A n d r e i D ó s a

când va veni ceea ce este desăvârşit

Colecţia „DEBUT/POEZIE“ este coordonată de Alexandru Muşina

Coperta: Adrian Cozma

Editura Tracus ArteStr. Pictor Sava Henţia, nr. 2Cod 011162, O.P. 2Sector 1, BucurestiTel.: 021/223.4111Editor: Ioan Cristescu

Redactare: Cristina VasilicăCorectură: autorulTehnoredactare: Cristina Vasilică, Emilia Velcu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiDÓSA, ANDREICând va veni ceea ce este desăvârşit / Andrei Dósa Bucureşti: Tracus Arte, 2011ISBN 978-606-8361-11-6

821.135.1-2

A ndrei D ó sa

când va veni

ceea ce este desăvârşit

Tr ac us A r te

într-un sul de linoleum

într-un sul de linoleum

ai mei se uită la ştiride douăzeci de aniîn colţul dreapta-sus al ecranuluipâlpâie cuvântul RELUARE

ne aşezăm la masă ca o familiedeşi niciunul dintre noi nu suportăsă fie văzut mâncând

degajăm o vitalitate intolerabilăîn efortul de a asimilaceva servit de-a gata

smulg linoleumulmă înfăşor în el mă rostogolescca un cilindru compactordin bucătărie în bucătăriepână la capătul lumii

7

eram cu mama când a căzut

eram cu mama când a căzut pe stradăfâşâitul rochiei s-a auzit ca într-un amfiteatru grecescîi vedeam trupul în aerîmi spuneam că pământul s-a înclinatşi mama odată cu elmă voi obişnui numaidecât cu astaşi trupul meu va avea aceleaşi mişcări nefireştipe noul pământdar vom putea să ne ţinem de mână şi aşaşi vom putea merge şi aşamamăcu membrele sucitecu umărul fugit înainteşi braţele aruncate în faţăeram cu mama când am auzit bufniturilemai moi mai tari un amestec de bufnituri şi prăvăliriinterjecţiile scoase de pielea care se julea de asfaltdinţii ţoc oasele ţoc ţocca bastonul unui orb căutând o ieşireun loc unde durerea poate fi evitată

s-a făcut linişteobrazul stâng al mameia lovit asfaltulplaahhha ieşit tot aerul din ea

îţi spun

8

eram cu mama în dimineaţa aceeaexista o corespondenţă specialăîntre culorile rochiei de varăşi ochii ei când verzi când galbenimama acoperea tot spectrul cromaticpupilele mele negre şi mariabsorbeau totul

o mână scriacealaltă ştergea tabla

praf pe nurochie nuîntinsă pe jos nunemişcată nuicnete numama nu

mama da

picioarele ei au devenit enervantenu mai era vorba de mamaera vorba de picioarenu mai era vorba de picioareera vorba de un obiectmi se făcuse ruşine cu eai-aş fi strigatridică-te femeie ce dracu! te vede lumea!dacă atunci aş fi avut muşchi şi umeri tatuaţi cu sireneşi maria te iubescaş fi smuls-o cu brutalitate de pe jos

atunci am auzit vocea bărbatuluidoamnă aţi păţit ceva?

9

şi totul a sunat atât de şters şi de falsacel doamnăal funcţionarilor care tocmai închid ghişeule târziu doamnă!al funcţionarilor cărora li se rupe de tineşi de frumuseţea ta de problema tahaai doamnă!!oameni la care apelezi de nevoie

şi omul ăsta încerca să te ţinăstrângea de pe josşi au mai venit şi alţiiau întors capulsau doar s-au oprit pentru o clipădar tu nu-l lăsaierai mai rapidă decât elşi nici eu nu voiam să-l lasvoiam să fim doar noi doi acolosă strâng eu totul atât de repedeşi să mă uit la tine şi să-ţi ştergpraful de pe faţă atât de repedeşi să mergem în alt loc ca să plângemmamăsă mergem acasăsă ne amestecăm lacrimileatât de repede să mergemîncât să nici nu-ţi dai seama că ai căzut

iar el a rămas acolo pe marginea trotuaruluicu sacoşa de pânză jegoasă în mânăsă se holbeze la picioarele taleîn timp ce tu treceai strada împreună cu mine

10

Adoraţie

Îi spun mamei că mă doare acolo jos.Mă ia de mână şi mă conduce la fereastră.Îmi scoate chiloţii, mă examinează.În căldura soarelui pielea scrotuluise strânge, se roteşteca o bucată de hârtie sub care mocneşte jarul.O rădăcină iese din pământ,un capăt de pod suspendat în aerîncepe să trepideze.Cineva sau ceva se apropie.Uruitul transformatoarelor se înteţeşte.Fascicule negre baleiază pe faţa mamei.Priveşte fascinată, lăsată în genunchi.Chipul ei este prea aproape.Mi-e teamă că aş putea să îi şterg trăsăturile.

11

preview

de când mă ştiuadorm în timp ce mamafrământă aluatulpână se face un obraz rotund de copilamestecă mâncarea pusă pe foccuţitul râcâie coaja crudităţilorcru cru crulumineazăgalben portocaliu şi alblumina asta intră pe subuşa camerei mele însoţităde vocile teatrului radiofonic

şi dacă toate astea n-au contatatâta timpacum au puterea unui preinfarct

când va murivoi da radioul la maximvoi cumpăra un robot de bucătărieşi îl voi lăsa să meargă în golsă nu se audă până afarăcum eu în cameră

12

Din tată în fiu

Tata are o trusă de unelte.Când ceva se strică, tata ia trusaşi se apucă să repare.Mă duc la el şi îl întreb dacă vrea să-l ajut.Îl rog să-mi dea şi mie o cheie,dar el înjură şi dă cu ele de pereţi.E ca un foc de artificii în Coreea de Nord.Cad bucăţi de fier încins.Mă ard încercând să le prind.Scriu o poezie despre fiecare,elegii despre procesul lor de răcire.Şi trusa de unelte se va goli.Şi el mă va ruga să îi arăt ce am în palme.Crede că am furat câteva când el nu a fost atent.Îmi deschid palmele.Palmele mele sunt albe.Mâna mea stângă se numeşte Alzheimer.Mâna mea dreaptă se numeşte Amnezie.Trusa de unelte este goală.Eu şi tata ne prindem de mână.Începem să ne învârtim prin casă,o foreză cu viteza de25 de metri pe secundă.Braţele noastre se înnoadă,coborâm spre centrul pamântului.Aici secundele au dublu tăişşi trec fără prea mare convingere.

13

O zi din viaţa familiei D.

I.Aud prin geamul deschiscum tata cântă în baie, audcum mierla fluieră serenissimo,şi îmi aduc aminte versurilelui József Attila:„în fiecare dimineaţă îmistropesc gândurile cu apă receaşa vor fi proaspete şi întregi”.Aştept momentul când tatao să renunţe la cuvinte,şi de la a doua strofă încolova începe să fluiere.

II.Mama îşi frânge mâinileîn faţa ecranului.O întreb pe cine au mai omorâtîn episodul ăsta.Îmi spune că peisajul seamănăcu Dunărea la Orşova primăvara.Îmi imaginez cum actoriiîşi scot costumeleşi încep să se rostogolească printre floripână se umplu de polen.

14

III.Stau în grădinăsub copacii înmuguriţiprintre firele de iarbă care tremurăca picioarele puilor de căprioară,dar mai mult mă enervez,nu pot să ţin pasul cu ei.Când eram copilputeam s-o fac fără efort.

