nire publica la Clubul Unirea pe Bulevard, gati a veni la aceasta...Unirea" pe Bulevard, la ora i...

4
ANUL III No. 623 15 RANI NUMERUL A BON AMENTELE INCE LA I SI le A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT- D'AUNA INAINTE E4 BUCUBESCI La casa Administratiunei iN TARA: Prin mandate postale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni IO lei. I\ STREINATATE: La toate officiels pos- tale din Uniune, prin mandate postale. Pentru i an 50 lei 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se gasaste jurnalul cu ! ti Cent. numerul, la Kioscul din Bulesardul St. Ger- main No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA RED ACTIA No. 3. Plata Episcoplel. No. 3. A DOUA EDITIU N E JOUI, 24 DECEMBRE (5IANUARIE) 1887. 0 APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRE' 15 RANI NUMEFIUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PR;MESC DIRkCT LA ADMINIS TRATTA ZIARULUI La Taris: la Agence Havas, place de Io b3urse, S. Agence Libre, rue Votre Dame des Victoires Io, (Place de la Course) pentru Tari*, Franela, Germania, Aaatro- Ungaria, Italia si Rares Britanle. Anunciuri pe pag. IV, linfa SC bani, anunciur si reclame pe pagina troia 2 lei linia 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRATIA No. 3. Plata F.piseopiei. No. 3. INTIMIRE PUBLICA Dulninica 27 Decembre opositia va tine o intru- nire publica la Clubul Unirea" pe Bulevard, la ora i dupe amiaza. Toti cetateni sunt ru- gati a veni la aceasta in trunire. CE INSEMNEAZA VERDICTELE JORATILOR De doul ani In toate chestiunele po- litice care s'aü aupus judecatil jura- filor, hot&rIrele ce s'aü dat aü fost ver- dicte de achitare, vi ea cred ca ele ad ast&-zl o deosebitA lnsemnatate care se cuvine se se pule in evident&. Este de observat cii cu cât guvernul d-lui Ion Bratianu a devenit mal vio- lent, crezând sè Inaduve prin teroare nemultumirele crescândecu atâta si resistenta opiniunel publice s'a afirmat cu mai multa energie si hotarire. Ecce- sele si brutalite.tele regimului in loc se Intimideze si sé supuie lumea, dupe cum se asteptatl min;s4rii,a6 evttbdarttl se o atâte din mult In mai mult. Acei care, cu doul anI in urma, plecaü caput Cu resemnatiune aü Inceput sé se opuie fAtiv vi une ori chier eu desnadajduire. Upozitia cetatenilor care mainte era platonica, marginindu-se la suplid saü protestatiuni, vi-a schimbat caracterul; de la plângeri vi protestatiuni scrise a trecut la fapte, si Incet, Incet, lumea a Inceput sé opuie puterel puterea si bâ- teI chiar revolverul 1 lata evolutiunea morale. ce se ope- reaza foarte repede In spiritul public, pretutindenea in tare., si aceast& evo- lutiune merita se fie luata in serioasa consideratiune, fiind-c& nu 'f un feno- men izolat si fiind-ca daca situatia r e va mentine tot ava cum este, poate së aibe regretabile consecinte pentru cet ce se bizuie pe putere. Void lua, spre dovada, cate-va fapte mal de capetenie. La Botovani, la Galati, la Vêlcea,in orase depe.rtate unele de altele de la o extremitate la alta a teriivedem feno- menul acesta producându-se la alegeri Cu aceiasl intensitate; cetatenil esaspe- ratt de violentele agentilor electorall aI guvernulul, pe.re.sesc timiditatea lor obicinuit& vi incing o lupt& serioasa cu bandele de bate.uvi si chiar cu ar- mata. Cetatenil vor se voteze In liber- tete vi nu se mal tem de nimic. La Botogani,cu toata muscheteria ar- matel, lumea revoltate bate pe politaiü si pe comisaril de politie, sparge cu forta pusc&ria politiei vi elibereazik pe cet ce fuseser& arestati acolo arbitrar. In piata primAriet a fost o batalie In regula Intre armata si popor : s'aü dat asalturi cu baioneta si multimea a rés- puns cu parli, s'aü slobozit focurl si multimea a rëspuns eu o grindin& de pietre. Abia In spre noapte s'a putut tmpr&gtia lumea Infierbântat& si furir oasA. Patru zile orasul a fost ca In stare de asediü, cutreerat de patrule de sol- dati cäl&ri si pedestri ; pânë si cores- pondenta telegratic& a fost oprit& cu restul teril. In fine s'a arestat peste 80 de ceta- teni; dar toat& aceast& teroare dNsfavu- rate. a fost zadarnicA, caci n'a isbutit la nimic: orasul statea posomorât si ame- ninte.torvi incet Incet iritatia publicase intindea prin tot judetul, pânë si prin comunele rurale. Guvernul s'a incercat se denatureze lucrurile vi sè le dea o fat& revolutio- nar& ; el a acuzat opozitia, vi procuroril, judecätorii sëi de instructie trimisi ad- hoc din Bucuregtl, calificad faptul de rëscoalA si de conspiratie. Dar, la urma urmei, vëzênd cat de eccitate eraü spi- retele, a fost silit se deaInd4rAt, cAci s'a temut de consecintele desbaterilor publice; ministrul justitiet, de alt-fel foartetndräsnet, a cerut in fine Rngelui o gratiare generala, ca sëpoatalnchide dosarile compromite.toare. La Galati aceleasi Iucrurl se repetä cu ocazia alegerilor comunale ; ce- tatenil amenintati de bata bAtausilor, nu se mai apara cu pietre, ci rèspund cu revolverul si un batauv cade scal- dat In sânge si moere. Asta datA guvernul, avtZnd si el o victime dintr'aI set, a crezut ca se va putea resbuna, prin o condemnare eclatanti, contra tuturor celor ce i-s'aü Impotrivit, vi a adus afacerea dinaintea curtes cu ju- rati. Pentru ca se fie Ins& vi mal si- gur, el a strëmutat procesul de la Ga- lati la Braila si a amânat sistematic vr'o opt luni judecata, ca sa aibe timp se pue in joc toate uneltirele imagi- nabile, pana ce a organisat si martorl mincinovi. Dar jurátii aü achitat pe toti cetatenii inculpait 1 La Vêlcea prefectulun mare favo- rit al d-lui I. BrAtianuface mai mult; chiar dupe alegeri el organiseaza bande de batauvl care pândesc pe oposanti noaptea pe strade. Oposantii amenintati de ciomege ad respuns cu glontul, vi In InvAlme.sealA sefut banditilorPopescua pl&tit eu viata. Dupe un an si jumëtate de «In- chisoare preventivA», si dupe ce ad- ministratia a facut tot ce a putut pen- tru ca se obtine condemnarea irculpa- tilor, juratii Craiovei ti achitA In mij- locul entusiasmului oraqului intreg 1 An s'a petrecut In Bucuresti un fapt tot atât de caracte^istic. Politia Insce- neazA un atentat de comedie, menit se destepte simpatia public& pentru d. I. Bratianu vi së'1 face. interesant In a- fera... Unealta politiei a fost un oare- care Alexandrescu din Râmnic, si spre a se da lucrulul un aspect politic, s'a arestat pe d. deputat Oroveanu vi pe cati-va alti cetAtenl din partea locului, sub cuvint ca acestia sunt complicit si atttëtorit tainicI at lui Alexandrescu... Politia a imaginat apol se Implice in aceasta infamie prin acte plasmuite, pe d Dimitrie Bratianu, pe d. Nicolae Fleva vi pe d. Alexandru Catargiu, caci guvernul organisase cu aceastA ocasie un vast complot contra opositiei Intregi ca se o nimiceasc& dintr'o singura lo- viturA. Dar toatA tesetura tenebroasa s'a resuflat, mainte de timp ; d. Oro- veanu a fost achitat de jurati, iar u- nealta politieneascA, Alexandrescu, a fost singurA osindite.. Sentinta juratilor de Bucurevti a fost atât de dureroasa pentru regim In cat vi asta-zi minivtrii c9nd Iv amintesc cele petrecute, turbeaza de ciuda nepu- tintet. La Inceputul acestel sesiunI s'a vëzut ministrul de justitie rapitde furie, numal pentru ca a auzit pe d. Oro- veanu vorbind In contra sa ; a perdut mintea pana a cere expulsarea din Ca- mera a acestul deputat. Ministrul de justitie striga in gura mare ca judecata juratilor nu Insemneaza nimica, ca este nuls, ca el stie bine cA d. Oroveanu este un asasin 1... Scandalul a fost atât de mare, atât de ne mai pomenit cA chiar majorita- tea servila a colectivivtilor s'a refuzat se implineasc& cererea descreeratulul ministru. Intr'un cuvint, or unde si or de cate ori s'a pus In desbatere publice. conflic- tul dintre guvern vi opositie, judecata s'a rostit In contra guvernulut. Proba este IndesiulAtoare acum : ea s'a facut In repetite rânduri, In diverse localitatf departate uncle de altele, vi in cele mat mari orase ale Româiliei. AfarA de Botovani, proba s'a f&cut In Bucurevti, In Craiova, In Braila I Cu toate intimi- d&rile al IncercArile de coruptie, feicute de guvern, judecAtoril popularl, l'aü condamnat fera mila. Ce Insemnatatepoliticä aü acestever- dicte repetite mat ales and unele dintre ele ad fost date In ajunul alege- rilor generale ?.. Iata ce lnsemneaza. Prin achitarea d-lui Oroveanu juratil ad zis d lui I. Bratianu : pan& aici !.. Justitia poporulul nu urea se se facä complices infamiilor tale ; j'stitia re- fus& së'tI creeze o popularitate de co- manda ai simpatie pe care nu le meriti I Prin achitarea Vêlcenilor si a GAIA - tenilor juratil ad declarat ce. nu e crimä cdnd cetäfeanul este salit sè'fï apere drepturile, chiar cu arma in mdnä, in contra :tutti regim de teroare, de ne- legiuire ;si de coruptiune. Mal este inca Ceva : prin verdictele juratilor, aclamate cu atfita frenesie de publient Craiovel $i al Brailei, opiniu- nea publie& cere sefulut statului sé face se contineascä un regim infam care nu mal are nimic sacru; opinia publia& reclam& de la rege se asigure terni lega - litatea turburatd de favori(iì sei si se readuce. In societate pacea public&, In- conjurându-se de aci inainte cu oament onesti, leali si respectogl cAtre lege, II cere se alunge din jurul tronulul sed pe niste rëü facitori cari sili sc pe ce- taten!, In mijlocul oraselor, sa se apere cu revolverul Iii mana, ça In mijlocul Codrulul. lai& judecata opiniel publice. i) Pana acum regele se tot adapostea In dosul unui straniü constitutionalism, respunzénd tuturor cI d. Ion Bratianu are popularitate, de vreme ce tara II trimete impozante majoritetl; juratil BrAilei si Craiovel ail spulberat acest constitutionalism fatarnic, ad ar&tat c& popularitatea d -lui Ion Bratianu se tn- temeiaze numai pe bandele politienestt si ça majoritatile lui parlamentare se obfin prin mijloace criminale... Voi -va regele Carol se Inteleaga c& punând vi acum, pe d. Ion Bratianu si creaturile lui, se prezideze alegerile generale, va face un act de sfidare a opiniel publicc vi va dovedi tëril c& voevte, cu ori ce pret, sc'i impunik pe favoritul sëü ?... In toate casurile eu zic ci dace vi de asta data regele se opune dorintei iërü, dupé at &tea manifestatii patente, si nu va voi séasigure libertateaalegeriaor mai ales In fata crisei externe ce ne a- meni ntA atunci el se desbracä, de (api, de privilegiul iresponsabelitatii lui con - stitufiorlale, si consecintele Il privesc. A. U. Ilolban. TE LE GR AM E AGENT IA HAVAS St. Petersburg, 3 lanuarie. «Journal de St. Petersbourg» aplauda publicarea f&cut& de «Monitorul Imperial« a documentelor falsificate, si zice c& ca- lomniatorif interesati sé turbure raportu- rile internationale vor avea de acum ma- inte o braci.& mai putin (pâture). Ziarul rus recunoaste tn acelavi Limp dreptatea ce a mers tu fata netncrederilor, si sinceritatea care s'a atasat pentru a le lAmuri. Berlin, 3 Ianuarie. «Gazeta Germaniel de Nord» d sminte tntr'un mod energic toate svonurile res- pêndite to privinta constituirii unes pre - tinse regente, In cas de daces a Impera- tului si de tmpiedicare din partea printu- lui imperial. Roma, 3 Ianuarie. Papa a primi[ la 31 Decembre o depesa a Taru;ui care '1 felicità cu ocasiunea ju- bileului sal, si zice C& nu se tndoeste c& Intelepciunea de care Leon XIII a dat ata.- tea probe 'I va pe -mite sé concilieze tre - buintlle Bisericei Catolice in Rusia cu pria- cip ile fundamentale ale Imperiului. Ministril, d. de Giers si Gomite Tolstoi ali adresat asemenea felicitarile lor Papil. i) Si daca d. Costea Bals si d. George Pauu ar fi fort deferiti juratilor, nu e tn- do:aiA c& eraü achitat!; si aceasta Insem- neaz+, nu c& reggile ici perde popularitatea ce n'a avul nici o data tu tard aceasta,dar c& poporu; ti arate nemultumirea pentru purtarea... lui Constitutional&... Si de a- ceea eli zic ca réü,foarte réa face regele c& nesocotevte adeverata opinie publica a têrit. CRESTEREA MERLU Ingrijit de aglomerarea conside- rabile. a banilor publici in Huile fis cului, preaedintele Statelor- Unite, d. Cleveland, se esprimà ast -fel !nain - tea Parlamentului : «Casa Statului este canalul legal in care se coneentreazit ni prin care se revarsó iaràni asupra publicului banii contribuabililor. Guvernul , prin urmare, este tinut a nu cere de la cetàteni mai mult de cât el le ar putea Intoarce inapoi sub forma de servicii utile.» Cuvintele prevedintelui american sunt cea mai dreaptá criticai dar in acelav timp ni cea mai sdrobitoare, ce fie -care suntem in drept a o indrep- ta in potriva politicei financiare a guvernului nostru. In zece ani de zile (1877 - 1887) ne multumim numai Cu zece bugetul statului roman a crescut tri propor tiuni uimitoare. Lutina tifrele oficiale pe care le -a publicat ministerul de finance In a- junul disolvárii Camerii. Impartial epoca de la 1867 -1887 In doue. perioade vi fat& la ce resul- tate ajungem : ln prima perioadk de la 1867 -76, cheltuelile statului ali fost : 1867 le! 56,442,568 -26 1868 lei 72,484,477 -73 18649 leI 76,613.692 -65 1870 leI 75,521,021 -79 1871 leI 76,230,618 -92 1872 lei 76,062,078 -21 1873 lei 94,286,548 -80 1874 lei 99,062,253 - -07 1875 lei 123,324,128 -85 1876 le: 118,081,018 -71 Cu alte cuvinte, in zece ani din prima perioad& Statul a cheltuit : Let 808 mil. 108 mil 406 si b. 99 In intervalul de la 1877-1886 ace leaai cheltueli ali fost 1877 lei 127,803,401 -40 1878 lei 153,911.364 -92 1879 lei 143.441 420 -99 1880 leI 168,087.645 -57 1881 lei 154,142,270 -90 1882 let 180,653,064 -20 1883 lei 183,6'2'2,126 -47 1884 leI 179,335,911 -68 1885 lei 205,977,384 -46 1886 lei 201,730,198 -58 rácând suma gásim c& in ces zece ani din urrná, (a doua perioad&) când actunlul guvern a stat neclintit la puterecheltuelile Statului ali atins Cifra : lei un miliard 698 mil. 704 mil 789 bani 17 Disproportia intrece or -ce margini. De la 1876 - 1886, adic& pan& la 30 Septembre din acest an, cdnd s'a ïncheiat ultimul esercitili, s'a cheltuit sula in sula mai mull de cât in ces zece ani din perioada trecutá. Inca odate aceste fifre vi aceste comparatiuni nu sunt Meute de noi: le estragem din insusï documentele o- ficiale ale Visleril. E de observat c& la cheltuelile din a 2 -a perioad& guvernul n'a trecut toate sumele; de oare -ce la capitolul datorii publico a inscris numai titra pe care ar fi platit'o Visteria in cazul cdnd n'ar fi esista! agiti ln tara ro- mdneascä, pe când toti vtim c& a- ceastá boat& incurabile. a costat pe fie -care an cite 6 pâma la 8 milioane mai mult Cu incepere de la 1883 in- coati. Fâcurâm aceastâ notitâ pentru ça se nu se creaz& c& documentele mi- nisterului finantelor sunt ireprova- bile, nepártinitoare vi mai presus de or -ce bánuial&. Dar cum am zis, pentru compara - tia noastrá, unde nu e vorba pentru acum de 15 milioane, in mai muli sad mai putin c &ci avem a face eu miliardele ne multumim vi pe pu- blicatia oficial& a Tesaurului. Esaminênd ava dar progresia chel- tuelilor vi màrginindu -ne numai la aceasta, constatàm dintr'o simpl& o- chire c& am ajuns la un buget dublu de cum aveam inainte. La 1876 bugetul era de 118.081.018,71 In 1887 a ajuns la 208 000.000 cu agio. Si cum se justifie& aceastá crev- tere ? Ajuns'am ça In Statele Unite ça lázile Statului s& geamá de baní In cât capul statului sit vie ça acolo se zicá : «CetSteni ,din beni vostri intreti- nem regulat toate serviciele publice, am ,clins Mate datoriile trecutulul, nu mai datorim un ban nimànui, am contribuii la prosperitatea pu- blie& in cea mai larga mesuró vi eu toate astea ne a mai ramas In tesaur atâtia bani ci nu mai vtim ce sit facem cu ei.» Cel ce ar tine un asemenea bagiü in tara româneascà ar merita se fie sdrobit Cu pietre, caci ar a- mâgi lumea eu neadevêruri vi ar aseunde eu rea credintó viitorul pe- riculos al frnantelor nuastre. Din situatia tesaurului publicat in ajunul alegerilor ori -ce cet&tean tre - buie s>i inteleagá aceasta : De la o populatie care astázi ça vi acum doit decenii in urina se gàseste In cea mai grava mizerie mal grava chiar ça mai 'nainte se cere, se smulge, se rápente acum: 200 sule in loe lie o sula eu toate acestea : Téranul sta tot In covare; Familia lui se usucá de friguri vi de pelagre; Moire de foame când nu se face porumb; N'are boi In bàtitura; N'are poste rurale; N'ara soseie ni nutret pentru vite; N'are spitale nici doctoril ; Subprefectul 'I bate ça vi 'nainte; Vitele i se vând de perceptor cavi 'sainte. Initr'un cuvent canalul acela, zis buget, care ar trebui se alimenteze trebuintele utile, sé respândeascá fericirea vi buna stare, nu slujevte de cât pentru a incropi de azi p tná mâine o viata precari pentru mul- time vi a pregati o ruin& sigur& pen- tru armavi. Viató precar& duce téranul : El ara vi cultiva tot ana de primi tiv ça vi 'sainte; el piere in timp de secetó ça tot d'auna. Niel irigatii, nici politie ruralà, nici serviciu sanitar nu s'a intoc- mit pentru el din sporul de sut& in sut& ale bugetului. Iar viitorul e negru : Caci datoria crevte, de vi tara pl&- tevte In toti anii mai multe milioane ça ea sa scazd , Caci, lázile Statului sont pururea goale vi deficitele nase, creso vi se reproduc ; Caci, et natiunei devin din celn ce mai mari, iar mijloacele ei de productiune vegeteaz& saü daü inapoi. lata ce diseurs ar fi tinut Cleve- land in tara româneascá. Cayrol. UN DE E POLITIA ? Rectiisitorul ministerulut public In afacerea escroculul Andronic a esit In sférgitdin ghiozdanul procurorului spre a intra In arhiva tribunalului Ilfov. Procesul sorocit pentru Decembre s'a amânat tocmaI la 24 Ianuarie ; prin urmare vor mat trece multe zile pana

