Serie nouå, nr. 199-200 / septembrie 2011

La 19 august a.c., în sala Operei Naþionale dinKiev s-a deschis cel de-al V-lea Forum Mondial alUcrainenilor. La lucrãrile acestei reuniuni deamploare au luat parte 300 de delegaþi din diferiteþãri ale lumii - câte 100 din diaspora vesticã, esticãºi din Ucraina. Din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia au participat, ca delegaþi, dnii ªtefanBuciuta ºi Ion Robciuc, iar ca invitatã, dnaIaroslava Colotelo. Forumul a fost deschis de dlDmytro Pavlyciko, preºedintele Consiliului Ucrai -nean Mondial de Coordonare. Pentru succesullucrãrilor Forumului, patriarhul Bisericii OrtodoxeUcrainene, Filaret, a rostit o rugãciune. Din parteapreºedintelui Viktor Ianukovyci, mesajul de salutadresat participanþilor a fost citit de dl KonsteantynHryºcenko, ministrul afacerilor externe.Preºedintele a arãtat cã Forumul are loc în preajmacelei de-a 20-a aniversãri a Independenþei Ucrainei,

care constituie o sãrbãtoare comunã a tuturorucrainenilor ºi a urat la mulþi ani StatuluiUcrainean.

În prima zi a Formului, a vorbit dl Evhen Cholij,preºedintele Congresului Mondial al Ucrainenilor,dl Taras Dudka, preºedintele Asociaþiei Ucraine -nilor din Rusia, dl Pavlo Sadocha, reprezentantulmigraþiei muncitoreºti, preºedintele Uniunii Ucrai -nenilor din Portugalia, dl Mychailo Ratuºnyi,vicepreºedintele Consiliului Ucrainean Mondial deCoordonare, dl Myroslav Hoceak, reprezentantulForumului Mondial al Tinerilor Ucraineni din dias-porã, dna Myroslava Rozdolska, reprezentantã amigraþiei muncitoreºti „Noul val“ din SUA º.a.

Delegaþii la Forum au fost salutaþi ºi de alþireprezentanþi ai organizaþiilor ucrainene din Ucrai -na ºi din afara graniþelor ei. Prima zi a lu crãrilors-a încheiat cu un impresionant concert festiv dedi-cat participanþilor ºi invitaþilor reuniunii.

În cursul zilelor urmãtoare, participanþii laForum ºi-au desfãºurat activitatea la Casa Ucrai -neanã. La 20 august a.c., s-a lucrat pe secþii dintrecare amintim: „Probleme umanistice“, „Valul celmai recent al emigraþiei ºi politica de emigrare aUcrainei“, „Unele probleme din domeniul dreptu-lui“, „Politica informaþionalã“, „Probleme ale învã -þã mântului ºi educaþiei“, „Probleme de tineret“,„Situaþia ucrainenilor din Rusia“. În cadrul secþiei„Probleme umanistice“, dl Ion Robciuc a prezentatmaterialul „Activitatea culturalã a ucrainenilor dinRomânia“, primit cu deosebit interes.

În a treia zi, ultimã, delegaþii au discutat ºi apro-bat Rezoluþia celui de-al V-lea Forum Mondial alUcrainenilor. Pe ordinea de zi a figurat, de aseme-nea, propunerea ºi alegerea preºedintelui, vicepre -ºedintelui ºi a Prezidiului Consiliului UcraineanMondial de Coordonare. În fruntea ConsiliuluiUcrai nean Mondial de Coordonare a fost ales

cunoscutul om politic Mychailo Ratuºnyi. Domnulªtefan Buciuta, preºedintele UUR, a fost ales mem-bru al Prezidiului acestui for mondial al ucraine-nilor.

Amintim faptul cã organizaþia ConsiliuluiUcrainean Mondial de Coordonare a fost creatã pebaza hotãrârii primului Forum Mondial al Ucrai ne -nilor care a avut loc la Kiev în august 1992. Scopulprincipal al acestei organizaþii constã în întãrirea ºiedificarea unui stat ucrainean independent ºi demo-cratic, afirmarea intereselor lui în toate sferelespaþiului mondial - economic, politic, juri dic, in -struc tiv, etnocultural º.a. pe calea coordonãrii acti -vitãþii organizaþiilor ucrainene de masã din Ucrainaºi de peste hotare, a colaborãrii cu structurile guver-namentale ºi civice din þarã ºi de peste graniþã.Consiliul Ucrainean Mondial de Coordo nare reu -neºte, în prezent, peste 600 de organizaþii civice

ucrainene din Ucraina ºi din strãinãtate. Existã, ast-fel, toate premisele ca acest consiliu sã fie consi -derat un veritabil parlament civic al ucrainimiimondiale.

Faptul cã naþiunea ucraineanã nu a avut secolede-a rândul un stat propriu a fãcut ca din procesulde formare a mentalului ei sã fie excluºi cei maiimportanþi factori ai dezvoltãrii, ºi anume: con ºtiin -þa de apartenenþã la un stat propriu, sentimentul dedemnitate naþionalã, de unitate culturalã ºi istoricãîn spaþiul geopolitic de stabilire a ucrainenilor.

În lumea globalizatã de astãzi, în faþa ucraine-nilor se pune ºi mai pregnant, dupã cum se aratã înRezoluþia Forumului Mondial al Ucrainenilor,problema pãstrãrii identitãþii lor naþional-culturaleatât pe teritoriul Ucrainei, cât ºi în þãrile în caretrãieºte prima, a doua, a treia ºi, chiar, a patra ge ne -raþie de ucraineni ºi în teritoriile lor autohtone carefac parte acum din componenþa statelor vecine.

Principala responsabilitate pentru pãstrareaidentitãþii naþional-culturale a ucrainenilor de pre-tutindeni, inclusiv în Ucraina, revine Statului Ucrai -nean. De aceea, delegaþii ºi participanþii la ForumulMondial al Ucrainenilor conºtientizând rolulhotãrâtor al instituþiilor statului în dezvoltarea con-tinuã a naþiunii ucrainene ºi a ucrainenilor de pre-tutindeni, simþind cã poartã o rãspundere personalãîn faþa ucrainenilor de pretutindeni pentru soartapoporului ucrainean, înþelegând pericolele ºi pro -vocãrile lumii globalizate, propunându-ºi ca scopprosperitatea Ucrainei ºi unirea ucrainenilor de pre-tutindeni din punct de vedere lingvistic, spiritual ºimental fac apel la fiecare ucrainean în parte sã seimplice în mod activ în viaþa publicã. Cei peste osutã de ani de experienþã de viaþã a ucrainenilor înafara graniþelor patriei lor aratã cã numai comu-nitãþile organizate pot aspira la succes, chiar ºi încondiþii extrem de complexe cum au fost perioa de -

le de dupã prima ºi a doua conflagraþie mondialã.Folosindu-se de prestigiul proprii lor comunitãþi,conaþionalii noºtri - se aratã în Rezoluþia ForumuluiMondial al Ucrainenilor - au obþinut succese impor-tante în þãrile în care au trãit, au reuºit sã asigurecetãþenilor lor o dezvoltare civilizatã adecvatã, sã-ºipãstreze identitatea culturalã ºi naþionalã, sã con-serve tezaurul vieþii literare, artistice ºi istorice pen-tru Ucraina independentã.

Având în vedere experienþa acumulatã de ucrai -ne nii de pretutindeni ºi noile realitãþi istoriceapãrute dupã proclamarea Satatului Ucrainean,Rezoluþia recomandã organizaþiilor civice ucrai -nene ºi organizaþiilor care îi reunesc pe ucraineniidin afara graniþelor patriei sã ia toate mãsurile pen-tru pãstrarea identitãþii etnice ºi cultural-naþionaleîn vederea consolidãrii continue a naþiunii ucrai -nene la nivel mondial, a întãririi ºi dezvoltãrii

Statului Ucrainean; sã aibã în permanenþã grijã deatragerea de noi membri în organizaþiile lor cuscopul de a crea instituþii publice prestigioase, sta-bile ºi influente, care sã contribuie la dezvoltarea ºiafirmarea lor în Ucraina ºi în þãrile în care trãiescucrainenii.

Noua conducere a Consiliului Ucrainean Mon -dial de Coordonare are sarcina sã consolidezecolaborarea cu reprezentanþii puterii de stat atât dinUcraina, cât ºi din þãrile de reºedinþã a ucrainenilor,ceea ce va asigura drepturi naþional-culturale reale;sã efectueze controlul public asupra organelor destat care sunt obligate sã asigure respectarea drep-turilor etnice ºi culturale, în special folosirea limbiide stat ºi extinderea culturii ºi tradiþiilor ucrainene;sã efectueze controlul public asupra organelor destat care trebuie sã asigure aplicarea Programului destat privind colaborarea cu ucrainenii de pretutin-deni; sã asigure coordonarea eforturilor îndreptatespre colaborarea cu Congresul Mondial al Ucrai -nenilor ºi cu organizaþiile civice din Ucraina în ve -derea pãstrãrii ºi dezvoltãrii ucrainenilor de pre-tutindeni ca o unitate trainicã; sã întocmeascã unplan comun de acþiuni care sã rãspundã atât nevoi -lor Ucrainei, cât ºi ucrainenilor de pretutindeni; sãcontribuie la formarea unei imagini pozitive aUcrainei în cadrul comunitãþii mondiale; sã înfiin þe -ze reprezentanþa Congresului Mondial al Ucrai -nenilor pe lângã Consiliul Mondial Ucrainean deCoordonare la Kiev; partea ucraineanã a PrezidiuluiConsiliului Mondial Ucrainean de Coordonare sã-ºiînfiinþeze reprezentanþe în toate centrele regionaleºi în Crimeea.

Forumul Mondial al Ucrainenilor, la care au luatparte personalitãþi la vârf din diverse þãri, a fost unbun prilej de a ne face cunoscuþi în lumea ucrai -neanã internaþionalã.

Ion ROBCIUC

Forumul Mondial al Ucrainenilor

Curierul UCRAINEAN54

Evenimentul istoric, petrecut acum 20 de ani,la 24 august, a fost sãrbãtorit, la Negostina, cutrei zile înainte de data sa oficialã de desfã -ºurare. A fost o sãrbãtoare la care a luat parteaproape tot satul, în frunte cu oficialitãþile saleºi reprezentanþi ai Uniunii Ucrainenilor dinRomânia. Pre ºedintele filialei sucevene a UUR,dl Ioan Bodnar, care a condus demn desfã -ºurarea manifestãrii, dedicate în acelaºi timp ºisãrbãtoririi împlinirii a 60 de ani de activitatecultura lã neîntreruptã în satul bucovinean, i-apremiat, cu acest prilej, pe toþi cei ce au des-fãºurat ºi condus, cu competenþã ºi rezultatevaloroase, aceastã muncã închinatã culturiiucrainene, printre care I. Chideºciuc, M. Voloº -ciuc, I. Pavliº, N. Maid a niuc ºi formaþia satalen tatã. Au fost lansate ºi douã cãrþi, scrise deMychailo Voloºciuc ºi Ivan Chi deº ciuc, apreci-ate de spectatori, viitorii ºi actualii lor cititori.

Au evoluat, cu mãiestrie deosebitã, „StruneleNegostinei“ ale dlui Mykola Maidaniuc, dupãcare o formaþie coregraficã, de puþin timp înfi-inþatã în Negostina. Este vorba de „Nehos -tineanca“, care a reuºit, dupã peste 90 de ore derepetiþii intense, în ultimele luni, sã pregãteascã,sub conducerea coregrafului Valentin Vlãgea(din Miliºãuþi), un reuºit program de dansuriucrainene, încântând privirile spectatorilorprezenþi. De notat contribuþia pãrinþilor acestortalentaþi copii (elevi de gimnaziu ºi de liceu)care au asigurat nu numai prezenþa odraslelor larepetiþii, ci chiar ºi costumaþia lor ucraineanã.Dl Ivan Bodnar, ºeful filia lei UUR din Suceava,le-a mulþumit în mod cor dial tuturor, pentruefortul depus, solicitând mai mare sprijin de laconducerea centralã a UUR.

Manifestarea s-a încheiat într-o atmosferãprieteneascã, plinã de voioºie, la hanul turisticdin Siret.

Stãteam pe un rând mai spre partea din faþã asãlii de spectacole a Casei de Culturã dinNegostina. Urmãream desfãºurarea manifestãriide pe scenã ºi, din când în când, mai fãceamcâte o pozã, cu mobilul meu, pe post de aparatde fotografiat. Însã de câte ori declanºam, apã -sând butonul pentru fotografiere, îmi apã reau,parcã, alte imagini, vechi de ºase decenii, cevorbeau de începuturile activitãþii cultural-artis-tice din aceastã adevãratã „oazã“ a zãmislirii ºi

existenþei fenomenului de promovare ºi rãs -pândire a culturii ucrainene în Ro mânia. Ele îmiaduceau aminte ºi de rândurile scrise de regre-tatul Vasile Clem în roma nul sãu „Soarele ºipãmântul“ (Editura Kri terion, 1980), referitor laacele neuitate începuturi ale actului cultural sãr-bãtorit astãzi, împreunã cu Ziua IndependenþeiUcrainei.

Iatã-le, redate într-o traducere nu prea reuºitãa subsemnatului ºi extrase din capitolele XVIIºi XVIII ale cãrþii.

„Pe scena sãteascã s-au prezentat, nu o datã,„Natalka Poltavka“, „Beztalanna“ ºi alte piesedin literatura clasicã ucrai neanã ºi cea româ -neas cã... Pe neaºteptate, au avut ideea ca piesasã fie prezentatã de cercul dramatic al Cãmi -nului Cultural, condus de învãþãtorul DmytroIjak. Aceasta i s-a pãrut accep tabilã din toatepunctele de vedere.

... Din cercul dramatic al Cãminului Culturalfãcea parte un adolescent, faþã de care Maximpãstra un adevãrat cult... Mychailo Dudca - aºaîl chema pe flãcãu - se bucura de o bunã repu -taþie în sat... Era talentat la toate Mychailo:aveai nevoie în Casa de Culturã de muzicã -Mychailo îþi va cânta cel mai bine ºi la acordeon(armonicã), ºi la vioarã, ºi la fluier, ba chiar la

trompetã; îþi lipsea vreun solist vocal, mai bunca Mychailo nu gãseºti; Mychailo era bun caactor ºi pentru confecþionarea decorurilor, cãcise pricepea ºi la picturã. Maxim aºtepta, cunerãbdare ºi chiar fricã, ziua prezentãrii pieseiîn Cãminul Cultural...

A fost multã lume la spectacol, în ciuda eve -nimentelor ce îi frãmântau pe toþi... DirectorulCãminului Cultural, un tânãr învãþãtor al ºcoliia deschis manifestarea, cu glas emoþionat.

În aplauzele publicului, au tras cortina ºipiesa a început... În rolul lui Hnat, a jucat minu -nat Mychailo Dudca. La sfârºit, au rãsunat dinnou aplauzele. Toþi îi felicitau pe eroii principaliai piesei, Mychailo Dudca ºi Maria Starodub“.

Orice asemãnare de nume/prenume nu-ideloc întâmplãtoare!

Paul ªOUCALIUC

Ascultat-am, din pruncie,Slova-þi dulce, iar ºi iar,Pe strãbunã, mândrã glie,Împãrþitã de-un hotar,-

De-un hotar, ce nu e-n stareSã desfacã-n douã pãrþi,Sfânta binecuvântare,Desenând-o pe hãrþi...

... ªi nici vorba strãmoºeascãS-o opreascã-n munþi ºi-n vãi!...Ucrainã, sã-þi trãiascãÎn unire, fiii tãi!

Îndulcitã în nesaþiulDorului, nespus, vecinMioriticului spaþiu,-Cel înveºnicit creºtin!

Ucrainã, Românie,-Chip de rai, în colþ de cer - Pace ºi prietenie - Doar atât eu azi vã cer!

Doar atâtZilei Independenþei UcraineiZilei Independenþei Ucrainei

IndependenÆa Ucrainei sårbåtoritå la Negostina

Formaþia de dansuri „Nehostineanca“

La data de 24 august 2011, Ucraina sãrbã-toreºte aniversarea a 20 de ani de la proclamareaIndependenþei statale.

Cu 20 de ani în urmã, Ucraina a început onouã etapã în istoria sa, exprimându-ºi prin -cipii le de bazã ale dezvoltãrii politice, economi -ce ºi sociale. A fost deschisã o nouã paginã înleto pi seþul istoriei naþionale - afirmarea, zi dezi, a Statului Ucrainean independent ºi de sinestãtãtor.

Au fost puse bazele pentru dezvoltarea conti -nuã a naþiunii, afirmarea democraþiei, a eco no -miei de piaþã cu orientare socialã ºi asigurareadrepturilor omului pe calea menþinerii coope -rãrii paºnice, reciproce cu toþi membrii comu-nitãþii internaþionale în conformitate cu princi -pii le general acceptate ºi normele de drept inter-naþional.

Tradiþia alegerilor corecte ºi transparente,cultura libertãþii cuvântului, care s-a înrãdãcinatîn mass-media ºi în societate sunt indicatoareim portante ale nivelului democratic atins înUcraina. Acestea sunt realitãþi fãrã de care gene -

raþia actualã a ucrainenilor nu îºi imagineazãexistenþa. Oricât de dificilã ar fi uneori dez-voltarea þãrii, ea se petrece într-un cadru consti-tuþional. Deciziile fundamentale se iau pe bazaconsensului politic, care se bazeazã pe echili-brul de putere al verigilor de conducere: princi-palele instituþii de stat, Rada Supremã, Consiliulde Miniºtri ºi Preºedintele Ucrainei.

În politica externã, a fost aleasã direcþia stra -tegicã spre integrarea europeanã. În domeniulbilateral, Ucraina construieºte relaþii de partene-riat strategic cu partenerii-cheie externi, pe prin-cipii de egalitate ºi pragmatism, dezvoltã o reþeade parteneriat pe termen lung cu statele care audevenit centre noi de dezvoltare politicã ºi eco-nomicã.

Ucraina s-a recomandat ca un partener inter-naþional responsabil. Un element important încrearea unui mediu de securitate favorabil a fosthotãrârea de realizare a politicii de neparticiparela alianþe militare. Ucraina reprezintã un exem-plu de dezarmare nuclearã, voluntar s-a dezis dearsenalul de arme nucleare, al treilea ca mãrime,

este un participant activ în explorarea ºi înche -ie rea acordurilor internaþionale în privinþa asi -gu rãrii statelor care nu deþin arme nucleare,contribuie la lãrgirea regimului de neproliferarenuclearã, care favorizeazã întãrirea stabilitãþii ºisecuritãþii în întreaga lume.

Þara noastrã întreþine relaþii strânse cu dias-pora ºi compatrioþii ai cãror reprezentanþi vorpar t i cipa la al V-lea Forum Mondial al Ucrai ne -nilor, efectueazã proiecte importante în sferacultural-umanitarã, menite sã promoveze ima gi -nea Ucrainei în lume ca þarã cu o istorie ºi cutradiþii culturale bogate.

