, dupi ce a fost pri_miti cel pulin de doui ori de Duce, igi manifesti mulfumirea: ,,Estebun! cipcdunul, tiranul este bun! un om care surdde in felul acestanu poate fi decit bun. ii simfeam ochii urmirindu-mi in intuneric,in timp ce plecam ducand cu mine blindefea adanci a privirii lui,ascunsi tainic in sufletul meu."

Intelectualele trec gi ele pe aici. Ellen Forest, scriitoare olandezi, scriede o manieri mai mult decat sugestivi ci Mussolini ,,este ca o cupide cristal plini cu vin tare". Metafora este indrd.zneati, suficient deindrizneali ca si fie dezvoltati: ,,Ai vrea s6 nu pierzi nicio picituridin el gi n-ai vrea, de teami si nu il versi, nici sd-l bei pe tof dintr-osorbire. Ai vrea si-I savurezi ca un cunoscitor, vinul acesta, aceastiprietenie, cu toate resursele ei, in momentul in care nimic nu va tul-bura reculegerea noastri."

Apogeul tuturor acestor elogii feminine, scriitoarea Margarita Fazziniindriznegte comparatia supremi: Napoleon. Mussolini ar fi mogtenitcalitifile marelui corsican, voinla sa neinduplecati, expresiile lui.Pregedintele, ca gi Primul consul, este un mare seducitor al maselorgi al eternului feminin, ,,care se simt intotdeauna atrase de fo4i, cdndaceasta este seducitoare, cel pufin la birba{i. Mullimea este gi eafeminini 9i, ca o femeie, ea recunoagte birbatul, birbatul veritabil".r

I Le vol de lbigle, di predappio a Roma,Cecconi, 1933.

BENITO MUSSOLINtr, LA DU

Ea presimte ceva ce Mussolini a

rei sale, fhcAnd din asta un prirpopor, ci unei multimi, el trebuiindrlznef cum s-ar ari.ta unei Ifbcutl pentru a fi violati", scrie e

De aceea va dezvolta o sexualitao adevirati bulimie. inceputurimarcate de dorinfi incontrolabipe celilalt. A cunoscut primul lu1900, cu o fati numiti Vittorintrimitea scrisori pline de entuzbuchete de violete. Asaltul s-a

cAnd trebuia si treacd botezul fodorinlei la iesirea de la lucru, nu

compliment cit de banal qi a batci niciodati o femeie nu-l va mai

Una dintre primele victime ale r

expeditive este nefericita \rirginnatal din Dovia. Are 17 ani. Se

care atrezit in el primele emolii.intr-o zi, cdnd, satul este pustiu,povesteste el insugi: ,,Am ajuns-colf in spatele unei usi. Si am posumiliti gi m-a insultat printre la<

Nu neg acest lucru, dar despre ce

Trebuie si spunem ci prima e

a lisat pufin loc dorinlei parterpldtite. A avut loc la Forli, un arunde l-a dus unul dintre camara:condus intr-o casi rdu-famati uin vigoare era de 50 de centime. r

a fost posesia temporari a unui,,Ludndu-mi pe genunchi a incelgdieri. Era o femeie cu p[rul incar

t Autobiografie din 1911, citati de I

FEMEILE DICTATORILOR

o migcare dispreluitoare a gurii gi

intr-un hohot de rAs."

rtor, a cirui mobilitate de expresierobrietatea gesturilor. intrevederea

i promite si vini la teatru si oultime tresirire de spirit critic,

ftrvoarea italienilor pentru noul lorh ei... gtiu ci imi iubesc patria. Nu

,i rispunde el intr-o tiradi bineh poarta Palatului, Cdcile Sorel nu

surdsul lui Mussolini este cel mai

Europei ies impresionate din sala

Saxa-Holstein, dupi ce a fost pri-iqi manifesti mullumirea: ,,Este

! Un om care surdde in felul acesta

ochii urmirindu-mi in intuneric,mine blAndefea ad6ncl a privirii lui,

Ellen Forest, scriitoare olandezi, scrieci Mussolini,,este ca o cupi

este indrdzneafi, suficient de

-Ai vrea si nu pierzi nicio pic[turdnu il vergi, nici si-l bei pe tot dintr-oun cunoscitor, vinul acesta, aceasti

