news95

publicaþie bilunarã a Asociaþiei Naþionale a Industriilor de Morãrit ºi Panificaþie din România– 1 septembrie 2002 – 8 pagini – distribuit gratuit membrilor ANAMOB ANAMOB

NEWSdin cuprins: n Oferte n Pe scurt n Fermentarea drojdiei în procesul de fabricare a pâinii (II) n Legislaþie n SIMOPAN 2002 95

SERVTEC CEREAL SRLStr. Constantin NACU nr. 3; 702191

BUCURESTI - 2; ROMANIA SOCIETATE MIXTA ROMÂNO-FRANCEZA

TEL/FAX: 021 315 83 63

TEL: 021 303 96 03

Mobil: 0722 29.57.57

E-mail: [email protected]

Importator direct

Distribuie gama completa de tesaturi tehnice pentru morarit si accesorii

• NYTAL furnizor SEFAR - ELVETIA

• MONODUR furnizor VERSEIDAG - GERMANIA

AGRICULTURA ECOLOGICÃ ÎN ROMÂNIA

Agricultura ecologicã se bazeazãpe minimalizarea folosirii de materi-ale externe, pe interzicerea utilizãriisubstanþelor chimice de sintezã cafertilizanþi ºi amelioratori ai solului,pesticide, ingrediente pentru prepa-rarea furajelor, ingrediente ºi auxi-liari pentru prepararea alimentelor.Organismele modificate genetic ºiderivatele acestora sunt interzise înagricultura ecologicã.

Agricultura ecologicã urmãreºteobþinerea de produse agroalimenta-re ecologice certificate de originevegetalã ºi animalã de calitate, înstrânsã legãturã cu mediul încon-jurãtor ºi limitarea riscului poluãrii, cumenþinerea fertilitãþii solului.

Obiectivele agriculturii ecologicesunt:

- Dezvoltarea producþiei ºi a uneipieþe interne de produse agroalimen-tare ecologice.

- Armonizarea regulilor de pro-ducþie ºi de inspecþie.

- Crearea unui disponibil pentruexport pe tipuri de produse.

- Includerea României în anul2004 pe lista þãrilor terþe emisã deComisia Europeanã pentru caRomânia sã poatã face export deproduse agroalimentare ecologicecu siglã româneascã.

România dispune de condiþii na-turale ºi resurse favorabile practicãriiagriculturii ecologice.

Având în vedere aceste oportu-nitãþi pe care România le are, pre-cum ºi noile tendinþe ale politicii agri-cole comunitare orientate cãtre oagriculturã ,,curatã’’, Ministerul Agri-culturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, aadoptat cadrul legislativ ºi instituþio-nal de bazã, armonizat parþial cu re-glementãrile Uniunii Europene înacest domeniu, necesar dezvoltãriiagriculturii ecologice controlate înþara noastrã, materializat în:

n OUG 34 /2000 privind produseleagroalimentare ecologice din 17aprilie 2000, aprobatã prin Legea nr.38 din 7 martie 2001.

de la MAAPn HG 917 din 13 septembrie 2001,pentru aprobarea Normelor metodo-logice de aplicare a prevederilorOUG 34 /2000 privind produseleagroalimentare ecologice.

n Ordinul Ministrului Agriculturii,Alimentaþiei ºi Pãdurilor nr. 70 /2002privind constituirea Comisiei pentrudezvoltarea agriculturii ecologice înRomânia.

Aceste acte normative stabilescautoritatea responsabilã pentru agri-cultura ecologicã, regulile ºi principiilegenerale ale producþiei ecologice, du-rata perioadei de conversie, eticheta-rea, sistemul de inspecþie ºi certifi-care, sancþiunile care se aplicã celorcare se abat de la aceste reguli.

De asemenea, stabilesc regulileºi principiile producþiei ecologice, lis-ta produselor permise sã fie utilizateîn agricultura ecologicã, precum ºiingredientele ºi metodele de prelu-crare care pot fi utilizate la prepara-rea alimentelor ecologice.

În prezent, România este prezentãpe pieþele europene cu produseagroalimentare ecologice certificate.

Suntem în plin proces de orga-nizare a sistemului de inspecþie ºicertificare a unitãþilor ºi fermelor eco-logice care în prezent se efectueazãde organisme de control acreditate

din þãri din Uniunea Europeanã, saudin þãri care au echivalente în Uniu-nea Europeanã.

În contextul orientãrii politicii agri-cole comunitare spre o agriculturãnaturalã, în care conceptul deagriculturã ecologicã are un loc binedefinit, este necesar intensificareaeforturilor de promovare a practiciloragriculturii ecologice ºi de informarelargã a agricultorilor, privind impor-tanþa ºi rolul pe care le au tehnologiileecologice ºi nu în ultimul rînd de avan-tajele economice, precum ºi cele deameliorare a mediului în care trãim.

Strategia ºi politicile agricole dinacest domeniu precum ºi implemen-tarea acestora vor duce la creºtereacontribuþiei agriculturii ecologice ladezvoltarea unei agriculturi durabileºi þinând cont de tradiþiile ºi de con-diþiile naturale de care dispunem,România poate deveni un lider aacestui tip de agriculturã.

l Cursuri l Oferte l Cereri l Retete l Legislatie l Statistica l Serial Q l Informatii l

ANAMOB NEWS nr.95 pag 2 / 1 septembrie 2002

VEL PITAR

Grupul de panificaþie Vel Pitar dinRâmnicu Vâlcea a avut, pe primeleºase luni ale anului, vânzãri de 350miliarde lei (aproape 11 mil. $), a de-clarat directorul de proiect al sucursa-lei din Bucureºti a companiei. Înaceeaºi perioadã, fabrica de pâineBerceni Bucureºti, inclusã anul trecutîn grupul Vel Pitar, a avut o cifrã deafaceri de 130 miliarde lei (4 mil. $),aproximativ la fel ca valoare nominalã(în lei), cu cea înregistratã în aceeaºiperioadã a anului trecut, deci o scã-dere în termeni reali (în dolari), de18%.

Pe primele trei luni ale anului, VelPitar a avut vânzari de 163,9 miliardelei ºi un profit net de 7,5 miliarde lei.Societatea a fost creatã de fondul deinvestiþii Broadhurst Investments, prinreunirea a cinci fabrici de pâine la carea devenit, prin achiziþii de pe bursãsau pe Rasdaq, acþionar majoritar.

Cele cinci fabrici sunt MoparivRâmnicu Vâlcea, Panegrano ClujNapoca, Berceni Bucureºti, GranpanTecuci ºi Spicul Argeº. Anul acesta, îngrup urmeazã sã mai fie integrate altedouã fabrici: GorjPan din Târgu Jiu ºiPangran Iaºi.

La Bucureºti, compania a lansatbiscuiþii de bere ºi trei variante noi denapolitane. La Râmnicu Vâlcea, a fostlansat cozonacul premium ºi un tip desnack copt, în douã variante, la 250grame, sub numele de Aperitiv pizza ºiAperitiv brânzã.

