8/2/2019 Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt

1/3

Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt

Niciodata adoratorii lui Zalmoxis n-au nteles sa cedeze fara lupta afirma un istoric contemporan. Aceasta credintan nadejdea existentei razboinice vine din adncul unui crez deosebit de alte popoare ale timpului. Vasile Prvan l sur-prinde esential n etica ...sufletul e nemuritor. Trupul e o mpiedicare pentru suflet de a se bucura de nemurire: de aceeael nu are nici un pret, poftele lui nu trebuie ascultate, la razboi el trebuie judecat fara parere de rau. Omul nu poate ajunge lanemurire dect curatndu-se de orice fel de patimi, carnea, vinul, femeile sunt o murdarire a sufletului. Prin ascelasimonoteism, dacii respectau precepte crestine nainte de crestinism.

Pentru daci, odiseea sfntului Andrei a venit n ntmpinarea ethosului zalmoxian. O viziune a modelelor exemplareconfirmata de Porphirios atunci cnd relateaza ca pe Zalmoxis, daco-getii l adora ca pe Heracles. Ni se dezvalule astfel siun alt aspect al principiului zalmoxian, care duce la existenta unui cult al eroismului la cele mai razboinice populatii - cumnumea Pliniu cel Tnar pe stramosii nostri. Istoriografia a dat numeroase valente timpului: ciclic, spirala, vertical. Mircea Eli-ade vorbea despre un timp al oamenilor cavernelor precum si de unul al grecilor ca un timp ciclic, mitic al eternei ren-toarceri. Din traci s-au nascut romnii spunea Mihai Eminescu intuind esenta etnica a poporului romn.

Romnii au mostenit de la daci, ramura nordica a tracilor, tipul si trasaturile de suflet ntru Zamolxis. Constantin Brn-cusi, sculptorul romn al universalitatii, a nsufletit ntr-o binecunoscuta sculptura a sa, Cumintenia Pamntului, o trasaturaingenua de bun simt ncarnat din spiritul neamului nostru. Popor cu adnci radacini taranesti, n spatiul mioritic, romnii aucultivat bunul simt, smerenia, buna vecinatate. Peste ei, de-a lungul istoriei au trecut toate invaziile barbare din spatiul euro-asiatic. Ei au ramas aici ca o piatra din muntele Kogaionului. Aceasta trainicie telurica izvoraste din originea milenara, de lanceputul vietii umane, a stramosilor neamului romnesc, pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice. Din aceasta ex-perienta milenara s-a nascut ntelepciunea Cumintenia Pamntului. Viata pe aceste meleaguri gura de rai a fost supusapermanentei incursiuni barbare.

Daco-romnii s-au aparat, razboit, rasculat, numai atunci cnd a ajuns cutitul la os.O alta fateta a spiritului nostru ogasim n acel weltanschaung razboinic, haiducesc, a se face nemuritor (Herodot): care este sufletul zalmoxian, sub sem-nul lupului. Lup -daos- este numele de origine indo-europeana a dacilor ca temelie a Cuminteniei Pamntului. De la daci,romnii au mostenit aceasta sinteza ntre cumintenia pamntului si spiritul trairii razboinice.

Ovidiu, exilatul do la Tomis, a intuit aceasta traire spirituala n cele doua poeme din Tristele si Scrisori din Pont.Iata versunile din Tristele, dacii: au glas aspru/chip salbatic, si sunt cea mai adevarata ntruchipare a lui Marte/ Parul sibarba lor n-au fost tunse niciodata/ Mana lor dreapta e totdeauna gata sa nfinga cutitul / pe care l are legat la sold oricebarbar. n Scrisori din Pont Ovidiu spunea: ...un batrn, care ntmplator se afla n acea adunare,/ raspunse vorbelormele astfel,/ Si noi, bunule oaspe, cunoastem numele prieteniei,/ noi care locuim departe de voi, la Pont si la Istru.

Prin aceasta mostenire ancestrala zalmoxiana romnii s-au ridicat ntotdeauna la lupta, razvratire, razboi de cte orifiinta lor a fost agresata de factori externi. Astfel, din adncul metafizic al trairii romnesti s-au nascut simboluri nationaleunice, colectivitati unite n individualitate, personaje tragice prin destinul lor: Burebista, Decebal, Gelu, Mircea, Stefan, Mihai,Horea, Tudor, Avram Iancu, Antonescu. Sunt numai suflete din sirul lung al eroilor neamului.