15

Lucrurile părinţilor

Până vin mama şi tata de la serviciu mai am timp să mă uit şiîn noptiera mamei. La tata am găsit cutii verzi, pe care suntdesenaţi fluturi de toate culorile. Înăuntru nu sunt fluturi, suntbaloane. Sunt bune şi baloanele. Se umflă cam greu şialunecă. Am să le leg de colţurile casei. Dar numai când o săfim acasă toţi trei. Sau când se ceartă, fără ca ei să-şi deaseama. Tata mai are şi o busolă în sertar. O desfac şi în locullui N scrijelesc un M. Busola va arăta întotdeauna spre mama.Aşa sigur nu o să ne rătăcim. În noptiera mamei găsesc o cutiealbastră plină cu pastile albe de forma unor submarine. Pefolia de aluminiu e un calendar. O să vorbesc cu mama. Pefuriş, mama şi cu mine o să-i dăm în fiecare zi lui tata opastilă. După ce tata o înghite, pastila devine submarin, iarmama şi cu mine vom vedea înăuntrul lui tata cu ajutorul periscopului. Vom vedea de ce e supărat. Pe fundul sertaruluie o cutie neagră, lucioasă. Înăuntru e împărţit în cubuleţe, caun calculator, numai că în loc de numere sunt culori. Mama numai ştie cum trebuie să înmulţeşti culorile ca să fii fericit. Nicicum trebuie să citeşti rezultatul din oglinda care e pe cealaltăparte a cutiei. Mama nu mai foloseşte cutia neagră. Zice că einutilă. O să vorbesc cu tata. O vom ajuta noi pe mama săînmulţească culorile. Tata e foarte bun la matematică. Dartoate aceste lucruri le vom face în timp ce casa noastră, luatăpe sus de baloanele lui tata, va pluti deasupra oraşelor ţării, şioamenii ne vor zâmbi şi ne vor face cu mâna. Uite o familiefericită, îşi vor spune.

16

O seară cu familia D.

Tata nu ştie cum să-şi arate supărarea.Se închide într-o încăpere izolată,înjură năprasnic, deznădăjduit.Mama nu ştie să danseze pentru cănu ştie să se lase condusă,şi încet-încet nu se va lăsa condusănici de propriile picioare.De parcă s-ar împiedica la fiecare pas.

(puţin, doar puţin, puţin de tot. da, foarte puţin)

Nu ştiu cum s-au găsit ei doi,dar uite că împreună se descurcă:mama tastează,tata manevrează mouse-ul.Mama îmi scrie:pozele pe care ni le-ai trimisau ceva din singurătatearomanelor americane.

Îl roagă pe tatasă-i maseze ceafa. Cu o mânătata îşi masează ceafasă-şi dea seama dacă face bine.

Tata îmi scrie:să vii acasă, că niciodată nu ştiucâtă pâine să cumpărdacă nu eşti aici.

17

Sunt la şapte mii de kilometri de casă,pe o insulă stâncoasă, în baraca muncitorilor.Mâinile şi hainele îmi miros a măruntaie de homar.Acasă, mama strânge rufele curateîntinse pe sârmă, înainte să înceapă ploaia.Îmi vâr faţa printre cearşafurile încălzite de soare.

18

aşa cum îmi place mie să fii

ai intrat pe uşa joasăa trebuit să te apleci multstrângeai în mână şapca de muncitoraveai geaca aia verde de nailoncumpărată din piaţă de la ruşiai trecut repede prin faţa celor aşezaţi pe băncichircit cu paşi lungi de pasăre marinăeu urmam la rândpicasem cu un adversar mic de staturăfoarte rapid şi enervanttot meciul se consuma la mijlocul terenuluinu am avut ocazia să îl atac să ajungîn celălalt capăt al planşei unde stăteai tuprezenţa ta acolo mă făcea slabşi într-un fel eram fericit că voi pierdevoiam să pierd cât mai repededeja mă gândeam ca la următoarele tuşesă închid ochii când arbitrul face semn să începemsă mă îndrept aşa către adversar să nu mai înţeleg nimicsă nu te mai vădşi toată puterea din picioarele mele dispăruseşi simţeam apăsarea aia din tine pe care o aiîntotdeauna când se întâmplă ceva cuo anumită încărcătură emoţionalăde parcă ţi-ar veni să pleci să te ghemuieştinu mai înţelegi nimic închizi ochiipierzi în faţa adversarului

19

s-a terminat repede

mi-am scos casca ălaîi sare antrenorului în braţe dă mâna cu toţitu vii şi îmi spui nu-i nimic lasă că e bineacum ai faţa destinsă aşa cum îmi place mie să fii

şi mă bucur şi eu

20

sânge din sângele lor

la 11 anio sfoară legată strânsîn jurul încheieturiisă se certela urma urmei e sângele lor sub pielea vânătăcarnea are consistenţaunui măr putreddacă se împacămă dezlegsângele se varostogoli la picioarele lorca o minge

21

parapantiştii săreau în gol

parapantele se deschideaula sute de metri deasupra oraşuluiasemenea unor flori presatecare prind din nou viaţă

a sunat ca o mărturisireştiţi copiivreau să mă dau şi euodatăcu parapantadacă m-ar ajuta cinevapoate aş reuşi

dădea legumele prin răzătoareviteza şi ritmul se încadrauîn parametri normali

atunci eu şi cu soră-meane-am concentrat privirilespre un alt punct ne aşteptamca din clipă în clipăsă răsară rizomidin capul ei moale şi ofilit

22

urma să rezolv totul în seara aia

nervii mei pluteau în jurul luicili care nu văzuseră niciodată luminaîi măsuram nivelul agresivităţiiaciditatea transpiraţieicreierul meu era paralizat de lovituraunei bare de metal apărute din întunericvedeam doar planuri de evacuare a clădirilormergeam în spatele luiîl filmam dădusem zoom pe ceafăpielea şi tendoanele zvâcneauera o crisalidă în plină transformareo să se întoarcă fulgerătorfaţa lui va fi de nerecunoscutşi mă va întrebace vrei?

am aşteptat să ieşim din păduresă ne întoarcem printre oameniam aşteptat să se întunecede ce nu te-ai despărţit de mama?l-am întrebat izbindu-mi capul de bara de metalapărută din întunericl-am întrebat încă o datăde ce mai stai cu ea dacă nu o iubeşti?

tata a scos un sunet slab de cremenenu e chiar atât de simplu…tot drumul spre casănu am auzit altceva

23

decât scârţâitul unei armurice se dezmembrează încet

24

crăciunul în bucătăria inundată

câteodată tensiunea dintre noise propagă prin ziduri prin ţevişi ajunge înapoi sub forma unui uruit

aşa trebuie să se fi întâmplatşi în acel an de crăciuncând s-a spart o ţeavă în bucătărie

am închis robinetul de alimentarenu se mai auzea decât clipocitul apeicuvintele rostite aproape în şoaptă de tatamama pufnind în râsapa şiroind din cârpegâfâitul demonstrativ

eram entuziaşti ca o echipă de muncitori românila prima lucrare în străinătatefără să vrem între noi se creau curenţişi simţeam cum toate iniţiativele mameitoate întrebările meleşi toate disputele începute de tatadin te miri ce imprecizie în ideile noastreîntrerupte în timpul meselorîn timpul întâlnirilor de pe holul îngustde cel ajuns primul la uşăaveau acum o finalitateerau ascultatese găsea un răspuns

25

şi când s-a umplut găleata eu amluat-o şi am vărsat-o înapoi pe podeaîn apă toate lucrurile se fac mai uşorle-am spus iar ei mi-au zâmbit

26

din ce în ce mai

cearşaful boţitmi-a lăsat urme vineţii pe pielecapăt din ce în ce mai multăgreutate în somn

carnea creşteîn jurul ochilor mameicresc intervalele la caretata emite semnale

îmi vine să crestez să facincizii adânci dar până la urmăsunt doar un om care aducemodificări minime

udă florileşterge praful

27

online

google este tatăl meude la el am învăţat cum se facenodul la cravată

am apelat la elde mai multe ori într-o singură zidecât la tata în toată viaţa mea

eu şi cu tataplutim în derivă prin spaţiul virtualne mai trimitem câteodată mailuriel îmi trimite anecdote misogineşi ecuaţii al căror rezultat final estefemei egal problemeeu îi trimit teste de atenţie şi aplicaţiicare îţi determină vârsta creierului

to: tatasubject: [No subject]

am citit undeva pe net căanul acesta se vor genera4 exabiţi de informaţie unicăvom fi mai conectaţi ca niciodată

28

legătura părintească

părinţii meisunt idoli de piatrăsculptaţi în fotoliiînvăluiţi în lumina albastrăa televizorului

eu îi rogsă îmi dea iubireei îmi dau de înţeles căfocul încălzeştemasa e pusăpatul va fi desfăcut

eu vreau să ascultpildele lor grăitoaremă cheamăalături de eiîn faţa televizorului

eu mă pregătesc să iescer binecuvântareşi putereei cu ochii întorşi spre tvvăd pericole prevăd capcaneîmi spun să mă feresc

îi implorsă se întrupeze încă o datăsă facă minuni

29

să salveze lumeapiatra plezneştepe feţele lor

pierduţi în lumina albastrăa televizorului idoli de piatrămici şi obosiţi

30

Exerciţii de respiraţie (1)