Anul trecut, Vel Pitar (care la vre-mea respectivã nu includea decâtdouã fabrici) a obþinut un profit net de28,9 miliarde lei, la o cifrã de afaceride 460,9 miliarde lei (15,8 mil. $). Pen-tru acest an, grupul ºi-a propuscreºterea vânzãrilor cu 30%.

Compania are un capital social de38,8 miliarde lei, iar acþiunile sale suntcotate la Bursa de Valori, categoria adoua, începând din primãvara acestuian.

Cei mai mari competitori ai Vel Pi-tar pe piaþa produselor de panficaþiesunt Dobrogea Constanþa ºi Titan Bu-cureºti. Cu un consum mediu pe capde locuitor de 220-250 g/zi, româniiconsumã, în unele cazuri, mai multefãinoase decât locuitorii statelor occi-dentale.

Un studiu realizat, la iniþiativa Gre-ciei, împreunã cu alte 13 þãri euro-pene, aratã cã grecii, irlandezii ºispaniolii consumã 193g, 181g ºi, res-pectiv, 164g /persoanã/zi, în timp ceaustriecii deþin recordul Europei Occi-dentale, cu peste 200g. în acelaºi stu-diu se spune cã, în general, consumulde pâine pare sã descreascã de lamediul rural cãtre cel urban. (sursa:e-calita)

Fabricã nouã

Producãtorul chips-urilor Chio,firma cu capital german IntersnackRomânia, va investi 3,5 milioanede dolari într-o fabricã dechips-uri, în apropierea Braºovu-lui, a declarat directorul general alcompaniei.

Pentru acest an, compania es-timeazã cã va înregistra o creºteremai slabã a vânzãrilor faþã de ceade 48% pe care a avut-o în 2001,în special din cauza scandalurilorlegate de problema E-urilor.

Pe primele ºase luni ale anului,piaþa chips-urilor a fost de 150 mi-liarde lei, adicã aproximativ 4,8milioane de euro, potrivit studiilorinterne ale companiei.

Anul trecut, consumul de-chips-uri s-a ridicat la 1.600 tone,adicã circa 9,6 milioane euro.Consumul de chips-uri pe cap delocuitor a crescut cu 52% faþã de2000, când a fost de 0,5 kg. În1999, consumul era de 0,2 kg/capde locuitor.

În Ungaria, consumul este de1,93 kg/cap locuitor, în Cehia de2,46 kg, iar în Polonia de 1,5 kg.

Principalul obiect de activitateal companiei îl reprezintãchips-urile, comercializate sub nu-mele Chio. Pe lângã acestea, In-tersnack mai are alte douãbranduri, Wolf ºi Felix. În catego-ria Wolf intrã covrigei, biscuiþisãraþi (crackeri), iar în categoriaFelix intrã alunele cu acelaºinume, produse de The Nut Com-pany, o companie unde Intersnackdeþine 50% din acþiuni.

În plus, compania a lansat înacest an o serie de chips-uri ºi tor-tilla (denumire provenitã de lapâinea tradiþionalã mexicanã) cuarome speciale, precum ºi cartofiiPom-Bar. În România consuma-torii preferã produsele cu branzã,caºcaval, pizza sau bacon, în timpce în Ungaria, de exemplu, suntpreferate alunele.

Principalii competitori ai com-paniei la categoria crackeri suntPan Group (cu marca Salatini) ºiEuropean Food, la covrigei firmeleClassic Rom (din Oneºti) ºi Pan-com (din Bacãu). (sursa: e-calita)

l Ordin 351 [MO 608 / 16.VIII.02]al ministrului agriculturii, alimentaþieiºi pãdurilor privind aprobarea Regu-lamentului de organizare ºi funcþio-nare a Comisiei de licenþiere a de-pozitelor de cereale ºi seminþe ole-aginoase

l Ordin 352 [MO 610 / 16.VIII.02]al ministrului agriculturii, alimentaþieiºi pãdurilor pentru modificarea Or-dinului ministrului agriculturii, alimen-taþiei ºi pãdurilor nr. 136/2002 privindconstituirea Comisiei de licenþiere adepozitelor de cereale ºi seminþeoleaginoase ºi înfiinþarea serviciuluitehnic de specialitate în domeniu

l Ordin 283 [MO 617 / 21.VIII.02]al ministrului agriculturii, alimentaþieiºi pãdurilor pentru aprobarea Con-diþiilor ºi procedurilor privind acredi-tarea persoanelor pentru a ridicaprobe de seminþe în vederea efec-tuãrii testelor de laborator

l Ordin 257 [MO 627 / 23.VIII.02]al ministrului agriculturii, alimentaþieiºi pãdurilor pentru aprobarea Regu-lamentului privind organizarea con-trolului de calitate ºi fitosanitar la im-portul ºi exportul seminþelor ºi mate-rialului sãditor

l OUG 96 [MO 631 / 26.VIII.02]privind acordarea de produse lactateºi de panificaþie pentru elevii din cla-sele I–IV din învãþãmântul de stat

l Ordin 350 [MO 635 / 28.VIII.02]al ministrului agriculturii, alimentaþieiºi pãdurilor pentru aprobarea Regu-lilor ºi normelor tehnice privind pro-ducerea în vederea comercializãrii,prelucrarea, controlul ºi certificareacalitãþii, precum ºi comercializareaseminþelor de cereale, oleaginoaseºi textile, plante furajere, sfeclã,cartof ºi legume

l Ordin 380 [MO 635 / 28.VIII.02]al ministrului agriculturii, alimentaþieiºi pãdurilor privind condiþiile minimede calitate în baza cãrora se alocãsume pentru recepþionarea, depozi-tarea ºi pãstrarea grâului pentrupanificaþie din recolta anului 2002, înlimita cantitãþii de 1.500 mii tone

SC Veni Trading din Sibiu vin-de moarã cereale, capacitate 20tone / 24 ore. Acceptãm cerealela schimb. Informaþii la0269-573-216, 0269-573-296.

LEGISLATIE

OFERTA


l De 5 ani de zile ANAMOB NEWS vã tine la curent cu tot ce este nou ! l

(grâu expandat)

Povestea expandãrii grâului ºi aorezului este ceva mai lungã decâtmi-am imaginat, dar ca orice po-veste – care mai este pe deasupraºi adevãratã – are frumuseþea ºi tâl-curile ei.

Totul a început cu foarte multtimp în urmã, dar putem sã luãmdrept datã de pornire anul 1891când ºapte morari americani ceprocesau ovãzul s-au unit în Ameri-can Cereal Company. Unul din aceiºapte morari era firma Quaker Milldin Ohio, care încã de pe atunciavea sigla care ºi astãzi neaminteºte de tradiþia ºi vechimeafirmei.