Proclamarea Independenþei Ucrainei a fostrezultatul dezvoltãrii naþionale a poporului nos-tru. Proclamarea Independenþei este un punct decotiturã în istoria Ucrainei contemporane, întru -chiparea visului poporului ucrainean cu privirela libertate ºi independenþã.

Sãrbãtorind cea de-a 20-a aniversare aIndependenþei statale, ucrainenii cred în dez-voltarea continuã democraticã a Statului Ucrai -nean - aceasta fiind o garanþie de prosperitate,pro gres ºi consolidare ca membru cu drepturidepline ºi independent al comunitãþii europenea naþiunilor democratice.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei

Comunicat de presã cu prilejul celei de-a 20-a aniversãri a proclamãrii Independenþei Ucrainei

11Curierul UCRAINEAN

Formaþia de dansuri ucrainenea Ansam blului „Kolomyika“ dinSiret a participat la Fes tivalul dedansuri tra diþionale, Cugir, 2011

În perioada 20-21 august, oraºulCugir (jude þul Alba ) a gãzduit unFestival internaþional al muzicii ºidansului popular. Evenimentul afost organizat de Primãria oraºuluiCu gir, Consiliul Local Cugir,Asociaþia Culturalã „Câm pul Pâi -nii“ ºi Casa de Culturã din locali-tate, reunind ansambluri româ -neºti, ucrainene, ruseºti, gre ceºti,maghiare ºi irlandeze. ScenaFestivalului de dan suri tradi þionalea fost amplasatã în Poiana cuGoruni din localitatea Vinerea,unde au evoluat: Ansamblul „Câm -pul Pâinii“, Ansamblul „Ciu -leandra“ din Târgoviºte (dansurimunteneºti), Ansamblul „Efthi -mos“ (dansuri greceºti) al Comu ni -tãþii Elene din Braºov, Ansamblul

„Kolomeika“ (dansuri ucrainene)al Uniunii Ucrainenilor din oraºulSiret, Ansamblul „Kaláka“ (dan -suri maghiare) al Fundaþiei Cul -turale Téka din Gherla ºi Ansam -blul „Irish Way“ (dansuri irlan-deze) din Bucureºti. Sâmbãtã, auavut loc atelierele de dans ºi unspectacol destinat tinerilor, oferit

de trupa de muzicã uºoarã a Caseide Culturã din Cugir, Milenium C.Ziua de duminicã a fost deschisãde parada portului popular. Înce -pând cu ora 14:30 au evoluatansamblurile mai sus amintite îm -preunã cu Grupul vocal „Vine rea“ºi taraful Casei de Culturã Cugir.Seara s-a încheiat cu reci ta lul tru-pei locale Venera.

Participarea celor 22 de tineri,etnici ucraineni, la aceastã mani-festare, ne-a fost descrisã de cãtreinstructorul Bogdan Popovici ast-fel: „Emoþia, frumuseþea, bucuriaºi graþia tuturor dansatorilor pre -zenþi la Cugir, au fãcut ca expe-rienþa pe care am trãit-o noi, mem-brii din trupa ucraineanã „Kolo -

myika“, sã fie unicã. Pânã sãajungem la punctual culminant -momentul în care am umplut scenacu veselia ce poate fi transmisãdoar prin dansurile cu specificucrainean - am fãcut lucrurile carenouã ne plac cel mai mult: am legatprietenii ºi am învãþat dansuri noi.Serile petrecute în aer liber cu noii

noºtri prieteni, membri ai Ansam -blului „Ciuleandra“ din Târgo -viºte, au fost minunate. Unul dintrecele mai frumoase momente a fostcel din ziua când s-au desfãºuratatelierele de dans. Culturile ºi tra -diþiile celor ºapte popoare (român,ucrainean, rus, grec, irlandez,maghiar ºi german) au fost prezen-tate pe scenã prin dansuri care aufost învãþate atât de participanþi,cât ºi de public.

Ultima zi petrecutã în Cugir adebutat cu participarea la o paradãcare a inundat strãzile oraºului cumultã culoare ºi veselie. Trecãtoriine priveau, uimiþi de frumuseþeacostumelor ºi de graþia cu carepãºeau dansatorii. Dupã prânz au

urmat prestaþiile de aproximativ 45de minute ale fiecarei formaþii.Emoþiile din momentul urcãrii pescenã, datoritã voiciunii, energieiºi a multitudinii de acrobaþii exe-cutate cu multã pasiune, au fostcheia pentru ca un public de peste600 de persoane, sã se ridice de pescaune ºi sã aplau de, pe ritmul de -

se nat parcã de picioarele, energiceºi greu de urmãrit ale tinerilorucraineni din Siret, fete ºi bãieþi.

Spre searã, ne-am organizatlângã focul de tabãrã, unde s-aucreat momente de socializare, încadrul cãrora schimburile de im -presii, id-uri, cãrþi de vizitã ºi ges-turi de bun rãmas ne-au mai îndul-cit tristul sentiment al des pãrþiriide noii prieteni. Festi valul s-aîncheiat cu un romantic concert demuzicã uºoarã ºi folk, la care toþiparticipanþii au cântat ºi au pututresimþi Poiana cu Goruni, tremu -rând de atâta tinereþe ºi voioºie.Mulþumim cu toþii pentru sprijinulacordat de cãtre Uniunea Ucrai -nenilor din România ºi Primãria

oraºului Siret, care ne-au ajutat casã ajungem la Cugir iar organizato-rilor, le mulþumim pentru zilelefrumoase petrecute în Ardeal ºipentru amintirile care vor fi depã-nate mult timp de acum înainte, lanoi, în Bucovina!“

Mihai MIhãIEsCU AnIUK

La Cugir s-a dansat çi… hopakLa Cugir s-a dansat çi… hopak !!

Dansatorii sireteni alãturi de prieteni La atelierele de dans

Îmi aduc aminte cum în august (dacã memo-ria nu mã înºalã) 1994, la Congresul al II-lea alUUR, doamna Silvia Zabarcencu mi-a dat pu -blicaþia „Curierul ucrainean“ nr. 1.

Timpul a trecut repede ºi iatã cã apare„Curierul ucrainean“ cu numãrul 200! Ce i-aºputea ura la acest numãr rotund? La alte sute ºisute de numere!

Dacã primul numãr avea 8 pagini, aici fac odivagaþie ºi dau un fragment din articolul defond, semnat de primul preºedinte al UUR deatunci, ªtefan Tcaciuc: „De ce un «Curierucrainean» ºi în limba românã?“. «Curierulucrainean» în limba românã vine în întâmpi -narea unei necesitãþi stringente ºi de neînlocuit.Desfiinþarea abuzivã în anii de graþie 1965-1966 a ºcolilor ucrainene din România de fos-tul regim totalitar a condus la o situaþie tragicã:majoritatea populaþiei ucrainene care trãieºte deveacuri în prietenie ºi bunã pace cu românii ºicu alte seminþii în judeþele Suceava, Mara -mureº, Botoºani, Tulcea, Caraº-Severin, Timiº,

Arad, Satu Mare etc. nu mai ºtie sã scrie ºi sãciteascã în limba maternã. ªi totuºi, o bunãparte a populaþiei ucrainene din România seintereseazã de trecutul, prezentul, ºi viitorul ei,precum ºi de soarta spiritualitãþii sale. În plus,în România încã se ºtiu prea puþine lucruridespre Ucraina ºi poporul ei, despre ucraineniicare ºi-au clãdit vetrele pe toate meridianelelumii“.

Aºadar, dupã numãrul inaugural de opt pa -gini, urmãtoarele au fost de 12, 16, 20 ºi chiarde 24 de pagini, pentru ca apoi sã se stabilizezela 16, format A3.

Se cuvine sã nominalizãm pe cei trei redac-tori ºefi de pânã acum, ºi anume: Silvia Zabar -cencu, ªtefan Tcaciuc ºi Ion Robciuc. Dar sã-inominalizãm ºi pe cei care au fãcut, sau facparte din redacþia „Curierului ucrainean“, înafara redactorilor-ºefi, ei fiind: Olga ªve du -neac, Eugen Mihaiciuc, ªtefan Buciuta, FãnuºBãileºteanu, Adina Paula Sirotencu, FlorinelDumitriu, Ion Covaci, Vasile Socoliuc, Teodor

Sopco, Kolea Kureliuk ºi Gheor -ghe An draºciuc.

Unii dintre ei au trecut la celeveºnice ºi le vom spune „Fie-leþãrâna uºoarã!“, aºa cum estecreºtineºte.

Nominalizãm ºi tehnoredac-torii Adrian Covaci ºi mai ales ªtefania Ganciu.

S-ar cuveni sã-i nominalizez ºi pe cei care autrimis materialele „Curierului ucrainean“, darmã tem sã nu supãr pe cineva, scãpându-lenumele, ca atare voi specifica doar faptul cã dinBucovina îi scriu cei mai mulþi corespondenþi.Nu numai „Curierului ucrainean“, ci ºi celor-lalte publicaþii care apar sub egida UUR. Leurez multã putere de muncã ºi articole cât maidiverse ºi interesante!

Am citit cu mate interes ºi atenþie materialul„Recensãmântul populaþiei 2011“, sub semnã-tura dlui redactor-ºef Ion Robciuc. Pot paria cãacum vom fi mai puþini, decât dupã recen-sãmântul din 2002. De ce? Când o persoanãcare a studiat în Cernãuþi ºi care, dupã absol -vire, se declarã româncã, considerând cã limbaei maternã este limba românã, atunci la ce neputem aºtepta? Rãmâne de vãzut dacã am avutdreptate sau nu.

Kolea KURELIUK

„Curierul uCrainean“ - 200!„Curierul uCrainean“ - 200!

Curierul UCRAINEAN 5

6 Curierul UCRAINEAN

În perioada 22-30 august, în capitalaUcrainei, Kiev, a avut loc, primul ForumMondial al Tinerilor Ucraineni din diasporã„Kiev 2011“ la care am participat alãturi dejurnalistul Bogdan Clempuº ca reprezentanþi aiUniunii Tineretului Ucrainean din Româniadin cadrul UUR. Eveni men tul a reunit peste 50de tineri reprezentanþi ai diasporei ucrainenedin 30 de þãri, de pe 4 continente, cu altecuvinte, Forumul a reuºit sã reuneascã tineriucraineni din întreaga lume: din Canada pânãîn Australia ºi din Rusia pânã în Irlanda.Organizatorii Forumului au fost ConferinþaOrganizaþiilor Ucrainene de Tineret din cadrulCongresului Mondial al Ucrai ne ni lor ºiOrganizaþia „Tânãra Miºcare a Popo ru lui“.Forumul a fost susþinut financiar de „Fon dulBohdan Havrylyºyn“, Congresul Mon dial alUcrainenilor ºi preºedintele Ucrainei.

Deschiderea oficialã a Foru mului a avut locla data de 23 august în timpul conferinþei„Tine rii din diaspora - viitorul ucrai nismului depeste hotare“, care a avut loc în Casa Corpului

Didactic din Kiev. La conferinþã au participatfoarte mulþi invitaþi de seamã, printre care:preºedintele Con gresului Mondial al Ucrai -nenilor - Evhen Cholij, ºeful Comitetului pen-tru integrare europeanã din cadrul RadeiSupreme a Ucrainei - Borys Tarasiuk, ºeful Bi -sericii Greco-Catolice Ucrainene, prea fericitulSveatoslav, judecãtorul federal al Statului Co -lum bia (SUA) - Bohdan Futei, preºedinteleCon siliului Ucrainean Mondial de Coordonare- Mychailo Ratuºnyi, preºedintele Con gresuluiEuro pean al Ucrainenilor - Jaroslava Har tyá -nyi, secretarul general al Congresului Mondialal Ucrainenilor - Stefan Romaniv ºi alþii.

La conferinþã a fost subliniat faptul cã sarci-na tinerilor ucraineni din diasporã nu este doarsã pãstreze patrimoniul cultural pentru genera -þiile urmãtoare, ci ºi sã contribuie la dezvol -tarea legãturilor ºi afirmarea tinerilor ucrainenidin diasporã, la susþinerea consolidãrii inde-pendenþei ºi democraþiei în Ucraina. De aseme-nea, ne-am adresat ONG-urilor din Ucraina învederea stabilirii legãturilor, a cooperãrii ºiimplicãrii tinerilor ucraineni din diasporã înprograme educaþionale, culturale ºi ºtiinþifice,dar ºi în realizarea altor proiecte comune înUcraina.

Un alt lucru important este faptul cã am sãr-bãtorit împreunã cea de-a 20-a aniversare aIndependenþei Ucrainei alãturi de tinerii dinUcraina, într-un spirit de patriotism ºi dedragoste faþã de limba maternã.

Am luat, de asemenea, parte la minunateleconcerte date în toate pieþele din Kiev ºi lapetrecerea pentru noi, participanþii la Forum,oferitã de ONG-ul „Tânãra Miºcare a Popo ru -lui“ ºi „Gene raþia 2020“ cu ocazia Zilei In -depen denþei. Invitaþii au avut parte de impresiipozitive de la concursurile de dans ºi cânteceoferite de trupele „Varion“, „Veremi“ ºi „Ka -mohriadeºy“.

Urmãtoarele douã au fost consacrate trai -ningului de scriere de proiecte, de completare aformularelor pentru diverse proiecte, fundrai -sing, managementul organizaþiei. În cadrultrainingului au fost prezentate ºi posibilitãþileoferite de programele „Tineret în ac þiune“ ºi„Fondul European pentru Tineret“. Scopultrainingului a fost ºi de a consolida cooperareacu diaspora din diferite þãri prin realizarea de

proiecte comune cu finanþare din fondurieuropene.

Pe durata Forumului au avut loc întâlniri cureprezentanþi de seamã ai lumii politice dinUcraina. La Rada Supremã a Ucrainei ne-amîntâlnit ºi am discutat cu vicepreºedintele RSU,Mykola Tomenko, ºi cu ºeful Comitetului pen-tru integrare europeanã din cadrul RadeiSupreme a Ucrainei - Borys Tarasiuk, urmatãde o vizitã la Rada Supremã a Ucrainei. Deasemenea, ne-am întâlnit cu reprezentanþi a 23de ONG-uri din Ucraina care ºi-au prezentatsfera de activi tate în vederea unei colaborãriulterioare.

La finele saptãmânii, ne-a fost oferitã oexcursie la Kaniv, unde am depus flori la mor-mântul Marelui Cobzar ºi am vizitat Muzeul„Taras ªevcenko“. Apoi, ex cur sia a continuatîn oraºul Cihyryn, unde am vizitat Muzeul„Bohdan Chmelnyþkyi“, Bastionul Doroºenkoºi alte monumente istorice.

Forumul s-a încheiat cu un concert emoþio-nant oferit de Corul „H. Veriovka“, care a meri -tat toate aplauzele noastre furtunoase ºi adâncamulþumire, pentru cã o astfel de searã varãmâne pe veci în inimile ºi sufletele noastre.Am reali zat cu acest prilej faptul cã tradiþiile,

cântecele,li te raturaºi, în gene -ral, întrea-ga noastrãc u l t u r ãucrai neanãeste deo -se bit debo gatã ºivariatã.

În în -cheiere, aºdori sãa d r e s e zmul þumiriconduceriiUUR, dluiªtefan Bu -ciuta, careau fãcutp o s i b i l ãpar tici pa -rea noastrãla acest Fo -rum deo - sebit de important pentru dezvoltarea acti vi -tãþilor ºi spo rirea iniþiativei în rândurile tineri -lor ucraineni din România.

Alexandru Ivan GRECEnIUC,student

Forumul Mondial al TinerilorForumul Mondial al TinerilorUcraineni din diasporå „Kiev 2011“Ucraineni din diasporå „Kiev 2011“

Bogdan Clempuº alãturi deAlexandru Greceniuc

Participanþi la Forumul Mondial al Tinerilor Ucraineni din diasporã „Kiev 2011“

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Gheorghe Andraçciuc

Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN10

Cãtre sfârºitul lunii iulie, am fost informaþide cãtre reprezentanþii C.J. Tulcea, Depar -tamentul culturã, cã doresc sã ne invite la unfestival interetnic, în cadrul Euroregiunii„Dunãrea de Jos“, care se va desfãºura înperioada 11-14.08.2011 la Galaþi. Dele gaþia fi -lialei noastre urma sã reprezinte judeþul Tulceala manifestare, fãcând parte dintr-un amplugrup de circa 80 de persoane.

Invitaþia suna ca o provo-care ºi am considerat-o cafiind oportunã în vederea pro-movãrii valorilor ucrai nenemai ales cã în Galaþi se aflã ocomunitate numeroasã deucraineni veniþi din satele dinDelta Dunãrii (Chilia Veche,Letea, Caraorman, Criºan,Sfântu Gheorghe, Murighiol,Ceatalchioi, Pardina etc.) ºicu speranþa cã vom putea sta-bili ºi alte legãturi culturalecu cetãþeni din Ucraina ºiRepublica Moldova.

Cãtre sfârºitul lunii iulie,luând legãtura cu organiza-torii de la Galaþi, am aflat cusurprindere cã Tulcea nu semai implicã în asigurareatransportului la Galaþi cum fusese stabilitiniþial ºi cã organizatorii ne vor asigura ºi trans-portul, pe lângã ca zare ºi masã numai sã neprezentãm la festival.

Astfel cã în dimineaþa zilei de 13.08.2011,tinerii de la ,,Zadunaiska Sici” împreunã cuansamblul „Kainannalar“ (Soacrele), reprezen-tând minoritatea turcã din Tulcea, s-au deplasatla Galaþi unde au fost aºteptaþi ºi întâmpinaþi cucãldurã de cãtre organizatori care le-au asiguratcele necesare.

Dupã puþinã odihnã ºi o scurtã repetiþie,seara am participat la spectacolul oferit deansamblurile participante din Georgia, Ucrai -na, Republica Moldova ºi România, programulnostru fiind deschis de Laura Do roftei cu melo-dia „Soarele” din repertoriul cunoscutei inter-prete Any Lorak, continuând cu melodia„Horila sosna“ interpretatã de Laura Doroftei,Mirela Brailovschi ºi Mãdãlin Baccela. Dupãun foarte scurt „respiro“ am urcat pe scenãunde pe o melodie liricã am prezentat publicu-lui spectator din ce în ce mai numeros odeschidere de program care a cuprins elementede dans tradiþional împletite artistic cu miºcãriºi paºi de dans venite parcã din baletul clasic

fapt care a impresionat în mod cert publicul,dovadã fiind aplauzele prelungite.

Programul nostru a continuat cu douã suitede dansuri în care tinerii noºtri Theodora Burta,Florina ªpac, Angela Pavlov, Aurora Calenic,Laura Doroftei, Mirela Brailovschi, DavidNichiforov, Marian Nicolov, Mãdãlin Baccela,Adrian Cernencu ºi Marian Danilencu sub

coordonarea co re grafei Lioara Teo dorov, aupre zentat pe sce nã frumuseþea dansului tra di -þional ucrai nean, pre -sãrat cu câteva sur - prize în care bãieþiiau strã lucit, dar ºieleganþã ºi esteticã acostumelor tra di þio -nale purtate de tineri.