Transcript of nire publica la Clubul Unirea pe Bulevard, gati a veni la aceasta...Unirea" pe Bulevard, la ora i...

  • ANUL III No. 623

    15 RANI NUMERULA BON AMENTELE

    INCE LA I SI le A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESCTOT- D'AUNA INAINTE

    E4 BUCUBESCI La casa AdministratiuneiiN TARA: Prin mandate postale.

    Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni IO lei.I\ STREINATATE: La toate officiels pos-

    tale din Uniune, prin mandate postale.Pentru i an 50 lei 6 luni 25 lei.

    LA PARIS: Se gasaste jurnalul cu ! ti Cent.numerul, la Kioscul din Bulesardul St. Ger-

    main No. 84.

    MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

    RED ACTIANo. 3. Plata Episcoplel. No. 3.

    A DOUA EDITIU N E JOUI, 24 DECEMBRE (5IANUARIE) 1887.

    0APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRE'

    15 RANI NUMEFIULANUNCIURILE

    DIN ROMANIA SE PR;MESC DIRkCT LA ADMINISTRATTA ZIARULUI

    La Taris: la Agence Havas, place de Iob3urse, S.

    Agence Libre, rue Votre Dame des VictoiresIo, (Place de la Course) pentru Tari*, Franela,Germania, Aaatro- Ungaria, Italia si RaresBritanle.Anunciuri pe pag. IV, linfa SC bani, anunciur

    si reclame pe pagina troia 2 lei linia

    50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.

    ADMINISTRATIANo. 3. Plata F.piseopiei. No. 3.

    INTIMIRE PUBLICA

    Dulninica 27 Decembreopositia va tine o intru-nire publica la ClubulUnirea" pe Bulevard,la ora i dupe amiaza.

    Toti cetateni sunt ru-gati a veni la aceastain trunire.

    CE INSEMNEAZA

    VERDICTELE JORATILORDe doul ani In toate chestiunele po-

    litice care s'aü aupus judecatil jura-filor, hot&rIrele ce s'aü dat aü fost ver-dicte de achitare, vi ea cred ca ele adast&-zl o deosebitA lnsemnatate care secuvine se se pule in evident&.

    Este de observat cii cu cât guvernuld-lui Ion Bratianu a devenit mal vio-lent, crezând sè Inaduve prin teroarenemultumirele crescândecu atâta siresistenta opiniunel publice s'a afirmatcu mai multa energie si hotarire. Ecce-sele si brutalite.tele regimului in loc seIntimideze si sé supuie lumea, dupecum se asteptatl min;s4rii,a6 evttbdarttlse o atâte din mult In mai mult. Aceicare, cu doul anI in urma, plecaü caputCu resemnatiune aü Inceput sé se opuiefAtiv vi une ori chier eu desnadajduire.

    Upozitia cetatenilor care mainte eraplatonica, marginindu-se la suplid saüprotestatiuni, vi-a schimbat caracterul;de la plângeri vi protestatiuni scrise atrecut la fapte, si Incet, Incet, lumea aInceput sé opuie puterel puterea si bâ-teI chiar revolverul 1

    lata evolutiunea morale. ce se ope-reaza foarte repede In spiritul public,pretutindenea in tare., si aceast& evo-lutiune merita se fie luata in serioasaconsideratiune, fiind-c& nu 'f un feno-men izolat si fiind-ca daca situatia r eva mentine tot ava cum este, poate sëaibe regretabile consecinte pentru cetce se bizuie pe putere.

    Void lua, spre dovada, cate-va faptemal de capetenie.

    La Botovani, la Galati, la Vêlcea,inorase depe.rtate unele de altele de la oextremitate la alta a teriivedem feno-menul acesta producându-se la alegeriCu aceiasl intensitate; cetatenil esaspe-ratt de violentele agentilor electorallaI guvernulul, pe.re.sesc timiditatea lorobicinuit& vi incing o lupt& serioasacu bandele de bate.uvi si chiar cu ar-mata. Cetatenil vor se voteze In liber-tete vi nu se mal tem de nimic.

    La Botogani,cu toata muscheteria ar-matel, lumea revoltate bate pe politaiüsi pe comisaril de politie, sparge cuforta pusc&ria politiei vi elibereazik pecet ce fuseser& arestati acolo arbitrar.

    In piata primAriet a fost o batalie Inregula Intre armata si popor : s'aü datasalturi cu baioneta si multimea a rés-puns cu parli, s'aü slobozit focurl simultimea a rëspuns eu o grindin& depietre. Abia In spre noapte s'a pututtmpr&gtia lumea Infierbântat& si furiroasA. Patru zile orasul a fost ca In starede asediü, cutreerat de patrule de sol-dati cäl&ri si pedestri ; pânë si cores-pondenta telegratic& a fost oprit& curestul teril.

    In fine s'a arestat peste 80 de ceta-teni; dar toat& aceast& teroare dNsfavu-rate. a fost zadarnicA, caci n'a isbutit lanimic: orasul statea posomorât si ame-ninte.torvi incet Incet iritatia publicaseintindea prin tot judetul, pânë si princomunele rurale.

    Guvernul s'a incercat se denaturezelucrurile vi sè le dea o fat& revolutio-nar& ; el a acuzat opozitia, vi procuroril,

    judecätorii sëi de instructie trimisi ad-hoc din Bucuregtl, calificad faptul derëscoalA si de conspiratie. Dar, la urmaurmei, vëzênd cat de eccitate eraü spi-retele, a fost silit se deaInd4rAt, cAcis'a temut de consecintele desbaterilorpublice; ministrul justitiet, de alt-felfoartetndräsnet, a cerut in fine Rngeluio gratiare generala, ca sëpoatalnchidedosarile compromite.toare.

    La Galati aceleasi Iucrurl se repetäcu ocazia alegerilor comunale ; ce-tatenil amenintati de bata bAtausilor,nu se mai apara cu pietre, ci rèspundcu revolverul si un batauv cade scal-dat In sânge si moere. Asta datAguvernul, avtZnd si el o victime dintr'aIset, a crezut ca se va putea resbuna,prin o condemnare eclatanti, contratuturor celor ce i-s'aü Impotrivit, vi aadus afacerea dinaintea curtes cu ju-rati. Pentru ca se fie Ins& vi mal si-gur, el a strëmutat procesul de la Ga-lati la Braila si a amânat sistematicvr'o opt luni judecata, ca sa aibe timpse pue in joc toate uneltirele imagi-nabile, pana ce a organisat si martorlmincinovi. Dar jurátii aü achitat petoti cetatenii inculpait 1

    La Vêlcea prefectulun mare favo-rit al d-lui I. BrAtianuface mai mult;chiar dupe alegeri el organiseaza bandede batauvl care pândesc pe oposantinoaptea pe strade.

    Oposantii amenintati de ciomege adrespuns cu glontul, vi In InvAlme.sealAsefut banditilorPopescua pl&tit euviata. Dupe un an si jumëtate de «In-chisoare preventivA», si dupe ce ad-ministratia a facut tot ce a putut pen-tru ca se obtine condemnarea irculpa-tilor, juratii Craiovei ti achitA In mij-locul entusiasmului oraqului intreg 1

    An s'a petrecut In Bucuresti un fapttot atât de caracte^istic. Politia Insce-neazA un atentat de comedie, menit sedestepte simpatia public& pentru d. I.Bratianu vi së'1 face. interesant In a-fera... Unealta politiei a fost un oare-care Alexandrescu din Râmnic, si sprea se da lucrulul un aspect politic, s'aarestat pe d. deputat Oroveanu vi pecati-va alti cetAtenl din partea locului,sub cuvint ca acestia sunt complicit siatttëtorit tainicI at lui Alexandrescu...Politia a imaginat apol se Implice inaceasta infamie prin acte plasmuite, ped Dimitrie Bratianu, pe d. NicolaeFleva vi pe d. Alexandru Catargiu, caciguvernul organisase cu aceastA ocasieun vast complot contra opositiei Intregica se o nimiceasc& dintr'o singura lo-viturA. Dar toatA tesetura tenebroasas'a resuflat, mainte de timp ; d. Oro-veanu a fost achitat de jurati, iar u-nealta politieneascA, Alexandrescu, afost singurA osindite..