În 1901 numele de AmericanCereal Company s-a transformat înQuaker Oats Company, nume rã-sunãtor ºi în zilele noastre, pesteAtlantic, dacã þinem seama ºi defaptul cã în august 2001 firma s-aunit cu PepsiCo !!! Preºedintele ac-tual, dl Robert S. Morrison, este ºivicepreºedinte al PepsiCo.

Dar sã revenim la vremurile dedemult. Încã de pe atunci, QuakerOats era un simbol al calitãþii ºi pu-ritãþii produselor sale pe bazã decereale. Unul din parteneri, Ferdi-nand Schumacher, cunoscut peatunci ca “Regele Ovãzului” a avutgrijã sã adune în preajma sa cei maibuni morari ai vremii, fiind o per-soanã cu vederi extrem de progre-siste.

Aºa se explicã ºi faptul cã atuncicând biochimistul Alexander P.Anderson a brevetat în 1902 proce-sul de expandare al orezului (ºi algrâului), Quaker Oats a cumpãratacest brevet.

de la POPCORN

la POP-GRÂU

Invenþia lui Anderson a fost unmare succes pentru Quaker OatsCompany, aceasta fiind prima com-panie care a produs ºi comerciali-zat, începând cu 1904, orezul ex-pandat, mai întâi ca ‘snack” ºi apoica “breakfast cereals“, la con-curenþã cu corn-flakes, care tocmaiapãruserã.

POPCORN

Dupã cum ºtiþi, este uºor defãcut popcorn, chiar ºi acasã. Pro-cesul este simplu ºi se bazeazã pepresiune ºi umiditate. Atunci cândboabele sunt încãlzite, umiditateainternã a bobului se transformã înabur ºi cãldura generatã gelati-nizeazã endospermul. Când presiu-nea internã creºte suficient de mult,înveliºul extern “crapã“, ºi en-dospermul gelatinizat expandeazãîn exterior.

Dar în cazul grâului ºi orezului,lucrurile sunt mai complicate, en-dospermul lor neavând acelaºiconþinut de umiditate ca cel alporumbului.

GRÂU EXPANDAT

Din timpuri strãvechi omul aîncercat mai multe metode de pre-parare a grâului. În Orientul Mijlociuse consumã un grâu numit “bulgur“,care constã din boabe de grâucoapte în abur, uscate ºi apoi sfãrâ-mate. Grâul bulgur se foloseºte lapilafuri (în combinaþie cu bucãþi delegume, carne, peºte), salate (cumar fi tabbouleh, amestec de grâubulgur cu roºii, ceapã, pãtrunjel,mentã, ulei de mãsline ºi suc delãmâie) ºi alte mâncãruri cu legumesau cu carne, cum ar fi kibbeh (pop-ular în Liban ºi Siria, combinaþie degrâu bulgur cu carne de miel tocatãºi diverse arome)

ªi totuºi, un procedeu similar cucel al obþinerii popcorn-ului nu eracunoscut. Alexander Anderson dinRed Wing, Minnesota, a reuºit însãsã descopere acest lucru, îndesândorez pe þeava unui tun vechi, relicvãdin rãzboiul americano-spaniol !!!

Practic, ideea este similarã cuceea ce se petrece în cazul pop-corn-ului, dar condiþiile sunt puþin“forþate“.

Atât în cazul grâului cât ºi al ore-zului, amidonul trebuie gelatinizat,acest lucru petrecându-se într-o in-cintã specialã, la presiune ºitemperaturã ridicate (abur sub pre-siune, la o temperaturã de circa200oC, în mai puþin de 1 minut),dupã care presiunea este scãzutãbrusc, prin expulzarea boabelor în-tr-o incintã mare, astfel încât cere-alele expandeazã la dimensiuni decâteva ori mai mari decât ceainiþialã. Este ca ºi cum ai “trage cupuºca”, numai cã în loc de aliceavem... boabe de grâu sau orez ex-pandate.

De regulã, pentru obþinereagrâului expandat se folosesc numaiboabe întregi, mari, atent selecþio-nate, pentru ca produsul final sãaibã un aspect plãcut. Echipamen-tele moderne aspirã tãrâþa desprin-sã de pe boabele expandate. Sepoate face ºi o suplimentare cu vita-mine. Urmeazã procesul de uscare(scãderea umiditãþii la 3%) ºi cer-nere, pentru a selecta numai boa-bele ce au dimensiunea corectã(peste 6 mm).

Avantajele grâului ºi orezului ex-pandat sunt digestibilitatea lor cres-cutã ºi uºurinþa cu care pot fi pregã-tite aceste produse în gospodãrie.

Viziunea pe care au avut-o ceide la Quaker Oats, cu mai bine de100 de ani în urmã, este încã de ac-tualitate. În prezent, numeroase fir-me comercializeazã grâul expandatca snack sau breakfast cereal, sim-plu sau în combinaþie cu miere, cio-colatã etc.

În America, grâul sau orezul ex-pandat sunt cunoscute sub numelede “puffed wheat”, respectiv “puffedrice”.



n Legea 268/2001 modificatã

Guvernul a aprobat o Or-donanþã de urgenþã care prevedecã Ministerul Agriculturii, Alimen-taþiei ºi Pãdurilor ºi Agenþia Dome-niilor Statului pot prelua, prinechivalenþã, ºi produse agricole -cereale - în contul redevenþei da-torate de concesionarii terenuriloragricole, societãþilor comerciale cedeþin în administrare terenuri pro-prietate publicã ºi privatã a statuluicu destinaþie agricolã.

Produsele agricole colectateîn contul redevenþei se atribuieproducãtorilor agricoli, per-soane fizice, ale cãror culturi aufost afectate de condiþiile agrome-teorologice nefavorabile, prin or-din al ministrului Agriculturii Ali-mentaþiei ºi Pãdurilor. De aseme-nea, prin ordin al ministrului, sestabilesc suprafeþele afectate, ºicantitãþile care se atribuie.

Mãsura a fost adoptatã în ve-derea înlãturãrii efectelor con-diþiilor agro-meteorologice nepri-elnice din iarna 2001-2002 ºi dinprimãvara anului 2002. Conformunei evaluãri a MAAP reiese cãjudeþele cele mai afectate suntDolj (o suprafaþã de 117 mii hecta-re cu porumb ºi 30 mii hectare cufloarea soarelui, implicând 32 075de gospodãrii) ºi judeþul Mehedinþi(44,5 mii hectare cu porumb ºi 2,3mii hectare cu floarea soarelui, 36900 de gospodãrii).

n Laptele ºi cornurile pentruelevi vor fi achiziþionate prin li-citaþie electronicã

Desemnarea furnizorilor deproduse lactate ºi de panificaþiepentru elevii din clasele I-IV din în-vãþãmântul de stat se va face prinprocedura de licitaþie electronicãorganizatã la nivel judeþean ºi res-pectiv la nivelul Municipiului Bu-cureºti sau al sectoarelor Munici-piului Bucureºti. Licitaþiile electro-nice se desfãºoarã prin interme-diul sistemului electronic deachiziþii publice, funcþional din 4martie 2002, pe pagina de Internet

www.e-licitatie.ro Prin Ordonanþa de Urgenþã

96/2002, Guvernul României aaprobat ca elevii din clasele I-IVdin învãþãmântul de stat care se

PE SCURTprezintã la cursuri sã primeascã înmod gratuit produse lactate ºi depanificaþie în limita unei valorizilnice de 7000 de lei pentru elev.