Romnii au creat propriul lor timp, cel al trairii telurice, chtonice ancestrale, metafizice - Timpul transcendentei ce lea-ga pe Pamnt si n Ceruri omul si neamul cu Dumnezeu ntr-o trinitate a vesniciei. Pentru neam sacrificiul eroului reprezintamntuirea sufletului colectiv. n acest fel se explica sacriflciul individual al celui mai bun si frumos fiu al neamului, pe altarulcredintei lui Zalmoxis (fapt consemnat de Herodot) pentru victoria n razboi - Fiinta Omului pentru perenitatea fiintei Neamu-lui, ntr-o simbioza indestructibila. Pentru romni, urmasii dacilor, mitul, credinta n Zalmoxis, n a te face nemuritor se sub-stituie Vechiului Testament. Pornind de la aceasta adorare a lui Zalmoxis de catre vechii daci, putem descoperi cai nebanu-ite ale sufletului stramosilor nostri. Dacii sunt cel mai deosebit popor din spatiul european si universal.

O sinteza unica de cultura si civilizatie originara. Ei sunt dupa Nicolae Densusianu obrsia panthenonului grec, scuaral zeilor. Dacii cum si spun ei nsisi si cum le zic si romanii (Dio Cassius), au fost cu siguranta cei mai viteji si mai dreptidintre traci (Herodot). Originea lor a nascut multe controverse, dar datorita cercetarilor din ultimii ani, n special ale lui Nico-lae Miulescu prin cartea Dacia - Tara Zeilor s-au dezvelit multe secrete despre trecutul stramosilor nostri. Nicolae Miulescuafirma ca populatia continentului nostru are la baza doua mari grupuri de europeni care, avnd aceleasi radacini de la omulerei glaciare, s-au diferentiat unul de celalalt pna au format astfel doua mari familii nrudite.

Ramura nordica, pe care o numim baltica -masuriana (...) popoarele germanice si cele slave () cea de-a doua ra-mura, ramura de sud, era formata din acea populatie care s-a dezvoltat n bazinele mai joase si a devenit ceea ce am numitnoi carpato-dunarenii (carpato-istrieni)...

Dacii s-au nascut sub semnul lupului, al razboiuIui, nca din timpuri imemorabile, legendare. Grupul carpato-dunare-an, dezvoltndu-se ca un prim nucleu n tara din jurul muntilor (...) de unde cele mai frumoase ruri se ndreptau spreDunare (Istrul), care le aduna n apele ei curgatoare, dupa ce a adoptat viata de tip pastoral a nceput sa se simta tot mainghesuit ntre dealurile natale (Nicolae Miulescu).

Asa cum grecii au prin Homer, legenda razboaielor Troiei, Nicolae Miulescu vine cu teoria unui razboi, un fel de Go-terdamerung al dacilor sustinnd o cucerire de catre stramosii nostri a subcontinentului indian, aducnd pentru aceasta afir-matie dovezi de asemanare ntre limba dacasi cea sanscrita. Nicolae Miulescu aseaza epopeea razboinica din Mahabhara-ta si Ramayana la originea spiritului razboinic al dacilor.

Ion Horatiu Crisan n Civilizatia geto-dacilor vorbeste despre influenta miceniana asupra caracteristicilor armelor delupta dace n epoca bronzului. Dar mergnd pe linia teoretica care o impune Nicolae Densusianu n Dacia preistorica vom

putea sustine ca topoarele de lupta din tezaurul de la Tufalau sau sabia de la Perisani - toate cu profunde caractere mice-niene - dupa I. H. Crisan - pot fi considerate prin teoria lui Nicolae Densusianu ca originare din spatiul carpato-dunarean. Un

1

8/2/2019 Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt

2/3

model al mijloacelor de lupta pe care micenienii, vechi greci, il preiau de la daci. n acest mod au preluat si orfismul sausamnta filosofica a lui Pitagora.