    Sentinta juratilor de Bucurevti a fostatât de dureroasa pentru regim In catvi asta-zi minivtrii c9nd Iv amintesccele petrecute, turbeaza de ciuda nepu-tintet. La Inceputul acestel sesiunI s'avëzut ministrul de justitie rapitde furie,numal pentru ca a auzit pe d. Oro-veanu vorbind In contra sa ; a perdutmintea pana a cere expulsarea din Ca-mera a acestul deputat. Ministrul dejustitie striga in gura mare ca judecatajuratilor nu Insemneaza nimica, ca estenuls, ca el stie bine cA d. Oroveanueste un asasin 1...

    Scandalul a fost atât de mare, atâtde ne mai pomenit cA chiar majorita-tea servila a colectivivtilor s'a refuzatse implineasc& cererea descreeratululministru.

    Intr'un cuvint, or unde si or de cateori s'a pus In desbatere publice. conflic-tul dintre guvern vi opositie, judecatas'a rostit In contra guvernulut. Probaeste IndesiulAtoare acum : ea s'a facutIn repetite rânduri, In diverse localitatfdepartate uncle de altele, vi in cele matmari orase ale Româiliei. AfarA deBotovani, proba s'a f&cut In Bucurevti,In Craiova, In Braila I Cu toate intimi-d&rile al IncercArile de coruptie, feicutede guvern, judecAtoril popularl, l'aücondamnat fera mila.

    Ce Insemnatatepoliticä aü acestever-dicte repetite mat ales and unele

    dintre ele ad fost date In ajunul alege-rilor generale ?..

    Iata ce lnsemneaza.Prin achitarea d-lui Oroveanu juratil

    ad zis d lui I. Bratianu : pan& aici !..Justitia poporulul nu urea se se facäcomplices infamiilor tale ; j'stitia re-fus& së'tI creeze o popularitate de co-manda ai simpatie pe care nu le meriti I

    Prin achitarea Vêlcenilor si a GAIA -tenilor juratil ad declarat ce. nu e crimäcdnd cetäfeanul este salit sè'fï aperedrepturile, chiar cu arma in mdnä, incontra :tutti regim de teroare, de ne-legiuire ;si de coruptiune.

    Mal este inca Ceva : prin verdictelejuratilor, aclamate cu atfita frenesie depublient Craiovel $i al Brailei, opiniu-nea publie& cere sefulut statului sé facese contineascä un regim infam carenu mal are nimic sacru; opinia publia&reclam& de la rege se asigure terni lega -litatea turburatd de favori(iì sei si sereaduce. In societate pacea public&, In-conjurându-se de aci inainte cu oamentonesti, leali si respectogl cAtre lege,II cere se alunge din jurul tronulul sedpe niste rëü facitori cari sili sc pe ce-taten!, In mijlocul oraselor, sa se aperecu revolverul Iii mana, ça In mijloculCodrulul.

    lai& judecata opiniel publice. i)Pana acum regele se tot adapostea In

    dosul unui straniü constitutionalism,respunzénd tuturor cI d. Ion Bratianuare popularitate, de vreme ce tara IItrimete impozante majoritetl; juratilBrAilei si Craiovel ail spulberat acestconstitutionalism fatarnic, ad ar&tat c&popularitatea d -lui Ion Bratianu se tn-temeiaze numai pe bandele politienesttsi ça majoritatile lui parlamentare seobfin prin mijloace criminale...

    Voi -va regele Carol se Inteleaga c&punând vi acum, pe d. Ion Bratianu sicreaturile lui, se prezideze alegerilegenerale, va face un act de sfidare aopiniel publicc vi va dovedi tëril c&voevte, cu ori ce pret, sc'i impunik pefavoritul sëü ?...

    In toate casurile eu zic ci dace vi deasta data regele se opune dorintei iërü,dupé at &tea manifestatii patente, si nuva voi séasigure libertateaalegeriaormai ales In fata crisei externe ce ne a-meni ntA atunci el se desbracä, de (api,de privilegiul iresponsabelitatii lui con -stitufiorlale, si consecintele Il privesc.

    A. U. Ilolban.

    TE LE GR AM EAGENT IA HAVASSt. Petersburg, 3 lanuarie.

    «Journal de St. Petersbourg» aplaudapublicarea f&cut& de «Monitorul Imperial«a documentelor falsificate, si zice c& ca-lomniatorif interesati sé turbure raportu-rile internationale vor avea de acum ma-inte o braci.& mai putin (pâture).

    Ziarul rus recunoaste tn acelavi Limpdreptatea ce a mers tu fata netncrederilor,si sinceritatea care s'a atasat pentru a lelAmuri.

    Berlin, 3 Ianuarie.«Gazeta Germaniel de Nord» d sminte

    tntr'un mod energic toate svonurile res-pêndite to privinta constituirii unes pre -tinse regente, In cas de daces a Impera-tului si de tmpiedicare din partea printu-lui imperial.

    Roma, 3 Ianuarie.Papa a primi[ la 31 Decembre o depesa

    a Taru;ui care '1 felicità cu ocasiunea ju-bileului sal, si zice C& nu se tndoeste c&Intelepciunea de care Leon XIII a dat ata.-tea probe 'I va pe -mite sé concilieze tre -buintlle Bisericei Catolice in Rusia cu pria-cip ile fundamentale ale Imperiului.

    Ministril, d. de Giers si Gomite Tolstoiali adresat asemenea felicitarile lor Papil.

    i) Si daca d. Costea Bals si d. GeorgePauu ar fi fort deferiti juratilor, nu e tn-do:aiA c& eraü achitat!; si aceasta Insem-neaz+, nu c& reggile ici perde popularitateace n'a avul nici o data tu tard aceasta,darc& poporu; ti arate nemultumirea pentrupurtarea... lui Constitutional&... Si de a-ceea eli zic ca réü,foarte réa face regelec& nesocotevte adeverata opinie publica atêrit.

    CRESTEREA MERLUIngrijit de aglomerarea conside-

    rabile. a banilor publici in Huile fiscului, preaedintele Statelor- Unite, d.Cleveland, se esprimà ast -fel !nain -tea Parlamentului :

    «Casa Statului este canalul legalin care se coneentreazit ni prin carese revarsó iaràni asupra publiculuibanii contribuabililor. Guvernul ,prin urmare, este tinut a nu cerede la cetàteni mai mult de cât el lear putea Intoarce inapoi sub formade servicii utile.»

    Cuvintele prevedintelui americansunt cea mai dreaptá criticai dar inacelav timp ni cea mai sdrobitoare, cefie -care suntem in drept a o indrep-ta in potriva politicei financiare aguvernului nostru.In zece ani de zile (1877 - 1887) nemultumim numai Cu zece bugetulstatului roman a crescut tri proportiuni uimitoare.

    Lutina tifrele oficiale pe care le -apublicat ministerul de finance In a-junul disolvárii Camerii.

    Impartial epoca de la 1867 -1887In doue. perioade vi fat& la ce resul-tate ajungem :

    ln prima perioadk de la 1867 -76,cheltuelile statului ali fost :

    1867 le! 56,442,568 -261868 lei 72,484,477 -7318649 leI 76,613.692 -651870 leI 75,521,021 -791871 leI 76,230,618 -921872 lei 76,062,078 -211873 lei 94,286,548 -801874 lei 99,062,253 - -071875 lei 123,324,128 -851876 le: 118,081,018 -71

    Cu alte cuvinte, in zece ani dinprima perioad& Statul a cheltuit :Let 808 mil. 108 mil 406 si b. 99

    In intervalul de la 1877-1886 aceleaai cheltueli ali fost

    1877 lei 127,803,401 -401878 lei 153,911.364 -921879 lei 143.441 420 -991880 leI 168,087.645 -571881 lei 154,142,270 -901882 let 180,653,064 -201883 lei 183,6'2'2,126 -471884 leI 179,335,911 -681885 lei 205,977,384 -461886 lei 201,730,198 -58

    rácând suma gásim c& in ces zeceani din urrná, (a doua perioad&) cândactunlul guvern a stat neclintit laputerecheltuelile Statului ali atinsCifra :lei un miliard 698 mil. 704 mil

    789 bani 17Disproportia intrece or -ce margini.De la 1876 - 1886, adic& pan& la

    30 Septembre din acest an, cdnds'a ïncheiat ultimul esercitili, s'acheltuit

    sula in sula mai mullde cât in ces zece ani din perioadatrecutá.

    Inca odate aceste fifre vi acestecomparatiuni nu sunt Meute de noi:le estragem din insusï documentele o-ficiale ale Visleril.

    E de observat c& la cheltuelile dina 2 -a perioad& guvernul n'a trecuttoate sumele; de oare -ce la capitoluldatorii publico a inscris numai titrape care ar fi platit'o Visteria in cazulcdnd n'ar fi esista! agiti ln tara ro-mdneascä, pe când toti vtim c& a-ceastá boat& incurabile. a costat pefie -care an cite 6 pâma la 8 milioanemai mult Cu incepere de la 1883 in-coati.

    Fâcurâm aceastâ notitâ pentru çase nu se creaz& c& documentele mi-nisterului finantelor sunt ireprova-bile, nepártinitoare vi mai presus deor -ce bánuial&.

    Dar cum am zis, pentru compara -tia noastrá, unde nu e vorba pentru

    acum de 15 milioane, in mai mulisad mai putin c &ci avem a face eumiliardele ne multumim vi pe pu-blicatia oficial& a Tesaurului.

    Esaminênd ava dar progresia chel-tuelilor vi màrginindu -ne numai laaceasta, constatàm dintr'o simpl& o-chire c& am ajuns la un buget dublude cum aveam inainte.La 1876 bugetul era de 118.081.018,71

    In 1887 a ajuns la 208 000.000 cuagio.

    Si cum se justifie& aceastá crev-tere ?

    Ajuns'am ça In Statele Unite çalázile Statului s& geamá de baní Incât capul statului sit vie ça acolose zicá :

    «CetSteni ,din beni vostri intreti-nem regulat toate serviciele publice,am ,clins Mate datoriile trecutulul,nu mai datorim un ban nimànui,am contribuii la prosperitatea pu-blie& in cea mai larga mesuró vi eutoate astea ne a mai ramas In tesauratâtia bani ci nu mai vtim ce sitfacem cu ei.»

    Cel ce ar tine un asemeneabagiü in tara româneascà ar meritase fie sdrobit Cu pietre, caci ar a-mâgi lumea eu neadevêruri vi araseunde eu rea credintó viitorul pe-riculos al frnantelor nuastre.

    Din situatia tesaurului publicat inajunul alegerilor ori -ce cet&tean tre -buie s>i inteleagá aceasta :

    De la o populatie care astázi ça viacum doit decenii in urina se gàsesteIn cea mai grava mizerie mal gravachiar ça mai 'nainte se cere, sesmulge, se rápente acum:

    200 sule in loe lie o sulaeu toate acestea :

    Téranul sta tot In covare;Familia lui se usucá de friguri

    vi de pelagre;Moire de foame când nu se face

    porumb;N'are boi In bàtitura;N'are poste rurale;N'ara soseie ni nutret pentru vite;N'are spitale nici doctoril ;Subprefectul 'I bate ça vi 'nainte;Vitele i se vând de perceptor cavi

    'sainte.Initr'un cuvent canalul acela, zis

    buget, care ar trebui se alimentezetrebuintele utile, sé respândeascáfericirea vi buna stare, nu slujevtede cât pentru a incropi de azi p tnámâine o viata precari pentru mul-time vi a pregati o ruin& sigur& pen-tru armavi.

    Viató precar& duce téranul :El ara vi cultiva tot ana de primi

    tiv ça vi 'sainte; el piere in timp desecetó ça tot d'auna.

    Niel irigatii, nici politie ruralà,nici serviciu sanitar nu s'a intoc-mit pentru el din sporul de sut& insut& ale bugetului.

    Iar viitorul e negru :Caci datoria crevte, de vi tara pl&-

    tevte In toti anii mai multe milioaneça ea sa scazd ,

    Caci, lázile Statului sont purureagoale vi deficitele nase, creso vi sereproduc ;

    Caci,et

    natiunei devindin celn ce mai mari, iar mijloaceleei de productiune vegeteaz& saü daüinapoi.

    lata ce diseurs ar fi tinut Cleve-land in tara româneascá.

    Cayrol.

    UN DE E POLITIA ?Rectiisitorul ministerulut public In

    afacerea escroculul Andronic a esit Insférgitdin ghiozdanul procurorului sprea intra In arhiva tribunalului Ilfov.

    Procesul sorocit pentru Decembres'a amânat tocmaI la 24 Ianuarie ; prinurmare vor mat trece multe zile pana

  • când sé se facA in aceastâ afacere o lu-mina deplinao lumina poate tot atâtde c1arA ca acea ce s'a facut in proce-sul Galateni'or.

    Cine aile daca in ziva ascultaret mar-torilor de catre tribunal, in sedintA pu-blica, nu ne asteapta ceva destainuirícurioase, ceva marturisirl spontanee.care vor dovedi rolul jacat de politiein aceasta fabuloasA escrocherie ?

    F.ü presuEu', precum ne incredintaüziarele guvernamentale odinioara, cäinstructia s'a facut incet, foarte ir cet.din causA cA cercetarile eraü anevo-ioase ; eil presupul cA rechisitorul s'aodihnit In cabinetul primutul-procurormat mult de un an, spre a nu remânenimic ne dovedit, si acum me intrebcare este resultatul acestor cercetâri?