Limita valoricã include preþulproduselor, cheltuielile de trans-port, distribuþie ºi depozitare aacestora, dupã caz.

Furnizorii care doresc sã partic-ipe la licitaþiile organizate pentruachiziþii de produse lactate ºi pro-duse de panificaþie pot consultaprocedurile de înscriere în sistemla adresa www.e-licitaþie.ro. Dupãînscrierea în sistem prin interme-diul reþelei Internet, ridicarea certifi-catului digital se poate realiza fieprin prezentarea la sediul IGCTI,administratorul sistemului, fie prinpoºtã. Înscrierea în sistem va per-mite furnizorilor sã consulte specifi-caþiile licitaþiilor organizate ºi sãparticipe cu oferte la acestea.

Pânã în prezent, în sistemulelectronic de achiziþii publice aufost înregistrate cereri de înscriereîn sistem din partea a 6628 de au-toritãþi contractante ºi ofertanþi, va-loarea totalã a tranzacþiilor din sis-tem depãºind 160 de miliarde lei.Pentru cele 9900 de licitaþii fina-lizate pe www.e-licitatie.ro s-auînregistrat economii de 40 de mili-arde de lei, cu un procent mediude 26%.

n Credite pentru IMM prinEximbank

IMM-urile pot obþine credite învaloare totalã de pânã la 511.000euro pentru fiecare proiect de in-vestiþii, în cadrul unui program alEximbank de finanþare încheiat cuKfW (Germania).

Creditul poate reprezenta ma-ximum 80% din totalul costului in-vestiþiei, restul de 20% reprezen-tând contribuþia proprie a solicitan-tului (lichiditãþi, mijloace fixe etc.).

Perioada de creditare este decel mult 5 ani, cu o perioadã degraþie de pânã la 12 luni.

În cazul finanþãrii directe prinEximbank, dobânda este în pre-zent cuprinsã între 6% ºi 10% pean, în funcþie de situaþia financiarãºi garanþiile prezentate de solici-tant. În cazul refinanþãrii prin bãn-cile comerciale participante la pro-gram, dobânda se compune dincostul resursei KfW (5,5% pe an),la care se adaugã marja Exim-bank (2% pe an) plus marja bãnciirespective (maximum 4% pe an).

Comisioanele percepute, precumºi garanþiile acceptate sunt celestabilite prin normele interne aleEximbank sau cele ale bãncilorcomerciale. Plãþile ratelor, dobân-zilor ºi comisioanelor se fac tri-mestrial.

Condiþii de finanþare Pentru a beneficia de fi-

nanþare, o societate trebuie sãîndeplineascã cumulativ urmã-toarele condiþii: sã fie persoanã ju-ridicã românã, cu capital majoritarromânesc, privat sau de stat în-tr-un stadiu avansat de privatizare;sã se încadreze, prin obiectul deactivitate, în orice sector, mai puþinagricultura primarã; sã aibã celmult 250 de angajaþi (împreunã cusocietãþile afiliate); sã aibã osituaþie financiarã bunã ºi sãdeþinã toate aprobãrile necesareîn cazul realizãrii de investiþii cuimpact asupra mediului.

Ce se finanþeazã Se finanþeazã proiectele de in-

vestiþii destinate cumpãrãrii sauconstruirii de clãdiri ºi achiziþionãriide terenuri, maºini, utilaje ºiechipamente necesare investiþiei.De asemenea, programul fi-nanþeazã IMM-urile pentru dota-rea magazinelor cu echipamentede comercializare ºi de expunerea mãrfurilor, precum ºi pentru do-tarea birourilor cu echipament debiroticã. Astfel de finanþãri se maiacordã pentru realizarea de lucrãride construcþii, achiziþionarea de li-cenþe, patente etc. ºi pânã la 40%din valoarea creditului pentru capi-tal de lucru.

Ce nu se finanþeazã De banii alocaþi prin acest pro-

gram nu beneficiazã firmele carese ocupã cu intermedieri imobi-liare, cele care fac investiþii deportofoliu (cumpãrare de acþiuni,obligaþiuni, bonuri de tezaur, fon-duri mutuale s.a.m.d.). Nu se fi-nanþeazã nici retrofinanþãrile saureeºalonarile de credite bancare ºinici tranzacþiile speculative comer-ciale ºi financiare.

Cum se solicitã finanþarea Întreprinderile mici ºi mijlocii

care îndeplinesc condiþiile necesa-re pot solicita finanþãri pentru pro-iecte de investiþii direct de la Exim-bank sau de la una dintre urmã-toarele bãnci: BancPost, RoBank,Romexterra sau Banca Româ-neascã. (sursa: Adevãrul)



Mãsurile UE pentru sprijinirea agricultorilor afectaþi de

inundaþii ºi secetã

Comitetul de gestiune a cereale-lor din UE a aprobat mãsurile desprijinire a agricultorilor afectaþi deinundaþii ºi secetã. Astfel, Germaniava plãti în avans 50% din suma alo-catã ca sprijin direct exploatãrilor decereale de mare culturã afectate deinundaþii. Acelaºi lucru îl va face ºiItalia, pentru exploatãrile din sud,afectate de secetã. Austria va vindecrescãtorilor de animale afectaþi deinundaþii cereale din stocurile de in-tervenþie la circa jumãtate de preþ(50 euro/tonã).

Teama de necunoscut

În cadrul forumului iniþiat de“France Agricole“, unul din subiec-tele fierbinþi este comercializarearecoltei. Aici s-au ridicat ºi multe în-trebãri de genul:

l Cum vedeþi intrarea Europei Centrale ºi de Est în sistemul nos-tru?

l Vor dispare oare pieþele noas-tre?

l Vom avea de suferit în urma acestor importuri?

l Credeþi cã lãrgirea UE va avea consecinþe nefaste asupra agricul-turii noastre?

Cam acestea sunt întrebãrile pecare agricultorii UE ºi le pun. Oaredacã am fi noi în locul lor nu ne-amîntreba acelaºi lucru?

Unul dintre repondenþi declarãcã i-a fost teamã de acest lucru încãde acum trei ani. ªi atunci ºi-a luatinima în dinþi ºi... a investit într-o ex-ploataþie din Europa de Est (nu in-dicã þara).