Deºi conform al -go ritmului festiva lu -lui pentru spectaco lulde galã ce urma adoua zi lo curile fu se -serã ocu pate deja decinci formaþii artis - tice, se pare cã impre-sia produsã de tineriinoºtri pe sce na festi-valului din Galaþi afost de an ver gurã,aplauzele în de lungioferite cu gene ro zi -tate de pu bli cul spec-tator au fost o dovadãcer tã, fapt ce i-a deter mi nat pe organizatorii

festivalului îm - preunã cu juriuldeliberator sã ho -tã ras cã în unani -mita te in clu dereaan sam blului „Za -du naiska Sici“ înspec tacolul degalã.

Despre inclu -de rea noastrã înspectacolul degalã am aflat adoua zi, fapt carene-a mobilizat maiales cã trebuia sãprezentãm unscurt, dar conclu-dent program ar -tis tic în doar 7–8minute.

În dimineaþa zilei de 14.08.2011, am partici - pat la o ºedinþã festivã în cadrul EuroregiuniiDu nãrea de Jos prezidatã de dl Eugen Chebac,preºedintele C.J. Galaþi ºi preºedintele Euro -regiunii „Dunãrea de Jos”, remarcând prezenþareprezentanþilor din raionul Cahul (RepublicaMoldova), regiunea Ode sa (Ucraina) ºi repre -zentanþi ai Guver nului României.

Personal, mã aºteptamca reprezentanþii Ucraineisã ia legãturã cu noi ºisã-i încurajeze pe tinerimãcar din politeþe, dar aº -tep tãrile mele au fost za -dar nice astfel cã a trebuitsã mã mul þumesc cu mul -þumiri sin ce re din par teaorganizato ri lor, mul þu miripe care le-am transmistinerilor noºtri.

De remarcat faptul cã laspectacolul de galã, înprezenþa aceluiaºi publicnumeros, unde din 18 for-maþii participante la festi-val au fost selecþionatedoar 5 formaþii artistice,tinerii noºtri s-au întrecutpe sine arãtând încã o datã

publicului valoarea ºi virtuozitatea dansuluitradiþional ucrainean, demonstrând cã selecþia

lor în spectacolul de galã nu a fost o întâm-plare, ci un merit.

Am pãrãsit Festivalul Interetnic al Euro -regiunii „Dunãrea de Jos“ cu satisfacþia cãtinerii noºtri au arãtat publicului ceva din artaºi tradiþia noastrã ucraineanã, bucuroºi cãcetãþenii români de etnie ucraineanã din Galaþiºi nu numai ne-au primit cu braþele deschise ºimulþumiþi de faptul cã în ciuda câtorva pãrerireticente ale unor ,,specialiºti” am fost încura-jaþi sã continuãm proiectul pe care l-amînceput.

La final, se cuvine sã mulþumim cãldurosgazdelor noastre Aurelia Domniþeanu ºiMihaela Horhocea pentru cãldura ºi prieteniape care au manifestat-o permanent pe timpulºederii noastre în Galaþi ºi le asigurãm cã vomrãspunde cu plãcere oricând invitaþiilorviitoare.

Dumitru CERnEnCU

Festivalul Interetnic din GalaÆi

Delegaþia tulceanã la festival

Spre scena festivalului - tinerii de la UUR Tulcea

Tinerii au primit placheta ºi diploma de participare în cadrul spectacolului de galã

3Curierul UCRAINEAN

Deºi ne aflãmîn plinã vacanþãde varã, perioadaîn care ne gân -dim la rela xaretotalã, excursii,ta bere etc., pentru comunitateaucrai neanã din Tulcea perioada luniiaugust a fost plinã de evenimenteinteresante.

Astfel, în perioada 05-07.08. a.c.,în concordanþã cu acþiunile planifi-cate pentru acest an, o delegaþie ce a

cuprins tineri ºi vârstnici din cadrulfilialei noastre a efectuat o deplasareîn Ucraina pe itinerariul Reni –Izmail.

Lãsând la o parte „amabilitatea ºipoliteþea excesivã“ cu care am fosttrataþi la frontiera ucraineanã, deºiaveam o scrisoare de recomandaredin partea Ambasadei Ucrainei laBucureºti, ºi pitorescul gropilor dinasfalt, prima oprire am efectuat-o înoraºul Reni unde, într-un timp scurt,concomitent cu vi zitarea centruluioraºului ne-am întâlnit cu persoanedin conduce rea raionului cu care ampurtat un dialog concludent legat deactivitatea noastrã actualã ºi viitoareºi cred cã am pus bazele unei cola -borãri rodnice. Am conti nuat drumulcãtre Izmail unde am ajuns în jurulorelor 15:00 ºi dupã rezol vareaproblemelor legate de cazare ºi masã

am luat legãtura cu reprezentanþi aiconducerii raionului Izmail - De -partamentul culturã - unde am sta-bilit câteva repere pe care urma sã leabordãm a doua zi. Dupã-amiazazilei ne-a gãsit pe Bulevardul Suvo -rov, admirând parcul, construcþiile

imobiliare, monumentele ºi, evident,oamenii care vorbeau atât în limbarusã ºi ucrai neanã, cât ºi în limbaromânã.

A doua zi, începând cu orele10:00, prin grija gazdelor noastre,am avut un program încãrcat, inci-tant ºi educativ care s-a concretizatprin vizitarea Muzeului „Diorama“unde am luat pulsul bãtãliei date dearmata rusã (la care au participat ºicazaci ucraineni) împotriva armateiotomane pentru cucerirea cetãþiiIzmail în anul 1790. Acolo, am fostimpresionaþi de exponatele pe carele-am vizitat în cadrul muzeului ºi încurtea exterioarã a acestuia (docu-mente, hãrþi, înscrisuri, þinute mili ta -re, armament de infanterie ºi artile -rie, de coraþii, tablouri etc.). Ex cur siaa continuat cu vizitarea unui loc de

pelerinaj aflat pe malul Dunãrii undea fost ridicat un monument înmemoria ostaºilor români, în timpuldomniei lui Carol I, monument carenu a scãpat de furia puterii sovieticefiind demolat ulterior.

Dupã o scurtã pauzã în careschimburile de pãreri au fost în cen-trul atenþiei, ne-am deplasat cãtremuzeul „Aleksandr Suvorov“ undetimp de aproape douã ore, în pre -zenþa unui ghid bine pregãtit într-olimbã rusã literarã autenticã ºi cutraducerea în limba românã asigu-ratã de Mihai Sidorencu ºi DumitruCernencu, ni s-au prezentat copi -lãria, adolescenþa, faptele de armeetc. ale cunoscutului om de arme alImperiului Rus, care a avut o con-tribuþie maimult decâtimportantãla evoluþias t ra teg ie imilitare ºia dezvol -tãrii terito-riale dinacea vre -me. Du pã opauzã deprânz ne-am contin-uat periplulc u l t u r a lprin vizi ta -rea Ga le -riei Mu -zeului de Artã din Odesa – secþiaIzmail unde am luat cunoºtinþãdespre ºcoala ruseascã de picturã, deevoluþia acesteia ºi am admiratlucrãri de mare valoare ale unor pic-tori reprezentativi ai acesteia ºi amvizitat o secþie de iconografie impre-sionantã.

Dupã-amiaza zilei ne-a gãsit pemalul Dunãrii unde am vizitat

faleza, gara mar-itimã Izmail ºi alteobiective aflate înimediata vecinã-tate.

Dimineaþa zileide 08.08.2011 am rezervat-o vizi -tãrii vestitului bazar aflat în centrulIzmailului unde pe lângã deja cunos-cutele „turcisme ºi chinezisme“ amavut plãcutã surprizã sã vedem ºi sãdegustãm produse tradiþionale ucrai -nene (piroºti, varenyky) care ne-auprodus o impresie deosebitã.

Delegaþia noastrã constituitã dinmembrii cu domiciliul în Tulcea,Pardina, Chilia Veche au avut ºi plã-cuta surprizã de a-ºi revedea nea-murile care trãiesc în zona Izmai -lului. Întâlnirile au fost emoþionanteºi vor duce în viitorul apropiat la oevoluþie normalã a vieþii de peambele maluri ale Dunãrii. Cãtreprânz, dupã ce am mulþumit gazde-

lor ºi ne-am luat rãmas bun de larude ºi noii prieteni, am pãrãsitoraºul Izmail cu regretul cã timpul afost atât de scurt, dar ºi cu bucuriacã ne-am îmbogãþit cunoºtiintele deculturã generalã ºi cu speranþa cã înviitor totul se va normaliza în spiritdemocratic.

Dumitru CERnEnCU

Schimb cultural în Ucraina

O parte din membrii delegaþiei pe faleza Dunãrii la Izmail

Întâlnire emoþionantã între rude din Izmail ºi Pardina

Consiliul Raional Rachiv, regiunea Trans -carpatia care funcþioneazã în baza Legii Ucraineiprivind autoadministrarea localã, în perosanapreºedintelui Consi liului, Berkela Mykola Myko -laiovyci, pe de o parte, ºi Uniunea Ucrai nenilordin România care funcþioneazã pe baza Statu -tului, în persoana preºedintelui UUR, ªtefanBuciuta, ºi a prim-vice preºedintelui UUR, preºe -dintelui filialei Maramureº a UUR, MiroslavPetreþchi, pe de altã parte, denumite în continuarePãrþi, au încheiat urmãtorul Acord:

I. Obiectul ºi scopul Acordului Stabilirea relaþiilor economice, sociale ºi cul-

turale reciproc avantajoase între Pãrþi.Interesul reciproc în ceea ce priveºte aprofun-

darea, consolidarea ºi lãrgirea în continuare ainformãrii ºi a schimbului de experienþã în ceeace priveºte activitatea Pãrþilor ºi a colaborãriiculturale pe baza principiilor de egalitate ºi deavantaj reciproc.

II. Obligaþii reciproce ale PãrþilorLa baza activitãþii comune stau:

- schimbul de informaþii;- contacte directe dintre reprezentanþii orga -

nelor de autoadministrare, ai întreprinderilor, in -sti tuþiilor, organizaþiilor, instituþiilor de învãþã -mânt ºi culturã ale Pãrþilor;

- participarea la lucrãrile sesiunilor ConsiliuluiRaional;

- organizarea în comun a conferinþelor,meselor rotunde, seminariilor ºi a altor acþiuni;

- elaborarea ºi realizarea de proiecte orientatespre obþinerea unor scopuri comune.

Pentru realizarea sarcinilor menþionate înAcord, Pãrþile pot desemna executanþi concreþicare sã elaboreze programe mai detaliate de ac -þiuni comune în diverse domenii de activitate.

III. Responsabilitatea Pãrþilor Orice dezacord în ceea ce priveºte inter-

pretarea sau aplicarea prevederilor acestui Acordse rezolvã prin negocieri ºi consultãri între Pãrþi.

IV. Durata de valabilitate a AcorduluiAcordul se încheie pe duratã nelimitatã ºi intrã

în vigoare la data semnãrii lui.

Modificarea ºi completarea acestui Acord serealizeazã în scris cu acordul Pãrþilor ºi se anunþãde una dintre Pãrþi.

Valabilitatea Acordului înceteazã dupã o lunãde la data primirii de cãtre una dintre Pãrþi a înºti-inþãrii scrise a celeilalte Pãrþi cu privire la intenþiaei de a întrerupe acest Acord.

Semnãtura Pãrþilor:

Preºedintele ConsiliuluiRaional Rachiv, regiunea Transcarpatia (Ucraina)M. Berkela

Acord de colaborare între Consiliul Raional Rachiv, regiunea Transcarpatia - Ucraina çi Uniunea Ucrainenilor din România

Preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ªtefan BuciutaPrim-vicepreºedintele UUR, preºedintele filialei Maramureº a UURM. Petreþchi

Curierul UCRAINEAN 15

12 Curierul UCRAINEAN

În fiecare an, înMa ramureº, ºi-n lunaaugust, se întâmplã lu -cruri minunate, careintrã, pe bunã dreptate,în analele istoriei lo -cu lui. ªi asta dato ritãedililor locali, care îºiprogrameazã din timp,migãlos, activitãþile în aºa fel, încât sã aducãbucurii spirituale ºi materiale locuitorilorcomunelor.

Astfel, la 7- 8 august - sâmbãtã ºi duminicã- localnicii din comuna Bistra (Bistra, CrasnaViºeului ºi Valea Viºeului - localitãþi aparþinã-toare) au avut parte de douã zile de mare sãrbã-toare: 600 de ani de la prima atestare documen-tarã. Cu aceastã ocazie a fost inaugurat poduldin cãtunul Valea Neagrã.

Au participat autoritãþi judeþene ºi locale,par lamentari, consilieri, primari, directori ai in -sti tuþiilor deconcentrate, oameni de afaceri.Prin tre aceºtia s-au aflat Mircea Man - preºed-intele Consiliului Judeþean Maramureº, de alt-fel, Ce tãþean de Onoare al comunei, senatorulGheor ghe Mihai Bârlea, Dorel Pãtraºca, repre -zen tantul Prefecturii Maramureº, Ioan Banc -Direcþia Agricolã, Alexandru Deac - preºedinte-director CAS Maramureº ºi mulþi alþii. Oaspeþiiau fost întâmpinaþi, în toate cele trei localitãþi,cu pâine ºi sare, precum e datina ºi în Mara mu -reº.

De altfel, evenimentele au început sâmbãtã,cu lansarea monografiei comunei Bistra, la Bis -tra, Valea Viºeului ºi Crasna Viºelui, evaluândlucrarea, bine întocmitã de cãtre un grup deexperþi în domeniu, cu colaboratori de diferiteprofesii, uniþi în jurul primarului - prof. VasileBumbar - coordonatorul monografiei.

Duminicã a avut loc dezvelirea ºi sfinþireamonumentului din Bistra, ridicat în memoriacelor care, de-a lungul celor 600 de ani, prinfaptele lor au contribuit la procesul de formareºi închegare a comunei. Podul din cãtunulValea Neagrã poate fi de altfel, adãugat ºi el lafap tele, care, suntem siguri, nu se vor opri aici.Podul - visul împlinit al bistre ni lor - va rãmâneca o punte din trecut spre viitor, sporind încre -derea localnici lor în ziua de mâine, chiar ºi înciuda unor calamitãþi naturale, ca-n anul 2008...

„Mã bucur nespus sã mã aflu azi aici cudumneavoastrã, în zi de sãrbãtoare. Pre cumºtiþi, am fost alãturi de bistreni ºi în perioademai dificile, dar împreunã le-am trecut cu bine.Trebuie sã vã bucuraþi cã aveþi un primar har-nic, neobosit, care a ºtiut sã se zbatã pentrufinanþãri, a venit cu proiecte serioase pe carele-a discutat cu senatorul Gheorghe MihaiBârlea. Nu pot decât sã-l felicit pentru felul încare gospodãreºte aceastã comunã, sã vã feli citpe dumneavoastrã la împli nirea celor 600 de anide existenþã a comunei ºi vã asigur de toatãsusþi nerea ºi pe mai departe. Iar cea mai mare

realizare, un vis mai vechi al bistrenilor, estepodul din cãtunul Valea Neagrã, pe care mãbucur sã-l inaugurãm ºi peste care sã trecem,azi, împreunã“, - a spus Mircea Man, înmânândprimarului Vasile Bumbar diploma aniversarã,acordatã Primãriei ºi Consiliului Local Bistra.

La rândul sãu, primarul Vasile Bumbar aoferit oaspeþilor pre zenþi diplome, plachete ºicâte un exem plar din Monografia locali tãþiiBistra, volum, pe care l-a coordonat.

În timp ce ceremoni-ile erau pe sfârºite laBistra, pe scena impro -vizatã, la Crasna, sepregãtea un momentartistic, pregãtit de Uniu -nea Ucrai nenilor dinRomâ nia, coordonat depreºedintele UUR Mara -mureº - dl prof. Petreþ chiMiroslav, împreunã cupreºedintele filialeiCrasna - dl MocernacGheorghe. Formaþiileartis tice ale UUR dinCrãciuneºti, Lunca laTisa, Remeþi, Poienile desub Munte, Ruscova,Soca - judeþul Timiº,Cras na º.a., au încântatau di toriul numeros cu

cântece ºi dansuri ucrai nene...Era o zi toridã - un august fierbinte... Nu-ºi

aduce aminte nimeni despre vremea de acum600 de ani, fiindcã istoria de atunci a rãmasdoar în cifre - 1401, dar, peste vremi, cei ce vorciti relatãrile din presa de azi ºi cei ce vor reciti- în a câta ediþie? - nu se ºtie!.. - Monografiacomunei Bistra -, vor spune da, predecesoriinoºtri meritã toatã cinstea ºi lauda, pentru tot ceau fãcut pentru loca litatea Bistra!..

*... ªi, nu a trecut nici o sãptãmânã - la 14

august - a avut loc un alt eveniment din zonã -de data aceasta la Rona de Sus -, la biserica cuhramul Naºterea Mai cii Domnului (dupã stilvechi), unde a avut loc prima ediþie a FES -TIVALULUI - CONCURS INTER NAÞIO -NAL DE CÂN -TECE RELI-GIOASE, dedi-cat cinstirii Mai -cii Dom nului,organizat decãtre preotul-pa -roh GheorgheAlbiciuc.

A participat:Corul „NÃ DEJ -DEA“ din oraºulS o l o t v y n o -Ucrai na, corurilereligioase dinPoie nile de subMunte, Re pe dea,Rus cova, Si -ghetu Mar ma þieiºi Asociaþia co -rului religios „LÃU DÃM PE DOMNUL“ dinRona de Sus, dupã care, la Primãria comu neiRona de Sus a avut loc ver nisajul expozitiei„Visul ireal al pictorului Pavel Mihai Þifrac“,intermediat de scrii torul Paul Ro maniuc...

ªi, iatã - pe orizontul Mara mu reºului, în

comuna Rona deSus, care a datculturii naþionalescriitori, ºi într-unnumãr destul desemnificativ: IvanFed co, MychailoNebeleac, PavloR o m a n i u c ,

Mychailo Traista, Marta Bota, Anna TraistaRuºti, Maria Opriºan ºi un pictor, recunoscutpeste hotarele þãrii - Aurel Dan -, azi, rãsãritparcã de niciunde - departe de casã, plecat pen-tru a-ºi croi un drum în viaþã, ca oriºicare tânãrvisãtor din zilele noaste - Þifrac Pavel Mihai(28.02.1979), tocmai în frumoasa, mitologicãþarã Elada - Grecia, þara, care a dat lumiifilosofi, scriitori - gânditori, care au pus bazeleculturii universale. ªi, acolo, fermecat depeisajele marine mirifice, de suflul brizelor mã -rii, de un tot unitar, presãrat cu mitologie ºi fan-tastic, care se cheamã simplu: Grecia.

