New Microsoft Word Document
2
Nu e uşor de răspuns la întrebarea de ce unii oameni îşi oferă ajutorul, pe când alţii nu sau de ce unele situaţii duc la o reacţie rapidă de într-ajutorare, iar altele la o şocantă pasivitate? Determinantele comportamentului în astfel de împrejurări sunt complexe şi au multe faţete. Dar psihosociologii au descoperit cel puţin o parte din ele în ultimele trei decenii şi unele descoperiri sunt de-a dreptul surprinzătoare. Când se referă la actele comise în beneficiul altei persoane, cercetătorii apelează la termeni diferiţi:comportament prosocial, comportament de într-ajutorare sau comportament altruist. Deşi mulţi oameni ar fi tentaţi să îi considere semantic echivalenţi, aceşti termeni au semnificaţii diferite. Ca noţiune generală, comportamentul prosocial se referă la actele evaluate pozitiv în societate. În cultura noastră, a-i ajuta pe ceilalţi când au nevoie se bucură de o evaluare pozitivă. Wispé (apud Crăciun, 2005) defineşte comportamentul prosocial drept acel com- portament cu consecinţe sociale pozitive, care contribuie la bunăstarea fizică şi psihică a unei alte persoane. Comportamentul de într-ajutorare (helping behavior) este un termen folosit cel mai adesea în literatura psihosociologică pentru a desemna o subcategorie de comportamente prosociale, ce urmăresc în mod voluntar să facă un bine unei alte persoane sau grup. Elementul intenţional este definitoriu. Altruismul este o subcategorie a comportamentului de într-ajutorare, referitoare la actele motivate numai de dorinţa de a le fi de folos altora. Dacă nu putem proba că un act de generozitate urmăreşte un motiv secundar pe termen lung (cum ar fi, de exemplu, ingraţierea), altruismul este greu de demonstrat. Unii autori consideră că un comportament prosocial este însoţit de anumite recompense private, precum sentimentul plăcut de a fi virtuos. Oamenii isi acorda reciproc ajutor, este de natura evidentei. in procesul socializarii, am invatat ca "prietenul la nevoie se cunoaste' si ne comportam ca atare, fara a urmari vreo recompensa exterioara. Pur si simplu, simtim ca nu putem proceda altfel. Ne consideram cu atit mai obligati sa acordam ajutor, cu cit cei ce au nevoie de el sint mai dependenti de noi.
description
.
Transcript of New Microsoft Word Document
Nu e uor de rspuns la ntrebarea de ce unii oameni i ofer ajutorul, pe cnd alii nu sau de ce unele situaii duc la o reacie rapid de ntrajutorare, iar altele la o ocant pasivitate? Determinantele comportamentului n astfel de mprejurri sunt complexe i au multe faete. Dar psihosociologii au descoperit cel puin o parte din ele n ultimele trei decenii i unele descoperiri sunt dea dreptul surprinztoare.Cnd se refer la actele comise n beneficiul altei persoane, cercettorii apeleaz la termeni diferii:comportament prosocial, comportament de ntrajutoraresaucomportament altruist. Dei muli oameni ar fi tentai s i considere semantic echivaleni, aceti termeni au semnificaii diferite.Ca noiune general,comportamentul prosocialse refer la actele evaluate pozitiv n societate. n cultura noastr, ai ajuta pe ceilali cnd au nevoie se bucur de o evaluare pozitiv. Wisp (apudCrciun, 2005) definetecomportamentul prosocial drept acel comportament cu consecine sociale pozitive, care contribuie la bunstarea fizic i psihic a unei alte persoane.Comportamentul de ntrajutorare(helping behavior) este un termen folosit cel mai adesea n literatura psihosociologic pentru a desemnao subcategorie de comportamente prosociale, ce urmresc n mod voluntar s fac un bine unei alte persoane sau grup.Elementul intenional este definitoriu.Altruismuleste osubcategorie a comportamentului de ntr-ajutorare, referitoare la actele motivate numai de dorina de a le fi de folos altora.Dac nu putem proba c un act de generozitate urmrete un motiv secundar pe termen lung (cum ar fi, de exemplu, ingraierea), altruismul este greu de demonstrat. Unii autori consider c un comportament prosocial este nsoit de anumite recompense private, precum sentimentul plcut de a fi virtuos.Oamenii isi acorda reciproc ajutor, este de natura evidentei. in procesul socializarii,am invatat ca "prietenul la nevoie se cunoaste' si ne comportam ca atare, fara aurmari vreo recompensa exterioara. Pur si simplu, simtim ca nu putem proceda altfel.Ne consideram cu atit mai obligati sa acordam ajutor, cu cit cei ce au nevoie de elsint mai dependenti de noi.
Comportamentul de ajutorare este un act intenionat efectuat n folosul altei persoane. actele comportamentale s fie svrite intenionat; ele s fie fcute n interesul altei persoane; s nu atepte recompense.Comportamentele altruiste reprezint o subcategorie a comportamentelor de ajutorare i se refer la acte motivate de dorina de a-i face bine celuilalt, efectuate fr a atepta ctiguri personale. Exemplu de comportament altruist: a face o donaie n bani unui orfelinat sau unui azil de btrni, dorind s-i pstrezi anonimatul,donatii pentru sinistrati. Ajutm pe cineva mai n vrst s treac strada.Comportamentele pro sociale se rezuma la..