    Cur'.ositatt a aceasta o satisface In-data. o micA brosura contint,nd 61 depagine, intitulatâ: «Rechisitorul In afa-cerea fabuloaselor escrocherit comisede Const. Andronic si compania

    Rechisitorul ar fi complect, instruc-tia ar fl perfectâ, dar un singur lucrulipseste In aceasta operA judiciara, unsingur punct remâne intunecos,--sailmal bine zisiptunecat : punctul pri-vitor la rolul politier.

    Citind rechisitorul de la pagina in-Und pânA la pagina cea din arma, eltrí spune multe.

    ItI spune cum proceda Andronic sicum proceda Sion Gherer, ce atributilavea majoral Teodorescu ci ce atributilaven samsarul Ion Borânescu , sadpreotul I. Georgescucaci mal toateprofesiile Statulut nostru eraü repre-sintate In acéstA asociatiune de escrocr.

    Recltisitorul te plimba pe la Paris,pe la Viena si Budapesta, te plimbAchier prin cabinetul avocatulu! Petro-nie pe care ti'1 aratA inf6surat In secre-tul profesional, dar unde ar trebui sése opreasca, nu se opreste.

    La fle-care doué, tre! pagine, cândprimai procuror face istoricul moduluscum se inscena escrocheria, el spunecA : in momentul and victima veneasé'sf reclame banil luatf prin InselA-ciune de Andronic se auzea la use stri-gAtul : «in numele legeì deschide¢ï», ciapor intra un individ care'si da titluldecomisar si care mat storcea de la vic-tima barn} si inscrisurr.

    La pagina 8, la pagina 21, la pagina23 a rechisitorulus, te lntâtnestl cu a-ceiact istorisire.

    Dar vedett lucru ciudat : procurorul,judele de instructie, ad dovedit pe totscomplici! lu! Andronic, arï dovedit ro-lul pe care;'I juca fie-care din el. Ad do-vedit ce atributir aveaü in aceastA aso-ciaFiune BorAnescu, Elena Georgescu,Nicolae Theodorescu, Sion Gherel sialtil, si n'a putut sé dovedeascA cineera acel complice care juca rolul de co-misar polifienesc.

    Aceasta dovada nu numai ca n'a fa-cut'o, dar ni.cl nui a dal osteneala séo faca , nid n'a pomenit nimic de dùnsa.

    Primul procuror vorbete mereü Inrechisitorul séü despre : închipuitulcomisar, farA së ne spue cine era ajcelincltipuit comisar care In realitate aveacarne si oase, de vreme ce storcea pa-raie si inscrisurl de la victimile lu! An-dronic.

    SjS nadajduim InsA cA precum in pro-

    cesul GalAteni'or, complicit admir.is-tratiei ad facut IuminA, tot asemeneasi In procesul Andronic, complicit es-croculut vor apune unde e politia, undesi cine este inchipuitul comisar?

    Aga.

    CRONICADUPE DISOLVARE

    Conu Fdnica n'are sorAcum cdnd nu mat e nimicd,Celai dumnealul e neguslorSi stil, daca nu curge, pica...

    Si spera -acum de carnavalSe slrangd cale -va paraleDucendu 'se din bal tn balCu fel de fel de trufandale...

    lar Nastasache SlolojanVa *fend cd nu se mal alege,Cum are muird de bacan,

    Lucru ce nu poale nege

    Cu Focino se va uniSi cu Schileru orators!Si se vor IndeletniciCu creslerea de rtmdlors...

    La tribunal a:íi si -a InscrisDimancea firma praralies,Si -a tmparlil chiar un avisIn or ce parle -a Romanies.

    In care spune dunrneasa :Se vie -or -cine fard /fried,Sa'l ceard or si ce o urea.

    Bine 'n(eles nu pe nimicd...

    Comerlu't merge gdilan,Caci musleril curg, nu gluma,Si spera omu to ass anSä Incaser,e -o buna

    Or cine da un mic avansAre si functia ce- asleapia.Biurou : la Hotel de France,Cum sul pe scard, 'n mana dreapla...

    lar grosu de bratienislt,Majorilalea taciturna

    Ce nu sliú ca coleclivisttDe cal së pule bila 'n urna,

    Spre -a nu lacea tn infiiniifi fi densii mal limbult,

    Vor lua leclii de vorbitIn scoalele de surdo - muli...

    Cantil.

    INFORMATIUNIAflám dintr'o sorginte autorisatá cá

    remaniarea ministerial& nu se vamai face de cAt dupé sêrbätori.

    -si-Colectivisti se adun in fie -care zi.Discutia asupra candidaturelor de

    sustinut in Camera ci Senat ur-meaza, 3i rnumérul postulantilor estede 50 mai mare de cAt locurile va-cante.

    Eatit lista candidatilor pentru ll-fov, fie pentru Camera, fie pentruSenat.

    D nil I. Câmpineanu, Bibicescu,Gr. Petroni, Niki Xenopol, Athana-siadi, N. Moroianu, Ionescu Musca,

    EPOCA - 2I DECEMBRr,

    C. Steicescu, Hernia $tef. Petrescu,Doctorul Severin, C. Caracas etc.

    Vom reveni asupra fe-cärui can-didat la timp.

    -SfT-Azï. la ora 12 Ministri se vor aduna

    in Consiliü sub-presedintaM. S. Re-gelai, fará d. 1. C. Brátianu.

    -SB-,

    D. I. C. Brátianu, presedintele con-1

    siliului de ministri a telegraftat fa-; miliei d-sale sé vie la Florins; aceastaar insemna, ca d-sa nu se va maireintoarce tu capit.alä pêne dupe s"er-bátori. -s-

    Vulturicl din Caracal, fundat ded. Angelian, devenind organul opo-zitiei-unite din Romanati a trecutsub directia politicA a d-lui D. G.Cezianu, ln urma laudabilei si de-sinteresatei cedäri a d-lui Angeliancare va urma a remAne un c:ola-borator si redactor activ al organu-lui romanatian.-s-

    Eri Consiliul sanitar superior alarmatei s'a pronuntat asupra diferi-telor probe de instrumente si altefurnituri chirurgicale, ce eraü de-puse la Ministeriul de Resbel. Caselepriviligeate de consiliü, sunt in spe-cial casele germane. In viito>irea se-dintá se va stabili caetul de insér-cirnar'.

    --Regia Monopolurilor Tutunurilor

    a decis cu mpérätoarea unei noui can-titäti de tutun 'Purcesc lnsércinândpe d. Protopopescu eu eumpérátoa-rea e'.

    De ce nu se mai inceteazä o datáCu acest sistem, si de ce nu se faclicitatii ca in toat& lumen?

    --MI-D. General Anghelescu, fostul mi-

    nistril de Resbel a plecat la Galati.Aflám, ca d. general Anghelescu

    se va stabili definitiv in Galati. D-saa spus unu! amie ca la alegerile vii-toare nu'si va mai pune candidaturala Senat.

    D-sa este eu totul desgustat de po-liticii.

    Cu toate acestea d sa s'a imbogá-tit din politica.

    O5ciul postal Central ne anuritcá Curierul din Constantinopole ceera sé soseascá Dumiuicá n'a sositInca find-c-s de 4 zile nu se poatetrece Duni;rea intre Giurgiü $i Rus-ciuk din canta sloilor.

    s>-Aflám eA in locul d-lui C. Dobrescu

    care va tine locul de se ,,retar ge-neral la miuisterul dornenielor, seva numi d Dem. Pandrav, in-spector al domenielor. Se stie cá d.Pandrav a mai ocupat acest post,din care a fost ins& destituit de d.I. Câmpineanu.s>

    D. general Crutzescu a plecat azila Florica, pentru a supune d-luiBràtianu mai multe decrete si dis-positiuni ce staü in suferintia.

    - s>--Pol itia cauti in toate piírtile ost-

    meni de angajat în corpul sergen-tilor de or»s.

    Nuuiérul sergentilor dupe infor-matüle ce avem, va fn m&rit eu 200.De sigur aceasta in prevedarea ale-gerilor.

    Am dori sé tim cc mFsuri a lna`.Directia serviciulul sanitar p?ntruprevenirea epidemiei de anginó dif-terici ce bântue uttele mnhilale aleCapntalei ?

    Ni s : serie din Iasi cá domnisoaraCornelia Emilian, frica d -lui Emilianprofesor la Facultatea de stiinte dinlas, ce se afló actualmente la Paris,pentru complectarea studielor salede picturá, lucreazä, acolo, portre-tul iubitului nostru poet Emine sou.Acest portret fäcut In niel, si de mA-rime nnturalá este destinat p'ntruI'ici.

    Tènèrul C. Vasilescu, a sustinutcu mull succes inaintea facultatelde drept din Bucuresti Thesa sapentru licentä.

    Subiectul ales era : «Ministertlpublic ». Lucrares; tinérnlui C. Va-silescu, dovedeste nu numai multósilinta, dar si o deosebitá cuno$tintiistoricä.

    -s>11-

    Eri la ora 2 p. tn. a Incetat dinviatá Nicolae Kalefaru, mare pro -prietar din Capitala, ci cunoscutpentru ajutorul ce'i da In viata ti-nerimei studioase,

    Prin testamentul séü, afläm cä alitant fonduri pentru máritarea a 10fete säraca, intretinerea a mai mul-tor paturi la spitalul central dinCraiova , iar acoalei normale Sf.Ecaterina a societiíteï pentru irfve-tîatura poporului romAn, al carnimembru a fest in viatä, sunna de20,000 lei noi.

    -SIE-

    Azi a ai erut No. 2 al ziarului lite-rar l'elesul. Istta sumsrrul :

    Cânele. de B. Florescu. Refrenmetalic, 1raPsie, de Scrob 0 privireasupra artel teatrale, de Stef. Ve-le$!u.-Si când, poesie, de TraianDimitrescu.-0 prinsoare, de Niger.Crezul, poesie, de Dumitriadi.-Exis-tenta internó a artel, de. Simionescu.Te am prit it, poesie, de Tonce.scu.-Popa loan, de T. Dumitrescu.-0cugetare, poesie, & Stef. VAlescu.-Miron Costin, de G de la Plevna.-Teatru National, de Tonceseu- Fer-nanda, de Edgard T. Asian.

    -sllc-Gazeta cel mai ve-

    chia ziar românrsc in fiintá, va ski.-bàtori eu sfirsitul acestlli an a 50-aanivers ire a aparitiei sale. Pentru a-cest M'irait s'a constituit in Brasovun comitet pentru arangiareasìlrba-rei la a. cär& märeatá reusitá indem-rniam eu caldurá pe amici! noctrii a seimpärtäsi. Si spre orientare atragematentiunea cititorilor nostri asupraurinât, are'. instiintizri :

    Din incidentul jubileuluide30 ani al «Ga-zelei Transilvaniei» constituindu-se aici InBrasov un òomitet pentru arangiarea a-cestel serbators in seara de 31 Decembrie1887 si tn ziva de 1 lonuarie 1888 s. v. seaduce la cunostint,a publiculul romAn ouinvitare de a lua parle la aceasta serbare.

    Acel onora11 domnl, cari voesc sé ia partela aceastA serbatoare, sunt rugat,i sé bine-voiasca a lncunostint,a pe subscrisul pre-sodinte al comitetului arangiator pana ínziiut de 26 Decenebre 4887 st. v., spre a seputea lua dispozit,iuuile necesare.

    Brasov, tn 14 Decembre 1887.Vasile Voina,presedinte.

    DEPESI TELEGRAFICE

    AGENTIA HAVASRoma, 3 Ianuarie.

    Leon XIiI a primit felicitarile regilorPortugaliel si Danemarcel, cu prilejul ju-hileului séú.

    Berlin, 3 Ianuarie.Dieta Prusiel e convocata pentru f I la-

    nuarie.Belgrad, 3 Ianuarie.

    Scupcina a votai prin 120 voturl contra63 proiectul de Imprumut de 20 milioane;dupé acea s'a amânat pèné la 29 Ianuarie.

    Berlin, 3 Ianuarie.« Monitorul ImperiuluIr zite ca titlurile

    de Print, al Bulgariei si de Altet,a Regaladate print,ului Ferdinand de Coburg de ca-tre Almanahul Curlil nu sunt tntemeiate,de oare -ce alegerea print,ului n'a fost re-cuuoscuta nici de PoartA nice de Puterile.

    Roma, 3 Ianuarie.Liturghiajubiliara a Papi! s'a celebrat

    Duminec& tntr'o ordine perfecta. Popula-t iunea a aclarnat pe Suveranul Pontefice.

    ACTE \TIA LIBERA

    San -Remo, 4 Ianuarie.Se semitaleaza o usoara agrava,iune in

    starea principelul imperial, gAtul 't s'aunflat din noir si aphonia a retnceput.

    Madrid, 4i lanuarie.Ministrul de Qnant,e mentine proiectul

    séii de lege de imposit de 10 /0 asupra eu-ponelor datoriei interne, si pregateste inacest moment un project de reforma asrí-paa impositului fonciar reducslnd cu un-spre -zece milioane sarcinele agriculturei.

    Paris, 4 Ianuarie.Corespondentul ziarulul «Times» la Paris

    relata o intrevedere cea avut cu un vechjüdiplomat francez tare 't ar fi spus cA situa -tia actualA este tn mâinile Angliei daca secueste coastele Franciei si a le Rusiel.

    Vechiul diplomat francez a demonstratcorespondentulul ziarulul «Times» ca in-teresele generale a le Angliel surit conpa-tibile nu numal eu alele ale Franciei darsi eu cele ale Rusiel.

    Pesta, 4 lanuarie.Baronul Senyey, presedintele camerel

    Magnat,ilor, a murit eri searA.Berlin, 4 lanuarje.

    Landtagul se va tntruni la 14 lanuarie.Lemberg, 4 lanuarie.

    Mal multe ziare poloneze aü foss con-fiscate pentru ca aìí lsublicat articole vio-lente contra Rusiel.

    Berlin, 4 Ianuarie.Situat,ia este considerata ca mal favo-

    rabila.'Princtpete de Dismarck ar il zis unul

    antreprenor din hamburg ca nu trebuiasa se lase a fi speriat.

    Berlin, 4 lanuarie.Dupe «Gazeta Crucei» Rusia ar cere sé

    fie tnsarcinata eu esecutarea contra prin -cipelul de Cobourg.