A-þi petrece copilãria printre fagi, brazi,carpeni, aluni, printre livezi ºi vãi din Rona deSus, cunoscând doar susurul liniºtit sau, uneori,revolta pârâului Roniºoara, ori barierele orizon-tului - muntele Mãgura sau dealul Hriþcova, ºi,brusc - sã te opreºti pe o insulã mare, cu sute depeninsule, golfuri, bãrci, vapoare, pescari,muncitori veniþi din toatã lumea,- este un lucru,care îþi schimbã total orizontul gândirii, alprivirii lucrurilor din jur. ªi, atunci, talentulascuns se dezlãnþuie, ca un Vulcan, cãutându-ºio niºã prin care sã irumpã, sã aducã spre luminãtaina ascunsã a sufletului. ªi tocmai acest lucrus-a întâmplat cu Pavel Mihai Þifrac, care ne-aadus privirii o lume mirificã, simbolicã, cas-cade, pini, munþi feerici, ape limpezi, geruri,ceaþã, peisaje mirifice, de poveste. Fiindcãînsãºi viaþa lui este o poveste! O poveste, carereiese din tablourile expuse, cu denumiri con-venþionale, credem, simbolice, care sã apropieprivirii spectatorului lumea tãinuitã înamestecul de culori, atât de neobiºnuite: „Visulmestecenilor“, „Gerul albastru“, „Ochiulprimãverii“, „Mantaua muntelui“, „Ulciorulnaturii“, „Pe cãrarea lunii“ etc. - toate la un locformând un adevarat poem, care tinde spreireal. De aceea denumirea expoziþiei îºi are ototalã explicaþie prin sintagma „Visul ireal“.

Pavel Mihai Þifrac este abia la început dedrum, dar un drum bãtãtorit deja de trudã ºimigalã, cu care a lucrat pânã în prezent. ªi,având un astfel de postament, îi va fi uºor sãrãzbatã în lumea bogatã a artei contemporane,cuprinsã de lava tot mai acidã a lumii mercan-tile a secolului XXI.

Sã-i urãm, deci, drum bun ºi vânt la pupã,tânãrului artist - pictor Pavel Mihai Þifrac, îndrumul pe care ºi-a ales, spre bucuria ºiîmbogãþirea spaþiului nostru cultural-artistic.

prof. drd. Paul ROMAnIUC

luna august. Cåldurå spiritualå încomunele Bistra çi Rona de Sus

În prim-plan, scriitorul Paul Romaniucalãturi de oficialitãþi prezente la eveniment

Aspect de la expoziþia din Primãria comunei Rona de Sus

Curierul UCRAINEAN2

Propunere

1. Deschiderea lucrãrilor celui de-al VI-lea Congres al UUR.2. Omagierea memoriei celor decedaþi.3. Alegerea Prezidiului celui de-al VI-lea Congres al UUR.4. Votarea ordinii de zi a celui de-al VI-lea Congres al UUR.5. Prezentarea mesajelor de felicitare.6. Alegerea comisiilor de lucru ale celui de-al VI-lea Congres al UUR.6.1 Alegerea secretariatului celui de-al VI-lea Congres al UUR.6.2 Alegerea Comisiei de validare a mandatelor ºi stabilirea prezenþei la

cel de-al VI-lea Congres al UUR.6.3 Alegerea Comisiei pentru redactarea rezoluþiei celui de-al VI-lea Congres

al UUR.7. Rapoarte de activitate al organelor de conducere ale UUR:

7.1 Raportul de activitate al preºedintelui UUR;7.2 Raportul de activitate al preºedinþilor filialelor UUR.8. Rapoarte de activitate ale preºedinþilor comisiilor UUR:8.1 Comisia de culturã;8.2 Comisia de învãþãmânt;8.3 Comisia de presã ºi tipãrirea cãrþilor;8.4 Comisia pentru probleme sociale ºi de familie;8.5 Comisia de cenzori.9. Discuþii pe baza rapoartelor prezentate.10. Evaluarea activitãþii UUR.11. Raportul Comisiei de validare.12. Analizarea ºi aprobarea modificãrilor ºi completãrilor la Satutul UUR. 13. Alegerea organelor de conducere ale UUR.14. Raportul Comisiei de validare a alegerilor.15. Raportul Comisiei pentru redactarea Rezoluþiei Congresului ºi apro-

barea lui.16. Închiderea lucrãrilor.

Consiliul UUR

CãtrePARLAMEnTUL ROMÂnIEI - CAMERA DEPU TAÞILORDomnului deputat ªtefan BUCIUTA

Stimate domnule deputat,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã prin care supuneþiatenþiei memoriul unor cetãþeni, membri ai Uniunii Ucrainenilordin România, nemulþumiþi de înstrãinarea pãºunilor comunale ºide modul de gospodãrire a terenului agricol de cãtre autoritãþileadministraþiei publice locale ale comunei Târnova, judeþul Arad ºisolicitaþi ministrului administraþiei ºi internelor sã vã comunicepunctul de vedere oficial al instituþiei noastre cu privire la aspec -te le semnalate ºi sã intervinã „în vederea elucidãrii acestei sesi -zãri ºi a modului de soluþionare a Comisiei de Fond Funciar“, vãcomunic urmãtoarele:

I. Din informaþiile furnizate de Instituþia Prefectului JudeþuluiArad, rezultã faptul cã:

1. Pe raza satului Dud existã o suprafaþã de pãºune de 99 haaflatã în administrarea comunei Târnova, din care 85 de ha pãºuneºi 14 ha de pãºune acoperitã cu vegetaþie lemnoasã ºi un teren pecare au fost construcþii zootehnice, precum ºi o suprafaþã depãºune de 202 ha, aflatã în proprietatea Composesoratului Dud(restituitã prin Titlul de proprietate nr. 1870).

2. Având în vedere regimul juridic al composesoratului, caformã asociativã, aºa cum acesta este reglementat prin art. 28 alin.(1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de propri-etate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitatepotrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi aleLegii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,rezultã cã numai persoanele îndreptãþite, respectiv foºtii propri-etari ºi moºtenitorii acestora, se pot organiza în formele asociativeiniþiale, în vederea organizãrii administrãrii acestor terenuri.

3. Astfel, în aplicarea Legii nr. 1/2000, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, Comisia Localã a dispus, potrivit art. 3 alin.(1) din lege, de totalitatea terenurilor aflate în proprietatea privatãa comunei Târnova (în care intra ºi suprafaþa de pãºune), ceea cea însemnat cã fostele composesorate precum ºi foºtii proprietarisau succesorii acestora au intrat în posesia proprietãþilor de careau fost deposedaþi abuziv.

4. Totodatã, cetãþenii satului Dud, comuna Târnova, membri aiUniunii Ucrainenilor din România, care au formulat sesizarea,s-au stabilit în localitatea menþionatã dupã anul 1990, ºi în con-secinþã nu aveau calitatea de foºti membri composesori saumoºtenitori ai acestora, la data înfiinþãrii vechilor composesorate,pentru a face obiectul aplicãrii legilor cu caracter reparatoriu.

II. Având în vedere dispoziþiile art.52 alin.(2) din Legea fondu -lui funciar, nr. 18/1991, potrivit cãrora comisiile de fond funciarpot avea calitate procesualã pasivã, evidenþiez cã, în eventuali-tatea apariþiei unor nemulþumiri cu privire la activitatea desfã ºu -ratã de cãtre comisiile de fond funciar, competenþa de soluþionarea litigiilor respective aparþine exclusiv instanþelor de judecatã,ministrul administraþiei ºi internelor nefiind abilitat sã impunãdecizii cu privire la aceastã materie.

Cu stimã,

MInIsTRUL ADMInIsTRAÞIEI ªI InTERnELOR,Constantin Traian IGAª

Agenda deputatului UUR, Çtefan Buciuta

Interpelåri , telegrameInterpelåri , telegrameDOMnULUI DEPUTAT ªTEFAn

BUCIUTA, PARLAMEnTUL RO MÂ - nIEI - CAMERA DEPU TAÞILOR

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumnea -voas trã adresatã Ministrului Dez -voltãrii Regionale ºi Turismului, înre -gis tratã la Camera Deputaþilor cu nr.3295B/2011, vã aducem la cunoºtinþãurmãtoarele:

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului este organizat ºi func þio -neazã în conformitate cu preve de rileHotãrârii Guvernului nr. 1631/2009, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Potrivit dispoziþiilor actului norma-tiv menþionat mai sus, Ministerul Dez -vol tãrii Regionale ºi Turismului iniþia -zã, finanþeazã ºi gestioneazã, în con di -þiile legii, programe ºi proiecte de dez -vol tare în domeniul infrastructuriirutiere de interes local ºi judeþean.

Menþionãm cã printre atribuþiileMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºiTuris mului nu se regãsesc ºi cele pri -vind reabilitarea drumurilor naþionale,în speþã a drumului naþional DN18 întrelocalitãþile Iacobeni ºi Sighetu Mar ma -

þiei. În conformitate cu prevederile Ho -tã rârii Guvernului nr. 76/2009 pri vindorganizarea ºi func þionarea Mi nis te -rului Trans porturilor ºi Infras truc tu rii,cu modificãrile ºi comple tã ri le ulterioa -re, acest minister elaboreazã ºi im ple -menteazã strategii, politici ºi programeprivind reþeaua de drumuri pu bli ce dinRomânia: drumuri naþio nale, drumurijudeþene, drumuri comunale ºi strãzi.

Având în vedere cele expuse maisus, pentru informaþii suplimentareprivind reabilitarea drumului naþionalDN18 între localitãþile Iacobeni ºiSighetu Marmaþiei, este necesarã redi-recþionarea interpelãrii cãtre Minis -terului Transporturilor ºi InfrastructuriiMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului îºi exprimã ºi pe aceastãcale totala deschidere ºi sincerul interesfaþã de solicitãrile formulate de cãtremembrii Parlamentului României, caimportantã resursã pentru optimizareapoliticilor sale.

Cu deosebitã consideraþie,

Ministru,Elena Gabriela UDREA

ORDINEA DE ZIa celui de-al VI-lea Congres al UUR

30 septembrie - 1 octombrie 2011

PARLAMEnTUL ROMÂnIEI - CAMERA DEPUTAÞILORDomnului deputat ªtefan BUCIUTA

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, ce vizeazã domeniul de activitate alministerului nostru, înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 3261 B/2011, vãcomunicãm:

În vederea demarãrii execuþiei lucrãrilor de reabilitare pentru anul 2011, tron-sonul de drum naþional DN 18 este inclus în cadrul Proiectului de Reabilitare 3Drumurilor Naþionale - etapa a VI-a, Lotul D, cuprinzând:

- contractul 6R11: DN 13, Baia Mare - Sighetu Marmaþiei, km 3+522 - km62+234,

- contractul 6R12: DN 18, Sighetu Marmaþiei - Moisei, km 62+234-km131+627,

- contractul 6R13: DN 18, Moisei- Iacobeni, km 131+627 - km 220+088.Astfel, licitaþia pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilor de reabilitare aferente

acestui proiect se estimeazã cã va fi finalizatã la sfârºitul lunii iunie 2011.De asemenea, în mãsura în care nu vor interveni demersuri în vederea con-

testãrii rezultatelor procedurilor de licitaþie deschisã, estimãm cã aceste contractevor fi semnate la începutul lunii iulie 2011.

Precizãm cã, valoarea tolalã estimatã a proiectului pentru reabilitarea celor197,5 km este de 802.746.220 lei (fãrã TVA), iar durata de execuþie a lucrãrilorva fi 24 de luni la care se adaugã 24 luni perioada de garanþie.

Cu stimã,Ministru,

Anca Daniela BOAGIU

13Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN 7

La Galeria de artã „Taras ªev-cenko“ de la sediul UniuniiUcrainenilor din România (UUR)

- filiala Suceava s-a deschis mier-curi, 24 august, când ucrainenii depretutindeni au sãrbãtorit ZiuaIndependenþei Ucrainei, expoziþiade icoane-goblen a Nadiei Boie -ciko, soþia Excelenþei Sale con su -lul general al Ucrainei la Sucea va,Vasyl Boieciko.

18 icoane din cele peste 60 de goblenuri pãstrate

în colecþia familiei

Expoziþia, dedicatã celei de-aXX-a aniversãri a IndependenþeiUcrainei, cu genericul „Pentrutine, Ucraina!“, etaleazã un numãrde 18 icoane-goblen din totalulcelor peste 60 de goblenuri reali -zate de Nadia Boieciko ºi pãstrateîn colecþia familiei.

La vernisajul care a precedatrecepþia organizatã de ConsulatulGeneral al Ucrainei la Suceava cuprilejul acestei sãrbãtori au parti -ci pat ca invitaþi, alãturi de mem-brii reprezentanþei consulare ºi decei ai organizaþiei etnicilor ucrai -neni suceveni, oficialitãþi locale ºiju de þene, reprezentanþi ai unorinsti tuþii publice, delegaþi sosiþi dela Cernãuþi.

„Foarte multã sensibilitate,dãruire ºi talent“

Un vernisaj la care rolul demoderator i-a revenit în calitate degaz dã prim-vicepreºedinteluiUUR, preºedintele filialei Suceavaprof. Ioan Bodnar, care a subliniatcaracterul excepþional al acesteiexpoziþii prezentate în galeria carepoartã numele poetului naþional alUcrainei, Taras ªevcenko.

O expoziþie pentru care subpre-fectul Angela Zarojanu a felicitat-ope Nadia Boiechko, care a realizat

aceste icoane-goblen „cu foartemultã sensibilitate, dãruire ºi ta -lent“, expoziþie pe care vicepre -ºedintele Consiliului JudeþeanSuceava, Vasile Ilie (care a trans-mis celor prezenþi salutul preºe -dintelui CJ Gheorghe Flutur), aapreciat-o ca fiind „deosebitã“ ºi„binevenitã pentru a marca ZiuaIndependenþei Ucrainei“.

Prin calitatea goblenurilor sale,nadia Boieciko

„a depãºit excelenþa“

ªeful Direcþiei pentru CulturãSuceava, Aurel Buzincu, s-a de -clarat copleºit de aceastã expozi þiespunând cã, dacã formula de

adresare pentru rangul diplomaticde consul general este excelenþã,prin calitatea goblenurilor saleNadia Boieciko „a depãºit exce-lenþa“.

„Este minunat - a spus el - cãun diplomat poate sã-ºi sãrbãto -reascã þara prin ceea ce ni se înfã -þiºeazã aici“. „Suntem - a sublini-at Aurel Buzincu referindu-se laGaleria „Taras ªevecnko“ înno bi -latã de icoanele-goblen ale Na dieiBoieciko - într-unul din locu ri lecele mai frumoase ale Sucevei“.

O expoziþie „covârºitoare,fabuloasã“

O expoziþie „covârºitoare,fabu loasã“, care relevã „delicateþe,forþã creativã, sacrosanct“, aºacum a remarcat prof. RomanIstrati.

Pentru realizarea unei singurelucrãri au fost necesare cca 22 000de împunsãturi de ac. Împunsãturicare marcheazã pânza cu „semnul

crucii într-o multiplicare sufle -teascã deosebitã“.

Roman Istrati, care a subliniatfaptul cã în acelaºi fel se fac cusã-turile populare, motivele decora-tive de pe straiele þãrãneºti, a spuscã icoanele-goblen ale Nadiei

Boieciko sunt veritabile „cãmãºiocrotitoare care îmbracã sufletulcu dumnezeire“.

Rugã cãtre Bunul Dumnezeu ºi Maica Domnului

Dacã Excelenþa Sa consululgeneral al Ucrainei la Suceava,Vasyl Boieciko, a salutat partici -pan þii la eveniment spunând cã„ucrainenii de pretutindeni sãrbã-toresc aceas tã zi minunatã carene-a adus independenþa ca stateuropean“, ru gând „bunul Dum -nezeu sã susþinã Ucraina ca statindependent ºi poporul ucrai -nean“, Nadia Boie ciko, marcatãde emoþie, a adresat rugã MaiciiDomnului sã-i ocro teascã pe toþicei de faþã.

„Maica Domnului sã vã bla gos -lo veascã, sã vã acopere cu veº -mântul ei, sã aveþi noroc, sãnãtate,multe realizãri în viaþã ºi sã vãiubiþi aproapele!“

Tiberiu COsOVAn

„Cåmåçi ocrotitoare careîmbracå sufletul cu dumnezeire“

Nadia Boieciko

Consulul general al Ucrainei la Suceava Vasyl Boieciko ºi Nadia Boieciko, la vernisaj

Icoane-goblen realizate de Nadia Boieciko

Moment de la deschiderea expoziþiei

5Curierul UCRAINEAN

Parcã mai ieri cãlcam pentru prima datãpragul Dis pen sa ru lui Medical Izvoa releSucevei. Aveam peste 30 de ani, burlac, cu ovalijoarã în mânã ºi nu cu prea multe parale înbuzunar, fãrã sã bãnuiesc cã pe meleagul ajunsaveam sã-mi „sfinþesc locul“. Era în noiembrie1976. Din vechiul colectiv, pãrãsindu-ne decâteva zile ºi primul meu vizitiu, Petru Logoºde 72 de ani (fie-i þãrãna uºoarã), au rãmasdoamna Eva Gor ban, fosta femeie de serviciuºi cel care semneazã aceste rânduri, acum, asis-tent me dical pensionar. Doctori s-au perindatpe aici, pânã la stabilirea dlui dr. Cãlin Fudu -lache, în 1992, mai mulþi decât degetele melede la amândouã mâinile.

Acum, o mai întâlnesc, dintre cei vechi, pedrum, pe vreo cãrare, cu mers sprijinit în cârjã,pe bãtrâna de 86 de ani, Eva Gorban. Are multeprobleme de sãnãtate, dar îºi îngãduie puþinmersul ºi împreunã ne lãsãm furaþi de amintiri

plãcute ºi neplãcute cã aºa erau în serviciulsanitar. Eu la fiecare revedere cu Eva Gorbannu pot sã uit cã în perioadele când rãmâneam ladispensar fãrã medic (ºi câte asemeneaperioade de luni de zile n-au fost, fiind singu-rul asistent ce asiguram asistenþa medicalã încomunã) deºi mã specializasem oarecum,numai vreo naºtere nu-mi do ream! ªi când seîntâmplau, multe femei erau „moºi te“ de mine.Ba de la un timp mi se pãrea ceva normal sã mãocup mai mult cu aºa ceva, profesia fiindu-miºi de „asistent genera list în ginecologie“. Nupot sã uit acum de rolul Evei Gorban „ca mânãa doua“, ºi totul se termina cu bine. Era atât de

priceputã, încât chiar ºi medicii tineri o solici-tau. Datoritã acestei fe mei învãþa sem lucruripractice; se ºtie cã „teoria-i ca teorie, dar prac-tica e la bazã“. ªi aceas tã regulã e valabilã înmulte alte domenii. Dna Eva Gorban n-aveaºcoalã, dar se descurca mai bine, la nevoie, cauna cu diplo mã. De aceea ºi astãzi când neîntâlnim pe drum sau pe vreo cãrare, o stimezca pe o ve che colegã de mun cã, pentru anii lacare a ajuns, însã mai întâi, pentru sprijinul eide nepreþuit, când, uneori, era solicitatã sã-midea o mânã de ajutor!

Decebal Alexandru sEUL

Când au trecut anii!

Interviu acordat de Ex -celenþa Sa consulul ge ne -ral al Ucrainei la Su ceava,Vasyl Boieciko, cu prilejulcelei de-a XX-a aniversãria Zilei Inde pendenþeiUcrainei:

-  Excelenþã,  spuneþi-ne ce evenimente organi -zea zã  Consulatul  Ge ne -ral al Ucrainei la Suceava cu prilejul sãrbã-toririi Zilei Independenþei Ucrainei?