El nu crede cã agricultorii dinaceste þãri vor beneficia de vreunajutor direct din partea statelor res-pective, în schimb ei beneficiazã desprijinul indirect al statului prin acor-darea unor facilitãþi la achiziþionareamateriei prime sau a echipamente-lor. Tot el declarã, cât se poate deobiectiv, cã produsele obþinute înaceste þãri sunt de bunã calitate,cum ar fi grâul cu 14% proteinã.

Dezbaterile continuã...

Solicitare

Am primit de curând la aso-ciaþie o solicitare din partea unuibrutar francez care doreºte sãcumpere o brutãrie în România.Cei care doresc sã-ºi vândãbrutãria sunt rugaþi sã ne con-tacteze de urgenþã la asociaþie.

Guvernul regiunii Ontario va in-vesti 200 000 de dolari canadieniîntr-o nouã tehnologie de analizãa grâului produs în aceastã zonã.Diferenþa pânã la 440 000 de do-lari canadieni (suma necesarãrealizãrii proiectului) va fi alocatãde cãtre Comisia de marketing aproducãtorilor de grâu din aceastãregiune ºi de guvernul federal alCanadei.

Proiectul are ca obiect investi-garea unor metode de analizã agrâului în vederea depistãrii fusari-ozei, boalã generatã de muce-gaiuri din genul Fusarium pro-ducãtoare de toxine. În trecut,fusarioza a avut drept rezultat eli-minarea a mii de tone de grâu dinlanþul alimentar ºi pierderea a mili-oane de dolari de cãtre fermieri.

Scopul acestui proiect este dea realiza un test “Rapid” care, apli-cat, va mãri siguranþa cã materiaprimã (grâul) destinat procesãriieste sãnãtos. Ca parte a angaja-mentului sãu de a asigura alimen-te sigure ºi de o foarte bunã calita-te, precum ºi de a asigura compe-tivitatea industriei alimentare dinaceastã regiune, guvernul de laOntario va implementa sistemul“field - to - fork” , sistem de asigu-rare a calitãþii produselor alimenta-re realizat pe baze ºtiinþifice. Nouatehnologie va face parte din acestsistem.

Introducerea acestei teh-nologii foarte eficiente va însemnaobþinerea mult mai rapidã ºi maiexactã a rezultatelor analizelor.

Proiectul face parte din progra-mul “Un viitor sãnãtos pentru agri-cultura regiunii Ontario”, imple-mentat de guvernul acestei regiunicanadiene ºi care se concentrea-zã pe creºterea siguranþei ºi cali-tãþii produselor alimentare, capita-lizarea oportunitãþilor de export,pe îmbunãtãþirea calitãþii apei dinzonele rurale ºi pe utilizarea câtmai eficientã a resurselor de apã.

Fusariozele sunt boli provocatede mucegaiuri din genul Fusariumºi sunt rãspândite în regiunile cuclimat umed, mai frecvent la grâu,secarã ºi porumb.

Sub acþiunea mucegaiurilor fi-topatogene se poate produce dis-

FUSARIOZAtrugerea capacitãþii de germinarea seminþelor, putrezirea plantelorabia ieºite din pãmânt, modificãriale tulpinii ºi spicului în funcþie degradul de infecþie ºi stadiul de dez-voltare al plantei în momentul in-fecþiei.

Fusariozele conduc la o scã-dere în masa boabelor ºi în-rãutãþesc calitãþile de mãciniº ºide panificaþie. Aceasta este dato-ratã faptului cã mucegaiul pãtrun-zând în bob determinã modificãriîn compoziþia chimicã degradândparþial glucidele ºi protidele. Unelespecii pot elabora în boabele in-fectate substanþe toxice de tipulglucozidelor, care ajungând înpâine, prin consum produc intoxi-cãri caracteristice, însoþite de stãride vomã ºi ameþeli. Toxinelesecretate de mucegaiurile dingenul Fusarium, rezistã la trata-mente termice. La 80oC sunt ne-cesare câteva ore pentru a seobþine o scãdere a acþiunii toxice,astfel încât tratamentul termic nueste economic, mai ales cã înaceste condiþii se reduc ºi calitãþilede panificaþie ale fãinii. (sursa: Mi-crobiologia alimentelor)

Indicele de deformare

Indicele de deformare a glu-tenului dã indicaþii asupra calitãþiiacestuia ºi determinarea lui sebazeazã pe relaþia dintre calitateaglutenului ºi capacitatea lui de ase deforma atunci când este lãsatîn repaus, deformarea fiind cuatât mai mare cu cât calitateaeste mai slabã.

Pentru fãinurile panificabile,indicele de deformare (id) are va-lori de la 0 la 25 mm. Dupã valori-le acestui indice, fãinurile se clas-ificã astfel:

l foarte puternice sau proveni-te din grâu ars, id<0-5 mm;

l foarte bune pentru panifi-caþie, 5<id<10 mm;

l bune pentru panificaþie,10<id<15 mm;

l satisfãcãtoare, 15<id<20 mm;

l fãinuri nesatisfãcãtoare,20<id<25 mm;

l fãinuri nepanificabile, id>25mm. (sursa: Manualul inginerului de in-dustrie alimentarã)



Fermentarea drojdiei în procesul de fabricare a pâinii

(II)

[urmare din numãrul trecut]

Factori care pot afecta calitatea drojdiei comprimate de

panificaþie

Calitatea drojdiei de panificaþiedepinde de puritatea ºi de activita-tea ei. Aceºti factori calitativi se potdefini în felul urmãtor:

Puritatea tipului de drojdieAceasta este controlatã de pro-

ducãtor care menþine culturile pureale tulpinilor de drojdie utilizate.

CuloareaCuloarea drojdiei de panificaþie

variazã în mod normal de la alb lagalben închis. Alte culori indicã deobicei prezenþa unor anumiþi pig-menþi coloraþi proveniþi de la melasãcare nu poate fi îndepãrtatã uºorprin spãlare. Culoarea unei drojdiide panificaþie ca cea afectatã deprezenþa pigmenþilor proveniþi dinmelasã nu este legatã în mod directde activitatea drojdiei.

Pãstrarea ºi manipularea inco-rectã a drojdiei de panificaþie poateduce la o decolorare a acesteia,fapt care se datoreazã înmulþirii or-ganismelor strãine, sau unor pro-cese de degradare metabolicã careau loc în celula de drojdie, procesefavorizate de o depozitare la tem-peraturi ridicate sau de expunereaacesteia în contact direct cu aerul.

Compactitatea drojdiei compri-mate ºi a celei sfãrâmate

Aceste produse trebuie sã fiecompacte ºi uscate la atingere.Drojdia poate suferi un proces deautolizã (distrugerea structurii celu-lare prin procese enzimatice auto-generate) dacã aceasta este de-pozitatã sau manipulatã în modnecorespunzãtor. Temperatura opti-mã de depozitare pentru prevenireaprocesului de distrugere a celulei dedrojdie este de 1,5...4,5oC.