    Acest ziar adauga ca Rusia nu va con -simt,i niel odatA la anexarea Bosniel si Her-t,egovinet de catre Austro - Ungaria.

    Berlin, 4 lanuarie.«Nat,ional Zeitung»» publica o nota colec-

    tiva adresata guvernului bulgar de catrerepresintanÇil streini la Sofia contra abu-surilor cabinetului, ne usitate, tn Bulgaria.

    Paris, 4 Ianuarie.Diplomat,ia francezA Iucreaza tn vederea

    unes conferinte pentru solutiunea cestiu-nel bulgare.

    FOLTA ZIARULUI «EPOCA»

    (2)H. WOOD

    GASTECU TRAGIC

    Casa paznicului

    Odatai omorul savtrsit , frica 'I a-poca ai o ia la fuga, uitând arma, caredevine o marturie strivitoare contratul.

    Dupe aceasta elocinta cuvir,tare, co-ronerul puse sè se. Inchee procesul-verbal al ridicarei trupului, apoí daduporuncA sa se transporte cadavrul laspitalul din oras, unde sé i se faca au-topsia sub Ingrijirea doctorulul Wain-wright.

    Apot, adause d. Ludlow, veti cautape d -loara Hallijohn si pe cei dot bra-conieri, de si cum se vede n'ad luat niero parte la crimá ; dar de oare -ce eriseara eraü in padure, ne vor putea daceva lamurirl ce vor adauga la convin-gerea mea de pe acum deplina.despre omoritor, Richard Hare, vreaüsë zic, ana se depun resultatul anchete!melle In mâinele judecatorilor si am secer sé'I aresteze indatA. Va fi o mare

    .durere pentru d. liare, care va putea fi'recuzat far& Indoiala; dar sarcinele ce

    apasa asupra fiulul sel sunt atât degrele, Incât niel nu se va putea primimacar vr'o cautiune.

    La un semn al coronerulul, agentilacezara corpul nenorocitulut Hallijohnpe un pat cu chingi, t'Acut In grabs siurmati de mulrimea, din ce In ce maimare, apucarA drumul apre oral, precedati de coroner si d. Wainwright.

    Dupe ce 'si Indeplinira trista for In-särcinare, agentii se duserá la preto-riul tribunalulul Ai ecirá in curând eu ohartie in mana; era ordinal de a se a-resta George- Richard Hare, domiciliatla Ouest- Lynne, ca vinovat de omorullut Joe Hallijohn.

    Ajunci dinaintea grilajulul care In-conjura gradina judecatorulul, mandatarit justicier statura un moment laindoiala; dar cel mal In vtrsta, atApâ-nindu-at emotiunea, trase Cu potere declopotel, care resunA IndatA In casa.

    Usa se deechise far& intârziere sid na Hare si frica sa aparurA si se In-späimântarA vézêod pe cet dol agentl.

    Fiul meül striga cea d'tntêi.01 Doaine! ce s'a intámplat? zise

    tênëra tata.D -na, réspunse agentul salutând'o

    respectuos, d -lui Richard liare dorima vorbi.

    Dar nu s'a Intors de err, zise d -naHare.

    Poliraii se uitarA unul la altul.- Cu atât mai reü pentru dênsul,

    zise unul din ei.Ce vreti se zicett? Intreba mama

    tênerulul, palida de emotiune.

    - Et bine, d -na., respunse cel Interagent, de vreme ce tot ai se stia odata,suntem lnsarcinatï sè arestam pe nuld -tale.

    Sé'1 arestatr pe dènsul, pe Richardal merll si pentru ce?

    Ca vinovat de omorul lut Halli-john, ucis eri searä,

    D -na Ilare la auzirea acestor cuvintecäzu netnsufletità to bratele (lices sale.

    In aceras moment usa se deschise sid. Hare intra, palid, far& patarie si Cuparut In desordine. Aflase noutatea fa-talA ducându -se la tribunal.

    II

    Venzare de buna voe

    Se trecem la Londra, In unul din celemal bogate case din West End. Intr'obiblioteca impodobitä cu portretele ce-for mat vestiti scriitori ai Engliterel,lordul William de Mont- Severn stafoarte prosaic lungit intr'un fotoliu larg.

    Contele e de pe acum carunt; frunteasa brazdatA de sbtrcituri timpurid ciobrazul set-1 expresiv dovedeaü obose-lile une! vieti de petreceri. Unul dinpicioarele sale, inf&surat In pânzAturi,sta rezemat pe catifeaua unel canapele,sewn nelndoelnic al unui atac gray depodagra.

    Visa la stares rea a treburilor sale,când un fecior Intra ci anunt& ca venisecine -va.

    Cine'I, intrebâ rëstit contele pecares supéraü foarte mutt vizitele zil-nice ale creditorilor sei.

    E3ta cartea acelu! domn, rëspunse!adieu! ; d. Carlyle, de la Ouest- Lynne.

    D, Carlyle, de la Ouest -Lynne ?repeta contele.

    Spune'! sA intre.Visitatorul fu indatá introdus.Noul venit era un tênbr malt, cu o In-

    fAtisare distinsi, cu perul negru si ofata destul de palida, ruminata de nisteouhi mari cäprri, a caror expresiuneaprinsä era IndulcitA de niste genelungi. Fata simpatica, de si nu de ofrumusete regulata.

    Era flul unur advocat din provinciecare'sl facuse liceul la Rugby si'cl dA-duse doctoratul in drept la Oxford.

    Inaintà spre conte, eu indemânareaunui om care vine spre a vorbi de a-facer!.

    D -le Carlyle, zise acesta dandu'tmâna, sunt incantat de ate primi. Vez!na pot sa mä scol, me lupt eu podagradusmana mea. Te rog is un staun. Starla Londra acum ?

    Viii de la Ouest -Lynne si scopul decapetenie al cálátoriel mele e vizita cetifac.

    Si ce pot face ca seti flü placut ?intrebâ contela.

    D. Carlyle apropie scaunul sbtü deconte si scoborand glasul :

    Mylord, mi s'a spus cA Est -Lynee de vênzare.

    MA iarta, zise contele Cu oare -caremindrie, catl bAnuelile sale pareaü te-meinice, 'ml ascunzi ceva facându'miaceasta Intrebare ?

    Nu Inteleg. zise d. Carlyle.

    Se te lämuresc; iartA -mb cA vor-besc asa deschis; vil sé capett de lamine aceasta Inatiintare In folosul vre-unuI creditor ?

    Mylord, rbspunse tênêrul, stili calumen crede ca oamenii de lege nu preacaut asa de aproape la cea ce se nu-meste onoare, dar eli din parte -min'am facut niel-odata ceva care se deadreptul cul -va de a mA banui de asemenea lucru.

    Me iartâ, d -le Carlyle, 'dar când aisti cate pátesc, nu te al mira ca banuescpe toata lumea... se vorbim dar de cete aduce.

    Am auzit ca vrel se vinzi Est -Lyn-ne de buna voe, si daca e asa, aa vois'o cumpAr.

    Pentru cine ? intreba contele.Pentru mine.A ! zise contele zimbind, sa vede

    cA nu'tI merge rea cu practica legilor.Nu, relu& d. Carlyle, clientela ce

    am nu m'ar fi imbogatit, dar trebue séstil cA am moatenit pe un unchiü des -tul de bogat si pe tata! meli, pe care 'Ifacuse avut zestrea mame! mele. Est -Lyne mi -ar fi de fotos daca ne vom pu-tea Intelege.

    Contele statu putin pe gândurt.D -le Carlyle, zise el insfirsit, am

    nevoe de ban! pesin, de acea vol sA mAdesfac de dëusa. Inteleg! cA daca acaes-ta s'ar alla, s'ar Linea de mine o mul-time de creditori : dee!, toate se se pe-treacA numal intre no!.

    (Va urma).

  • EPOCA 21 DECEMBRE

    PLEDO.iRLi p-LII 1. BRL:IIIBERG t

    AFACEREA GALATENILOR

    Domnilor ai CurfeiDomnilor Jura( ì

    Imi place mutt modul d -lui procurorgeneral de a pune chestiunea. In adev8r : ce este asti -zi In caus&,este liber.tatea electorate ea !nseei ei ce vi secere nu este os;tndirta cutarti saü cu -tareI persoane, ci abdicarea d v., ca sazic ara, ca cetirfenl si ca oameni de onoare !

    Este vorba de a se gti, dace cine vanu'et mai poate exercita dreptul elec-toral, alt -tel de at cu pericolul vietetsale ei fácând necontenit acte de adeverat eroism, daca institutiunea be-tAueilor, acest instrument rusinos dedomnie, are de acu inainte, sé dcbân-deascA drept de cetate In Romania,dace are se tread( din domenul faptelorIo domenul consacrat si inviolabil aldreptului.

    Nu mai e vorba de tot ce are Ga!atulmal distins, acuzat de fapte care ducoameni la ocnit, ba chiar si la batamuc,nu mai e verb& niel de Xenti, niel deSângeAlb, ci de sangele negru al aceloracart aü urcit aceasta tesatura de infa-mie, care din norocire, dupe cum at!vézut nume! este astAzi de cat o pinzede p&iagin. Nu este vorbá de toate a-ceste, ci de alt -ceva, ei mal gray eimai I:otarttor : este vorba dace trebu-ie, de aci tnainte, sé facem doliul nostru de Coate libertatile inscriseIn pactulfundamental !

    Dreptul de ategetor, a zis un ilustruistorie,este legitimitatea popoarelur;'iace! ce atentez hi dinsul, tmping po-poarele aatentala legitimitatea regilor.

    Et bine ! e vorba de a se eti dacemat existá'i alte majestati ei legitimi-tatl afar& de acestea, dace ceia ce nu epermis, chiar regilor, fata cu popoarelefor filrie a pune In pericol co nana tor,este ingaduit, nepedepsit sicarilor; In-tr'un cuvt'nt dace exist& o inviolabilitate mal presus de cat chiar aerea acapetelor coronate, de cat chiar aceia asuveranitate! populare : aceea a batáu-silor sari condotierilor putereï !

    Si and cine va a asistat la lungul sitristul defiled al martoriloracusatiunet,când cine -va, In aceasta mascarad& íg1a aruncat putin privirile pe atele figurisinistre cu surisul cinic, stereotipat pebuze, ma! ca a putut se se creaza In-tro lume de naluct si sé cugete ce cea -ce trece pe dinaintea ochilor set, estespectrul prili &nit si sângerând al regimulul.

    Si dace n'ar fl lost vorba, In toate a-cetsea, de ace) scump si mare pacient,de acea lung rebdatoare vittima carese chime poporul roman, mat ca er fiputut dori ca acel spectacol se conti-nue inca cat de molt spre a se intip&ri,cat mal adânc ei mai durerosIn minteasi In inima tutulor spre edificatiunea terat Intregi. Aei li dorit mai ales, ca printr'un procedeü miraculos, se fixez un-deva dace se poate pentru vecie imagina neetears& a acelor tipuri rânjindeei a acelul spectacol desgustator si hi-dos, ca martori permanente la bara ge-neratiunilor viitoare, a crimelor ce s'aüsevârsit, ca probe a remuecari la carefäptuitoril vor fi condamnatl pentru totd'auna.

    In fine am putea zite ca am surprinsasta -zI regimul in halat; am petruns inculise ei in misterele sale de alcova. Inscurt am surprins monstrul In durerileei n_urdariile nastere' si am asistatfar& vola noastrá la operatiunile suc-cesive al cuvensei saü closcei sale artifeciala in materie de alegeri; am vezut'oIn lucrare ei am asistat ast -fel cu totilla eclosiunea puilor guvernamentall,am vézut intr'un cuvênt, cum se concep,se formez, se nase si crest, deputati,senatori si representanti officiall la co-mune ei judece.

    Aceaste cauz& ne ma! olerá incamulte alte invateminte pretioase, nu-mal de le am sti se le retinem : câddaca am vezut In Franta pe deputatulcare se devoteaz& libertetel si moare caBaudin pe baricade, aruncand acest ul-tim strig &t de supreme abnegatiune side dispret al banulul : aVedefi cum semoare pentru 23 franci!» aceasta casupremul dispretuluï aruncat In fataacelora care puneaü In Indoial& desin-teresarea lui si atribuiaü deputatuluica mobil , lAcomia diurne!, regimulBr&tianu se poate f &li la rêndul sea cäa produs ei el, tipur!, dar cari sunt la-mentabila contraparte a acelei trasurisublime : pe sicarul eftin sari bätáusul,care moare, avênd chiar in acel mo-ment in inima si pe buze o singura du-rere si un singur regret: acela de a nu fipriimit, ca pre( al inlamieï dealt cindlei din care inca a fost frustai de dol.

    D. N. Blaramberg declare cá nu va

    trece in reviste probele ei depositiunilem :rtori!or de clt spre a face synthesaprocesului Iis&nd cetor l'ait aperatori,sarc na de a le analiza In parte.

    Ce vedem, zic d -se, de la InceputnumaI cercetând cehtstile ei tisionomiamartorilor? E sont tote agent! po'it'e-neetT, saü oameni cari, pentru depositiunile for complesante ad dobândit deatunci functiunt. Numet livreaoa poli-ties a defilai tot timpu! Inaintea d- v.,pin &'i pretinsul teran ce se zicea ce alost amenintat de d -nu Ressu ei careneagA aceasta, a venit tnaintea bareIcu o manta soldateasci, pe care pre -tinde ca a cumpArat'o in ttrg. Tote a-ceetia v'aü m&rturisit !rise ca In ziva a-legerilor eraü imbricate civil, adicá caeraü tiptill; ca se gtiseaü saü trebuia sese geseasca In sala alegeritor, spre aputea fl fats, spre a putea fl actori Inacea drama, el, care acolo nu aveaìtflier un rol avuabil.