- În primul rând, aº dori sã subliniez cã, înurmã cu 20 de ani, Ucraina a început o nouãetapã a istoriei sale moderne. Practic, a fostdeschis un nou capitol al cronicii sale - confir-marea Ucrainei ca stat independent ºi suveran.Astãzi, Ucraina se dezvoltã ca o þarã democra -ticã ºi ca stat de drept. În domeniul politiciiexterne, Ucraina tinde sã se încadreze în struc-turile europene, dezvoltã relaþii de prietenie cuþãrile vecine, inclusiv cu România. Þara noastrãare relaþii strânse cu ucrainenii din diaspora, aicãror reprezentanþi vor participa la cel de-alV-lea Forum al Ucrainenilor de Pretutindeni,care se va desfãºura anul acesta la Kiev. Deasemenea, promoveazã proiecte pe plan socio-cultu ral, menite sã contureze imaginea Ucraineica þarã cu o bogatã istorie naþionalã ºi tradiþieculturalã. Cu ocazia celei de a XX-a aniversãria Independenþei Ucrainei, Consulatul Generalal Ucrainei la Suceava, precum ºi AmbasadaUcrainei în România organizeazã o serie deevenimente. Majoritatea acþiunilor se deruleazãîn colaborare cu Uniunea Ucrai nenilor dinRomânia, inclusiv cu filiala UUR din judeþulSuceava. Printre acestea amintim: Festivalulinteretnic „Convieþuiri“, „Caravana culturii ºi atradiþiilor ucrainene“, ce se organizeazã în sate -le din judeþele Suceava ºi Botoºani, cu popu-laþie majoritar ucraineanã.

Trebuie menþionat faptul cã deja tradiþionalaTabãrã Internaþionalã de Picturã „Bucovina -trecut, prezent ºi viitor“, organizatã de UUR -filiala Suceava, este dedicatã anul acesta ZileiIndependenþei Ucrainei. Un rol important îndesfãºurarea tuturor evenimentelor îl are prim-vicepreºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia - preºedintele filialei UUR Suceava,domnul profesor Ioan Bodnar.

De asemenea, ne-am adresat posturilor lo ca -le de televiziune „Bucovina TV“ ºi „Plus TVSuceava“, cu rugãmintea de a transmite fil medo cumentare dedicate acestei aniversãri, cusco pul de a face cunoscute cetãþenilor ro mâniUcraina contemporanã, cultura ucrai nea nã ºiopor tunitãþile economice ºi turistice ale aces-teia.

-  În  anumite  judeþe  ale  României,  cuprecãdere  în  cele  situate  la  graniþa  cuUcraina,  trãieºte  o  numeroasã  minoritateucrai  neanã,  în  special  în  judeþele  Suceava,

Maramureº,  Satu  Mare  ºi  Botoºani.  Cumcolaboreazã Consulatul General al Ucraineicu ucrainenii din aceste regiuni ºi cu organi-zaþiile lor?

- Dupã cum am menþionat, ConsulatulGeneral are relaþii bune cu Uniunea Ucrai ne ni -lor din România - filiala Suceava. Evenimenteleculturale sunt organizate în colaborare cuucrainenii din acest judeþ, þinând cont ºi de fap-tul cã în Municipiul Suceava se aflã sediulConsulatului nostru. Relaþii bune avem ºi cupreºedintele Uniunii Ucrainenilor din Româ nia,domnul deputat ªtefan Buciuta, cu consilierulsuperior la Ministerul Culturii ºi Cultelor dinRomânia, doamna Iaroslava Colo telo, caresusþin constant desfãºurarea evenimentelor cul-turale în judeþele Suceava, Maramureº, Boto -ºani, ºi în alte judeþe din Ro mâ nia, pe teritoriulcãrora locuiesc ucrai neni. În judeþul Mara -mureº a avut loc de curând Concursul naþionalde recitare a poeziei ucrainene, care a fost dedi -cat celei de a XX-a aniversãri a IndependenþeiUcrainei. Sunt încântat de faptul cã în acest anelevii de la clasa de filologie ucraineanã dincadrul Colegiului Tehnic „Laþcu Vodã“ Siret aususþinut în cadrul examenului de bacalaureat ºiprobe orale ºi scrise la Limba ºi literaturaucraineanã. În cadrul acestui colegiu existã dejapatru clase de filologie ucraineanã ºi douãgrupe de studiu a limbii materne ucrai nene. Înacest an ºcolar s-a înfiinþat o nouã clasã cupredare parþialã în limba ucraineanã cu unnumãr de 23 de elevi. Mulþumesc Ins pec to ruluiªcolar General al Judeþului Suceava, domnuluiPetru Carcalete pentru sprijinul acordat înstudierea limbii materne ucrainene la nivel dejudeþ, inspectorului pentru limba ucraineanã,doamnei Lucia Mihoc ºi directorului ColegiuluiTehnic „Laþcu Vodã“ Siret, domnului profesorIoan Chideºa.

Consulatul General a oferit ucraineniloretnici din judeþele Suceava, Maramureº ºiBotoºani în 2010 ºi 2011 televizoare, instru-mente muzicale, literaturã de specialitate ºibele tristicã, cu scopul de a susþine activitãþiledesfãºurate de cãtre aceºtia.

-  Cum  se  dezvoltã  relaþiile  de  cooperaretransfrontalierã  ucraineano-române?  S-auînregistrat progrese în acest sens?

- Pe parcursul a douãzeci de ani s-a înregis-trat un progres esenþial ºi dinamic în relaþiileucraineano-române. În aceastã perioadã s-au

semnat acorduri interstatale,interguvernamentale ºi interregionale carefaciliteazã dezvoltarea relaþiilor bilaterale.Semnarea ºi ratificarea în 1997 a Tratatuluipolitic de bazã au contribuit la crearea unormecanisme adecvate de cooperare transfronta -lierã între cele douã þãri. Au fost createeuroregiunile „Prutul de Sus“ ºi „Dunãrea deJos“, în cadrul cãrora se dezvoltã relaþii eco-nomice, culturale ºi turistice.

Consulatului General al Ucrainei la Suceavaîi revine sarcina de a sprijini dezvoltarea Euro -regiunii „Prutul de Sus“. În acest sens, remarccã activitatea Euroregiunii a devenit mai prag-matica datoritã sprijinului financiar acordat deUniunea Europeanã prin Programul ope raþionalcomun „Ucraina - România - Repu blica Mol -dova“. În cadrul acestui program se deruleazãpeste 100 de proiecte comune. Aceste proiectese referã la dezvoltarea colaborãrii eco nomice,culturale ºi umanitare la nivel re gional, la reîn-noirea infrastructurii de frontierã.

Existã, de asemenea, o serie de acorduribila terale privind cooperarea regionalã. Consu -latul General al Ucrainei a favorizat semnareaAcordului-cadru de parteneriat între judeþulSuceava ºi regiunea Ivano-Frankivsk, judeþulBotoºani ºi regiunea Ternopil, judeþul Neamþ ºiChmelnitskyi.

În ciuda situaþiei financiare ºi economicedificile din ambele þãri, relaþiile interregionalese dezvoltã în continuare. În septembrie suntpla nificate vizitele delegaþiilor ucrainene înjude þele Botoºani ºi Neamþ. Judeþul Suceavaare legãturi strânse cu regiunea Cernãuþi. La omai bunã colaborare contribuie ºi existenþapunctului vamal Porubne-Siret.

Un factor important pentru dezvoltareatransfrontalierã ucraineano-românã îl au repre -zentanþii minoritãþii ucrainene din Româ nia ºiai minoritãþii române din Ucraina, care locuiescla graniþa dintre cele douã þãri.

-  Ce  aþi  dori  sã  le  uraþi  cetãþenilor  dinUcraina ºi ucrainenilor din România cu pri -lejul aniversãrii a 20 de ani de Independenþãa Ucrainei?

- Prin intermediul acestui interviu, aº dori sãurez cetãþenilor ucraineni care locuiesc înRomânia ºi ucrainenilor etnici, bunãstare ºisãnã tate, fericire ºi succes în activitatea lorpentru prosperitatea popoarelor ºi a þãrilornoastre!

A consemnat Tiberiu COsOVAn

„Pe parcursul a douåzeci de anis-a înregistrat un progres

esenÆial çi dinamic în relaÆiileucraineano-române“

Curierul UCRAINEAN 9

(Urmare din pagina 8)

Antrenare creativã ºialbumul taberei

Alãturi de cei 12 participanþi aitaberei a expus în premierã câtevalucrãri de picturã ºi Lucia Lupoaia,mama lui Gabriel, care, vizi tândtabãra, s-a lãsat antrenatã creativ,aºa cum a fãcut ºi prof. MihaelaNeacºu, care (cu concursul luiRadu Bercea ºi al jupânului Ro manIstrati) a realizat într-o formulãoriginalã (din pietricele de diverseculori) portretul subsemnatului.

Cu prilejul vernisajului a fostprezentat ºi albumul foto al taberei,o cronicã în imagini a activitãþilordesfãºurate de protagoniºtii acesteiediþii, album în care alãturi de in -stantaneele fotografice se vor pãs traºi semnãturile tuturor celor sur-prinºi prin obiectiv.

O întâlnire frumoasã ºi rodnicã

O întâlnire frumoasã ºi rodnicãîntre veterani ºi noi veniþi, întreartiºti plastici profesioniºti ºi pic-tori de duminicã (practicanþi ai

pictu rii ca hobby precumsubsemnatul), o reuniunecreativã în care s-au car-tografiat prezenþe dinzona arcticã, de la Mur -mansk (Iulia Mo tina), laSankt Petersburg, fostaca pi talã a Rusiei þariste(Igor Zubko), sau dinKarlsbadul imperial (Ro -man Kharevsky), pânã înDelta Dunã rii, la Izmail(Serghei Suchinin).

Tabãra, în care s-aulegat prietenii trans -frontaliere ºi s-au trans -mis metode ºi tehnici delucru, nu s-a încheiat fãrãplanuri ºi proiecte deviitor.

Dacã Oana Be drulea,care ºi-a luat în aceastãvarã licenþa ºi urmeazãacum mas teratul, va aveaprin cola borarea cu Ro -man Kharevsky po si bilitatea sãexpunã la Karlovy Vary, SergheiSuchinin s-a gândit deja, în per-spectiva anului 2012, sã organizezeo tabãrã de creaþie plasticã înUcraina, pe malul lacului Ialpug.

*Ca ºi la ediþiile anterioare,

Expoziþia Taberei Internaþionale dePicturã „Bucovina - trecut, prezentºi viitor“ va fi itineratã prin judeþul

Suceava, prima localitate în carevor fi prezentate lucrãrile realizatela Vama fiind oraºul Gura Hu -morului.

Tiberiu COsOVAn

Lucrãri prezentate de artiºtii din tabãrã în salonul Pensiunii „ªtefan“ din Prisaca Dornei

La Muzeul ObiceiurilorPopulare din Bucovina dinGura Humorului s-a deschisvineri, 19 august a.c., Expo -ziþia celei de-a VI-a ediþii aTaberei Internaþionale de Pic -turã „Bucovina - trecut, pre -zent ºi vitor“.

Lucrãri realizate de 12 artiºti din Cehia, slovacia, Rusia, Ucraina, Bulgaria ºi România

Expoziþia prezentatã în foaierul muzeuluihumorean, spaþiu care se deschide cãtre celedouã saloane în care sunt expuse tablourile pic-torului bucovinean de la Saint-Tropez, GeorgesCotos, etaleazã cca 40 de lucrãri realizate de cei12 artiºti participanþi la ediþia din acestan a taberei organizate de UniuneaUcrai nenilor din România (UUR) - fi -liala Suceava, cu susþinerea financiarãa UUR ºi a Departamentului pentruRelaþii Interetnice din cadrul Guver -nului României.

Tabãra, care în acest an s-a desfã -ºurat în comuna Vama având ca locaþiePensiunea „ªtefan“ din Prisaca Dornei,a reunit artiºti din Cehia, Slovacia,Rusia, Ucraina, Bulgaria ºi România.

O pãtrime dintre participanþii ediþiei din acest an sunt humoreni

Lucrãrile, care cu câteva zile înurmã au fost prezentate la Pensiunea„ªtefan“ în expoziþia organizatã cuprilejul închiderii taberei, au popositacum pentru douã sãptãmâni înfoaierul muzeului humorean, urmând afi itinerate ºi în alte localitãþi ale ju de -þului.

Aºa cum a remarcat la vernisajdirectorul instituþiei muzeale, ElviraRomaniuc, Tabãra Internaþionalã de Picturã„Bu co vina - trecut, prezent ºi viitor“ îºi mar -cheazã, ca ºi la ediþiile anterioare, prezenþa laGura Humorului. Prezenþã motivatã nu doar desimpla includere a oraºului pe un itinerariu deprezentare, ci de faptul cã trei dintre cei 12 ex -

po zanþi (o pãtrime dintre participanþii ediþiei dinacest an) sunt humoreni.

„Este o onoare pentru oraºul Gurahumorului sã gãzduiascã aceastã expoziþie“

Este vorba de Radu Bercea, decanul de vârstãal taberei, ºi de doi tineri aflaþi pe treptele afir-mãrii, proaspãt licenþiata în arte vizuale Oana-

Cristina Bedrulea ºi juniorul Gabriel Lupoaia, învârstã de 11 ani. De fapt, aºa cum a subliniatElvira Romaniuc referindu-se la genericultaberei, Bucovina, care are în artã un trecut ºi unprezent remarcabil, are prin aceºti tineri ºiviitorul asigurat. Primarul Ma rius Ursaciuc, care

a spus la vernisaj cã „este oonoare pentru oraºul GuraHumorului sã gãzduiascãaceastã expoziþie“, a solicitatasistenþei sã-i aplau de atât pepictorii humoreni, cât ºi peceilalþi artiºti participanþi lamanifestare. „Vã aºteptãmoricând la Gura Humorului“,a spus el, adãu gând cã arespe ranþa cã va fi redobânditã

în curând Tabãra „Balada“, care va putea oferiun cadru propice de creaþie pentru artiºti.

Expoziþia va fi prezentatã în lunaseptembrie la Galeria „Taras ªevcenko“

din Municipiul suceava

Iniþiatorul ºi organizatorul Taberei Inter -naþionale de Picturã „Bucovina - tre-cut, prezent ºi viitor“, prof. IoanBodnar a subliniat faptul cã ediþia2011, care a avut subgenericul „Dia -log între ge ne raþii“, a reunit veteraniai acestei tabere, artiºti consacraþi,pictori care au venit pentru primaoarã în Româ nia ºi în perimetrulbuco vinean, dar a înregistrat ºi pre -zenþe inedite.

O ediþie în care pictorii, care aulucrat cu entuziasm, au împãrtãºittehnici ºi metode de lucru, au legatprietenii ºi au conturat împreunã pla-nuri ºi proiecte de viitor.

Artiºtii participanþi la ediþia dinacest an a Taberei Internaþionale dePicturã „Bucovina - trecut, prezent ºiviitor“ sunt: Roman Kharevsky(Cehia), Mychailo Besareba (Slo va -cia), Igor Zubko ºi Iulia Motina(Rusia), Serghei Suchinin (Ucraina),Pavel Mitkov (Bulgaria), IoanBodnar, Radu Bercea, Oana Be -drulea, Tiberiu Cosovan, BrianaOhmt ºi Gabriel Lupoaia (România).

Expoziþia, care etaleazã lucrãri în ulei,acuarele ºi guaºe (peisaje, naturi statice, por tre -te, alegorii…), va fi prezentatã în luna septem-brie la Galeria „Taras ªevcenko“ de la sediulUUR - filiala Suceava.

Tiberiu COsOVAn

ExpoziÆie internaÆionalå depicturå, la Gura Humorului

Prezentarea expoziþiei de cãtre prof. Ioan Bodnar

8 Curierul UCRAINEAN

Cea de-a VI-a ediþie aTaberei Internaþionale dePicturã „Bucovina - trecut,prezent ºi viitor“, care, cusubgenericul „Dialog întregeneraþii“, a reunit un numãrde 12 artiºti din ºase þãri est-europene, s-a încheiat sãp-tãmâna trecutã cu vernisajul uneiexpoziþii în care au fost etalatelucrãrile realizate de participanþi peparcursul celor douã sãptãmânipetrecute în comuna Vama.

Veterani, artiºti noi ºi prezenþeinedite

Tabãra de creaþie, care se des fã -ºoarã în arealul bucovinean din anul2006 din iniþiativa prof. Ioan Bod -nar, preºedintele Uniunii Ucrai -nenilor din România - filialaSuceava, este rezultatul unui pro iectsusþinut financiar de UUR ºi Depar -tamentul pentru Relaþii Inter et nicedin cadrul Guvernului României.

Tabãra, care la ediþia din acest ana beneficiat de sprijinul Primãrieicomunei Vama având ca locaþiePensiunea „ªtefan“ din PrisacaDornei, a reunit câþiva artiºti ve -terani, pictori care au participat ºi laediþiile anterioare, dar ºi artiºti noi,care au venit pentru prima oarã înperimetrul bucovinean, înregistrândtotodatã ºi prezenþe inedite.

„Dialog între generaþii“

Fiind vorba de un „Dialog întregeneraþii“, ediþia 2011 a avut în pre-mierã în componenþa echipei delucru alãturi de artiºtii maturi ºi doicopii care au fost apreciaþi ºi re -compensaþi cu diplome ºi medalii laExpoziþia internaþionalã de creaþieplasticã de la Karlovy Vary (Cehia),care a avut loc în decembrie 2010.Aºa cã, alãturi de veteranii IoanBodnar (România), Radu Bercea(România) ºi Roman Kharevsky(Cehia), de artiºtii care au participatpentru prima oarã la aceastã tabãrãprecum Igor Zubko (Rusia), IuliaMotina (Rusia), Serghei Suchinin(Ucraina), Mychailo Besareba (Slo -vacia), Pavel Mitkov (Bulgaria) ºiOana Bedrulea (România), de pre -zenþa ineditã a subsemnatului (carea participat nu doar ca jurnalist, ci ºica pictor), generaþia artisticã demâine a artei bucovinene a fostreprezentatã de copiii Briana Ohmtºi Gabriel Lupoaia.

Irjik, mascota taberei

Fie cã s-a lucrat în plein air peînãlþimile din împrejurimi, sau încamere ºi în curtea pensiunii, fie cãs-a pictat în ulei, sau cu culori acri -lice, tempera, guaºe ºi acuarele,atmosfera lucrativã a fost perma-nentã pe parcursul desfãºurãriitaberei. Copiii au lucrat sub supra -vegherea lui Radu Bercea, decanulde vârstã al artiºtilor participanþi, auasistat la demonstraþiile creative alelui Roman Kharevsky ºi au fostprie tenii nedespãrþiþi ai terrieruluiIrjik, cãþelul Iuliei Motina, mascotaacestei ediþii cu statut de membru

deplin (cel de-al 13-lea), întrucât apurtat ecuson ºi s-a încadrat în pro-gramul zilnic, cu singura deosebirecã nu a pictat, dar a pozat ca modelpentru ceilalþi.

hora prieteniei

Irjik a fost ºi singurul participantcare s-a „rãstit“ la primarul NicolaeBaltag. Tãcut pe parcursul prezenþeinoaste la Vama, Irjik a reacþionatvocal doar la deschiderea oficialã ataberei de la Pensiunea „ªtefan“, la

momentul în care primarul comuneiºi-a pus panglica tricolor ºi a adre -sat oaspeþilor salutul de bun venit.