Dacii - n semnul lupului -dupa o ipoteza a lui I. H. Crisan si trag denumirea dintr-un cuvnt - daca - ce ar fi desem-nat un pumnal scurt cu lama curba, arm specifica a geto-dacilor, numai ca un asemenea cuvnt nu este atestat n texte lit-erare sau inscriptii. Arma specifica dacilor n textele de limba latina se numeste sica.

Mai degraba exista o apropiere ntre denumirea dacilor cu indo-europenismul dhaukos, ce nseamna lup. Deciaceasta asemanare justifica apropierea pe care o face I. H. Crisan, ca legatura ntre numele dacilor prin lup sugereazaoriginea totemica ce ar putea fi sustinutasi de stindardele n forma de cap de lup ntlnite pe Columna lui Traian sau pe ce-ramica.

La daci religia se interfera intr-o sinteza inseparabila cu doctrina militara.. Herodot remarca doua lucruri la daci daca

ar avea a singura conducere si s-ar ntelege ntre ei ar fi dupa parerea mea de nenfrnt si cu mult mai puternicidect toate semintiile pamntuluisi faptul ca stapnesc mestesugul de a te face nemuritor. (...) si faptul ca ei numor si ca cel care piere se duce la Zalmoxis.

Numai aceasta credinta organica explica marile victorii ale dacilor n luptele cu scitii, persanii, macedonenii, celtii sauromanii. Sunt interesante de analizat doua texte ale unui istoric antic, Strabon, pentru a surprinde strnsa legatura ntre celetrei elemente de rezistenta ale neamului dac: Zalmoxis, rege, armata. Strabon face urmatoarele referiri la Burebista...ajungnd n fruntea neamului sau, care era istovit de razboaie dese, getul Burebista i-a naltat att de multprin exercitii, abtinerea de la vin si ascultare fata de porunci, nct n ultimii ani s-a facut un stat puternic si a su-pus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba nca a ajuns sa fie temut si de romani.

Denumirea de geti a fost data dacilor de greci, care aveau obiceiul sa dea denumiri diferite de numele pe care si-ldadeau popoarele siesi. Dupa Strabon, dacii se numeau daoi. Iar a traditie consemnata de Hesychios ne informeaza cadaos era numele frigian al lupului. Dupa Mircea Eliade dacii se numeau ei nsisi mai demult lupi sau cei care suntasemeni lupilor, cei ce seamana cu lupii. Tot dupa Eliade numele lor etnic deriva foarte probabil din iranianul da-hoe, ce nseamna lup. Lupul n antichitate era simbolul fugarului, o ipoteza susceptibila de a explica numele dacilorscoate n evidenta capacitatea de a se transforma n lupi (...). Imitarea rituala a lupului caracterizeaza ndeosebi initierilemilitare si prin urmare ale celor Mnnerbunde, confreriile secrete de razboinici (Mircea Eliade). Eliade afirma ca datoritaeroismului si tenacitatii tineretului razboinic al unui trib, epitetul lor ritual lupii a devenit numele ntregului trib!Maideparte Eliade crede ca epitetul acestor tineri imigranti victoriosi a fost acceptat de aborigenii invinsi si supusi. Continundputem afirma ca numele lor de daci vine de la un grup de tineri razboinici razvratiti, purtatori de sabie, care la romani suntcunoscuti ca haiduci ce impun societatii dacice epitetul lor ritual de lupi.

Conducatorul acestui grup a fost probabil un tnar cu numele de Zalmoxis care a daruit dacilor un principiu religiosascetic monoteist, monogam precum si credinta n nemurire; un principiu compatibil cu spiritul razboinic al oamenilor locului.S-a creat astfel o stare de spirit unificatoare care a dus la ivirea unei armate invincibile cu un rol hotartor n formarea statu-lui dac centralizat al lui Burebista. Aceasta credinta naste tipul de rege - zeu - conducator suprem al armatei.

Remarcabila este descoperirea n anii 50 ai secolului XX a unei inscriptii datnd din jurul anului 300 nainte de Hris-tos, cu numele regelui dac Zalmodegekos.