    De ei dace i'am crede, ei gásise,multumitti unui arbor, ceva In felullornionutut saü bestonulut d -lui de Bal-zac de care vorbeete In niete nuvoled -nu Emile de Girardin, care le per-mitea sé aib& o Indoit& vedere si sepétrunzil nu nom ìl ce se petrecea Insale, dar si prin buzuuarcle, unde etdescopereaft revolvere. Ce se zicem demoralitatea acestor martori, din careunul, e,it din pu,cerie pentru omor,dar ce'i dreptul gratiet'i chiar decoratde atunci, si altul un desertor cc, pânA

    aci, In sanctuarul legar si at onoarel,ne face apologia desertiuneï.

    Ate vezut iarä -'I cum `'a recut in-structeunea dupe. depositiunea cetormai multi dintr'tnsi si cum ei saü con -trazis asti -zt, negtnd eele mai multedin depozitiunile tor. Este d. Sáráteanucare, dupé propriile lu! declaratiunl, af &cut In realitale instructiunea ei jude-ciLorul de instructiune s'a merginitnumal a lee ti.

    Ce se zicem de martori ca d. doctorMontferato, care ve declare cu osten-tatiune, ca secretul profesional I1 o-preete de a spune numérul si numelevictimelor rinite si atunci, când e vorbade represiunea unor crime ei delicte.

    Un alt martor fenomenal este acelcare, fare a pufni singur de ras, vinese ne spue es a vezut pe Singe Alb ti-nând un pachet de 25 de revolvere In-tr'o hârtie ei distribuindu -le ziva In a-miaza mare Intro cârciumk, a ceirel lo-cali abordure eraü Intesate de báteuetor ,1 intimidase el 'I tmpedicase de a seapropia, lucru care Insti nu l'a Impe-dicateetu'I de putin de a vedea In ame-nuntimele sale tot ce se petrecea In in-terior. Si se nu uitám ce tot! martoriiacusatiunei s'aù Inseircinat se ne spueceva mult mai semniflcativ, este c& d.Malaxa, care nu avea In acea zi nici ocalitate, ca unui ce nu era alegátor inace! colegiü, era in sal& si se plimba cuo patarie One. de revolvere.

    Tot din martori! acusatiuni! Bunt uni -care ne -aü spus ce d. Vlaicu a lost ba-tut chiar dupe sosirea armate! si ehitirIn fata ei. Cea ce nu se explicit de catprin siguranta impunitátet'i acea im-punitate ne da singura semnalmentelesi cocarda bäteusilor; caci numai gu-vernul complice el insus1 poate da cut-va aceasta securitate In materie de de-liete.

    Acuzatiunea a uitat In aceasta ocaziuneacel axiomcá:cine dovedeete preamult nu dovedeete nimic. Si vrând cuosingur° aruncáturá de plies& se prinzateat& opositiunea din Galati' are mar-tort tintind fie -care o victimä ad -hoc.

    Are martori spre a constata ca eel cea tras si a omorât este Ressu; are al titpentru a constata acelagi lucru pentrud, Robescu; si ara mal la vale pini ceIn fine veni la Xenti si In tele din urmAla Singe Alb privitor la care invoacamärturisirea mortutul. Dar si aceetianu sunt tintiti de cat din causa legetu-rilor for cu cet dtntât'i spre a ajungemater indirect la dânsit.

    Dar nurnat aceste depositiunT contradictoril, care se exctud, dovedescmeeteeugirea.In fine avem la urma urmelor depositiunead -lui Pruncu,presedintele chiar albiuroulul, care constati cAXenti nu s'aservit de revolverul saü de cat dupe cea Incercat Tntáiü se scape din mamaune! cete de betáusi care tábáráserá peel chiar In sala alegeritor ei dupe cefácuse sforteri vane spre a scepa meterprin fuga, särind pe fereastrá, a tire'cercevele Ins resistase. Asa cä dacemortul careeraunsergent, ce fare dreptintrase in sala alegeritor, a fost lovitde glontul lui Xenti acesta se gasea Incazul de legitime aperare. DeosebitcA el primise o toviturá peste menecare facuse färá voia lu se piece pisto-lul si sé devieze glontul. VC mirati a-deogá d. N. Blaramberg ca luneea poart&revolvere. Dar când o societate s'a re-tutors ca se zic ara in stare de nature,

    când un ministru cuteaze dupe jetnlsee, In elin parlament, se declare t,$oamend de a.te credinte nu mat addreptul la protectiun- alegilor, c egidamat rémâne cetsteni!or, de cat cur:ìgiulfor personal, de cit revolverul ? As!multi din not nu detoresc de a avea ca-petele for pe umert. de at respöctulurce impune nu vol zite revolverul, darcredinta c& cine -va nu 'i posate atingefire ca el se 'et f;cá IndatA dreptateaceci pentru aceasta nu e nevoe de avedea revolverul, e destul de a eti cA elare ceva, nu to basunar, ci a' i (aratoinima).

    Se nu uitem Inc& odata ce In busuna-rul lui Seib/icä Dinicà pt,cientul s'a gt"-sit un casse-tête cA e dovedit aste -ztca el era sergent de ora' improvisat Inacea zi ca alegétor ei introdus prin fra-ud& In sala alegeritor; ca comisarif po-litieneetl beteaü eu chiar mina for pealegétori ei conduceaù In persoana ben -dele de bit &tie'.

    In fine chiar daca cinevasrlacerca sétnvoace ca probe saü presumptiunemaxima is fecit cui prodest, nu ace!care isbutiserá mereü a representra sipersouficacomuna Galati laPrimar'.e siIn Camera, care fusese recunoscut! siconfirmati ca atare inc& In ajun dechiar regimul actual puteaït sé ciba ne-voe de a recurge la asemenea mij'oacespre a se impune, ei set- l'ait!.

    Represintantul Ministerului publicficea adineaur', d -tor jur,tt( apel lapropria d v. expet'ientá. Niment nu er, mai fericit de cat mine acest ape! side aceasta Inprospätare a niemoriet.In ade%er Br&ilenii sunt Stan Patitut inmaterie de presiuni ei de violente elec-torale. Dar let ei 'i aceasta mai adeseaalaturi cu mine, aú dovedit cu ce e-roism stili In asemenea cas a resista.

    S. dace ell «stat stint pe ace.ste blindsi nu alaturt cu d. procuror, aceastaeste proba probelor c& bandele surtt eiacum In partea acelora ce aunt la pu-tere, nu in rândurile opozitiune!. Nu-mal ed care de la prima aparitiune abandetor, abita dupe la 1867 de pe cândse rupea barba tu! Beizadea CostacheGhika la Bucureeti ei se arunca pe fe-restre afar& iarna pe zapada venerabi-lul bétrtn Ion Gradieteauu la Ialomita,am protestat din toate fortele mele eiam stigmatizat de la tribuni aceste a-pucAturï sélbatice si aveste infamie n'a'Iputea fl suspect de a fi venit la aceastabare spre a face apologia bâtei si y asi-gura impunitatea acelor ce o mânuesc.

    Fat& cu tot ce a lndráznit 'i IndrAz-reste azi regimul numal verdiotul d -trepaote face din dreptul electoral o reali -tate.

    Domnilor, In zadar Intorc privirilemele In toate partile; ed nu véd de catoameni carom ar trebui se li se Im-pleteasce cununi civice, ei nimeni ea-ruia i s'ar putea prega ti butuci si dacevéd si alare, nu'i véd de cat tntr'o pers-pective. oare -care }i aceasta numat lalumina sinistra a tresn -teior popularea csror isbucnire pare c& o and d-ja !

    Sfârsind, vé coujur, DomnilorJuratr,fill ce att Post tot - d'auna In acest oras,amieit adevéruluì si at dreptatei : ré-manet! dermal de trecutul vostru civicsi dovediti cá sunteti demuit emuli aiCraiovenilor; faceti Intr'un cuvént, caesind de aci, fie -care se poat& striga,dimpreuna eu mine : Ric: liber I ora'liber ca odinioarâ! cetatenl si oameniliber! ca tot- d'auna !...

    111111111111111..-_..211171111111WMMAININIA=1=111millant....04.1s.

    A 2° EDITIUNE

    ZIARELE DE AZIRomania ocupându -sa de ultimele ge-

    dinte a expiratel camere se exprim&ast -fee :

    iurusul tnceput de guvern si majorite-tile sale la 15 Noembrie to band public! aurmat pen& la cea din urmá'edinte. a Ca-mentor, cu aceiagl furie si Indârjire. Deaceea credem, et impreuna Cu not, 'i to-treaga tara trebue sé fl vézut eu o viemultumire diso.varea si trimiterea acasAa uno^ Adunárt care ail tinut sé IegiLimezeatátea jafuri comise dc guvernantt.

    Confratele nostru tnchee tnsemnatulsea articol prirt urmatorul apel ce'l adre-seaz& alegétorilor ce Bunt chemat! a tri-mite representanti for In viitoarele Ca-mere :

    Peste o tuna, alegatoril Bunt chematia'el da voturile si a alege, Inca pentru tuntermen de patru ant, pe ce! ce vor trebuisé compuna vietoarea Camera. Et fifer tre-nui sé pearda din vedere toate aceste ja-furi si sé se gándeascA, cA, daté vor lasalucrurile pe calea ce ail apucat, peirea neasteaptA, st fie -care va trebui sé pláteascafata cu Tntreaga tut avere hotitle de astázlale colectivi'ttlor.

    Romania Liberó se. ocupa In numérulsea de azi de alegerile vietoare.

    Estragem din acest articol urmatorulpasagiü din care reese atitudinea ce j u-nimisti vor pástra In timpul acestor a-leger! :

    Opozantilcari fac parte din Opozitiunea-unitA ei -an arétat programul la deschide-rea Camerilor si desigur cA nu vor gasitrebuincios sé mat adaoge ceva la celespuse atunci. Ei pun multa b5rbatie ca sémiete pe alegétori. Cer -lallt opozantl vorlucra al dângii cât vor putea mat bine casé dubándeascâ un rezultat identic.

    Nafiunea, ooupându -se de activ.tateareposatelor camere, constata cá ceamai de c&petenie a lor operó a Postpururea voterea cu ghiotura 'i cu ocondescendent& servile catre guverna creditelor ce i le cerea far& a exersanic! o umbra de controe Si dândugisfereitul, a votai guvernului o multimede credite far& cepetein, caci :

    Cum s'aù risipit aceste sume netnsem-nate to raport cu alte) aya s'at7 risipitcele 60 de maioffne pentru fortiticatil.cele 30 de milioane pentru armaren téritetc. Asa se va spulbera toatá munta con -tribuabililor, pe cita vreme banil lar vorfl tncredintatl firme! Radu Mihat si Corn-pania.

    ULTIME INF011! I l'UNIIn ïatrunirea publica pe care opo-

    zifia o va fine Duminicä se va alegezui convite! electoral pentru Bucuretctt.

    Azi la ora une B 3izadeaua a a-dunat la d sa a case pe membri co-mitetulni Voin(et Nationale.

    Sev a discuta intìintarea unui neüziar colectivist.

    Ciliar ei, va se ziefi, stint convine)despre inutilitatea Voinfet.

    D. Matee itosettxa primit in fineprefectura judetului Dorohoiü, mou-tenire a d -lui H. Cortezzi, de tristimemorie.

    Sé'í fie de bine!Á

    D. Ion Ghiea tninistrul tàrei laLondra care trebuea se via In C t-pitala nu va sosi deck la 15 Ianu-arle.

    xAflem dintr'o sorgiute autorisate

    ca d. Bibieescu refuza de a primicandidatura la camera, ce 'i a Postoferita.

    D. Ep. Peridi prefectul judetuluïCovurluiu, a sosit azi In capitali,chemat tìind de d. generai RaduMihai.

    Aflem cif d -nii P. Carp si T. Ma-iorescu nu vor purie candidatura forla viitoarele alegeri. D. Maioressu vapiece chiar zilele acestea In Italiaundo vas rem&nea pêné dupe ser-bàtori.

    Primim din Bacioü niste destái-nuiri foarte grave, °supra moduluicum d. Radu, prefectul de acolo, aprocedat la facerea recruterei.

    Lipsa, tusé de spaciü, ne silente alisa pe mäine publicarea tor.

    Inc& un viito xandidat la depu-tí7tie.

    D-nu V. Vränceanu sub-prefectulplasei Siretul din dütrictul Suceavaisi a dat demisia.

    x0 depesä din Petersburg, aduce

    un comunicat al oficioasei Borzen-Zeitung, care desminte stirile Im-prestiate in sträinátate despre unnoü imprumut al Rusiei si adaogi3,cà ministerul de finance dispune,ï t momentul de fatá, de o sum& depeste 134 milioane ruble ca rezervtfa tezaurului Imperiului.

    tD. A. Mustea a fast numit casier

    general al judetului Neamtu, in lo-cut d-lui Crivét, demisionat.

    !tMinisterul de Interne, ne trimite

    o brosurä din Raportul general asu-pra starei serviciului sanitarpe anal1886, adresat Ministerului de nouldirector al serviciului sanitar d. dr.Sergiu.

    Chiar din e.cest raport, care estedatorit pene) unuia din ces mai fer-venti colectivisti reese proasta stareIn care se gáseste acest serviciù.

    Vom reveni la timp mai pe larg,asupra acestui raport, arátänd, cácea ce cere d. dr. Sergiu de la gu-vern pentru aineliorarea atesto! ser -viciù s'a cerut In zadar de sute deor de catre predecesorii d -sale la a-cast serviciü d -nii doctor! CaPea,Felix si Fotino.

    x0 denese din Roma anunte apro

    priata isbucnire a unui mare scan-dal in parlamentul italian. In ceamai a propiatá sedintáaCamerei, se vadepune cererea de a se autoriza ur-márirea ,generaluluï Riciotti Garibaldipentru falsurt de polite in care ar fiamestecat el Menotti Garibaldi.

    StSectia I -a a curte! de apel a a-

    vut se judece eri diferentul ce e-xiste intre societatea monopo!uluipulberilor si ministerul de resbel.

    Curtea dupe o lungi deliberare aamänat procesul din causa diver-gentei de opinie.