La deschiderea taberei, la care aparticipat ca invitat Excelenþa Saconsulul general al Ucrainei la Su -cea va, Vasyl Boieciko, gazdele, fa -mi lia Dãnuþ ºi Liliana Gireadã,le-au oferit celor prezenþi un specta-col artistic susþinut de grupul fol-cloric de copii din CâmpulungMoldo venesc coordonat de prof. Li -viu Boºneag. Un spectacol în cares-au prins într-o horã a prieteniei or -ganizatori, artiºti, gazde ºi invitaþi.

Întâlniri, vizite ºi oaspeþi

Pe parcursul desfãºurãrii taberei,artiºtii s-au întâlnit cu meºterulîncondeietor Letiþia Orºivschi (carei-a invitat sã viziteze „MuzeulOului“ de la Vama), i-au avut caoaspeþi pe jurnaliºtii Roman Istrati(„Jupânu“) ºi Aksu Sheref(„Hurriyet“), pe profesorii Horaþiuºi Mihaela Neacºu, de la Suceava,precum ºi un grup de prieteni de laCernãuþi, între care s-au aflat Valeriºi Tania Karbaºevskyi.

Participanþii acestei ediþii, careîntr-una din zile au vizitat bisericileºi mãnãstirile din Bucovina, au avutparte, în ziua de sãrbãtoare aSchim bãrii la Faþã a Domnului, deun program artistic susþinut de câþivamembri ai Filarmonicii dinCernãuþi (Boris Popov - acordeon,ºi soliºtii vocali Olena Ursuleak ºiVitali Sobolev), program oferit deConsulatul General al Ucrainei la

Suceava, care, aºa cum a subliniatExcelenþa Sa consulul Vasyl Ne -rovnyi, a dat la Vama „startul cara-vanei culturale dedicate celei de-aXX-a aniversãri a Inde pen denþeiUcrai nei“.

O dupã-amiazã la stânã

O dupã-amiazã aparte s-a petre-cut pe Dealul Morarului la stânaviceprimarului Vasilicã Lucan,unde baciul Nicolai Mihalachi le-aoferit artiºtilor (care au venit împre-

unã cu primarul Nicolae Baltag ºicu familia Gireadã) un prânz în aerliber cu caº, urdã, balmuº ºi ciorbãde miel.

Ilie Dariciuc (din satul Deia,comuna Frumosu), cioban la stâna

de pe Dealul Morarului, a cântat laun fluier din lemn de tisã moºtenitdin bãtrâni, iar artiºtii, care au pri vitde sus, de la Cruce, panorama Va -mei, au fãcut desene ºi schiþe. Va -ma, aºa cum au remarcat cu toþii,oferã oportunitãþi turistice deose -bite care trebuie valorificate.

Diplome ºi medalii

Vernisajul expoziþiei cu lucrãrileexecutate în tabãrã a avut loc joi, 11

august, în cabana din grãdi-na pen siu nii. La evenimen-tul la care au participat vice -pre ºedintele ConsiliuluiJude þean Suceava, VasileIlie, consulul Vasyl Ne -rovnyi, primarul NicolaeBaltag ºi gazdele primitoare

de la Pensiunea „ªtefan“ s-au con-ferit diplome ºi medalii personali -zate atât artiºtilor, cât ºi celor impli-caþi în organizarea, susþinerea ºipromovarea taberei.

O medalie specialã i-a fost oferi -tã de consulul Vasyl Nerovnyi artis-tului plastic Roman Kharevsky(„directorul extern“ al taberei, aºacum l-a numit prof. Ioan Bodnar),pictorul ucrainean stabilit în Cehia,care s-a ocupat la fiecare ediþie derecrutarea artiºtilor din strãinãtate.

Un discurs vizual care relevãaccentele specifice ale fiecãrui

expozant

Lucrãrile prezentate (peisaje,naturi statice, portrete, alegorii…),executate în maniere ºi tehnici delucru diferite, alcãtuiesc împreunãun discurs vizual coerent, care rele -vã accentele specifice ale artiºtilorparticipanþi.

De la peisajele atent construite ºiechilibrate cromatic ale lui SergheiSuchinin, la lucrãrile cu tuºe ner-voase - cu pastã aºternutã gros cucuþitul de paletã - ale lui IoanBodnar, de la metaforele onirice cufoiþã de aur ale Iuliei Motina, la per-sonajele din lumea mirificã imagi-natã de Roman Kharevsky, sau de launduirile vegetale diurne ale luiIgor Zubko, la viziunile obsesiv-noc turne ale Oanei Be drulea, ta blo -u rile expuse au intrat în rezonanþãvizualã cu publicul privitor.

În aceeaºi mãsurã, grafismul ele-gant din lucrãrile lui Radu Bercea,portretele subtil-confesive ale luiMychailo Besareba, vitalismul to -nic al lui Pavel Mitkov sau pro vo cã -rile coloristice ale juniorilor BrianaOhmt ºi Gabriel Lupoaia „sca -neazã“ amprenta stilisticã a fiecãruiexpozant.

(Continuare în pagina 9)

Tabåra InternaÆionalå de Picturå„Bucovina - trecut, prezent çi viitor“

Moment de la vernisajul expoziþiei

Fotografie de grup dupã vernisaj

Curierul UCRAINEAN16

Dragi concetãþeni,

Sãrbãtorim în aceste zile de august jubileul Statuluinostru.

Ucraina independentã a împlinit 20 de ani!În august 1991, a devenit realitate visul de veacuri

al poporului ucrainean. Prãbuºirea sistemului socialist,eºecul puciului de la Moscova ºi destrãmarea URSS aureconfirmat faptul cã niciun imperiu, niciun stat totali-tar nu sunt capabile sã þinã în frâu energiile dezvoltãriinaþionale ºi sã se opunã aspiraþiilor de libertate.

Conform tradiþiei, în aceste zile în care sãrbãtorimindependenþa, analizãm din nou drumul pe care l-amparcurs, confruntãm, cum s-ar spune, mersul nostruînainte cu compasul istoriei.

Pentru Ucraina ºi cetãþenii ei, aceºti 20 de ani nureprezintã doar un jubileu. Ei constituie un importantreper în istoria statului ºi a societãþii care au trecut prinprimele teste de rezistenþã.

Astãzi, putem afirma cu convingere cã poporulucrainean a susþinut cu demnitate examenul de liber-tate ºi independenþã. Ordinea lumii în care trãim seschimbã cu o repeziciune ameþitoare. Încã nu demult lascara istoriei, cu doar 25-30 de ani în urmã, aceastãordine pãrea staticã ºi predictibilã. Eºecul sistemuluicomunist, concurenþa acerbã pentru resursele de dez-voltare ºi criza economicã globalã care este încãdeparte de a se fi terminat, au schimbat pentru totdeau-na vechea ordine. Cum va fi ordinea cea nouã depinde,fãrã exagerare, de fiecare popor, de fiecare stat.

În anii independenþei noi am reuºit sã învingemcomplexul de inferioritate care ne-a fost inoculat de-alungul secolelor. Este la fel de important, astãzi, sãînvingem ºi sentimentul de apatie.

Noi am învãþat sã luptãm cu crizele prin forþe pro-prii.

Noi am mers înainte, ne-am schimbat concepþiileasupra lumii, asupra posibilitãþilor noastre ºi asupramisiunii noastre istorice.

Trebuie sã conºtientizãm pânã la urmã faptul cã labaza celor 20 de ani de independenþã stã experienþanoastrã milenarã de cãutare ºi de dezvoltare a stata -litãþii, spiritualitãþii ºi culturii noastre.

Trebuie sã mai þinem minte ºi faptul cã istoria noas-trã a fost întotdeauna strâns legatã de afirmarea civi-lizaþiei europene.

Piatra de temelie a acestui fundament este statali-tatea moºtenitã de la Rusia Kieveanã ca parte inte-grantã a istoriei Evului Mediu european.

De Statul Kievean þineau seamã bisericile ºimonarhiile Europei. Cu el se fãcea comerþ avantajos.Oraºele sale impresionau prin frumuseþe.

În acele glorioase vremuri, Rusia Kieveanã era unuldintre centrele spirituale ale civilizaþiei creºtineeuropene. Ucraina îºi continuã ºi astãzi cu mândrieaceastã misiune.

Situaþia complexã din vremea Rusiei Kievene carese întinde pe câteva secole în care pãmânturileucrainene se aflau în componenþa altor state nu i-aîmpiedicat pe strãmoºii noºtri sã pãstreze ºi sã dezvolteoraºele, arhitectura, sã creeze centre de educaþie, sãaprovizioneze cu pâine ºi alte produse alimentarepieþele europene, sã îmbine procesele instructive cutradiþiile moºtenirii culturale, sã pãstreze credinþapravoslavnicã ºi toleranþa faþã de alte biserici.

Un loc special îi revine epocii cãzãceºti carerãmâne în istorie ca o paginã glorioasã pe drumul nos-tru spre noua statalitate.

Ideea unui stat nou, modern în marea familie apopoarelor europene libere de care se leagã numeleunor oameni de ºtiinþã, filosofi ºi iluminiºti, poeþi ºiscriitori renumiþi i-a inspirat pe romantici în furtunoºiiani ai „primãverii europene a popoarelor“ din secolul

al XIX-lea ºi pe fondatorii Republicii ucrainene inde-pendente la începutul secolului al XX-lea.

Din nefericire, aspiraþiile de independenþã nu s-auputut realiza. Proiectele republicane s-au stins în vâl-toarea rãzboiului civil ºi a revoluþiei socialiste.

Dar „secolul roºu“, cum a numit filosoful MyroslavPopovyci aceastã epocã, a fãcut ca naºterea Ucraineiindependente la începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea sã fie ireversibilã.

De fapt, pentru poporul nostru multietnic, ideea deindependenþã a fost o forþã spiritualã unificatoare,reunind o serie de valori, precum libertatea, umanis-mul, democraþia, toleranþa, dreptatea, unitatea socialã.Naþiunea politicã ucraineanã a devenit o componentãinseparabilã a familiei popoarelor europene. Amconvingerea cã pentru totdeauna!

Dragi concetãþeni,Pot sã afirm cu convingere cã în Ucraina existã un

larg consens asupra modului în care construim þaranoastrã.

Ucraina trebuie sã fie un stat modern, democratic,de drept, de înaltã tehnicitate ºi dezvoltat care faceparte integrantã din spaþiul european civilizat ºi aceas-ta îi uneºte pe toþi ucrainenii indiferent de convingeripolitice sau credinþã.

Drumul spre un asemenea stat constã în reforme ºiîntr-o profundã modernizare a þãrii. Altã alternativã nuexistã.

În curând, Ucraina va fi în comunitatea europeanãºi va intra în rândul þãrilor dezvoltate.

Pentru atingerea acestui deziderat, va trebui sã re -zolvãm o serie de sarcini strategice de care va depin deîn mare mãsurã viitorul Ucrainei.

Ca sã fiu sincer, nu ne aºteaptã vremuri simple. Semenþine pericolul celui de-al doilea val al crizei eco-nomice mondiale. Guvernul a trecut la elaborarea unuipachet de mãsuri anticrizã menite sã ducã la prevenireainstabilitãþii financiare ºi a scãderii producþiei. Scãderica cele care au fost permise de putere în anii 2008-2009 nu vor mai exista. Sunt convins cã vom face faþãnoilor provocãri ºi cã ne vom înscrie mai puternici petraiectoria dezvoltãrii stabile progresive.

De aceea, ne preocupãm de prezent ºi muncim pen-tru perspectivã.

Vreau sã folosesc acest prilej pentru a atrage atenþiaasupra sarcinilor generale de perspectivã.

Înainte de toate este necesar ca reformele sã capeteun caracter uman. Solicit Comitetului pentru reformeºi guvernului sã foloseascã la maximum mecanismeledialogului social ºi ale parteneriatului.

Mã adresez politicienilor ºi guvernanþilor careîncearcã sã se ocupe de reforme ºi sã le promoveze:învãþaþi, vã rog, sã le explicaþi omeneºte ºi pe înþelesulcetãþenilor noºtri care sunt scopurile ºi rezultatelehotãrârilor voastre.

Sunteþi obligaþi sã învãþaþi sã ascultaþi ºi sãînþelegeþi care sunt problemele fiecãrui cetãþean. Cãciaproape o jumãtate din problemele legate de aplicareareformelor apar datoritã faptului cã deseori oamenii nuînþeleg care sunt obiectivele ºi efectele schimbãrilorpropuse. De aceea, ei sunt derutaþi ºi nu acceptã aces-te schimbãri.

Economia ucraineanã iese treptat din starea de crizã.Cu toate acestea, pentru ca Ucraina sã ocupe un loc

demn în lumea ce va rezulta dupã aceastã crizã nu estesuficient ca economia sã revinã la situaþia existentãînainte de crizã.

Avem nevoie de o nouã calitate a creºterii econo -mice care sã integreze rezultatele economice ºi socialeale dezvoltãrii, de progres economico-social naþional ºide consolidarea poziþiilor în cadrul diviziunii inter-naþionale a muncii.

Potenþialul nostru tehnico-ºtiinþific din industria derachete cosmice, construcþii de avioane, agriculturã,industrie alimentarã, construcþii de maºini ºi din altedomenii poate constitui o bazã pentru noi puncte decreºtere.

Am reuºit sã revigorãm eficienþa statului înrealizarea unor proiecte economice sistemice de mareanvergurã la nivel naþional. Un exemplu edificator estepregãtirea pentru Euro 2012. Noi am reuºit, în condiþiide crizã financiarã severã, sã mobilizãm resursele þãriiºi ale oamenilor de afaceri pentru realizarea unorproiecte majore de infrastructurã care au o mare impor-tanþã pentru revigorarea economiei în ansamblu ºi pen-tru ameliorarea mediului de afaceri în þarã.

Ucraina dispune de un potenþial imens în ceea cepriveºte atragerea de investiþii strãine. Totuºi, dupãcrizã, lumea se va caracteriza printr-o concurenþã mairidicatã pentru investiþii la scarã mondialã.

Principala sursã a atractivitãþii investiþionale a þãriitrebuie sã fie promovarea unor afaceri profitabilebazate pe marele potenþial uman, pe sectoarele eco-nomice de perspectivã, pe poziþia geostrategicã favora-bilã a Ucrainei ºi nu pe exploatarea resurselor einaþionale.

Potenþialul economiei naþionale va fi pus integral învaloare prin realizarea reformei agrare.

Ucraina trebuie sã ºtie sã-ºi apere intereselenaþionale.

Pentru aceasta sunt necesare forþe armate ºi organeale serviciilor de securitate eficiente.

Începem o reformã militarã profundã menitã sãducã la crearea unor forþe armate capabile sã apereinteresele Ucrainei în condiþii reale.

Este în curs de finalizare pregãtirea documentelorstrategice care vor defini viitoarea configuraþie aarmatei ºi flotei noastre.

Sunt convins cã guvernul va putea asigura finan -þarea corespunzãtoare a acestor transformãri.

Dragi concetãþeni,Promovarea politicii externe pragmatice cere conti-

nuitate ºi predictibilitate. Mizez pe faptul cã în 2011 vom încheia negocierile

cu Uniunea Europeanã privind asocierea politicã cuUE ºi crearea zonei aprofundate ºi atotcuprinzãtoare deliber schimb.

Pe de altã parte, parteneriatul cu Rusia ºi cu þãrilemembre ale CSI a fost ºi va rãmâne prioritatea noastrãstrategicã.

Noi vom putea sã-i convingem pe partenerii noºtricã parteneriatul nostru strategic este cel mai avantajosºi cel mai de perspectivã format al relaþiilor noastre.

Vom continua sã dezvoltãm parteneriatul strategiccu Statele Unite ale Americii, Republica PopularãChinezã ºi cu þãrile din regiunea Oceanului Pacific.

Dar pentru atingerea acestui obiectiv ambiþios estenecesar ca Ucraina sã fie puternicã ºi încrezãtoare înforþele proprii.

Noi menþinem ºi dezvoltãm relaþiile de parteneriatcu liderii din Vest ºi Est, sporim prezenþa noastrã înacele regiuni de perspectivã în care se afirmã noi cen-tre de dezvoltare.

În lumea globalizatã ºi complexã de astãzi trebuiesã ne afirmãm ca un stat puternic ºi ambiþios, cu unfundament solid, capabil sã rãspundã la provocãrilesecolului al XX-lea - secol al transformãrilor mondialeprofunde.

Oare suntem pregãtiþi pentru acest examen? Amferma convingere cã da! Cred în asta. ªi ºtiu cum sãating acest scop.

La mulþi ani cu prilejul Zilei Independenþei, dragiconcetãþeni!

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, ViktorIanukovyci, rostit la Palatul „Ucraina“ cu

ocazia festivitåÆilor prilejuite de cea de-a 20-aaniversare a zilei IndependenÆei (Extrase)

Curierul UCRAINEAN12

Curierul UCRAINEAN 13

Luni, 12 septembrie 2011, am participat ladeschiderea noului an ºcolar 2011-2012 în comu-na mea natalã, Poienile de sub Munte, jude þulMaramureº. În comunã existau 4 ºcoli generale(cu clasele I-VIII), iar în ultima vreme, dupãnoile criterii, unele ºcoli s-au comasat, astfel cãexistã în prezent douã ºcoli cu conducere proprie,una în centrul comunei, ªcoala de Arte ºiMeserii, cu structura de la Cvasniþa, care dupãnoua lege a învãþãmântului va deveniGrup ªcolar, unde director este prof.Vulpe Petre, ºi ªcoala cu clasele I-VIIIdin Horb, unde director este prof. Chifaªtefan, preºedintele organizaþiei locale aUUR. În total, în comunã învaþã 1754 deelevi ºi 448 de preºcolari dintre care 19elevi învaþã la secþia ucraineanã cu clase-le I-IV din Solateanei.

Am dorit sã particip la ºcoala dinHorb, întrucât aceasta a intrat în renovareîncã din anul 2008 ºi urma sã fie tremi-natã în anul 2009, aºa cum de fapt estespecificat pe tãbliþa ºantierului în lucru.„Obiectiv: Reparaþii ºi extindere la ªcoalageneralã nr.4 Poienile de sub Mun te,Proiectant: S.C. MAR-KAD S.R.L. Auto -ri zaþie nr.8183/13.07.2008 eliberatã deI.S.C. Baia Mare, Termen de execuþie: 12luni, Data începerii: 30.09.2008, Datafinalizãrii: 30.09.2009.“

Având în vedere faptul cã reparaþiile la aceastãºcoalã nu erau terminate nici anul trecut (în2010) ºi cã nu era rezolvatã problema încãlziriiºcolii ºi a grupului sanitar, am intervenit perso nalde câteva ori prin interpelãri ºi direct prin adresela Guvernul României pentru suplimentarea su -melor necesare terminãrii acestei ºcoli ºi a celor-lalte ºcoli din comunã. Astfel, în douã rânduri aufost repartizate sumele bãneºti cerute pentru ter-minarea repara þiei la acest obiectiv.