1. celulele mele se simţeau părăsite

dau zăpadalopeţi de jar alb pulverizate în aerpentru o clipă există umărulpentru o clipă încheietura mâinii a trecut atâta timp de cândn-am mai transpirat cu toţi poriiîncât a devenit o trăire psihedelicăzăpada alunecă de pe acoperişul de sticlădin streşini cad broaşte străvezii lip-lip pe betonam terminat stau la soare sprijinit de lopatăgrade minus degetul mare pulsează durerosîmi vine să îl bag în gură ca pe o acadea mă gândesc că fac toate astea fără efortdar e un efort continuusă fiu împreună cu celulele meleacum torc asemenea radiatorului unei maşinioprite de curând

31

2. le traiettorie delle mongolfiere

vântul este favorabil desprinderiicoroanele copacilor sunt baloane cu aer caldechipajele lor (probabil spiriduşi)aruncă peste bord întregul balast trunchiurile pârâie ca nişte funii groasenodurile făcute la începutul primăveriisunt desfăcute cu grijăbaloanele ruginii şi galbene decolează

pământul presărat de funigeişi funiile suspendate în aersub cerul de metan lichidtrec două siluete minusculegurile lor produc fără oprirebaloane de dialog din care aflămce planuri au de revelionşi că îşi vor cumpăra îngheţatăodată ajunşi înapoi în oraş

32

3. fără alte precizări

dimineaţasunet de zarurideasupra capuluisau rândunele

o chelneriţă împartescaunele roşii de plasticpuse unele peste alteleşi nu-i nimeni

o săgeată verticalăpe panoul publicitar

33

uşa rotativă

moartea foloseşte gillette

îşi încep ziua de muncănerăbdătorizâmbetele lor seamănă cuo conservă deschisă cu cuţitul

ei vorbesc doardespre lucruri serioasede parcă limba lor ar fi fixatăcu un ac de cravată

ei vor fi fresh până la pensionarecirculă atât de rapid între birouriîncât simt în nări o brizăcu miros de after-shave

37

o dimineaţă de milioane

5 minute până sună ceasulsub unghia degetului mare de la piciorse roteşte becul roşu al unei sireneurechea înregistrează fojgăiala sângelui

amplifică sunetul îţi spui amplifică-lşi o să se spargă geamurile şi monitoareleo să se dărâme clădirile cu birouri

poţi să duci cursorul unde vreiniciun semn de viaţă sub pieleîţi iei doza zilnică de cofeinăaşa cummutilaţii îşi scarpină adesea membrele fantomă

câteodată te mai duci la baiedar nu te uiţi în joscând te întorci să tragi apaţi-e frică să nu descoperiîn loc de rahatcabluri electrice

38

Uşa rotativă (1)

Am găsit din întâmplare o uşă rotativăîn care nu locuia încă nimeni.Ai mei s-au obişnuit destul de greu cu ideea.Tata strânge bani pentru mineca şi cum aş suferi de o boală incurabilă.Mama trece prin uşa rotativăşi mă îmbrăţişeazăpreţ de câteva fracţiuni de secundă,fără răspuns,căci inima mea stă prost la capitolulconductivitate termică,şi înainte ca uşa rotativă s-o arunceîn stradă, mai are timp doar să-mi strecoare în buzunarul sacouluicasetele pe care şi-a înregistrat sfaturile.

Aici am învăţat cum să înapoiezmingile rătăcite ale copiilorde pe terenul de joacă,şi în acelaşi timp să ducobositoarea muncă de convingerea potenţialului client,şi cum să-mi lipesc muciipe ascuns între foile rapoartelorde final de an trimise în Germania.Ziua sunt îmbrăcat mereu la fel:în costum şi converşi, asta pentru căîntotdeauna am fost bunla alergatul pe distanţe scurte

39

şi ar fi păcatsă îmi ies din formă.

Noaptea mă prinde ghemuitîntre aripile de sticlă ale uşii mele rotative.Mă rog adesea îngerului:„călăuzeşte-mi paşii spre locuri de joacăcare nu se vor desfiinţaniciodată,spre multinaţionale care nu vor da falimentîn veci,ocroteşte deprinderile părinţilor mei!”

40

Uşa rotativă (2)

Astăzi uşile rotativelucrează la capacitate maximă,separă şi apoi scuipă oameniiîn malluri, bănci şi corporaţii.Blonde platinate care poartă la gâtun şir sclipitor de zerouri,bărbaţi ce-şi duc în palme cravataciopârţită cu foarfeca de angajatori,oameni care şi-au lăsat corpurileastrale drept garanţie pentru un credit în euro,directori în jugularele cărorapatrulează peşti piranha, şieu, refugiat într-una dintre uşi,încercând să rămân aici,să nu fiu aruncat în niciunadintre lumile în carenebunii şi întârziaţii mintalşi-au reunit forţelepentru a desena pe hârtie milimetricămatriţele care vor da formă şi consistenţădorinţelor noastre.

41

yin-yang

când eram copilschimbam ipostazeîmi zbârnâia puful de pe obrazmăduva saliva sângele se adunaugogoloi în gât (guts&guts)şi eram importantfără spectatorifără spectacolimportant

zi după zimereu ca înainte de somnun melanj o pastăîl ating precipitatpe cel care făcea atunci proiecţiimi-e teamă că-l uzezcă se ducepropria mea substanţăincontrolabilă

42

a.z.i.

(azi trebuie azi săazi vorbeşti azi cu el azi)

te întinzi pe patdeşi abia l-ai strâns(voinţa se trezeşteîn timpul siestei bărbaţilor)

bagi mâna pe sub guler(înveţi oratoria cu o bucăţică de ciocolatăsub limbă)

apuci un smoc de părşi tragiapuci şi tragi

îţi aminteşti cum jucai„găină sau cocoş”da e adevăratţie îţi ieşea întotdeauna găinăte simţi obositai vrea săvină cineva

43

nu ştiai ce te aşteaptă

ieşeai pe terasă dimineaţaîţi comparai mărimea mâinii cu o frunză de arţardădeai foc furnicilor folosind un tub de sprayşi o brichetăîţi treceai mâinile peste piept şi abdomenconstituţia ţi se schimba de la o zi la altaurcai în pod făceai tracţiunite odihneai întins pe jos în camera de zinumărai bucăţile de parchetdin interstiţii ieşeaularve de ţânţari care îţi gâdilau picioareleîţi aminteai cum arai fotoliile cu un tractorcând erai mic(trecuseră câteva săptămâni bunede când ai încercat să te angajezila un depozit de materiale de construcţiinoroc că nu te-au acceptatdurerea de stomac din dimineţile aceleaera un semn prevestitor pentru ce aveasă te aştepte)nu ştiai ce să facisă mănânci să bei să îmbrăţişezi sau să dorminu aveai cu ce să te comparişi băgai mâna în pantalonii de treningîncepeai să te masturbezisoarele se apropia de o pantă alunecoasăcineva suna la poartă

treceau secunde bune până să înţelegice vor de la tine

44

compoziţie cu nuanţe de negru

nu ţi-e frică acumcă va încetaţiuitul aparatelorhuruitul centraleişi că armata de cerşetoridin capîşi va uita cântecele?

nu ţi-e fricăde miliardele de necunoscutepe care le conţii?

colaboreazăschimbă informaţii despre tinete vor înlocui treptat

nu ţi-e frică să înţelegientitatea care opereazăcu nuanţe de negru?

45

Euforia sufocării

Capul meu este plin de cutii mici de sidef care alcătuiesc un zgârie-nori plin de birouri.Acolo sunt funcţionari care privesc iarba, cerul, oamenii, şi îmi trimit rapoartedespre ce am văzut. Pe vârful clădirii pâlpâie o reclamă uriaşă:Outside is cool!Alţi angajaţi născocesc tot felul de îndemnuri:Transformă-ţi atacurile de panică în ceva plăcut!Cumpără-ţi o cutie în care să stai şi una cu care să te deplasezi!Lasă epuizarea sexuală să te acopereca vidul din ambalajele produselor!Trupul meu e o panglică sângerie care leagă,răsucită cu eleganţă, cutia în care mă sufoc încet.