in momentul in care nimic nu va tul-

ine, scriitoarea Margarita Fazzinir Napoleon. Mussolini ar fi mogtenit

sa neinduplecati, expresiile lui., este un mare seducitor al maselor

simt intotdeauna atrase de for(d, cAndpu(in la birbafi. Mullimea este qi ea

bdrbatul, birbatul veritabil". I

tlRoma, Cecconi, 1933.

BENITO MUSSOLINI, LA DUCE VITA

Ea presimte ceva ce Mussolini a infeles inci de ra inceputurile carie-rei sale, fbcdnd din asta un principiu politic: adresdndu-se nu unuipopor' ci unei mullimi, el trebuie si se arate la fel de sigur de el gi deindriznef cum s-ar arita unei femei. ,,Mu!imea, ca gi femeia, esteficuti pentru a fi violati", scrie el.

De aceea va dezvolta o sexualitate omniprezentd pe care o cultivi cuo adevirati bulimie. inceputurile sale in amor ca gi in politicd suntmarcate de dorinli incontrolabili, care il impinge si-l ia in posesiepe celdlalt. A cunoscut primul lui esec sentimental la inceputul anilor1900, cu o fati numiti Vittorina, sora unui camarad de colegiu. iitrimitea scrisori pline de entuziasm juvenil, insofite de frumoasebuchete de violete. Asaltul s-a transformat in egec in momentulcand trebuia si treaci botezul focului. Dupi ce gi-a agteptat obiectuldorinlei la iegirea de la lucru, nu a reugit nici micar s[ articureze uncompliment cdt de banal gi a bitut jalnic in retragere. A decis atuncici niciodati o femeie nu-l va mai face si indure acest gen de umilin(i.

una dintre primele victime ale metodei sale de seduc$e inci foarteexpeditive este nefericita virginia B. suntem in 1901, in satul sdLu

natal din Dovia. Are 17 ani. se intdlnegte cu aceasti vecini tin[ri,care atrezit in el primele emo{ii. Fortirea{a nu i se pare de necucerit.intr-o zi, cdnd satul este pustiu, isi incearcd norocul. (Jrmarea ne-opovestegte el insugi: ,,Am ajuns-o pe scari. Am inghesuit-o intr-uncoll, in spatele unei usi. $i am posedat-o. s-a ridicat de jos smiorciindumiliti gi m-a insultat printre lacrimi. Spunea ci i-am ripit onoarea.Nu neg acest lucru, dar despre ce onoare vorbim?..l

Trebuie sd spunem ci prima experienfi sexuali a lui Mussolinia lisat pulin loc dorinfei partenerei sale. Dezvirginarea lui a fostpletite. A avut loc la Forli, un an inainte, in cartierul prostituatelor,unde l-a dus unul dintre camaraziilui, Benedetto celli. prietenul l-acondus intr-o casd riu-famat[ unde, la momentul respectiv, tarifulin vigoare era de 50 de centime. ceea ce a obfinut el pe banii acegtiaa fost posesia temporari a unui trup de femeie intre dou6 vdrste:,,Ludndu-mi pe genunchi a inceput si mi excite cu slrutiri gi mdn-gaieri. Era o femeie cu pirul inciruntit, crreia ii atdrnau guncile peste

1 Autobiografie din 191l, citati de pierre Milza, Mussolini,paris, Fayard, 1999.

33

34 FEMEILE DICTATORILOR

tot." Benito pleaci din casa de toleranli ametit, cldtinAndu-se ca unom beat. ,,Aveam impresia ci am comis un delict", igi aminteqte el.

A fost primul lui raid terminat cu bine, chiar daci nesoldat cu cinegtie ce glorie.