Anul acesta am vizitat de câteva ori aceastãºcoalã pentru a vedea stadiul executãrii lucrãrilor,ultima datã cu circa o sãptãmânã înainteaînceperii noului an ºcolar 2011-2012, când amconstatat cã încã erau multe de fãcut ºi cu aceastãocazie am stat de vorbã cu muncitorii aflaþi lalucru, cu directorul ºcolii ºi cu primarul loca -litãþii, ªtefan Oncea, pentru urgentarea lucrãrilorºi pentru plata acestora.

De aceastã ºcoalã mã leagã faptul cã am fostprintre primii elevi în clasa a V-a care au intrat înea când a fost datã în folosinþã în anul 1955.

Ajuns în comunã, de data aceasta, am fost plã-cut surprins cã uliþele din centru au fost asfaltateºi drumul pânã la Bardei a fost reparat, bucurân-du-mã cã ºi eu mi-am adus contribuþia lafinanþarea acestor lucrãri, iar curþile ºcolilor dincentru ºi Horb au fost complet asfaltate prin pro-gramul european realizat de cãtre adminstraþialocalã.

La ºcoala din Horb ne-au aºteptat luni12.09.2011 la ora 10 elevii, pãrinþii, dascãlii înfrunte cu directorul Chifa ªtefan. ªcoala are 331de elevi ºi 154 de preºcolari, iar eu nu am venitsingur, am fost însoþit de consilierul pe pro -blemele minoritãþilor naþionale, prof. MiroslavPetreþchi, preºedintele filialei Maramureº aUniunii Ucrainenilor din România, ºi de inspec-torul de specialitate pentru limba ucraineanã,prof. Elvira Codrea. La aceastã acþiune trebuia sãse alãture ºi primarul comunei care, tot la ora 10,a participat la manifestãrile de început de an laªcoala de Arte ºi Meserii din centrul comunei,dupã care, ulterior, ne-a însoþit prin ºcoala dinHorb ºi apoi în cãtunul Luhei, la fosta ªcoalãgeneralã cu clasele I-VIII nr. 3 unde învaþã acum202 elevi ºi 55 de preºcolari. Nu înþeleg care afost raþiunea de desfiinþãrii aceastei ºcoli unde nu

demult a existat ºi secþia ucraineanã la carepredau ºi acum renumiþii dascãli Veciunca ªtefancu soþia. Am vizitat ºi ºcoala de la Luhei pentrucã ºi aici se forma clasa I cu 23 de elevi, având-oca învãþãtoare pe Tudic Hafia ºi noi am dorit sãînmânãm ºi acestor elevi caiete pentru limbaucraineanã editate de Uniunea Ucrainenilor dinRomânia ºi câte o revistã „Dzvonyk“ (Clopo -þelul) editatã tot de UUR. Aceste materiale vin în

sprijinul cunoaºterii de cãtre elevi a limbii mater-ne. ªi la ºcoala de la Horb am dãruit ele vilor dela clasele I 67 de caiete ºi reviste, unde predauînvãþãtoarele Coman Maria ºi Iacob ciuc Larisa,iar în cãtunul Uloha, Hrezdac Irina.

La ºcoala din Horb, sãlile de clasã au fostpregãtite, dar nu toate dispun de mobilier adec-vat, corespunzãtor cerinþelor actuale ºi nu putemspune cã suntem în pas cu cerinþele UniuniiEuropene la acest capitol.

Grupul sanitar este în curs de amenajare ºi amavut promisiuni de la factorii de rãspundere, cã laiarnã copiii vor avea cãldurã ºi condiþii civilizatela toaletã.

Dupã spusele directorului ºi ale primaruluicomunei am înþeles cã toate ºcolile din comunãau obþinut autorizaþie de func -þionare de la Sanepid, mai puþinªcoala din Luhei a cãrei curte nueste îngrãditã ºi, fiind situatã pemalul râului Rica (care are den-umirea de Ruscova mai jos decomunã), copiii sunt în pericolde a cãdea în apã.

Trecând pe podul dinspremalul stâng al râului pe maluldrept, unde este situatã ªcoaladin Luhei, am constatat cã uneletraverse din lemn sunt distruse,cele de-a lungul podului, iar pepartea dreaptã de lângã pod eraudepozitaþi niºte buºteni în curteaºcolii, lucru observat ºi menþio -nat ºi de cãtre primarul comunei,care ºi-a exprimat o oarecare ne -mul þumire cã unii oameni maturi nu au grijã decopii ºi de acest pod pe care circulã cu tractoareºi tafuri, depozitând lemnele în curtea ºcolii, pro-duc un real pericol pentru copii ºi totodatã dis-trug acest pod.

La ºcoala din Luhei l-am întâlnit pe fostulmeu profesor de matematicã care mi-a predatcând eram în clasa a VII-a. Dumnealui este pen-sionar acum, dar a venit în comuna natalã pentrua-i învãþa pe copiii matematicã, având acumdomiciliul în Siret, judeþul Suceava, unde a pre-dat la liceul din localitate timp de peste 40 de ani.Numele acestui profesor de matematicã esteBoico Iura, fiind foarte apreciat ºi acum.

La întoarcerea de la Poienile de sub Muntespre Baia Mare m-am oprit ºi la Repedea, undeam fost invitat de primarul Tiudic Pavel sã par-ticip la inaugurarea ªcolii cu clasele I-IV dinLujana. ªcoala a fost reabilitatã cu forþele propriiale comunei ºi la dechiderea ei urma sã participeprefectul judeþului Maramureº, Pocol Sandu, ºipreºedintele Consiliului Judeþean Maramureº,Man Mircea.

Am vizitat ªcoala din Lujana înprezenþa directorului Grupului ªcolarRepedea, prof. Tiudic Mihai, ºi a direc-torului adjunct, prof. dr. Cureleac Vasile.

ªcoala din Repedea numãrã 888 deelevi ºi 204 preºcolari dintre care 18 copiisunt la secþia ucraineanã. ªi aici am dã -ruit 68 de caiete pentru copiii din clasa Iºi tot atâtea reviste.

Aici, l-am întâlnit pe deputatul PNLVasile Berci ºi pe primarul comuneiRuscova, Turcin Ioan, unele cunoºtinþe ºiprieteni, precum Miculaiciuc An drei,Miculaiciuc Vasea, secretarul comu neiPopovici Pavel º.a.

Am aflat cã reprezentantului Gu -vernului în Maramureº i s-a decernat decãtre Consiliul Local ºi Primãria Repe -dea titlul de „Cetãþean de onoare alcomunei“. Distincþia i-a fost atribuitã

pen tru contribuþia adusã la modernizarea ºcoliigenerale din localitate.

Cu o sãptãmânã înainte de aceastã acþiune,împreunã cu inspectorul de limba ucraineanã amvizitat Liceul „Taras ªevcenko“ din Sighetu Mar -maþiei, pentru a vedea în ce stadiu de pregãtire adeschiderii anului ºcolar se aflã acest liceu,datoritã faptului cã la intervenþia mea, ºi nu pen-tru prima datã la Guvern, a fost atribuitã suma de300 de mii lei pentru reabilitarea clã dirii.

Împreunã cu consultanta noastrã pe problemede construcþii ºi arhitecturã, doamna arhitectOxa na Florescu, am vizitat apoi, dupã deschi -derea anului ºcolar, acest liceu pentru a constataºi calitatea lucrãrilor. Aici, sobele de încãlzire dintera cotã au fost desfiinþate preconizându-se

punerea în funcþiune a instalaþiei centrale deîncãlzire care necesitã reabilitarea ºi montareaunei centrale termice, lucru încã nerezolvat pânãîn prezent, aºa cum am înþeles de la directorulºcolii, prof. Mihai Cucicea. Dumnealui sperã cãInspectoratul ªco lar Maramureº va so lu þio naaceastã problemã aºa cum i-au promis reprezen-tanþii de la compartimentul tehnic al acestuia.

La începutul anului ºcolar 2011-2012, doresccadrelor didactice ºi elevilor mult succes în acti -vi tatea lor ºi spor la învãþãturã!

ªtefan BUCIUTA,deputat

Am participat la deschiderea anuluiçcolar în comuna mea natalå

Dl prof. ªtefan Chifa , dl primar ªtefan Oncea, dl prof. Boico Iura ºi dl deputat ªtefan Buciuta

Aspect de la deschiderea noului an ºcolar în localitatea Luhei

Curierul UCRAINEAN 15

Întemeietorul ºcolii monografice, Dimi -trie Gusti (1830-1955), sociolog ºi filosofromân, continuã sã fie tot mai actual ºi înprezent. Nu întâmplãtor apar nu numaimonografii ale satelor ºi comunelor, ci ºiale unor oraºe ºi chiar judeþe. Pe aceastãlinie meritã sã fie semnalatã lucrarea luiVasile Iuga de Sãliºte, Oameni de seamã aiMara mu reºului, Dicþionar, 1700-2010,apãrutã în Colecþia - portrete ºi medalioanemara mure ºe ne, nr. 7, 1572 p., Editura Societãþiiculturale Pro Maramureº „Dragoº Vodã“, Cluj-Napoca, 2011.

Lucrarea este amplã ºi trãdeazã o imensãmuncã de cãutare de informaþii, pentru cã estevorba, aºa cum rezultã ºi din titlu, de trei vea -curi de activitate a acestui strãlucit ºi viteaz colþde þarã. Sã ne gândim cã numai partea întâia(p.17-1168) conþine cca 1400 de nume, iarpartea a doua, intitulatã Scurte biografii (1169-1396), conþine 945 de nume. Biblio grafia uti-lizatã însumeazã 362 de pagini (1399-1412). Laacestea se adaugã Anexe - un numãr însemnatde indici. Amintim aici persoane nãscute înafara judeþului Maramureº sau actual în afaragraniþelor României, apoi indice pe localitãþi,unde locul întâi îl ocupã Baia Mare, urmat deSighetu Marmaþiei, ªomcuta, Târgu Lãpuº etc.Cel mai amplu ºi variat indice este cel pedomenii: actori, arhitecþi, biologi, chimiºti, eco -no miºti, etnologi, filosofi, fizicieni, istorici, ju -riºti, medici, scriitori etc. Cei mai numeroºisunt cadrele din învãþãmânt, urmate de preoþi.Nu ºtiu dacã avem dreptate, însã avem impresiacã Maramureºul este judeþul care a dat cei maimulþi preoþi, inclusiv episcopi ºi doi mitro po liþi.

Maramureºul este un judeþ multicultural,fapt relatat ºi în prezentul dicþionar, unde alãturide români, în Maramureº, au convieþuit ºimaghiari, evrei, nemþi ºi ucraineni. În cele ceurmeazã, încercãm sã ne oprim puþin doar laoamenii de etnie ucraineanã. Spun oameni,pentru cã ºi printre ucraineni existã persoane cunume româneºti, dãm ca exemplu pe Ardelean,precum ºi invers, adicã la români se întâlnescnu me ucrainene. Acesta este rezultatul cãsãtori-ilor mixte.

Parcurgând cu atenþie Dicþionarul menþio -nat, te uimeºte numãrul mare de specialiºti dincele mai diferite domenii pe care i-a datMaramureºul þãrii. Printre aceºtia nu este lipsitãde importanþã contribuþia ucrainenilor. Majori -ta tea acestora s-a format la cunoscuta ºi valo -roasa pepinierã din Sighetu Marmaþiei. Amin -

tim în acest sens doar câteva nume mai rele-vante. Primul, în ordinea alfabeticã, este IvanArdelean, reputat fizician, nãscut în anul 1942,a terminat Facultatea de Fizicã la UBB dinCluj-Napoca, unde îºi ia ºi doctoratul urcândtoate treptele de cercetãtor ºi cadru didacticpânã la profesor ºi conducãtor de doctorat. Areprezentat þara în URSS, Canada, SUA, Franþaetc. Lucrãrile lui sunt apreciate în þarã ºi pestehotare. Ivan Ardelean s-a afirmat ºi ca preot.Din acelaºi neam este ºi Odarca Ardelean, cãsã-toritã Bout, a terminat Facultatea de Litere dinCluj-Napoca, este profesoarã la liceu în Sighet,unde ºi-a dat toate gradele didactice, apoi ºi-aluat ºi doctoratul la Facultatea de Litere dinCluj-Napoca. A publicat câteva volume ºinumeroase articole. ªtefan Buciuta, nãscut în1944 la Poienile de sub Munte, a terminatFacultatea de Electromecanicã din Baia Mare ºiFacultatea de Drept din Arad, este deputat înParlamentul României îndeplinind diferitefuncþii în anumite comisii. Un cunoscut poetucrainean este Havrylo Clempuº (1910-1990),nãscut în Valea Viºeului. Un alt scriitorucrainean nãscut în 1950 în Lunca la Tisa esteMykola Corsiuc care a publicat câteva volumede prozã ºi versuri. Ivan Fedko (1938-1979),deºi a trãit puþin, dis pã rut în floarea vârstei, apublicat câteva volu me de nuvele ºi a colaboratla numeroase volu me colective.

Ivan Iuraºciuc, nãscut 1933, Lunca la Tisa, astudiat limba ºi literatura chinezã, dar a devenitmuzeograf ºi a fãcut cercetãri pertinente înacest domeniu, inclusiv în alte þãri precumChina, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria. Nico -lae Lauruc nãscut în 1953 la Rona de Sus aurmat Institutul Teologic din Sibiu ºi doctoratulîn Prešov, Slovacia. A publicat studii teologiceîn þarã ºi peste hotare. Unul dintre cei mai deseamã muzicologi ucraineni din România esteIvan Liber, nãscut în 1932 la Ruscova, a profe-sat ca învãþãtor în judeþul Caraº-Severin, a ter-minat Conservatorul Cirpian Porumbescu,melodiile lui ºi manualele sunt cunoscute detoþi ucrai ne nii din România ºi nu numai.

Familia Maruºciac din Crãciuneºti,foarte numeroasã, a dat ºtiinþei ºi culturiicâteva capete luminate, învãþãtori, profe-sori, ingineri etc. Ne oprim, în primul rândla Ivan (1926-1987), deºi ºi-a început maitârziu liceul, normal, ºi facultatea, însã afost reþinut la facultate urcând toatetreptele carierei universitare, devenind pro-fesor ºi conducãtor de doctorat, ajungând

sã fie membru în Societatea Internaþionalã deMatematicã. Lucrã rile lui, publicate în þarã ºipeste hotare sunt actuale ºi în prezent. Fratelelui Ivan, Dumitru, nãscut în 1930 a îmbrãþiºatcariera de inginer la Facultatea de Construcþiidin Cluj-Napoca, unde, de asemenea, a urcattoate trep tele carierei universitare, devenindprofesor ºi conducãtor de doctorat cu studii ºiarticole publicate în þarã ºi peste hotare.

Mai amintim încã trei scriitori ucraineni, IuriPavliº, nãscut în 1939 în Copãcele, stabilit înPoienile de sub Munte, învãþãtor, dirijor, poet,a debutat ºi în limba românã. Pe textele unorpoezii ale sale au compus muzicã compozitoriucraineni ºi români. Tot din Rona de Sus estePavlo Romaniuc, nãscut în 1953, a terminatFacultatea de Limbi ºi Literaturi Strãine dinBucureºti, a publicat câteva volume în prozã ºiîl preocupã ºi folclorul. Din Lunca la Tisaamintim pe Ivan ªmuleac, poet ºi scriitor înCopãcele. ªi pe versurile lui au apãrut cântecefrumoase. În domeniul lingvisticii s-a afirmatNicolae Pavliuc, nãscut în 1927 la Lunca laTisa, fost cadru didactic la Universitatea dinBucureºti, apoi în Canada, unde lucrãrile lui aufost ºi sunt apreciate atât în strãinãtate, cât ºi lanoi. Din Rona de Sus mai amintim pe MiroslavPetreþchi, nãscut în 1959, a terminat Conser -vatorul în Ucraina. Dintre numeroºii juriºti oamintim pe Danusia Covaci, cãsãtoritã Puºcaºu,licenþiatã ºi doctor al UBB din Cluj-Napoca.Din Rona de Sus cu cel mai mare numãr de in -te lectuali ucraineni pe metru pãtrat, este ºi prof.univ. dr. Ivan Semeniuc, licenþiat al Facultãþiide Filosofie din Sankt Petersburg, cu doctoratulîn Cluj-Napoca, unul dintre oamenii de bazã aiSocietãþii Culturale România-Ucrai na care s-azbãtut pentru înfiin þarea acestei societãþi, aCatedrei de ucrai neanã din Cluj-Napoca. Câtenu s-ar spune despre ucrainenii din România ºide pretutindeni.

Onufrie VInÞELER

o lucrare binevenitåçi necesarå

De-a lungul vieþii, oamenii îºi stabilescdiferite scopuri pe care încearcã din rãsputerisã le atingã. Unii au þeluri nobile, alþii nu, uniireuºesc sã le atingã, alþii sunt nevoiþi sã se deabãtuþi... Nu e nimic de apreciat, nimic de con-damnat; acesta e mersul lumii. Toþi neînscriem pe aceastã orbitã a destinului, toþiavem visele noastre ºi încercãm sã le transfor-mãm în realitate. ªi pe neaºteptate ajungem lavârsta la care ne dãm seama cã tot ce nerãmâne sunt amintirile vremurilor în care necredeam infaibili. Ajungem la vârsta la caredescoperim cã nimeni nu mai are nevoie denoi, nimeni nu ne mai este recunoscãtor ºi nuînþelegem cum e posibil aºa ceva, doar nu cumult timp în urmã eram înconjuraþi de oamenicare ne cãutau compania. Acum de ce nu maiare nimeni timp de noi? Cum, adicã, pentru cãsuntem bãtrâni? Pentru cã suntem la pensie?

Aceste triste gânduri s-au nãscut dupã întâl-nirea pe care am avut-o cu un domn care acontribuit la formarea mea ca om. Ne întâl-neam destul de des la sediul UUR din Siret. Eulucram ca educator la Casa de Copii, domniasa era profesor. Îl invidiam pentru calmul decare dãdea dovadã, pentru eleganþa cu care seexprima. Pentru domnia sa orice dialog era cao sãrbãtoare, iar partenerul de discuþie un

oaspete drag pe care îl trata cu multã dragosteºi cu mult respect.

Anii au trecut, eu mi-am schimbat locul demuncã, domnul profesor a ieºit la pensie... Nemai vedem rar, pe strãzile oraºului Siret sau cuocazia diferitelor manifestãri organizate deucraineni. De fiecare datã mã întâmpinã cuaceeaºi întrebare: „Ko robik, dorogaConval$x?“. L-am reîntâlnit ºi cu ocazia des-fãºurãrii Festivalului „Convieþuiri“ de la Siretdin acest an. Acelaºi om deosebit... M-a între-bat ce mai fac, în afarã de a scrie. Aºa amdescoperit cã e un cititor fidel al ziarelor edi-tate de UUR, cã e interesat de viaþa comu-nitãþii ucrainene. Aºa cum a fost dintotdeauna.