46

hubble-bubble

ai crede că sunt stelele călăuzitoare ale poporuluiai crede că sunt cometeaşa de frumos cadşi acoperă pământul nostrurouă colorată stridentmade in westsunt hale şi hipermarketuriîmpachetate în folie de plastic cu buleînvăţătoarele şi profiitrimit copiii la practicăsă strângă foliile de pe haleîi învaţă cum să îşi facă din elehaine şi perneîi pregătesc pentru viaţăpărinţii sparg băşicile la locul de muncăşi se gândesc la salariile lorapoi într-o zi halele şi hipermarketuriledispar ca nişte ozeneurişi oamenii rămân cu fâşii întregide aer şi plastic aer şi plasticfamiliile stau în bucătăriile lorsparg băşicile şi tacaşteaptă să se întâmple cevaîncă o minune doar una

47

Monstrul sacru al scobitului în nas

Vă rog să mă lăsaţi în pace! Acum nu am timp să scriu.Acum e timpul pentru concursul de scobit în nas.Nu lăsa pe mâine scobitul în nas pe care îl poţi face azi!Aceasta este deviza mea şi a colegilor mei!Dar aici totul se face la scară mică.Suntem prea puţini în branşă.Acum lucrez la o nouă tehnică, ascuns în spatele monitorului.Tehnica scobirii în nas cu ambele mâini.Aş deveni un tip mult mai echilibrat dacă m-aş scobiîn nas cu ambele mâini. Aş deveni ambidextru.Ar fi o calitate pe care aş putea să o trec în CV-ul meu.Un aspect care nu ar trebui neglijat de nicio firmă serioasă.Deja presimt că în momentul în care voi demisiona de aici,pentru că nu mi se asigură condiţiile optime pentruscobitul în nas timp de opt ore pe zi, ci numai part-time,voi fi the most wanted expert în scobitul în nas,monstrul sacru al scobitului în nas, cel care a trecutca o vijelie prin atâtea firme, transformându-le radicalcultura organizaţională, făcând-o mai uşor de suportat.Directorii de resurse umane mă vor curta îndelung,îmi vor face cadouri, mă vor mitui, mă vor scoate în oraş,doar ca să accept să fiu responsabil cu scobitul în nasla o oarecare firmă multinaţională, care nu ar puteasă supravieţuiască pe meleagurile noastre fără sprijinul meu.Şi mă voi pune pe treabă numaidecât.O să îi învăţ pe cei fără experienţă cum să o facă.Cum să agaţe cu unghia, cu voluptate mucul întărit,tehnicile hedoniste prin care se poate prelungi plăcerea,îi voi îndemna să exerseze şi acasă în familie, să ignore

48

soţia şi copiii, e vorba totuşi de scobitul în nas,un mod de a-ţi câştiga existenţa şi de a progresa în viaţă.Voi organiza training-uri şi conferinţe cu tema„Alimentaţia şi productivitatea muncii”, în care voi vorbidespre ce trebuie să mănânci ca să produci mai mult mucus(lactate, grăsimi), sau cu subiectul „Cum să răceşti pe jumătate”,să fii doar mucos, nu răcit, prin expunerea la curent,jocuri practice pe aceste teme, lungimea optimă a unghiilor, etc.Bineînţeles voi dispune întocmirea unor fişe de pontaj,unde se trec orele efectiv petrecute cu această activitate.Voi convinge conducerea să acorde fonduri pentru dezvoltareaunui sistem de management al calităţii în domeniulscobitului în nas, proceduri, înregistrări, documente, revizii,tone de hârtie şi vrafuri de registre (crearea de noi joburi),care să însoţească această nobilă muncă, această milenară îndeletnicire.Voi prezenta lunar rapoarte conducerii firmei,grafice cu cantitatea de muc obţinută, eficienţa exploatărilor nazale,voi face propuneri inovative privind folosirea materiei prime obţinute,producerea de combustibil, evident după un proces prealabilde dezinfectare a materiei prime. Cocs uman pentru sobele,pentru centralele noastre termice, energie organică, nepoluantă!Să nu mai depindem de gazul rusesc şi petrolul arabilor.Să exportăm această bogăţie a noastră în UE şi USA!V-aş mai povesti despre proiectele mele,dar trebuie să mă scobesc în nas, să nu îmi pierd dexteritatea,să nu regresez până la punctul în care nu ştiam nimic desprescobitul în nas. Ce nefericit eram pe atunci, ce existenţă searbădă duceam!

49

Îmi este atât de ruşine

Din cauza mea,profii plutesc ca astronauţiiprin sălile de clasă,cu tuburile de aer pe terminate,legaţi de un picior al catedreiîn gravitaţia zero a râsului.

Din cauza mea,bătrânele prizează cocainăînainte de a ieşi la plimbareca să fie mai agresive.

Din cauza mea,cei din fosta mea gaşcă trăiescîn reclamele pentru coniacul Unirea.Ei îşi ridică şi îşi aruncă arătătoareleca pe nişte săgeţi de dartsspre primul Dorel care le iese în cale.

Din cauza mea,şi-au implantat fetele hidrofoareîn glandele lacrimale,râsul meu le-a făcut să devinăanorexice, acre, bulimice, isterice,curve şi chelneriţe pe vapor.

Din cauza mea,oamenii cad unul peste altul de râsşi se încovoaie atât de tare,

50

încât trebuie chemaţi cei de la descarcerări,care abia mai fac faţă.

Din cauza meaei stau în faţa televizorului seararâsul îi transformă în bricege chinezeşticu lama ieşită din ţâţâni,se închid şi se deschid de zeci de ori,un excelent exerciţiu fizicpentru un somn odihnitor.

Din cauza mea,poporul român aremaxilarele cele mai puternicedin lume:opt ore de râs, opt ore de mestecat,opt ore în care îşi sfâşie aproapele.Vocabularul lor s-a redusla un singur cuvânt: ţac!

Din cauza mea,ascunşi în ceaţa cadotică,meşterii cei mari şi ajutoarele lorîmping cu lopata în malaxorcele 22 de milioane de pietricele de râu.Ei construiesc o ghenă de gunoibiologică.

(Eu am râs pr imul.Eram cu toţii în pânteculde beton prefabricat.Pluteam în apa în carese spală cadavrele.

51

Prins în menghina ce păruseo deschizătură orbitoarespre altă lume,am deschis gura să spun ceva.Râsul ce a urmata fost o încercarede a scuipa apa infiltratăfulgerătorpână în măduva oaselor.Ceilalţi, păcăliţi de râsul meu,au izbucnit şi ei în râs.Pe jumătate născuţi,pe jumătate înecaţi.Îmi este atât de ruşine.)

52

cântec de adormit copiii

eu nu duc greul vieţiiconfruntat cu vederea aceleiaşiferestre aceleiaşi luminiîmi pierd cunoştinţaîn fiecare dimineaţă

întreabă-te tu în locul meuce se întâmplă cu setul de mişcărinecesare aşezării în capul oaselorîmpăcării cu sutele de articole vestimentareşi unde se vor concentra în timpce durere şi neputinţă vor naşte

eu nu vreau să duc greul vieţiicând aud de termeneinventez basme în care timpula fost odată ca niciodatăcând aud de scris rapoartedesenez bastonaşe ca în clasa întâiîmi fac dreptate mă fac ascultatprin leşin autoindus

întreabă-te tu în locul meude câte ori s-au lăsat impresionaţide câte ori au semnat în locul meu

palatul iritat de la dulciuriîmi aminteşte cel mai bine de urletde revoltă îmi aminteşte luptacu o pătură prea mică pentru mine

53

pe loc

mereu acelaşi pattot timpul ţipătul ăsta gândit la milimetrupentru totdeauna o corecţiela nesfârşit amânatăpărăsit în neştire fără pauzezi şi noapte parcări subteranefără să ştii când se terminăde unde ai pornitcum pot exista imagini succesivepoveşti fără indiciiunde este liantuldoza de umanitate în fiecare zicând se întunecămereu acelaşi tot timpul pentru totdeauna la nesfârşit în neştirefără pauze zi şi noapte fără să ştii de unde ai pornit