MirosulDrojdia de panificaþie are un

miros caracteristic care se poatedescrie simplu ca “miros de drojdie.”Mirosurile strãine pot apare în urma

SERIAL Qcontactului cu materiale feroase pedurata transportului ºi depozitãrii,datoritã înmulþirii organismelor decontaminare, sau datoritã reacþiilorinterne de autolizã datorate con-diþiilor improprii de depozitare.

Ambalarea drojdiei, distribuirea ºi manipularea acesteia în

secþiile de panificaþie

Drojdia comprimatã este unprodus perisabil ºi trebuie menþin-utã în stare de refrigerare de-a lun-gul întregului lanþ de distribuire.Înainte de a fi încãrcatã în vedereatransportului, ea este rãcitã în secþiade fabricaþie pânã la 3,5...7oC. Droj-dia comprimatã este învelitã înhârtie ceratã, calupurile fiind apoiambalate în cutii de carton. Drojdiasfãrâmatã este ambalatã în pungide hârtie multistrat cãptuºite cu po-lietilenã. Atât pungile cât ºi car-toanele sunt în general încãrcate pepaleþi depozitaþi în aºa fel încât ae-rul rece sã poatã circula printre car-toane sau pungi.

Drojdia uscatã activã obiºnu-itã este disponibilã în cilindri din fi-bre cãptuºiþi cu polietilenã de 150Kg, în pungi de 25Kg, ºi în cutii decarton de 5Kg. ªi acest tip dedrojdie este refrigerat de cãtre fabri-cant înainte de a fi încãrcatã în ve-derea transportãrii. Nu este nece-sarã refrigerarea ei în secþiile depanificaþie dacã va fi folositã în ter-men de cel mult 30 de zile aºa cumse ºi recomandã. Depozitarea tre-buie fãcutã în locuri uscate ºi rã-coroase.

Drojdia uscatã activã de tip in-stant se ambaleazã în folie metal-icã vacuumatã în cantitãþi de 0,5 ºi1 Kg. Integritatea ambalajelor de-pinde foarte mult de soliditatea lor.Acest produs trebuie depozitat latemperatura camerei sau în încã-peri mai rãcoroase.

Drojdia poate fi încãrcatã directdin secþiile în care se fabricã, dar îngeneral ea se încarcã în camioanefrigorifice ºi se transportã cãtre de-pozitele fabricilor de drojdie. Petoatã durata transportului ºi apãstrãrii în depozitele fabricantului,aceasta este þinutã la o temperaturãcuprinsã între 3...7oC.

În brutãrii, drojdia comprimatãeste din nou depozitatã în condiþiide refrigerare astfel încât tempera-tura aerului din depozit sã nudepãºeascã 7oC. Þinând cont defaptul cã termenul de valabilitate aldrojdiei comprimate este de aproxi-mativ 4 sãptãmâni sau chiar mai

puþin, rotaþia stocurilor este foarteimportantã. Unii brutari deþin micispaþii de refrigerare pentru depozi-tarea necesarului de drojdie pentruo zi. Cantitãþile de drojdie care nuse folosesc într-un schimb trebuiescdin nou refrigerate. Drojdia sfãrâ-matã poate foarte uºor sã îºi piardãactivitatea atunci când vine în con-tact direct cu aerul atmosferic. Deaceea, pungile trebuiesc scoase dinspaþiul frigorific numai în momentulfolosirii, iar pungile trebuie sã fieînchise ºi redepozitate în spaþiulfrigorific dacã nu sunt utilizate înmai puþin de 15 minute.

Drojdia comprimatã poate fiapreciatã cantitativ fie prin numã-rarea bucãþilor de drojdie sau prinnumãrarea pungilor cu drojdiesfãrâmatã, fie prin cântãrire. Canti-tatea de drojdie sfãrâmatã nu trebu-ie niciodatã determinatã prin mã-surarea volumului ei atunci când seaflã în container, dacã densitatea eisub formã împachetatã nu este uni-formã. Calupurile de drojdie compri-matã pot fi adãugate direct în cuvamalaxorului sau pot fi transformateîn suspensie într-un alt vas ºi pom-patã în malaxor. Pentru utilizarea înprefermenþii lichizi, calupurile dedrojdie comprimatã trebuiesc trans-formate în suspensie înainte de a fifolosite. Drojdia sfãrâmatã poate fiadãugatã direct în malaxor sau întancul de prefermentare dacã esteagitatã corespunzãtor.

Drojdia uscatã activã trebuie re-hidratatã înainte de a fi utilizatã printransformarea ei în suspensie înapã cu temperatura de 37,7-43,3oCîn care se menþine un timp de celpuþin 5 minute. Pentru 0,5 Kg dedrojdie uscatã activã se folosesc celpuþin 2 Kg de apã. Aºa cum s-amenþionat mai înainte, temperaturilemai scãzute nu sunt recomandatedeoarece se produce o pierdere desubstanþã uscatã din celula dedrojdie.

Drojdia uscatã activã prezintã oactivitate maximã dacã esteadãugatã în malaxor împreunã cucelelalte ingrediente uscate înaintede a fi adãugatã apa necesarã pen-tru formarea aluatului. Porozitateaacestui tip de drojdie îi conferã cali-tatea de “instant”, dar pe de altãparte aceastã porozitate face caprodusul sã fie susceptibil de pier-derea unei pãrþi din substanþa us-catã în momentul rehidratãrii dacãaceasta se face în condiþii necore-spunzãtoare.



Termenul de valabilitate pentrudrojdia comprimatã este de 3sãptãmâni de la data fabricaþiei.Dacã este depozitatã la temperaturimai mici de 7oC, termenul de valabi-litate poate ajunge la 4 sãptãmânifãrã o pierdere semnificativã a acti-vitãþii. Termenul de valabilitate aldrojdiei uscate active obiºnuite estede pânã la 3 luni dacã este depozi-tatã în spaþii rãcoroase ºi uscate.Este recomandatã utilizarea ei în ter-men de o lunã de la data recepþio-nãrii ei în brutãrie. Pãstrarea în con-diþii de refrigerare poate mãri ter-menul de valabilitate pânã la 4-6luni. Termenul de valabilitate pentrudrojdia uscatã activã ambalatã subvid este de un an sau chiar mai multdacã pachetul este intact astfel încâtaerul sã nu pãtrundã în ambalaj.Dupã deschiderea pachetului, droj-dia trebuie folositã în câteva zile.

Rolul drojdiei în procesul de fermentare

Rolul fundamental al drojdiei înoperaþiile specifice panificaþiei esteproducerea de CO2 care determinãafânarea aluatului. Drojdia realizea-zã acest lucru prin scindarea zaha-rurilor în urma proceselor metaboli-ce care reprezintã o parte esenþialãdin viaþa celulei de drojdie. Dinfiecare gram de zahãr fermentat dedrojdia de panificaþie se formeazã240 de cm3 de gaz.