Mi-am adus aminte de discuþiile noastre deodinioarã, de ceilalþi domni cu care stãteam de

vorbã în mica cãmãruþã care era pe vremurisediul Uniunii. De-abia încãpeam în jurulmesei aºezate pe mijlocul camerei: eu, domnulIanoº, domnul Cojocar, domnul Holoviciuc,domnul Hrehorciuc... Din pãcate, primii treinu mai sunt printre noi...Cu cel de-al patruleam-am întâlnit ºi am stat de vorbã despre trecut,prezent ºi viitor. Despre anii de profesoratpetrecuþi în Bãlcãuþi de cãtre domnia sa,despre rezultatele elevilor bãlcãuþeni la olim -piadele ºi concursurile ºcolare, despre per -formanþele ansamblului „Koza ciok“... A fost oîntâlnire cu un om drag sufletului meu, dar ºicu un cititor obiectiv.

Aceste rânduri le-am scris din inimã pentrudomnia sa, cu tristeþe pentru bãtrâneþea ºi sin-gurãtatea de care nimeni nu scapã ºi a cãrorcompanie trebuie s-o suporte cu bucurie pen -tru faptul cã ºi-a pãstrat eleganþa ºi frumuseþeasufletului, cu recunoºtinþã cã soarta a fãcut cadestinele noastre sã se întâlneascã...

O întâlnire care mi-a oferit lecþia de înþe -lep ciune de care oricine are nevoie în forma reasa ca om. Mulþumesc, domnule profesorHrehorciuc!

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Gânduri pentruun om deosebit

Curierul UCRAINEAN 11

Curierul UCRAINEAN8

Curierul UCRAINEAN14

O dorinþã mai veche de a mea sã mã familiarizez cuscriitorii ucraineni din România ºi cu moºtenirea pecare ne-au lãsat-o a început, încetul cu încetul, sã iacontur. Pentru a-mi atinge scopul propus, am cãutat,dupã cum era ºi firesc, lucrãri de analizã literarã alecãror obiect sã fi fost operele acestora. Am constatatînsã, cu pãrere de rãu, cã existã foarte puþine încercãride acest gen întreprinse de reprezentanþii intelectuali -tãþii ucrainene din þara noastrã. ªi aceasta, în contrastcu o foarte bogatã producþie literarã ucraineanã autoh -tonã. Numai M. Mihailiuc a încercat sã umple golul cua sa carte „Slovo pro slovo“ ºi câteva studii publicateîn revista „Naº holos“ ºi ziarele ucrainene „Vilneslovo“ sau „Ukrainskyi visnyk“. O lucrare destul deamplã a lui S. Tcaciuc „Slovo pro pobratymiv. Esse ikarby“, apãrutã la Ed. Mustang din Bucureºti nu poatefi consideratã, dupã pãrerea mea, drept o carte de ana -li zã literarã în sensul deplin al cuvântului.

În ultimul timp însã, asistãm la apariþia unor studiivaloroase, scrise de buni cunoscãtori ai domeniului.Am în vedere un studiu amplu „My i naºi knyhy“,scris de M. Corsiuc ºi publicat mai întâi în revista„Naº holos“, iar apoi ºi în calitate de prefaþã la volu-mul de antologie a prozei ucrainene scurte dinRomânia, „Prosvit“, Bucureºti, Ed. „RCR Editorial“,2009. Un alt studiu valoros din domeniu, dedicat ana -li zei literare, mai ales liricii lui M. Nebeleac ºi apãrutîn volumul „Monografia comunei Rona de Sus“, Si -ghe tu Marmaþiei, Ed. „Echim“ 2010, îi datorãm luiGh. Andraºciuc, care continuã analiza aplecându-se ºiasupra romanului „Aproapelui, dragoste“ ºi publicã unamplu studiu în ziarul „Curierul ucrainean“. Cele douãstudii ºi altele de mai mici proporþii demonstreazã cãreprezentanþii intelectualitãþii ucrainene din Româniaau resimþit nevoia, ca ºi mine, sã încerce sã punã înordine imensa producþie literarã ucraineanã din þaranoastrã.

Pentru mine, analiza temeinicã ºi exhaustivã a ro -ma nului „Aproapelui, dragoste“ avansatã de Gh. An -draºciuc a însemnat nu numai o bucurie, ci ºi un pri lejde a-mi exprima câteva gânduri pe marginea cãrþii luiM. Nebeleac. Spun bucurie, deoarece apariþia studiu-lui a coincis cu dorinþa mea din ultima vreme de a-miforma o imagine coerentã asupra moºtenirii literarelãsate de M. Nebeleac ºi Ivan Fedco, doi scriitoriucraineni talentaþi, consãteni ºi prieteni apropiaþi.

Nu-mi propun, în cele ce urmeazã, sã fac o analizãcuprinzãtoare a creaþiei lui M. Nebeleac, ci voi zãbovinumai asupra romanului „Aproapelui, dragoste“ dintr-operspectivã care îmi este mai la îndemânã, ºi anumedin cea a contextului social-istoric al timpului pe careîl recreeazã scriitorul. Aº începe, însã, prin a-mi expri-ma o nedumerire legatã de traducerea titlului roman-ului în limba românã. De ce traducãtoarea nu a pãstrattermenul de „iubire“, termen care este utilizat în limbaromânã, dupã cum rezultã din DEX, cu acelaºi sens caºi cel de „dragoste“? Procedând astfel, traducãtoareaar fi transmis, dupã pãrerea mea, cu mult mai bine sen-sul pe care l-a avut în vedere scriitorul prin titlul„Liubov do blyjnioho“. Este evident cã M. Nebeleacpreia sensul biblic al termenului, adicã sensul cuprinsîntr-una din cele 10 porunci: „Iubeºte-þi aproapele cape tine însuþi!“. Altfel spus, scriitorul preia principiulfundamental al moralei creºtine ºi al umanismului îngeneral ºi supune analizei, prin prisma acestuia, celde-al Doilea Rãzboi Mondial ºi viaþa oamenilor dinaceastã perioadã. Astfel, el denunþã rãzboiul, dez vã -luie absurditatea lui, subliniind cã principiul moraleicreºtine nu-i îngãduie omului sã-l ucidã pe aproapelesãu. Nerespectarea principiilor moralei creºtine, justi-ficã ºi dreptul la rãzbunare. Referindu-se la acestdrept, Gh. Andraºciuc reitereazã, pe bunã dreptate,cuvintele lui Ostap Pidhirnyi: „...m-am înseninat, pen-tru cã i-am rãzbunat pe toþi. I-am rãzbunat pe toþi ceicare au suferit din cauza puterii malefice a lui AndreiLeanciuc“.

Este adevãrat, însã, cã scriitorul nu face amplereferiri la acest principiu în textul romanului, dar oface totuºi. Astfel, Ostap Pidhirnyi, fiind urmãrit degândul de a se rãzbuna pentru moartea prin spânzurarea tatãlui sãu, îl ucide pe Leanciuc pentru faptele deomucidere din timpul rãzboiului ºi, fiind frãmântat defapta sa, îºi pune întrebarea, dacã omul are dreptul sãia viaþa aproapelui sãu. Rãspunzându-ºi la aceastã în -tre bare, el spune: „...pentru cã sunt om, nu am dreptulsã ridic sabia împotriva aproapelui meu...“ (text în lim -ba ucraineanã, p. 75). Aceeaºi idee o pune ºi în guraAnei care ºi-a pierdut minþile din cauzã cã, în noapteanun þii, proaspãtul ei soþ a fost împuºcat de AndreiLean ciuc. În peregrinãrile ei prin lume, Ana poposeºteºi în casa lui Ostap Pidhirnyi. Pãrãsind curtea, Ana

face o afirmaþie pe care Ostap nu a putut-o auzi ºi o în -trea bã pe maicã-sa, ce spune aceasta? „Spune - îi rãs -pun de mama lui Ostap - cã Dumnezeu este mare ºivede totul ºi cã pe acest pãmânt lucrul cel mai impor-tant este sã-þi iubeºti aproapele“ (text în limbaucraineanã, p. 252).

Revenind la articolul lui Gh. Andraºciuc despreromanul „Aproapelui, dragoste“, publicat în „Curierulucrainean“, subliniem din nou, cã el este scris la unînalt nivel teoretic, reprezentând un veritabil studiuºtiinþific. În cuprinsul articolului întâlnim însã ºi unelepuncte care meritã sã fie discutate ºi precizate. Printreacestea ar putea intra în discuþie ºi mãsura în care M.Nebeleac a plãtit tributul vremii. Nu încape nicioîndoialã cã scriitorul a „plãtit“ un anumit tribut vremiiîn care a scris romanul sãu, dar de aici ºi pânã la a-lacuza de pãcatul realismului socialist este o cale foartelungã. Cu siguranþã, romanul se încadreazã în curentulrealismului, dar nu al realismului socialist. ªi în niciun caz ºi sub nici o formã M. Nebeleac nu poate fimãcar bãnuit cã ar fi aplecat urechea la recomandãrileunor „activiºti culturali ai vremii“ sau cã ar fi repre -zentat „pe linie“ destinele anumitor eroi. Nici dinscrierile sale, nici din comportamentul lui în viaþã nurezultã cã el ar fi gândit „pe linie“, avându-se învedere, desigur, linia de partid comunist. Nici afir-maþia conform cãreia „Însãºi profesia pãrinþilor celordoi elevi aflaþi în conflict (unul fiu de muncitorceferist, iar altul fiu de patron bogat- n. n. I.S.) þine derecuzita realismului socialist“, nu ni se pare a fi corec-tã. Împãrþirea societãþii în bogaþi ºi sãraci a existatîntotdeauna ºi existã ºi acum, dupã dispariþia comu-nismului. Sã þinã oare ºi acum descrierea relaþiilor ten-sionale dintre bogaþi ºi sãraci tot de realismul socia -list? Evident cã nu. Oricum, mi se pare nejustificatãaccentuarea atât de puternicã, de cãtre autorul arti-colului, a unor aspecte ale realismului socialist în cap-cana cãrora ar fi cãzut scriitorul M. Nebeleac. Cred cãeste vorba, mai degrabã, despre o descriere obiec-tivistã, nepãrtinitoare a unei situaþii sociale, care înce-puse sã se nascã în România dupã cel de-al DoileaRãzboi Mondial. În consecinþã nici urmãtoarea afir-maþie din articolul analizat nu ni se pare justificatã:„Fiind în pas cu sugestiile activiºtilor culturali ai dog-matismului, romancierul strecoarã în conºtiinþa colec-tivitãþii atitudinea optimistã privind menirea ºi putereasecretarului de partid de a restabili ordinea dezechili-bratã de conflictele sociale ºi istorice. Instaurarea noiistructuri sociale îl determinã pe narator sã constate cã„astãzi oamenii sunt liberi, nu mai existã slugi. Legeae pentru toþi“. Aceastã poziþie a instanþei narativedemon streazã existenþa unei perspective subiectiveimediate, amãgite de frumuseþea „jocului“ aparenþei ºide absenþa comprehensiunii orizontului pe care îl vorîntuneca exponenþii noii structuri sociale ºi politice“.Asupra acestui fragment din articolulul analizat meritãsã zãbovim ceva mai mult, deoarece aici autorul atingeo problemã foarte serioasã din punctul de vedere alinterpretãrii evenimentelor istorice petrecute dupã celde-al Doilea Rãzboi Mondial.

Cunoscând consecinþele ºi soarta ordinii socialeinstaurate în perioada postbelicã nu putem decât sã-idãm dreptate autorului în privinþa evidenþierii exis-tenþei în romanul lui M. Nebeleac a „unei perspectivesubiective imediate, amãgite de frumuseþea „jocului“aparenþei ºi de absenþa comprehensiunii orizontului"mai îndepãrtat. Autorul articolului greºeºte, însã,reproºându-i romancierului cã s-a lãsat amãgit. Tre -buie sã recunoaºtem cã în acest punct autorul articolu-lui ridicã o problemã teoreticã foarte importantã, ºianume rolul ºi importanþa utopiilor, iluziilor, spe -ranþelor ºi aspiraþiilor în devenirea istoriei. Încercândsã elucidãm aceastã problemã, trebuie sã afirmãm cãutopiile, iluziile ºi amãgirile au jucat, joacã ºi vor jucaºi de aici înainte un rol esenþial în devenirea istoriei.Filosoful german Hegel a demonstrat cã oamenii îºifãuresc istoria în mod spontan ºi nepremeditat, cã defiecare datã îºi propun scopuri care fie se realizeazãparþial, fie nu se realizeazã deloc sau se realizeazã cutotul alceva decât ceea ce ºi-au propus. De aceea, sim-plu spus, istoria, ca de altfel ºi viaþa unui om, s-a miº -cat ºi se miºcã între iluzii ºi deziluzii, cu paºi înainteºi înapoi, nu pe o linie dreaptã, ci pe o linie sinuoasãextrem de complexã. Ceea ce nu înseamnã cã defiecare datã istoria bate pasul pe loc, fãrã nici un câºtigîn plus. Aºa s-a întâmplat ºi cu perioada postbelicã înRomânia ºi în mod deosebit cu comunitatea ucrai -neanã din þara noastrã. Pentru noi, consecinþele celuide-al Doilea Rãzboi Mondial au fost cruciale. Noi amintrat pe magistrala istoriei, a progresului ºi civilizaþiei(în contrast cu înapoierea ºi stagnarea anterioarã) în

urma consecinþelor celei de a doua conflagraþii mon-diale, indiferent de prãbuºirea ulterioarã lamentabilã aordinii instaurate în perioada postbelicã. Aceste con-secinþe au fãcut posibilã apariþia intelectualitãþiiucrainene în România, inclusiv a scriitorimii.

De adevãrul celor afirmate mai sus ne putem con -vin ge uºor dacã comparãm visurile ºi aºteptãrile româ -nilor din decembrie 1989 ºi ceea ce s-a realizat înultimele douã decenii. Este evident cã s-a realizatextrem de puþin. La capitolul realizãrilor certe putemraporta numai libertatea cuvântului ºi libertatea demiºcare a individului în lume, libertatea de a te realizaîn altã parte, cu riscul dezrãdãcinãrii ºi a pierderiiidentitãþii naþionale, pentru cã în þara ta nu ai decâtdreptul de a ieºi în stradã, de a te umili (mai alescadrele didactice ), luptându-te pentru salarii de mize -rie. Într-un cuvânt, sunt convins cã nimeni din þaranoastrã nu a prevãzut o asemenea evoluþie, contrarãvisurilor noastre frumoase de acum 21 de ani. Deaceea, Augustin Buzura avea perfectã dreptate sãafirme în interviul dat „Jurnalului Naþional“ din 11mar tie a.c. urmãtoarele: „Dupã 21 de ani de la Revo -luþie, ne-am întors de unde am plecat. Ba chiar maijos... Acum, în loc sã ne opunem proºtilor ºi dile-tanþilor, sã facem curãþenie la noi acasã, fugim înlume, ne pierdem printre cei care ºi-au apãrat, cu sabiaîn mânã ºi la timpul potrivit, spaþiul, cultura ºi civi-lizaþia. În locul sabiei sau al spiritului, ne încãpãþânãmsã folosim mãtura sau mopul ! De aceea avem exact cemeritãm“.

Astfel stând lucrurile, nu-i putem reproºa nici luiM. Nebeleac ºi celor care au visat dupã perioada post-belicã imediatã ºi au crezut în sosirea epocii libertãþii,egalitãþii ºi demnitãþii umane.

Asupra atitudinii sociale ºi politice a lui M.Nebeleac ne putem edifica din articolul pe care l-apublicat în „Vilne slovo“, nr. 16-17 (august-septem-brie) din 1990, adicã imediat dupã prãbuºirea comu-nismului la noi în þarã. Articolul întitulat „chto hoden,ne holoden („Cine poate oase roade“) face o analizãcriticã usturãtoare atât societãþii comuniste din trecut,cât ºi celei capitaliste în devenire. „Revoluþia dindecem brie - scrie el - a adus milioanelor de oamenilibertatea mult aºteptatã, fericirea de a trãi ºi munci înmod liber, de a crede în viitorul mai uman, iar unora aadus bani, averi, lux ºi bogãþii... În ultimele luni, feno -menul speculaþiei a atins un nivel îngrijãtor. Aceastãboalã socialã a început în timpul dictaturii, dupãraþionalizarea alimentelor, energiei, combustibililoretc. Cu alte cuvinte, speculanþii au apãrut odatã cufoametea, întunericul ºi frigul. Aceste feno mene natu-rale înspãimântãtoare au dat naºtere în societatea„socialistã“ unei noi categorii sociale, unei noi profe-sii - profesia speculantului...“

Dupã ce descrie cu talentul sãu de scriitor autenticcum era dezvoltarea capitalismului sãlbatic la noi înþarã, M. Nebeleac se adreseazã cititorului cu câtevaîntrebãri care rãmân perfect valabile ºi în zilele noas-tre: „Mã întreb, vã întreb pe Dv., dragi cititori, pentruce avem nevoie de parlament, pentru ce avem nevoiede senat, pentru ce poliþia, procuratura ºi nenumãratelegi? Pentru ce? Se vorbeºte pe stradã cã în fabrici ºiuzine nu se lucreazã. Pentru ce sã muncim? Româniaa eliberat aproape un milion de paºapoarte. Plecaþibãieþi ºi târguiþi! Reclama este sufletul comerþului -su fletul poporului! Sã trãim, fraþilor! Sã trãim…Cultura! Acesta este un cuvânt minunat, …ca cel dema mã. Unde este acest cuvânt ºi unde este mamanoastrã, dacã noi am învãþat sã cumpãrãm ºi sã revin-dem totul?“

Din cele menþionate mai sus, rezultã cã M. Nebe -leac a vãzut societatea noastrã în toatã complexitateaºi contradicþiile ei, aºa cum numai un scriitor autentico poate zugrãvi, nu a înfrumuseþat-o nici pe cea socia -listã ºi nici pe cea capitalistã.

Remarcând situarea romanului „Aproapelui,dragoste“, de cãtre Gh. Andraºciuc, în proximitatearealismului socialist rãmâi cu o mare nedumerire pen-tru cã, în analiza creaþiei lui Nebeleac scrisã, de ace-laºi autor, pentru volumul „Monografia comunei Ronade Sus“ (Sighetu Marmaþiei, Editura Echim, 2010), nuse spune nici un cuvânt despre faptul cã acesta s-arapropia mãcar de curentul realismului socialist. Esteadevãrat cã în volumul amintit autorul se apleacã, cuprecãdere, asupra liricii lui M. Nebe leac. Sã admitemîn acest caz cã poetul M. Nebeleac refuzã realismulsocialist, iar prozatorul se încadreazã aproape perfectîn acest curent? Este puþin verosimilã admiterea uneiasemenea dedublãri a scriitorului M. Nebeleac.

Ioan sEMEnIUC

Câteva consideraÆii despre romanul lui Mychailo Nebeleac „Aproapelui, dragoste“

Curierul UCRAINEAN 3

Curierul UCRAINEAN4