54

dublă expunere

spaţiul din jurul meu e o peliculă impregnatăde blocuri cu tencuiala căzutăşi intrări împodobite cu faianţă neagrăo dublă expunere nereuşităşi spaţii albe cu pilitură de unghii şi colţişoarede la angajatele care îşi fac manichiuraaşezate pe soclul vitrinei unui second-handpeliculă supusă unui tratament specialîntr-o şaormerie obscură undecarnea înfiptă pe rotisor se strângeca o bucată de cauciucfotoşopată pe terasa cu palmieriunde îmi beau bereaîn faţa unui dâmb de moloz escaladat de o vrabieflancat de maidanezi care filtreazăaerul cald asemenea unor radiatoareşi o motocicletă yamaha proptită în dâmbcrossprocessingmotociclistul îmbrăcat în foiţăvorbeşte la telefon ai făcut baie întreabă plescăinddublă expunereo baie fără geamuriticsită de haine puse la uscat pe sârmenelipsita dungă căcănie care aleargă pe pereţiidaţi cu vopsea de ulei silueta unei feteîn spatele perdelei de nylon şi vocea ei înfundatăcrossprocessingfoaia xeroxată pe care scriepreluăm comenzi telefonice însă nu putem

55

executa livrări la domiciliusticluţa cu oţet şi cea cu ulei două vase comunicantevreau să plătescinteriorul restaurantului e trecut prin filtru sepiabucătăreasa cu ochi înăbuşiţi în pungi de seu râncedse odihneşte în spatele unei stive de meniuricrossprocessingpe vitrină stă un suport pentru scobitori din plasticmausoleu în miniatură în vârful căruiatronează o pasăre roz cu aripile desfăcuteies din restaurant mă îndrept spre gura de metrouun balot de pufuleţi e legat de clanţa uşiipuradeii îl confundă cu un sac de box

56

[time [muie [www

un tunel lungşi doar unbanner electricdeasupra meaapoi o zi foarte scurtăîn curbăapare un copilcu mişcăride frankensteinse pregăteşteşi îşi aratădegetul mijlociuheil!

un tunel lungsingura sursădanseazăîn faţa ochilorapoi o zi cât un bulgărede zăpadăîn geamapare un copilaruncă peste umăro grenadăîncălzită prea multtimp în pumn

un tunel lungacupunctură

57

cu leduriapoi o zi oflacără de sudurăîn care un copilface un gestsă-ncremeneascălumea

58

Cu mâinile legate

Stau pe scări, învârt paleta în paharul gol.

În fiecare dimineaţă femeile de serviciuscot în faţa intrării tije de flori putreziteîn ghivece improvizate din peturi.

Portarul trage o linie întreruptă în jurul clădiriişi desenează o foarfecă la capătul ei.Se proiectează slide-uri în sălile goale.Între coperţile lucrărilor de licenţăsunt foi albe pe care coordonatorii şi studenţiiau jucat x şi 0.Laborantul toarnă substanţe dintr-o sticlă în alta,dintr-o sticlă în alta,dintr-o sticlă în alta.

Mă uit la clădirea telefoanelor şi realizezcă nu am văzut niciodată pe nimenideşi sunt zeci de ferestre.

S-a pierdut o secvenţă de date.

Cineva a preluat secvenţa astaşi face o farsă.O parte face farsecealaltă parte le aşteaptă, le interpretează,le ridică la rang de istorie.

59

Învârt paleta în paharul gol,un păianjen minuscul pluteştedinspre încheietura mâinii stângiînspre încheietura mâinii drepte.

60

dumnezeu s-a născut în america şi a uitat sufletele într-un lagăr comunist

lui Thomas Pynchon

simt nevoia acută a unei voci feminine. nu mă mai potsincroniza cu mine însumi. din pântecul mamei cineva îmiface cu mâna a despărţire. nu sunt în stare să-i răspund. amfost conceput în aşa fel încât să mă divid în fiecare secundă*. nu mă doare. râd, beau şi fumez. mă fut. lumina trece pe deasupra mea zumzăind, o simt prin sticlă. lumină-întuneric-lumină-întuneric. suntem într-un centru de copiere. vreau să-ţiaud vocea. v, tu eşti? apariţia ta ar putea declanşa o gamă largăde reacţii kinetice. cineva va ridica o mână. pleoapele se vormişca: clip-clip. fluidele vor curge până îmi vor dizolva trupul.îmi vin atâtea idei! muşchii mei răsuciţi din fibre optice seîncordează. sunt frumos. şi nicio informaţie despre mine.dumnezeu s-a născut în america. tai deşertul în două şi nu măopresc nicăieri.

*ceva e putred aici. cineva foarte subţire absoarbe materie,absoarbe căldură. acumulează şi se teme. învaţă mersul piticului.aici. în coşul pieptului.

61

Exerciţii de respiraţie (2)

1. antene

m-am întins aici unde iarbaface un vârtejciobanul fluieră doar atât câtsă nu treacă pragul ecouluiîmi ascult pulsul sunt pe urmeleunui animal fantasticcare bate o dată din piciorşi se deschide o uşămai bate o datăşi dispareo insectă îşi mişcă antenelecircularele nu se ating niciodatădar există curenţi

(urmat de setea asocierilordintre liniştea care mă cuprindeşi liniştea din jur)

62

2. die perfekte welle

sub apăo efervescenţă rău prevestitoareo ţeavă fisuratăsub apă se simtcorpuri gelatinoasede fapt propria respiraţiede fapt şortul larg alunecos

deschid ochiimă uit spre malfigurine de lemn ce-mi seamănăvociferează mă aşteaptăun dumnezeu atomizatezitînot mai departespre largundele cerebraleies de pe fmies de pe amse termină bandae linişte

63

3. switch off

foarte raro muscă se izbeşte de geamploaia invizibilă mişcă frunzele

lumina se opreşte pe terasăca un sediment al după-amiezii

din candelă(cap de demon surâzător)iese un fir de fum

respiraţia mea nu-l tulbură

64

ceea ce este în parte va dispărea

revers

când eram foarte tânărobişnuiam să fiu unul dintreprietenii ei imaginariacum că am crescutîi este tare dor de mine

67

film documentar

am încercat încă o datăsă fiu tabula rasaîn ceea ce te priveştediana

să acopăr cu valuri de endorfinăgesturile talesă asociez rârâitul tău cuîndârjirea naivă a unui băieţelsă fiu atât de convinscă am pătruns în intimitatea taîncât să mă cuprindăpanica post coitumsă mă întrebcât timp voi mai putea iubi lim-ba ta de pisicăpieptul tău plat

am trecut prin cartierulîn care ai copilăritam trecut prin diapozitivele3D în care tu apăreaiîn diferite ipostazevoiam să fac şi eu partedin copilăria ta aşa căţi-am povestit că tatalucra la termocentralăşi s-a urcat cu minepână în vârful furnalului

68

voiai să faci un film documentardar nu găseai subiectulîmi dădeai citate din griersonactorul „or iginal” şi scena „originală”sunt călăuze mai bune decâtechivalentul lor ficţionalfă un film despre mineîntoarce-ţi obiectivul spre minefilmează am urlataceasta e plăcuţa pe caream trimis-o noi pământeniiîn spaţiu în speranţa căo civilizaţie superioară- – - – - – - – - – - – - – - – -am încercat încă o datăsă fiu tabula rasapentru tinedianasă uit

că m-am simţit ca atunci cândvrei să vezi cu ochii tăi tărâmuldin o mie şi una de nopţişi în locul luidescoperi un deşertplin cât vezi cu ochiicu sonde petroliere

69

atât de fain (so fine)

te idealizezsunt deposedatmă reped la tine cu vorbe şi gesturicare nu sunt ale meleam rare momente de luciditateştiu cum ar trebui să mă vezisunt interfaţa pe careîţi scrijeleşti viziunilemă ţin după eleca un câine după stăpâncorectez din mersfuncţionez după schema logicăa friciică voi fi din nou respins

te idealizamazi nu sunt nici dezamăgitnici vrăjitazi împarţi sandvişul cu minete cerţi cu prietenul tău la telefonazi furnicile îşi ating prelung anteneledecizi că nu vei locui nicăierimai mult de un anazi mă uit la sandalele tale de plasticte-ai jucat toată ziua în curtea bloculuiai praf între degetele de la picioareţi s-a rupt o baretăazi am înţelesbătăile inimii mele semănau

70

cu ceea ce face un băiatcare nu mai rabdă de foamebate în masăcu pumnii încleştaţi pe tacâmurişitrupul meu freamătăpe melodia râsului eliberator