Aceste nume ale regelui sintetizeaza functia politicpa de rege cu cea spirituala ntru Zalmoxis. Regele dac devinesimbolul unui principiu spiritual si credintei n nemurire si vitejie. O data cu Burebista se produc mutatii importante privindrolul regelui n spiritualitatea dacica. C

Cu doua secole nainte de Burebista, dupa victoriile lui Dromichaites mpotriva lui Lisimah, datorita influentelor nega-tive ale coloniilor grecesti de la Pontul Euxin asupra moravurilor si credintei dacilor se remarca o decadere a spiritului com-bativ din cadrul armatei dace al razboinicilor lupi.

Aceasta pervertire a credintei traditionale dace s-a sfrsit odata cu Burebista. Perioada o putem ncadra cronologicntre 290 si 80 nainte de Hristos. nca pe vremea lui Dromichaites, cel care l-a nvins pe regele macedonian. Diodor din Si-cilia ne arata cum dacii i-au cinstit pe prizonierii macedoneni cu mese bogate, iar ei desi erau nvingatori au pastrat atitudinerezervata si modesta deoarece Zalmoxis nu avea nevoie de sclavi ai placerilor ci de oameni robusti, puternici, capabili sa n-dure foametea si setea, sa reziste durerilor fizice si sa nfrunte moartea cu neasemuit curaj.

Dacii, asa cum ne arata Jordanes dupa victoria asupra generalului roman Fuscus i-au numit pe conducatorii lor sem-izei, adica anzi si nu simpli oameni.. Porphirios relateaza ca pe Zalmoxis, dacii l adora ca pe Heracles. Odata cu Bure-bista are loc o renastere a credintei traditionale dace. Burebista cu ajutorul marelui preot Deceneu repune n drepturivechea religie a lui Zalmoxis, vechile rituri traditionale, oarecum uitate si datorita razboaielor intestine ntre daci, precum si ainfluentei celtilor. n vremea lui Burebista are loc o revolutie a fondului autohton autentic.

Strabon in Geografia arata ca Deceneu era barbat vrajitor, care umblase prin Egipt si nvatase oarecaresemne de proorocire, lasnd a se crede ca i sunt cunoscute tainele divine. Dupa ctva timp era socotit chiar zeu(). Ca dovada de ct l ascultau getii, e ca s-au lasat convinsi sa-si strpeasca viile si sa-si duca viata fara vin.

Relatarea ne dovedeste ca Zalmoxis era un principiu, o stare de spirit, ascetica, unificatoare, creatoare de religie sistat. Deducem din text cum dacii nlatura influentele orgiastice ale cultului lui Dyonisos care contribuiau la o scadere a com-bativitatii razboinice.

n acea perioada are loc o regenerare morala prin Zalmoxis. Grigore Tocilescu afirma ca n Dacia ar fi existat familiapoligama. Burebista si Deceneu au interzis-o tocmai pentru a feri de moleseala soldatul dac. S-a dus o lupta acuta mpotrivadezintegrarii si disolutiei valorilor traditionale dace, de sorginte zalmoxiana. Pe Deceneu l interpretam ca pe un restaurator,nu ca pe un creator de religie.

Odata cu epoca lui Burebista, regele pastreaza functia politicasi militara dar pierde din prerogativele spirituale caretrec n seama marelui preot Deceneu, care devine un fel de patriarh al dacilor.n jurul anului 80, nainte de Hristos, a avutloc o revigorare a spiritului razboinic al dacilor. Ovidiu l surprinde n Tristele. Spirit razboinic, Zalmoxis, personaj consub-

2

8/2/2019 Niciodat adoratorii lui Zalmoxis n-au neles s cedeze fr lupt

3/3

stantial a daruit Daciei o religie compatibila cu sufletul razboinic al stramosilor nostri. Zamolxis precede eroii nostri nationali,Mircea, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu si binenteles si multi altii. Acesti eroi au ceva din spiritul de sacrificiu al haiducu-lui, din acel ceva jertfit ntru nemurirea lui Zamolxis. Numeroase sunt reprezentarile calaretului pe placutele de argila de laLetnita. El este mbracat n armura cu sulita n mna atacnd un urs ce sta naintea calului. Si sub cal este reprezentat unlup. Acest personaj l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de Sfntu Gheorghe.

3