În prezenþa oxigenului (aºa cumeste cazul aluatului imediat dupãfrãmântare, întindere sau modelare),drojdia va folosi zahãrul din aluatpentru a se multiplica prin formareaunui numãr mai mare de celule. Prinactivitatea metabolicã drojdia vaconsuma rapid cantitatea de oxigendisponibil în aluat ºi în felul acesta secreeazã condiþii anaerobe în aluat. Înaceastã situaþie drojdia începe fer-mentarea zahãrului din aluat, pro-ducând în majoritate dioxid de car-bon ºi etanol, procesul de creºtere acelulelor fiind foarte lent.

Fermentarea realizatã cu aju-torul drojdiei determinã trei schim-bãri majore în aluat:

I Producerea de dioxid de car-bon.

II Produsele secundare ale pro-cesului de fermentare furnizeazãcompuºi de aromã ºi precursori aicompuºilor complecºi de aromãcare se dezvoltã numai la tempera-turile ridicate din cuptor. Cetone, al-dehide, alcooli ºi acizi – toate contri-buie pe aceastã cale la formareaaromei pâinii.

III Procesul de fermentare con-duce la “dezvoltarea” sau “matura-rea” aluatului. Acest proces estecomplex ºi la realizarea lui contri-buie o multitudine de factori. Uniidintre aceºti factori sunt scãdereapH-ului aluatului, producerea etano-lului ºi frãmântarea.

Efectul temperaturii

Temperatura are un efect consi-derabil asupra procesului de fermen-tare. În domeniul de temperaturi încare drojdia este activã(4,4oC...37,7oC) activitatea drojdieicreºte de 1,5 - 2 ori pentru fiecarecreºtere a temperaturii cu 9oC.Aceasta înseamnã cã o creºtere atemperaturii aluatului cu 0,5oC vamãri viteza de fermentare cu3%-5%, iar o scãdere a temperaturiialuatului cu 0,5oC va produce o scã-dere similarã a vitezei de fermentare.Aluaturile reci nu vor fermenta la felde repede ca cele calde. Temperatu-ra optimã pentru fermentareadrojdiei este de fapt un interval detemperaturi cuprins între 32,2oC ºi40,5oC. Temperaturi mai mici de32,2oC ºi mai mari de 40,5oC produco creºtere a duratei de fermentare.

Drojdia poate fi chiar ºi congelatã(de exemplu atunci când se utilizea-zã la obþinerea produselor din aluatcongelat) cu o pierdere minimã a ac-tivitãþii dacã este manipulatãcorespunzãtor. Trebuie amintit faptulcã drojdia îºi continuã procesele me-tabolice, dar mult mai lent ºi cu ooarecare pierdere a activitãþii, atuncicând este menþinutã în condiþii de re-frigerare sau congelare.

Ingrediente care afecteazã procesul de fermentare

Drojdiile fermenteazã unele za-haruri, cum ar fi zaharoza, fructozaºi maltoza. Fãina conþine cantitãþimici din aceste zaharuri fermentesci-bile - maximum 1,0% raportat la can-titatea de fãinã - cantitate insufi-cientã pentru obþinerea dioxidului decarbon ºi pentru o dospire completãa produselor de panificaþie. Deaceea, cantitatea de zaharuri dinfãinã trebuie suplimentatã prin: (a)utilizarea enzimelor (amilazelor) carescindeazã lanþurile de amidon dinfãinã cu obþinere de maltozã; sau (b)prin adãugare de zaharuri ferment-escibile. În mod natural, fãinaconþine amilaze, iar enzimele adiþio-nale sunt adãugate în general subformã de fãinã de malþ sau ca enz-ime de origine fungicã. Zaharurilecare se adaugã de obicei în aluat

sunt zaharozã, sirop de porumb ºisirop de fructozã. Aceste zaharurisunt imediat fermentate. Maltoza (re-zultatã în urma scindãrii enzimatice alanþurilor de amidon din fãinã) estefermentatã în general numai dupã ceconcentraþia în alte zaharuri a scãzutsimþitor. Zaharurile din lapte (lacto-za) nu sunt fermentate de drojdia depanificaþie. Într-un proces normal defermentare ºi în primele etape alecoacerii, se pierde aproximativ3%–5% din masa de aluat sub formãde dioxid de carbon ºi alcool, produºirezultaþi în urma fermentãrii. Celulelede drojdie prezintã o activitatemaximã dacã se adaugã 4% - 5%zaharuri raportat la cantitatea defãinã. Dacã zaharurile adãugatedepãºesc acest procent scade activi-tatea drojdiei, iar în aluaturile dulciunde nivelul de zahãr este de 12% -20% fermentarea are loc mult mailent decât în aluaturile care conþinniveluri normale de zaharuri.

Sarea este un ingredient careîntârzie fermentarea dacã se aflã înconcentraþii mai mari de 1,5% -2%raportat la cantitatea de fãinã. Uniibrutari adaugã cantitãþi de sarepuþin mai mari în felul acesta con-trolând procesul de fermantare. Ofermentare satisfãcãtoare pentrualuaturile care conþin cantitãþi maimari de sare sau de zahãr se poateobþine prin folosirea unor cantitãþimai mari de drojdie.

Substanþele nutritive pentrudrojdie grãbesc în general fermen-tarea. Ingredienþii activi responsabilide acest efect sunt reprezentaþi deazot sub formã de sulfat de amoniusau clorurã de amoniu, de sub-stanþele cu caracter oxidant, cum arfi iodaþii ºi bromaþii. Aceºtia au unefect benefic în ceea ce priveºte re-tenþia gazelor formate, dar nu ºiasupra fermentaþiei în sine.

Calitatea fãinii nu afecteazã fer-mentarea în mod direct, dar poateavea influenþã asupra retenþiei gaze-lor în aluat ºi prin urmare asupra ac-tivitãþii de afânare a drojdiei.

Apa este un ingredient care in-fluenþeazã cantitatea de gaze pro-duse de drojdie. În aluaturile foartetari rata de fermentaþie este în scã-dere, iar în aluaturile moi cantitateade gaze produsã este mai marepentru o cantitate egalã de drojdie.

Alþi aditivi, cum ar fi fungucidele(propionaþii ºi sorbaþii), pot întârziafermentarea aluatului, dar aceastãîntârziere este minimã atâta timp câtse folosesc dozele recomandate.(continuare în nr. viitor / sursa: AIB)

l Cursuri l Oferte l Cereri l Retete l Legislatie l Statistica l Informatii

Articolele publicate în ANAMOB NEWS pot fi preluate cu condiþia precizãrii sursei. Vã mulþumim

ANAMOBNEWS

Aºteptãm întrebãrile, sugestiile ºi comentariile dvs.:

str. Cristea Mateescu nr.2, bl. 35, scara 2, parter, ap. 57, sector 2,

Bucureºti 722332Tel: 021-242-2113Fax: 021-242-1131

E-mail: [email protected]://www.anamob.ro/

Conturile ANAMOB pentru plata cotizatiei sunt:

• cont 153.1/ROL deschis la BCR, Sucursala Stefan cel Mare, Bucuresti

• cont 2511.000.1065.44.50 deschis la BRD, Sucursala Dorobanti, Bucuresti

Estimãri asupra producþiei de grâu ºi alte cereale pentru

þãrile din Europa(sursa: Alfred Toepfer Intl.)