71

splendoare în iarbă

breteaua rochiei se răsuceşte ca o foiţă de ţigarăezită în locul în care umărul e cel mai rotundunde se strânge toată lumina zileiîmi văd propriul chip zâmbind în ele o bilă de cristal în care hedoniştii îşi pot ghici viitorultrupul tău gol în iarbă este ceva ce nu poate fi priceput

cu degeteleam acelaşi sentiment ca atunci când am asistat

la primul experimentdin laboratorul de fizică în clasa a şaseagropiţa dintre clavicule se umple de pulsul tăuaşa cum un lac secat se umple de apă vara

când plouă torenţialdegeaba se ridică tendoanele care pornesc

de acolo spre gâtca două barajeşi aluniţele se rotesc scene de documentar în care

nopţile înstelate date pe fast forwardeu trec printre ele cometa hale boppsângele a ales deja calea greşităsectanţii lui aleargăsă vadă minunea ascunsă sub palmele tale lipite de pieptscobitura unde se întâlnesc coapsele cu gambele

seamănă cu litera HH de la haşiş de la H al lui RimbaudSa solitude est la mécanique érotique, sa lassitude,

la dynamique amoureuseşiO terr ible fr isson des amours novices

72

o pâine caldă însemnată cu Hpâinea cu care plecau la drum eroii din poveştipentru a ajunge în parcul acvatic dintre picioarele talela toboganele cu pante ameţitoareşi pot vedea deja la capătul lor

dreptunghiurile de ciment cenuşiubazinele fără apă iubito

73

canon D40

intru la tine în camerătot apari în faţa meaîmi zâmbeşti ca pisica de cheshirecapul tău devine transparentculorile marginea păduriiochii tăi sunt anulaţide trunchiul gros al copaculuitu şi cu ea staţi rezemaţide o parte şi de altazâmbetul tău se risipeşteprintre crengiîntr-un colţ al fotografieimâna ei se întâlneşte cu mâna taîn iarbăşi e mult sânge în mâinile voastreşi mult photoshop şifructe de plastic pe crengişi baloane în chip de animalevrei să mă culci pe patîncerci să mă pipăidegetele tale coboarăpicături de apă care s-au răcitte rog s-o dai jostu îmi spui că nu poţi să faci astaeste o icoană cu adam şi evade la bunica tazumzetul ăsta cald din pântecmai fin decât ultrasunetele emisede lilieci urcă spre gât

74

îmi spui că e pentru un concursnimic nu justifică dimensiunileşi ce caută pe peretezumzetul se lovea de tineşi revenea la mine plin de sensacum nu mai e nimic acoloeşti prea departespui sunt obsedat de genezăasta era tema!eşti lipit de pereteţii o mână la spateîncă o mai ţii de mânăurcă în gâtleje ceva imposibil de asimilatare mii de colţuri îmi sfâşie guratu nu vei şti să dai nume fiarelornu le cunoşti îndeajunste vor mânca de viu

mă trezesc într-un pat golghemuită de friglunae o rotulă ciobităbănuită doarîn spatele blocurilor

75

unul dintre eşecurile memorabile ale aeronauticii

când ai căzut pe scările de la okianmi-am amintit de căzătura mameimă aşteptam să simt emoţiaaceea intensă dar nu a fost să fieca şi cum fraţii wright ar fi construitun aparat cu aripile prea mari şiîncercarea lor ar fi rămas în istorieca o ciudăţenie a inventicii

s-au adunat cu toţii în jurul tăutoate animalele mici şi enervante ale păduriiaflate sub efectul unei supradoze de empatiealbă ca zăpada şi ţi-au ridicat cu evlavieşalul şi geanta de pe jos şi ţi-au luatdurerea cu lăbuţele lor moi

iar eu am rămas deopartepentru că eu te-aş fi ajutat altfeleu i-aş fi împins pe toţi la o partemie nu mi-au plăcut niciodatăong-urile şi acţiunile caritabile

tu arătai ca scoasă din cutiechiar şi după ce ai căzuttu nu ai pierdutţie nu ţi-a lipsitnu te-a durutniciodată nimic

76

mi-am dat seamacă arăţi ca scoasă din cutie de când te ştiuîmi venea să te împing pe scăridar mi-am amintit de fraţii wrightşi de ciudăţeniacu aripi supradimensionate

77

e nevoie de ceva mult mai violent

am să mă urc pe barajul unui lacam să-ţi formez numărulo să pun telefonul jos pe betonşi o să sar în captocmai pentru că nu mi-a ieşit niciodatătocmai pentru că mi-a fost mereu frică să fac astae nevoie de ceva violenteschiva superbă a trupului în aerezitarea superbă a degetului tăususpendat între butonul verde şi cel roşuîn imaginaţia mea stângaceîn căderea mea la fel de stângacevoi lovi suprafaţa apei cu pieptulalo?e nevoie de o lovitură puternicăpentru a schimba urâta deprinderea inimii de a linge lasciv coastelevoi lovi suprafaţa apei cu burtaalo?e nevoie de o lovitură puternicăpentru a anihila senzaţia de plutirealo?vei auzidoar un plescăit uşor ca al unei broaştece sare în apă de pe o frunzăsau doar linişteaşi vei şti că din momentul acestasunt împăcat cu situaţialuptând pentru o gură de aerdar împăcat cu situaţia

78

reconversie profesională

hoinăreşti pe repun let it bela chitară electricăşi acid în piept

urmăreşti fără să vreibăiatul cu florilede la o masă la alta prin baruri

ai nevoie de reacţiiarătătoare lipite de cupluribeţivi ciocnindu-şi burţileîntr-o semiîmbrăţişarede mascote din pluş

las’ că ştiu eule-ai furat din cimitir

aştepţi să se ducă naibiitot sistemul ăstacare ţine în echilibruindiferenţa şi disconfortul lorde data asta unul dintre eise întoarce cu spatele la ceilalţialege şi plăteşte florile

te bate gândul să te bagi şi tuîţi va aduce inspiraţie satisfacţie fiori

79

despre combaterea efectului de seră

facem revul într-o serăcuibăriţi pe o canapea vişinie

imy se lungeşte pe pieptul meuimy îmi şopteşteeşti în centrul acţiuniiunui bildungsroman optimist

limbile noastre se joacădoi delfini în largul mării

îmi las capul pe spatecerul e alb incandescentpentru o fracţiune de secundăcarnea mea se va cristalizaîntre şoldurile ei

imy îmi dă cu linguriţa din îngheţataservită de ospătari cu papioane roşii

şi iarăşi sângele eimă leagănă până la leşinşi iarăşi uimirea mea are 7,3grade pe scala richter

acoperişul de sticlă se sparge

ninsoarea ne va acoperica o haină pentru copii

80

loading… please wait

boxele bubuie proptite în ferestrele căminuluila duşuri băieţii fac ski nautic pe săpunuriluminile oraşului o colonie de bacterii sub microscophei! ne vedem la 10 la teleferic?

pe cer trece un satelit şi prin else descarcă acum o enciclopedie a sărutuluisau poate kama sutra un loc nedefinitdin pântecul tău intră în fibrilaţie

sâni reci atârnă deasupra oraşuluiluminile de pe furnalul CET pâlpâie intermitentun montagne russe undeva sinusoida ţipetelordescompusă de vânt pe segmente

cu tuburi de spray cât nişte extinctoarestudenţii şi studentele îşi sting corpurile incandescenteapoi sărută posterele lipite pe uşăpe monitoare scrie game loading… please wait

acum paznicul doarme telefericul va fi doar al nostrucablurile vor şuiera vom urca pe spinarea acestuianimal adormit în poziţie fetală acolo susmă voi scufunda în tine ca un mormoloc

în culcuşul său de mâl lipicioscarnea ta va visa lichefiere dezintegrareluminile oraşului ne vor învălui trupurile istoviteîntr-un strat de cristale mâzgă şi miere

81

principiul ordonator

păsările în formaţieo continuitateeu înotsă intru în continuitateapa şi soarelesunt o permanenţătu pe malprintre turiştio permanenţă

te iau în braţemă învârt şi chiuipentru că nu ştiu ce să faccu tinete înfăşor în prosopmă primeşti şi pe minegoleşti ambalajulîmi dai biscuiţi sparţidin palmă