Un Casanovala drumul mare

Benito are in acel moment 18 ani si nu se gAndegte decdt sd scape

de regiunea lui natali. Niscut in 29 iulie 1883, la Dovia-Predappio,in inima Romaniei socialiste, este fiul fierarului. TAnir cocog de

!ar[, Benito frecventeazd asiduu cafenelele 9i balurile populare undepoate sI faci primele tentative de abordare a sexului slab. Dupice termini colegiul, alege aceeagi cale ca si mama lui, decedati cucAfiva ani in urmd. Intrl la gcoala normald ca si devini invifitor.in februarie 1902, igi giseqte primul post intr-un sat din apropiere.Este la vremea aceea tenebros, ii place si se imbrace in negru dincap pAn[-n picioare, despirfindu-se rar de piliria cu boruri mari qi

pelerina largi. Observi ci aceasti aparenti austeri nu lasd pe nimeniindiferent, in special femeile.

Este perioada befiilor cotidiene gi crunte care-l pun in situafii dese-

ori comice. imprietenindu-se cu ceilalgi socialigti din sat, il regisimadeseori in compania lot intins in pia(a din fafa bisericii, dimineafain zori, digerAnd cantit[file formidabile de alcooluri diferite pe carele turnase in el in timpul nopfii. Se dedi in plus pasiunii sale dincopilirie pentru inciierdri, pe care gi-o satisface adoptAnd un com,portament provocator gi violent, mai ales cu prilejul balurilor de lafiecare sfArgit de siptlmAni. Nu se duce de altfel niciodati la aceste

baluri fbri pumnul lui ,,american".

Apuciturile tAnirului institutor scandalizeaz[ satul: dup[ ce a

remarcat-o la un bal, a sedus-o pe Giulia F., o femeie de vreo 20 deani, dar deja mami, al cirei so! lipsegte, intrucAt igi satisface undevaserviciul militar. Cei doi, dupi propriile cuvinte, ,,s-au simpatizat" giintre ei a inceput o corespondenfl. Legdtura avea si rimini secretigi prima lor intdlnire a fost clandestind. Mussolini pistreazi o amin-tire pldcuti: ,,Giulia me a$tepta in pragul ugii. Avea o bluzi roz carese deslugea in semiintuneric. Am urcat scirile gi vreme de doud orea fost a mea. M-am intors acas[ imbitat de dragoste si de voluptate."

BENITO MUSSOLINI, LA DUC

|ocul voluptilii nu va rimAne fbri

So{ul incornorat, afldnd t[rigeniap[rinfii sl-i alunge solia de acasr

militari. Giulia inchiriazi atuncivoia pasiunii pentru Benito. ,,Arseard md duceam la ea. Md aEtept

titoare." Mussolini s-a bucurat ir

pe care il exercita asupra acestei fputerea ira(ionali a seducliei lui.

intr-adevir, dupi ce gi-a pirisit,gurd cu un copil de crescut, Giuldispune de ea, in aceste luni, du1

ci intre ei izbucnesc totugi nume:

culitul. in alti zi, dttpit ce ea, ne

bal, o agreseazdpe strad[ qi o mu

Pentru Mussolini, inima unei fesd dispuni in totalitate. Bralele ftsatisfaci pe birbat.

Amantele ev reice ale fas cis

Martie, 1904. Angelica Balabanopentru cea de-a 33-a aniversare r

este organizat de Partidul Socialnumeroasele muncitoare care al

scape de mizeria din satele italier

Aceasti revolutionari de 36 de ar

ucraineani, gi-a ficut studiile laIntelectuali de anverguri, vorbipersonalitili din elita comunistapat[, o bruneti picantl, stindardsecolului, care ia cuvdntul in fala

blrbat din adunare, a cirui prezr

anume Vladimir Ilici Ulianov as

atentia, un tAniLr pe care nu l-a Yiagitat, hainele lui in dezordine, gi