    Afl m cá d. Io,in Ctr kez actualprocuror pe lângrl curten de ape], vatrece ca judeeetor supleant pe ling&aceasi cur:e- lar in lo ul d-cale vafi numit aettte'ul prim -procuror An-dron4scu (D,tlap)

    Lucrâtorii de la tipografia Statu-lul Bunt obligati se lucreze in frig.

    Caloriferul care a cost t una sutemil loi consumí pe fie -care zi citeo ten& de. ckrbuni si nu aduce nisio cildurá. Din aeeaste. causó luor &-rile suferâ la Imprimeria Statulu .

    Solidó clr+dire! Are de ce sé fiegelos Beizadeaua.

    ftEri seem un tnceput d., incen-

    diù se declurase la prefectura po-litie!.

    Focal a isbuenit de la casierie.Pompieri inca sii [Omit neghiobia case stingà focul.

    D. prefect de politie Brea furiosde aceastà neghiobie.

    ULTIMA ORAAGENTI HAVAS

    Pesta, 4 Ianuarie.- Preeedintele Ca-mere! Magnatilor a muret.Hama, 4 Ianuarie. In discursul sea a

    dresat represintantilor dioceselor ita-tiene, Papa,vorbind de serviciile adustiItalie'. de Papalitatea, a declarat formal cá cestiuuea roman& este o cestiune internationale si universali; el atacot aluziune la dificultatile ce -t provoace guvernul in exercitiul functiuni-lor sale spirituale, si la durerile ce'! pri-cinuesc aceste persecutiunl. Sfersind,Leon XIII a afirmat c& nu se va supunenici o data doriatelor revolutiuniI.

    MARELE CIRC SIDOLI

    VINERI 25 DECEMBRE

    MARE REPRESENTATIUNEDF:

    DESQHIDIE:RESr+mbatá 26 si Dumineca 27 Dccembre,

    vor avea loc cAte 2 representatiunt, ceatiintâia la orele 3 p. m., a doua la orele8 1/2 seara.

    Pentru detaliuri a se vedea afiyurile.Cu stima

    Teodor SidoliDirector

    BUN SI NU SCUMPPRIMA FABRICA DE CONSERVE NATIONALE

    Fondatd la azul 1879 sub firma

    C. T. CHRISTOFORLA IARINAIt"

    Cales Victoriei, No. 100, vis-Avis deCismeaua Rosie sub Jockey -Club.

    Pentru concurenta se vinde cutiilemal mar! ca ale altor fabricante cu 30la sut& mal et'Lin :

    Mazare boabe extraFasote findGarnePätlägele vinete.DovlecetTarltonGhiveciü 4Ardeiü gras yCiuperciSparan,ghel, cutis

    Conservate de mine in propriile mele pivnife

    ICRE PROASPETE DULCI 20 L. K.

    542

    VIiURI DE äASA ALESE

    Cu stima C. T. CHRISTOFOR

    INGINERUL HOTARNIC

    I. M. ROMNICEANUItetntorcându -se in Capital& se pune la dis -601 pozitia clientele! sale.

    ALBERT BAUERINGINER SPECIAL

    Strada Colle!, 49. Aiucuresti

    M O R IFABRICI DE SPIRT

    sl

    TOT FELUL DE MASINI

    Mare depuylt de Coate uueltele wl ac-eeaorllle pentru exploatarea

    1'abrteelorPIETRE DE MOARA

    CURELE, CUCIUCURI

    CAEZ DE MATASE, LUMINA ELECTRIC,

    OE V E N Z A R E Casele din calea Do-bantilor No. 2 si 4.A se adresa calea Victoriei 120 de la10-12 dimineata.

    SALA BRENERAu central orasiului

    No. 2, Strada Stavreopoleos No 2Se alla la la dispositia onor. societAti pen-tru Serate, Munti, Baluri etc, cu preturifoarte moderate.

    Eeleragiu cu gaz aeriforua

  • EPOCA DECEMBRE

    ex

    11?, "?.) 1Pi 7 7 111:a II .-!Calen Victoriei, No. 55

    1FONDAT IN ANUL 1852

    XI

    509

    XX óC X

    _!X x XXLA RENUMITUL MAGASIN

    SE GASESTE SPECIALITATE DE VINURI FINESI UN MARE DEPOSIT DE

    CONSERVE ALIMENTARECu preciuri moderate ix

    ::. lb 0--i4.10 MARE ATELIER SPECIAL

    DE,S MOBILE SCULPTATE

    S'a deschis in Cales Vietoriei, No. 420, vis a -vis de ePalatul Stirbel. un magasin al acestul atelier, onde se.poate geai si comanda tot d'auna diferite mobile scalp-tate, cu pre {uri maler:Ae, precum sali de mancare, delettura. iatacuri. antrenri etc.

    Cu stima.,s 537 V. MAYER.

    SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIALsIDECERAMICADE LA COTROCENI

    tioeietate anonima eu un capital de 4.500.000 lei in 11000 rctiuni a lei 2.50intreg liberate

    Usina situata la Bueur sti. Cotroceni, Snseaua Pandurilorpeste drum de Asilul ELENA, legata cu calea ferata prin statiunea Dealu - Spirea.

    DIRECTIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCURESTI, STRADA DOAMNEI

    Deposite secundare: La Galati d. S. E. Sommariza, la Calarasld. S. B. Tarfaloniei

    Adresa telegrafica: BASALT, BucurestiDEPOSITE SECUNDARE

    In Bucuresti, Catea Grivitza, No. 66. In Braila la D. G. Grosovich, piatsa Sr. Arhanghel. InCraiova la D. G. Poumay, banquer.

    industria Nationala ale carei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilordin Bucuresti cea mai mare recompensa :DIPLOMA DE ONOARE CLASA I -a

    F,stras din pre/urile curente pentru Bucur.stì

    FELUL

    MATERIALULUI

    Nr. buca-tilornecesare

    ventruunitate de

    mesua

    P R E T C R I L Ecal. i

    a

    áPavele pentru bi rdure.Pavele pentru pavagiö.Lespezl p&trate . .Patrate felurite . .Bordura de gradinaCaramie retractareCaramizl eu 6 gëuriSc aduce la cunostinta Onor. Public ca In

    pentru Comuna, Societatea se Insarcineazatasa ca se mal afila la usina materiale vachi

    t U PRE 1'l'RI

    la m. 1.la ln. p.la m. p.la m. p.la m. I.la m. c.la m. p.

    1050253610

    42080

    Cal. 2

    E°C:

    a

    350 4.25 352 4.00 300 3.75270 15.00 250 14.00 230 13.00380 11.00 360 10.50 320 9.50240 10.00 210 9.00 180, 8.00150 130 100;32065 -- --Bucuresti ,si Orasele In care eaecuta lucrari

    si cu esecutarea. garant1nd Intretinere a unsi disform.FORTE REDISSE 541

    i

    truivatA4 It LE!CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU CRACIUN

    pORTRETZin

    MARIME N9TUR4LA

    PORTRIZT11

    MARIME NATURALA

    SE EFECT UÉZ A FORTE ESACT DUPE FOTOG RA FIA TRIMESAESECUTAREA IN CEL MULT DE LA 10-14 ZILE

    Fotografia remine neatinsa. Asemanare fidela se garanteaza.La trimeterea fotograflei trebe alaturat si costui.

    Atelier artittie premiatSIEGFRED BODASCHER

    Wien, 11 Grosse Pfarrgasse f.o.

    X"Cit311iSVli*El@EIES1**1.44lX

    PENTRD A SE IMBOGATI REPEDE

    A FACE AVERE iN SCE'RT TIMP

    Sl

    CE TREBUE FACUT1

    Nu trebue se se -,cA operati- lituni de Bursä. Nu trebue se se i

    4 cumpere bilete de loterie. Nu tre- w0 bue s6 se joace. Nu trebue cuno- 1

    1stinte.Toatil lumeachiar si doam- $nele pot profita Dovedit $i aprobat. iPentri a se priai, Importanteleinstructii, sesescrie'r 'omâneyteimediat . Paris 8, Rue de Bag-i tif u Arpech

    Il.Xlii6S4.gliWYNNIF:aMOMISsIiR lill *Mie giklgX

    X

    X

    i

    RECO MAN D M

    LEGATORIA DE CAR TI

    R0 PERLSTRADA BISERICA tENEI NO. 10, CASA BISERICEI DINTR'0 21

    BUCURESTI

    In acest atelier se esecuta ori -ce lucrari de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectueazá Registre de Comptabtlitate,Carti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca-dre de ori -ce marime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.

    041MASINE CE MW PAIE

    HTRETOL CAILOR

    PENTRU

    DEPOSIT GENERALLA

    MORITZ APPELSTRADA DOAMNEI No. '7

    DE L'ABIIAYE DE FECAMP (FRANCE)ESCELINTA, TONICA, DIGESTIVA SI APERITIVA

    CEX MAT HUNA DIN TÓTE LICORILE

    9II6II'ABLE TSQi.^rt:ì B$N$DIC4TIlZMarques déposees ea France et I f EtranQer

    .,t ra...st-47A moere todéuna in joeulñ

    fiecArei aticle, eticheta pl-tratl purtlndìí semnituradireotorelui generale.

    Adverata livore Benedietinà se alfa la tote persónele armatorebari s'a8 angajatñ pe scaiaü a nu vinde nioi ìí1 contrafacere.

    A. Fialkowsky -- G. si D. Tanasescu fratiConstantinescu D. Marinescu Bragadir N. loa-nid et Comp. Carol Gersabek. H.

    ".

    sIraRRIsiy*IsMPOISISPIVNIEBBaas 9i$ìlifie

    /iATEN TIUNEAs'T'Á `e .

    I IC

    BUZUNAR tUn obiect elegant, comod $i so- I

    lid inchis Intr'o cutie frumoastl deNichel.

    1Trimite franco contra 5 lei prin $

    mandat postal.PAUi, DUCOT

    0 L. Rue de Pessal; ; y. Bordeaux. iXliSliliAMIIMICIIIMiallistIOX

    , , NATIONALA.e

    SOCIETATE GENERALA 1)E ASIGUR.DIN BUCURESTI

    CAPITAL DE ACTIUNI

    DEPLLY VERSATE

    Aducem la tuno tinta publica, ce amtransferat biurourile noastre In palatulSocietatel din Strada Doamnei No. 12.527 Directiuuea generala.

    DOMNILOR COFETARI DIN TAPA

    FARTA Si I*MRíW DEPOli BOtilf3i3ANE Si Cht'&AThF3ucuresti. -- Cales Viotoriei No. 77. Bueurestil'entru a da o mal mare desvoltare Industriel ,Nationale am arangeat Fabrica cu macinelc cele mal pertectionate si forme noi, care fmi

    permit a resista in fata or -caret Coneurente atti In calitate cet si prelurl ; pentru care dar rog atât pe onor. d -ni CofetarT cet si pe consu-matori a pune la proba spre a se convinge. caci am cauta a lucra si asorta mai bine ça toit anis cu toste articolele ce produce aceasta Fa-brica precum : Fondant Garnit, si cu Creme; Praline de Chocolat cu Creme Vanille, Cacao, Pistaschc, Nouga, etc. Pastile de Chocolat, PascileGome diferite forme, Chocolat a la Creme forme cadburys; Bombonne engle;estl 22 felurl Rockes Drops la cutil 1, 6 si lo chilo si cu etichetestreine, Vien si London, asemenea si la Borcane sistem Klark Nikolas, Englezestt si la cutiule de lux.

    UN MARE DEPOSIT DE TOT CE ATINGE BRANSA COFETARIEIPrecum: Frunze si Duri pentru Garnituri, Hùrtie pentru torte, Tavl si filasele, Culori vegetale si Cole. Chocolat, cuver-

    turi pentru lucro, tint de cacao si gustaci pentru BombonneART1COLE PENTU (CHRIST BAUM) POMUL CRACIUNULU1

    Cel mai mare depou din tara al producte[or candite de Paris si DrageuriD -nil Cofetari care doresc a avea Preciurile corente si catalogul special, suit rygati ami seri si le vol trimite franco la domiciliul do-

    ritorilor; si pentru o mat mare Inlesnire a d -Ior CofetarT din provincia, am infiiniat o Magazie de Transit de unde se vor vinde si expediamarfurile cu preciurile mat scazute ca din Capitala hind scazute si acsizele comune! Bucuresti; iar pentru d -nit particolari consumatori laocasie de Logodne, Nanti, Botezurl si Soarele, ce vor voi se cunoasca industria Orel se fac urmatoarele preciuri: Fondant us statde 30 /.lure kilo lei 4,ao, Praline ue Chocotutacu dif.rite cremuri chito lei 6.80, Drageuri diferite chilo lei 6,80, Fruste Candite eIt 1' lei8,80, Bon.boane euyl ;zesti chilo lei 4, Curamele cu /'isticuri ntiydale creme etc. chito lei 4, Sumpunie de la diferite case renumite !Ci cu preciuri de concurenla. Asemenea Licueruri, Coniacuri, Ceuiu, Pesmeti de 18 fcluri din evi mai fini pentru ceai si desert, Romuri diferite ca-IitalT intre care se recomanda adevératul de Bremen extra fin, din care spre convingere rog a se cere ca proba marfurile ce sunt a se tri-mite cu C. F. R. rembursanduse restul iar cele ce sunt a se trimite cu posta rog a se avansa valoarea prin mandat postal dupe care se vaexpedia marfa

    Subs mnatul adue find zahar in cantitati mari pentru fabricatiuuea bomboanelor si a chocolates pot a tine or -ce eon -eurenta ill acest articol.

    Zahar Capaiâna kilo lei 1,15 Zahar frances Cubic kilo lei 1,15. Zahar frances Tos kilo lei 1,o5.Cu stima, DOBRICENU.Sot Adresa Telegramelor: Bomboneria Dobriceanu. Bucuresti. Bucuresti, Calca Victoriei.