82

@

am încercat să reproduc cu mâinile plus gel de duşcum e când sunt în tine

puful plopilor se opreşte în aermă apuc de păr şi râd

îţi împing mâinile aşa cum împingi un leagănîmi împingi mâinile aşa cum împingi un leagăn

aş coborî dar mă tot dai peste cap@ @ @ @ @ @ @ @ @

83

fără nicio legătură

ar trebui să mă vezi acumcojesc fructece nu reuşesc să cojesc mănâncam încercat mai multe cuţitesunt murdar de zeamă până la coatem-am stropit pe piept şi pe picioareşi printre fructele tăiate cu toporuloxidate am un moment de sublimcu o piersică s-a curăţat uşorse roteşte în palmă aproape singurămă gândesc la copil cojind un fructîn haine de sărbătoarenu se ştie ce probabil un fruct carede obicei nu se cojeşte

ţie nu-ţi place coaja piersicilorţi-e frică de apa adâncădormi întotdeauna în tangaşi pantaloni de treningnu-ţi place să călătoreşti cu spateleîn mijloacele de transportdar tu nu eşti aşatoate astea nu au nicio legătură cu tinela capătul vieţii tale e o femeie rigidăea te-a învăţat ce să faci când întâlneştinecunoscutul cum să opui rezistenţăpoate acolo e un element vital şi accesulţi-a fost blocat fără să-ţi dai seama

84

la capătul vieţii mele e un bătrânel neîndemânatica încurcat firele din cap de câte oriam vrut să mă comport ca un bărbatmă uitam de pe banca de rezervecum alţii valorifică timpul şi acţionează în locul meuvegetam de fricătoate astea nu au nicio legătură cu mineeu nu sunt aşa

dar cum? nu-mi vine în minte nimicca şi cum momentele bunear fi atunci când dumnezeu are reveriipe care le alungă imediatbaloane de dialog încărcate cu tot felul deprostioare frânturi

mi-am amintit că inventamde dinainte poveşti să ţi le şoptescla ureche când facem sexdar niciodată nu mi-am bătut capul să descopărce eşti tu pentru minehalf-life second life life extra life

oxidare fulgerătoare tandreţe când le ţin în mânăfelul în care se sparg când le amestec cu miereasper să-ţi placă e salată în toată regula

85

pe urmele tale

să ies de la duş înainte săse usuce urmele tălpilor taledin baie în dormitor

să ajung la tine înainte sădispară urmele lăsate de părulde pe pieptul meu pe pieptul tău

să mă opun mentaldansului sfidătoral firelor de praf

86

Acalmie

Opreşti apa.Înfăşori cu grijăfurtunul duşului în jurul robinetului.Faci un nod marinăresc.

Acalmie.

Ne cercetăm picioarele şi sexelesubmerse –arme ultraperformanteacoperite de corali.Aici va fi o piaţă plutitoare.

Vorbim într-o limbă necunoscută.Uiali, tebeius!Eusi tebeius, dandirei!

87

filtru vegetal

invidiez felul în care lumina treceprin frunze şi le aprindexeroxarea lentă a razeloraşa cum mergi în spatele meuşi ştiu că te gândeşti la minefericirea seamănă cu fenomenul capilarităţii

nu înţeleg de ce se ating aşa frunzeleatunci când bate vântulîncerc să dau o semnificaţie mişcăriişi nu înţeleg refuzul neuronilor de ainteracţiona în acest momentcând ne uităm unul la altulcuprinşi de căldura sacilor de dormitînchişi până la gât

88

când va veni ceea ce este desăvârşit, ceea ce este în parte va dispărea

intru la tine în birou îmbrăcat foarte casual o pereche de blugirupţi bocanci prăfoşi un tricou verde cu cusăturile pe faţă scriegood karma şi are desenată pe piept o piatră cu însemne mayaşecare descifrate înseamnă „atâta timp cât vom fi împreună nuva avea loc nicio eclipsă de soare” nebărbierit de 4 zile şi curucsacul ăla de armată pe umărul drept

şi zic ce e cu astea şi te ridic de pe scaunul ergonomic mă uitpe fereastră imediat apune soarele şi tu încă nu ai plecat deaici? mă aşez la biroul tău îţi închid toate documentele şiaplicaţiile toate ferestrele chiar şi pe cele cu blogurile unor tineri poeţi din generaţia 2000 apare imaginea de shut downde la w indows te iau de mâna şi ne îndreptăm spre culoar

ne oprim în dreptul unei reclame şi scriem cu markerul marepeste oferta pentru abonament sau pe afişul cu Aventura PrePaydescoperă locuri exotice Brazilia Africa de Sud şi MexicŞANTAJ EMOŢIONAL

oais! iulia liftul coboară cu o asemenea viteză încât părul ţi seridică şi flutură în jurul capului precum flacăra unei racheteeşti un personaj dintr-un anime japonez nausicaa of the valleyof the w ind ai venit să salvezi planeta eşti foarte hotărâtă şinimic nu te poate opri

şi pot să jur că atunci când ai venit ai intrat în lift ca într-ocabină presurizată care coboară până la o adâncime foartemare în ocean unde e întuneric şi frig şi simţurile nu-şi au

89

rostul şi lumina din tine e lumina unei lanterne care caută cevaîn beznă

şi îţi spun că asta nu o să se ţi se mai întâmple niciodată şicând trecem prin holul de la parter

luăm toate cheile de la bicicletele portocalii

le desfacem lacătele

strângem toţi boschetarii şi aurolacii din gara de nord şi ledăm lor bicicletele

va fi ziua cea mai fericită din viaţa lor

vor inhala aurolac la gura metroului se vor plimba cu biţeleprin intersecţie noaptea şi vor crede că sunt bicicletemedicinale şi fiecare are în faţa lui un ecran cu plasmă se uităla un clip mişto în timp ce pedalează

şi sunt cu toţii în apartamentele lor din new york la ultimuletaj al unor zgârie-nori sângele şi banii sunt ai lor şi curg aşacum vor ei aşa cum şi străzile de sub picioarele lor ca nişterâuri de lavă sunt ale lor

şi vom pleca din faţa sediului orange râzând cu tripul ăsta înminte şi vom ajunge la MŢR

şi vom îmbrăca toate costumele populare pe rând şi vom facecâte o nuntă în fiecare aşa vom întări legătura aşa vom simţiceea ce a simţit brâncuşi când a turnat coloana infinitului

şi când se vor termina toate nunţile

90

ne vom muta cu mare fast în casa ţărănească de la primul etajal muzeului

vom sta pe prispă să ne uităm ore în şir la lacul din munţiifăgăraş la ochiul albastru senin al mării mediterane cel careclipeşte primul pierde dacă ieşim pe uşa din spate în buenosaires dacă accesăm ieşirea de incendiu pe un fjord din norvegiala apusul soarelui pistruii tăi vor avea culoarea murelor sălbaticeşi ochii vor deveni puţin oblici lapona enigel iar dacă folosimtrapa numărul trei de sub noi ne vom trezi în ţara lui oz undeomul de tinichea a primit o inimă nouă prin transplant de la undansator de flamenco leul are curajul lui richard inima de leusperietorii îi iau foc încheieturile din paie de ovăz deschise laculoare fragile şi camerele inimii scobite în coajă de bostaniluminate ca nişte lămpi cu gaz explodează când te îmbrăţişeazăşi îi zboară pălăria

biet redneck secerat de glonţul unui soldat unionist în războiulcivil dintre inima ta şi inima mea

soldatul dă din cap liniştit (pe neaşteptate cuprins de un momentde pace lăuntrică pierdut pe un câmp de luptă atemporal undeîncă se mai recurge la spionaj şi contraspionaj tehnica învăluiriiminarea terenului gaze lacrimogene incendieri disperatele luptecorp la corp) scuipă tutun şi zice damn i almost missed it!

dar noi preferăm să nu ieşim pe nicio uşă

stăm la masa din bucătărie eu cu o omletă făcută de tine în faţătu cu cana de lapte termosensibilă în mână o şuviţă din părultău este prinsă la geam jumătate din ea flutură afară în vânt caflacăra unui balon cu aer cald şuviţa ta este propanul şi heliulkerosenul şi toţi combustibilii uşori care te fac să zbori