În România, seceta din primã-varã a condus la o diminuare sem-nificativã a producþiei de grâu faþã decea estimatã ºi anume 4,1 mil. tonecomparativ cu recolta de grâu din2001, când s-au înregistrat aproxi-mativ 7,3 mil. tone.

În ceea ce priveºte producþia deorz ºi porumb, se pare cã situaþiaeste mai bunã decât cea înregistratãla grâu, estimându-se o recoltã de1,1 mil. tone ºi respectiv 7,2 mil.tone, cu doar 0,2 mil. tone mai micãfaþã de cea de anul trecut. Recoltade seminþe de floarea-soarelui va fiîn acest an, surprinzãtor, mai maredecât cea realizatã anul trecut ºianume 1,1 mil. tone faþã de 0,8 miltone recoltate în 2001.

ªi Ungaria se confruntã în acestan cu o diminuare semnificativã aproducþiei de grâu, recolta situân-du-se în jurul valorii de 3,9 mil. tonefaþã de cea înregistratã anul trecut(5,2 mil. tone). Partea bunã este cãacest grâu este de o foarte bunã ca-litate putând fi folosit în cea maimare parte în panificaþie. În luna au-gust, acordul “duble-zero” dintre U.E.ºi Ungaria a intrat în vigoare. Prinacest acord, cantitatea de grâu carepoate fi importatã de Ungaria, fãrãtaxe, a fost majoratã de la 480 000tone la 600 000 tone ºi a fost

stabilitã ºi cantitatea de porumb carepoate fi importatã în aceleaºi condiþiila 450 000 tone.

În Bulgaria se estimeazã o pro-ducþie de grâu de 3,5 mil. tone (3,4mil. tone în 2001), iar pentru orz ºiporumb se aºteaptã ca recolta sã sesitueze în jurul valorilor de 0,9 miltone ºi respectiv 0,7 mil. toneaproape egalã cu producþia de anultrecut.

Contrar previziunilor pesimistedin luna iulie, în prezent, în Rusia ºiUcraina se estimeazã o recoltã decereale mult mai mare. Astfel, în Ru-sia se aºteaptã o recoltã de 73-76mil. tone de cereale. Previziuni reali-zate de unii analiºti situeazã recoltade grâu la o cantitate de 49 mil tone(47 mil. tone anul trecut). În anul co-mercial 2001/02 exportul de grâu aatins un nivel record de 3,6 mil tonecu aproape 0,4 mil tone mai marefaþã de anul trecut. Cele mai mari

cantitãþi au fost exportate în Italia,Grecia ºi Turcia. Au fost exportate ºicantitãþi importante de orz (2,2 miltone) în cea mai mare parte în Ara-bia Sauditã, Israel, Cipru ºi Grecia.

În Ucraina, în luna august s-aufãcut noi estimãri care preconizeazão producþie de 34,9 mil. tone de ce-reale comparativ cu previziunile dinluna iulie care stabileau o producþiede 32,8 mil. tone. Ministerul Agricul-turii din aceastã þarã este chiar maioptimist declarând cã aºteaptã orecoltã de 39,7 mil. tone. Dinaceastã cantitate vor fi 18,8 mil. tonede grâu, 9,2 mil. tone de orz ºi 2,8mil. tone de seminþe de floa-rea-soarelui. Exportul de grâu înanul comercial 2001/02 se ridicã lacifra de 5,5 mil tone din care 2,6 miltone au fost transportate în U.E. ºicantitãþi mai mici în Maroc, Algeria ºiCoreea de Sud.

Târgul de pâine

În perioada 6-8 septembrie2002 se desfãºoarã în Bucureºti,la Palatul Ghica Tei, a II-a ediþie aTârgului de Pâine. Acþiunea,iniþiatã de Primãria Sectorului 2Bucureºti, este organizatã în co-laborare cu mai multe organizaþii ºiinstituþii, printre care ºi ANAMOB.Vã invitãm sã vizitaþi acest târg,deosebit de pitoresc, în carevechile tradiþii se vor îmbina plãcutºi practic cu noile tehnologii de fa-bricare a pâinii.

Weekend ANAMOB

În perioada 13-15 septembrievã invitãm sã petrecem un week-end plãcut împreunã, în DeltaDunãrii. Detaliile le-aþi primit deja,mulþi dintre dvs, pe fax. Aºteptãmurgent confirmãrile dvs.

SIMOPAN la Iaºi

Spre deosebire de anii ante-riori, anul acesta SIMOPAN se vaþine la Iaºi, la invitaþia Camerei deComerþ ºi Industrie Iaºi, integrân-du-ne astfel în manifestarea ex-poziþionalã “Poale’n brâu“ ce vaavea loc în perioada 26-28 sep-tembrie. Data estimatã a simpozio-nului este 28 septembrie. Vomreveni cu detalii în numãrul urmã-tor al ANAMOB NEWS ºi prin fax.

SEPTEMBRIEANALIZÃ AMPLÃ

La sfârºitul lunii septembrie2002 ANAMOB vã va putea oferidate preþioase legate de sectorulmorãrit-panificaþie.

Lucrarea, elaboratã exclusiv lacomanda noastrã de cãtre o firmãspecializatã în analize de piaþã, es-te o premierã pentru piaþa româ-neascã în acest domeniu. Lucra-rea numãrã peste 150 de pagini A4ºi trateazã aspecte pe care oricefirmã de morãrit / panificaþie trebuiesã le cunoascã înainte de efectua-rea unei investiþii, în scopul extin-derii sau diversificãrii producþieisale: • consumul mediu anual peproduse de morãrit ºi panificaþie(total ºi pe judeþe), • produseromâneºti versus produse impor-tate, • preferinþele românilor,• estimarea pieþei negre, • cotele depiaþã ale firmelor de morãrit ºi pani-ficaþie (total ºi pe judeþe), • sistemulde distribuþie al produselor demorãrit ºi panificaþie, • evoluþiapieþei, a preþurilor ºi previzionãri aleconsumului pentru urmãtorii doi ani,• producþia de produse de morãrit ºipanificaþie (total ºi pe judeþe),• piaþa cerealelor, • forþa de muncãºi salarizarea etc.

Puteþi comanda aceastã analizãnumai la ANAMOB, întru-cât aso-ciaþia deþine dreptul exclusiv alacestei lucrãri. Costul analizei“Piaþa produselor de morãrit ºi pa-nificaþie” este de 295 EURO, mem-brii ANAMOB beneficiind de 50%reducere!

news95

Documents

Transcript of news95