    S'A DESHCIS Illlllom-

    ateL'rL RAY D/ E, L O/N CiR la1Bucuresti 76, Ca1c;u Mos,lor,j76 Buouresti

    Reparat ,i mobiiat cu totul din nou Se gaseSte camere de la 1 leu ri '0 brui in sus.Asemenea se iuchiriaza camere mob late eu luna. Sarv ciul prompt, onest ssi preciurimoderate. Se gasevte'grajdari pentru vai ,si soproane pentru trasuri.

    DE INCH1RIAT PRAVALII MARI SI MICIProprietar, CORNELIU KALINDERU.

    599

    Xi!SkfiE,R,ASSIIP.D*SSIAbliS 1E61414y...

    I

    foss ,sef de clinica la pro fesoruGalezowski din Paris

    DaeonsuitatInnl pentru boalede OCHI, t RECHI si SIFILITICEai face operatiuni de hirurgieoculars.

    ttucuresti, Strada Carol i No.1S, de la orele 2 -4 dupe ami» z.

    Pentru seracidimin. de la8-9

    DA. VIAN U

    ATELIERDE

    I NCALTAM INTEPENTRU

    BARBATI. DAMESI COPII

    fht DUMITRESCUCALEA VICTORIEI, 53

    (HOTEL MANU)

    In acest atelier se efectueazìí or -cecomandi de Incaltaminte pentru bar-bati, dame si copia, solid, elegant sieu preturl moderate.

    DE VEINURE PADURI IN PARCIIETE

    i. Pe moda Grecel de sus, Ilfov, spre Mo-via Calde.rut}anl.

    2. Pc mogia Socetu judetul Dembovita, in-tre gara Gherganl vi satul Cojasca Corne>}ti.

    A se adresa la proprietarul d. Stefan D.Grecianu, Bulevardul Academiel, 2 BncurestI

    Prin d. Adolf Salomon, mi s'a furnisatavezat la diferite localurt publice vi privatesobe de tucl, sistem Meidinger din fabrica'.omet, care au dat resultate sa isfac,toare,si pot ti aplicate eu succes la incalzitul localurilor, Bucurevt1 i1í]18 lunie 1887.

    Inginer- Architect,(semnat) CERKEZ 354

    - X®MASINE DE TAIAT

    PA E, FAN SI C OCENIIN DIFERITE MARIñ[1

    Miscatoare cu mána, cu manegiu si cu aburfoarte folositor din causa lipsei de

    nutret pentru viteX

    Biron: Depon:Strada Smardan t 11 STAADECkER Str.Bibatcu V oda6

    CERTIFICATSub- semnatul, In calitate de diriginte al lucrarilor Palatului co-

    munal din Pitesti $i al vcoalel primare de fete din Tergoviste, pen-tru Incalzirea In total si in detalin a acestor clediri, am intrebuin-tat sobele de fer sistem Meidinger de la fabrica COMET" din

    acuresti i anume:La Palatul Comunal din Pitestl incalzitul cu aceste sobe se face

    in mod perfect, nalas&nd nimic de dorit ca elegante, curatenie §ieconomie.

    La Tergoviste am utilisat aceste sobe fare. manta, inlocuind mantaua do fer ou una de zid, care formeazi camera de aer cal. Gracieavantagielor ce precinta fabricarea acest-r sobe in atel crile din Bu-curettl, am putut obtine, pentru incalzirea vcolel un calorifer divi-sionar, cu care incaizim doué saloane de clase in mod perfe t vi le,vi ven slam eu ugurinte.

    Uu calorifer divisionar ast -fel construit dánd o caldure. de 1So,200 la '00 m. cuba de aer in permanente ventilalie. nu a costal deoit 1/4 din ce coste aparatele speciale zise calorifere ce se aduce dinstrei,Atate in acelas'I stop.

    DeI. d'n toate puntele de vedere, sobele Meidinger ale fabri-eei CO$ET" sunt recomandal.ile, atet pentru clad ri pub ice, cet

    pentru cele p+rticlare, cu curalenie, soliditi.te, eleganla, vi e-conomie de combustibil.

    Facut in Bucure* I azl, la 4 Mart e 1887.Semirt, I, SOCOLESCU

    Arhitect si Inginer. 483

    AVI hPORTATConsumatorii cari vauta eu drept cuvînt eacelentul CIAI al

    Companiel Coloniale din Paris, trebue sa evitenumerósele Contrafaceri, pentru a nu fi ïnpia>i'. a exige pe fie, -

    e Cu lie TL11113EUit DE GARANTIE al Uniunil l'abri-ietate recunosouta de utilitate publicó de Statut

    ça

    cantilor , SocFiancez,

    S®INBIMCISSái

    PRIIIARIA ORASIULUI ROESTI

    DIRECTIA LUCRARILOR TECHNICEI17 No. Prim. 515EDirect. 405Domnule,

    La scrisoarea D- voastra lnregistrata la No. 5158, ne grabim a ve a-rata ca Sobele sistem Meidinger, marca Comet" ce ali predat siasezat la localul Primaries l'apitalei si In scoalele comunale con -struite din nob in cet din urma ani, aú funclionat Intr'un mod satisfaeA-tor, fart se fi fost trebuinla de reparaliunT.

    Am constatat cu piacere ca, cu o cantitate relativ mica de Cock, sepoate obline o caldura suficienta si egal distribuita si ca prin regulatorde la usa sobelor, se poste modula caldura potrivit cu temperatura tim-pulut.

    Dace la aceasta calitate a sobelor d- voastra se mai adaoga si avan-tagiii ca cu o singura umplutura de Cock se mentine caldura mai multeore si ca servente si ca ventilator, se poate afirma ci aparatele de lncal-sit ce ne -ali predar, satisface cu succes condiliunilor voce.

    Primiil, ve rugam Domnule, asigurarea consideraliunei noastre.Semnat, p. Primar tERKEZ. .

    Direct. lucrarilor technice, CUCUBucuresti in 12 Marcie 1887.D -sale d -lut Adolf Salomon, fabricant de sobe sistem Meidinger p 483

    Tipogra>&a. Ziatru.laii. Tiparit cu cerneala Ch. Lorilleu= C-ie Paris 4arnlit rQsvoias


Hristos a nviatbetelchurch.org/wp-content/uploads/2013/03/Betel... · Voi to[i cei 'nseta[i, veni[i la ape, chiar \i cel ce n-are bani! Veni[i \i cump]ra[i bucate, veni[i \i cump]ra[i

Hristos a nviatbetelchurch.org/wp-content/uploads/2013/03/Betel... · Voi to[i cei 'nseta[i, veni[i la ape, chiar \i cel ce n-are bani! Veni[i \i cump]ra[i bucate, veni[i \i cump]ra[i

Foia bisericéscía, scolastica, literara si economica.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1889/... · veni neteda si usióra, întreprinderile nòstre bisericeşti,

Foia bisericéscía, scolastica, literara si economica.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1889/... · veni neteda si usióra, întreprinderile nòstre bisericeşti,

Âdmtnistraţiunea, In şise ANUL LXIV.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gazetadetran... · 2016. 6. 24. · într’o sérá femeia veni oam ohirchi- lită şi din causa

Âdmtnistraţiunea, In şise ANUL LXIV.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/gazetadetran... · 2016. 6. 24. · într’o sérá femeia veni oam ohirchi- lită şi din causa

A gati este o arta . tatiana bold€¦ · 1 Dragi cititori, Retetele din acest e-book au fost selectate din cele peste 6000 continute pe portalul Gustos.ro. Va invitam sa descoperiti

A gati este o arta . tatiana bold€¦ · 1 Dragi cititori, Retetele din acest e-book au fost selectate din cele peste 6000 continute pe portalul Gustos.ro. Va invitam sa descoperiti

Gramatica limbii romane - Clasa a 4-a limbii romane... · 5. Grupeazd cuvintele de maijos dupd numSrul de silabe: drum, trotuar, asfalt, uli15, cirare, potecS, bulevard, gosea, pod,

Gramatica limbii romane - Clasa a 4-a limbii romane... · 5. Grupeazd cuvintele de maijos dupd numSrul de silabe: drum, trotuar, asfalt, uli15, cirare, potecS, bulevard, gosea, pod,

CEL MAI SIMPLU MOD DE A GĂTI - crockpot-romania.ro · Cel mai simplu mod de gati Gustos si Sanatos Tehnica revolutionara „slow cooking”, ultimul trend in materie de gatit sanatos,

CEL MAI SIMPLU MOD DE A GĂTI - crockpot-romania.ro · Cel mai simplu mod de gati Gustos si Sanatos Tehnica revolutionara „slow cooking”, ultimul trend in materie de gatit sanatos,

vanzari.brd.ro...Camera Executorilor Judecátoresti de pe lángä Curtea de Apet Galati BIROUL EXECUTORILOR JUDECÀTORESTI ASOCIATI MICU CONSTANTIN si BADIU FLORIN - 800378. Bulevard

vanzari.brd.ro...Camera Executorilor Judecátoresti de pe lángä Curtea de Apet Galati BIROUL EXECUTORILOR JUDECÀTORESTI ASOCIATI MICU CONSTANTIN si BADIU FLORIN - 800378. Bulevard

cdn4.libris.ro veni apocalipsa foamei... · Atmosfera structura sa 23 ... Efectele poluantilor aerului asupra populatiei 89 ... Activitatea enzimaticä si hormonalä a organismului

cdn4.libris.ro veni apocalipsa foamei... · Atmosfera structura sa 23 ... Efectele poluantilor aerului asupra populatiei 89 ... Activitatea enzimaticä si hormonalä a organismului

Stadionul Municipal din Târgu Jiu, realizat în proporţie ... · 206.968 lei. Tot pentru a veni în sprijinul abonaților, Tot pentru a veni în sprijinul abonaților, Aparegio

Stadionul Municipal din Târgu Jiu, realizat în proporţie ... · 206.968 lei. Tot pentru a veni în sprijinul abonaților, Tot pentru a veni în sprijinul abonaților, Aparegio

 · XLS file · Web view2014-03-04 · sabo emeric nicolaie mos ioan roman nicoleta-gabriela iakab iuliana gati ghizela joo maria sulea petru mezei ovidiu ... 196071.00 71.00 192210.00

 · XLS file · Web view2014-03-04 · sabo emeric nicolaie mos ioan roman nicoleta-gabriela iakab iuliana gati ghizela joo maria sulea petru mezei ovidiu ... 196071.00 71.00 192210.00

CHIRA CHIRALINA - Biblioteca pe mobil · PDF fileCHIRA CHIRALINA de Panait Istrati Adrian strabatu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Braila, duce de la biserica

CHIRA CHIRALINA - Biblioteca pe mobil · PDF fileCHIRA CHIRALINA de Panait Istrati Adrian strabatu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Braila, duce de la biserica

Editorial - saptamanamedicala.ro 155 - mail3us2ut9tsuv.pdf · mentatorii vor veni cu bani de-acasă). Una dintre problemele asistenţei medicale de urgenţă, supra- aglomerarea şi

Editorial - saptamanamedicala.ro 155 - mail3us2ut9tsuv.pdf · mentatorii vor veni cu bani de-acasă). Una dintre problemele asistenţei medicale de urgenţă, supra- aglomerarea şi

As veni sa dau nume de flori genunchilor tai

As veni sa dau nume de flori genunchilor tai

3967 ZSOLT FODOR pentru - Cluj-Napoca de urbanism noiembrie.pdf4002 SC COFETARIA DANA SRL Bulevard Eroilor, nr. 12, ap. 2A amplasare firma pe fatada imobil. 4003 JICHISAN DORIN Anton

3967 ZSOLT FODOR pentru - Cluj-Napoca de urbanism noiembrie.pdf4002 SC COFETARIA DANA SRL Bulevard Eroilor, nr. 12, ap. 2A amplasare firma pe fatada imobil. 4003 JICHISAN DORIN Anton

Meniu Bulevard Ro- English

Meniu Bulevard Ro- English

Vísperas de PentecostØs en el Santuario Matri Ecclesiaearchiv.schoenstatt.de/news2006/05/6t0512pfingstvesper-rom2006espanol.pdfHimno Veni Creator 2. Komm, Tröster, der die Herzen

Vísperas de PentecostØs en el Santuario Matri Ecclesiaearchiv.schoenstatt.de/news2006/05/6t0512pfingstvesper-rom2006espanol.pdfHimno Veni Creator 2. Komm, Tröster, der die Herzen

când va veni ceea ce este desăvârşitaman.ro/betawp/wp-content/uploads/ebook/tracusarte/... · Când va veni ceea ce este desăvârşit / Andrei Dósa Bucureşti: Tracus Arte,

când va veni ceea ce este desăvârşitaman.ro/betawp/wp-content/uploads/ebook/tracusarte/... · Când va veni ceea ce este desăvârşit / Andrei Dósa Bucureşti: Tracus Arte,

Numărul 23 (2014), Duminica a 10 a după Rusalii ... de dupa … · Tăi şi ei n'au fost în stare s ... Americanii nu vor veni deloc sau nu vor veni cu-rând. Dar până atunci,

Numărul 23 (2014), Duminica a 10 a după Rusalii ... de dupa … · Tăi şi ei n'au fost în stare s ... Americanii nu vor veni deloc sau nu vor veni cu-rând. Dar până atunci,

COLECŢIA - sufletortodox.ro Tito Colliander... · Nu, ci fii pe deplin încredinţat că nimic bun nu poate veni din tine însuţi. Şi, dacă din întâmplare ţi-ar veni vreun

COLECŢIA - sufletortodox.ro Tito Colliander... · Nu, ci fii pe deplin încredinţat că nimic bun nu poate veni din tine însuţi. Şi, dacă din întâmplare ţi-ar veni vreun

SISTEM PAVAJ DIN BETON - elpreco.roelpreco.ro/upload/doc_cert/Catalog pavaj rezidential Elpreco.pdf · pavaje de format mare. Dalele Bulevard sunt ideale pentru astfel de proiecte.

SISTEM PAVAJ DIN BETON - elpreco.roelpreco.ro/upload/doc_cert/Catalog pavaj rezidential Elpreco.pdf · pavaje de format mare. Dalele Bulevard sunt ideale pentru astfel de proiecte.