91

şi eu îţi povestesc toate astea la masă şi râdem şi casa se învârtecu noi sparge marginea câte unui nor alb

dacă ne uităm afară pe geam vedem pedala wah-wah cu carejimmy hendrix dă corzilor o răsucire imposibilă îl invocă dinnou pe The Big One

să vină să ne ia cu el acolo unde ayahuasca înfloreşte în ţeastabăştinaşilor acolo unde frunzele de marijuana sunt fractaliceacolo unde opiumul din barometre nu coboară niciodată sub760 de mm acolo unde oamenii concep gemeni şi tripleţi peecstasy acolo unde cocaina sparge creierele ca pe nişte fiole cu adrenalină acolo unde heroina îţi provoacă un orgasm maiputernic decât orgasmul colectiv al unui grup de delfini al unuirecif de corali acea pastă fluorescentă care acoperă oceanulejaculare care durează câteva zile acea cursă nebună a globulelorroşii de la mâna îngheţată de emoţie la buzele crăpate scurtafuziune cu sexul scurta fuziune cu inima oh echivalentul acâte grame de uraniu îmbogăţit este inima mea câţi megawaţiproduce inima mea pe secundă ca să te încălzească pedinăuntru

ce voinţă face ca inima asta să bată fără oprire timp de aproapeun secol

cine suflă aer şi cântă mereu la cimpoiul ăsta cine este acelbărbat în kilt care aleargă liber pe crestele munţilor scoţienialeargă pe pătrăţelele roşii şi negre viaţa şi moartea sângele şiapăsarea teribilă a vidului din afara corpului meu care îmi facepielea şocant de albă starea de veghe şi coma starea de vegheşi coma când ne ţinem de mână când îţi spun că îmi plac sâniităi când te pătrund şi tu eşti mai alunecoasă decât o vidră maialunecoasă decât un peşte-spadă şi mai hrănitoare decât uncordon ombilical şi mai pierdută decât copiii de aruncat ai lui ryu

92

cine suflă aer şi cântă mereu în casa care pluteşte deasupralumii deasupra norilor câştigând altitudine faţă de timpul carene împresoară ca o atmosferă poluată de cianuri care ne perforează plămânii şi memoria şi voinţa şi sexele şi ochiicalzi şi mâinile neîndemânatice ca nişte mânji ce abia învaţăsă meargă pe noile noastre trupuri pe noile noastre zonesenzitive coboară în pori în găurile negre care absorb materiaşi energia dorinţa şi plăcerea

şi mânjii cresc îi îmblânzim pe stepele rotunde ale asiei galopează sar peste toate obstacolele puse de minte cartoaneimprimate cu logouri obsesii şi meme galopează pur sângearabi printre boschetarii cu biciclete portocalii galopează pestrada pustie din bucureşti şi radu cosaşu se uită după ei şi ştiecă nu vor ajunge niciodată la locul unde se fac filmările ştie căvor scăpa şi vor galopa mai departe ca acei cai de pe caseta luiamelie fabuloasa amelie amestecaţi printre participanţii de laturul franţei şi genghis khan ar ajunge până la marea caspicăchiar de ar avea ponei în loc de cai attila ar ajunge pâna laoceanul atlantic chiar de ar avea doar măgari chiar dacă astal-ar umili cumplit

şi în fiecare celulă a mea se strecoară un cal troian plin dehormoni care au crezut că aici este cetatea celor care te-aurăpit că aici te vor găsi şi odată cu venirea nopţii ei ies şi tecaută îmi incendiază carnea te caută în fiecare colţişor şi măfac să mă trezesc noaptea îmi dau halucinaţii în care sergentulhartman din full metal jacket îmi urlă repetat în faţă You littlescumbag! I got your name! I got your ass! You w ill not laugh!You w ill not cry! You w ill learn by the numbers. I w ill teachyou! Now get up! Get on your feet! şi să nu mai pot adormi(someone falls to pieces sleeping all alone cântă chris cornellîn clipul de pe youtube care se încarcă încet în spatele acestei

93

ferestre de mess o perfuzie cu sânge donat de un sudor grupasanguină zero care potrivit unor teorii nutriţioniste ar reprezentaprima grupă sanguină sângele vânătorului sângele sălbaticului)să nu mai pot adormi îmi repet că trebuie să reuşesc cu oricepreţ ies afară îmi aprind un camel şi uite caravanele de cămilepe drumul mătăsii care este labirintul de puf din jurul buriculuitău

şi suntem din nou la începutul poveştii apostolul pavel îşi înmoaie pana în cerneală şi începe să scrie cu o limbă de focdeasupra capului scrisoarea către corinteni

94

C U P R I N S

într-un sul de linoleumîntr-un sul de linoleum ......................................................... 7eram cu mama când a căzut ................................................. 8Adoraţie ............................................................................. 11preview .............................................................................. 12Din tată în fiu ..................................................................... 13O zi din viaţa familiei D. ................................................... 14Lucrurile părinţilor ............................................................ 16O seară cu familia D. ......................................................... 17aşa cum îmi place mie să fii ............................................... 19sânge din sângele lor ......................................................... 21parapantiştii săreau în gol .................................................. 22urma să rezolv totul în seara aia ......................................... 23crăciunul în bucătăria inundată .......................................... 25din ce în ce mai .................................................................. 27online ................................................................................. 28legătura părintească ........................................................... 29

Exerciţii de respiraţie (1)1. celulele mele se simţeau părăsite ................................... 312. le traiettorie delle mongolfiere ...................................... 323. fără alte precizări ........................................................... 33

uşa rotativămoartea foloseşte gillette ................................................... 37o dimineaţă de milioane ..................................................... 38Uşa rotativă (1) .................................................................. 39Uşa rotativă (2) .................................................................. 41yin-yang ............................................................................ 42a.z.i. ................................................................................... 43nu ştiai ce te aşteaptă ......................................................... 44compoziţie cu nuanţe de negru .......................................... 45Euforia sufocării ................................................................ 46

95

hubble-bubble ................................................................... 47Monstrul sacru al scobitului în nas .................................... 48Îmi este atât de ruşine ........................................................ 50cântec de adormit copiii .................................................... 53pe loc ................................................................................. 54dublă expunere .................................................................. 55[time [muie [www ............................................................. 57Cu mâinile legate ............................................................... 59dumnezeu s-a născut în america şi a uitat sufletele într-un lagăr comunist ........................... 61

Exerciţii de respiraţie (2)1. antene ............................................................................ 622. die perfekte welle .......................................................... 633. sw itch off ....................................................................... 64

ceea ce este în parte va dispărea revers ................................................................................. 67film documentar ................................................................ 68atât de fain (so fine) ........................................................... 70splendoare în iarbă ............................................................ 72canon D40 ......................................................................... 74unul dintre eşecurile memorabile ale aeronauticii ............. 76e nevoie de ceva mult mai violent ..................................... 78reconversie profesională ................................................... 79despre combaterea efectului de seră .................................. 80loading… please wait ........................................................ 81principiul ordonator ........................................................... 82@ ....................................................................................... 83fără nicio legătură .............................................................. 84pe urmele tale .................................................................... 86Acalmie ............................................................................. 87filtru vegetal ...................................................................... 88când va veni ceea ce este desăvârşit, ceea ce este în parte va dispărea ...................................... 89

96

Alte cărţi de poezie ale editur ii Tracus Arte:

Colecţia NeoAlexandru Muşina, Regele dimineţii Romulus Bucur, O seamă de personaje secundareCaius Dobrescu, Odă liberei întrepr inderiAugustin Frăţilă, Vine cinevaRadu Vancu, Sebastian în visV. Leac, Toţi sînt îngrijoraţiNichita Danilov, Imagini de pe strada Kanta

Colecţia DrogDaniel Pişcu, Puţină adrenalinăTraian T. Coşovei, Aerostate plângândDaniel Puia-Dumitrescu, Poveşti cu telecomandăEliza Macadan, La nord de cuvântMariana Filimon, Riscul tăcer iiAdrian Pârvu, Poetul, vărul şi poporulRadu Ianovi, dans cu spatele în întuneric

Colecţia DebutNaomi Ionică, Cei singuri vor rămâne singuri

*Caius Dobrescu, Euromorphotikon Angela Marinescu, Blindajul final Horia Gârbea, pantera sus, pe clavecinGellu Dorian, zece poeme exemplare din târgul în care, cică, nu se întâmplă nimic

97

Ruxandra Anton, Cartea lumilor dispăruteMirela Lungu, Biografia coapselorVioleta Savu, Din depărtare el mă vedea frumoasăDumitru Găleşanu, Emoţii in multivers Cele mai frumoase poeme din 2010(antologie de Radu Vancu şi Claudiu Komartin)Maratonul de poezie şi jazz, 2009, 2010, 2011

98