New Microsoft Word Document
4
C4 27.10.2010 Analiza substr gelogic in vederea pot sau d amenajare trebuie sa vizeze si litologia regiunii analizate. Analiza litologiei trebuie sa fie corelată in f multe situatii cu structurile gelogicie in care sunt prezente aceste roci dar, ep de alta parte, si in corelatie directa cu suprafata morfologica unde apare pachetul sau pachete de roci. În cazul suprafeţelor orizontale sau cvasiorizontale, analiza nu va viza doar rocile de suprafaţă ci si cele aflate până la o adâncime ce poate să atingă 100 m (adâncime echivalentă de exemplu cu grosimea pe care o au scoarţele de alterare din regiunea intertropicală) sau, în cazul regiunilor calcaroase, datorită carstificării cu prezenţa de goluri subterane de mari dimensiuni, chiar până la adâncimi de 3-400 m. În regiunile miniere, abordarea analizei litologiei trebuie să fie făcută în corelaţie şi cu structurile geologice dar şi cu lucrările miniere executate fie că sunt de suprafaţă, caz in care se va urmări şi raportul dintre suprafeţele escavate şi zonele de umplutură şi zonele ocupate de halde de steril şi, desigur, în corelaţie cu reţeaua de galerii subterane. Un caz particular, exploatările de sare, atât în sistem de exploatare tip ocnă cat si in celelalte. Analiza litologiei trebuie să fie făcută şi prin prisma unor parametri de natură geotehnică, mai exact, parametri care exprimă nişte caracteristici interne ale rocilor. De exemplu, o primă diferenţiere trebuie să fie făcută pentru a înţelege o mulţime de caracteristici în funcţie de modul de prezentare. dpdv al unitilizării pentru construcţii, specialişii fac deosebire între categoria rocilor coezive şi rocile necoezive, aici intrând atât roci sedimentare (nisipur pietrişuri etc.) cât şi acele corpuri de roci dezagregate. În cazul rocilor cimentate se va analiza şi natura liantului făcându-se distincţie între liantul de tip matrice (argiloase, argilo-marnoase, nisipoase) sau de tip ciment
description
Organizarea si amenajarea agricola a teritoriului
Transcript of New Microsoft Word Document
C4
27.10.2010Analiza substr gelogic in vederea pot sau d amenajare trebuie sa vizeze si litologia regiunii analizate. Analiza litologiei trebuie sa fie corelat in f multe situatii cu structurile gelogicie in care sunt prezente aceste roci dar, ep de alta parte, si in corelatie directa cu suprafata morfologica unde apare pachetul sau pachete de roci.n cazul suprafeelor orizontale sau cvasiorizontale, analiza nu va viza doar rocile de suprafa ci si cele aflate pn la o adncime ce poate s ating 100 m (adncime echivalent de exemplu cu grosimea pe care o au scoarele de alterare din regiunea intertropical) sau, n cazul regiunilor calcaroase, datorit carstificrii cu prezena de goluri subterane de mari dimensiuni, chiar pn la adncimi de 3-400 m.n regiunile miniere, abordarea analizei litologiei trebuie s fie fcut n corelaie i cu structurile geologice dar i cu lucrrile miniere executate fie c sunt de suprafa, caz in care se va urmri i raportul dintre suprafeele escavate i zonele de umplutur i zonele ocupate de halde de steril i, desigur, n corelaie cu reeaua de galerii subterane.Un caz particular, exploatrile de sare, att n sistem de exploatare tip ocn cat si in celelalte.Analiza litologiei trebuie s fie fcut i prin prisma unor parametri de natur geotehnic, mai exact, parametri care exprim nite caracteristici interne ale rocilor. De exemplu, o prim difereniere trebuie s fie fcut pentru a nelege o mulime de caracteristici n funcie de modul de prezentare. dpdv al unitilizrii pentru construcii, specialiii fac deosebire ntre categoria rocilor coezive i rocile necoezive, aici intrnd att roci sedimentare (nisipur pietriuri etc.) ct i acele corpuri de roci dezagregate.n cazul rocilor cimentate se va analiza i natura liantului fcndu-se distincie ntre liantul de tip matrice (argiloase, argilo-marnoase, nisipoase) sau de tip ciment (silicios ex. cuart, feruginos ex. Hematitic, limonitic, calcaros).O analiz mai profund a rocilor cimentate i mai ales a cimentului va reliefa tipurile de ciment i anume: - cimentul de baz (fragmentele de roc sunt mprtiate haotic n masa care le cimenteaz, ele nevenind n contact)- ciment de pori (particulele vin n contact unele cu altele dar cimentul nu umple n totalitate spaiile dintre ele
- cimentul de contact (apare doar acolo unde fragmentele de roc vin n contact unele cu altele)- cimentul de suprafa (se caract. prin aceea c cimentul se dezvolt sub form de straturi concentrice n aa fel nct particulele vor fi legate unele de altele prin umplerea golurilor)
- cimentul de cretere (atunci cnd fragmentele componente sunt legate prin cristale ce formeaz un ciment cristalizat)
Dpdv geotehnic, rocile se deosebesc i n fc de tria lor, existnd desigur anumite clasificri elaborate de specialitii n materie i anume o clasificare generala dupa duritate si rezistenta la compresiune (pornind de la scara lui Mohs de apreciere a duritii mineralelor). Vom avea astfel:- roci foarte moi duritate 1-2, rezisten la comresiune pmn la 100 kg for / cmp argile nisipoase, loess, pmnt vegetal;- roci moi, duritate 2-3, rez. compresiune 100 700 kg for / cmp argile, marne, isteuri argiloase, unele gresii moi, calcarele oolitice;- roci semi-tari, duritate 3-5, rez. la compresiune 700 1000 kg for / cmp calcarele, breciile calcaroase, iturile argiloase, gresiile, isturile micacee;
- roci tari, duritate 5-6, rez la compresiune 1000 -2500 kg for / cmp rocile vulcanice nealterate, marmurele i amfibolitele- rocile foarte tari duritate > 6, rez la compresiune peste 2500 kg for / cmp - bazaltele, cuaritele, granitele cuarifere i conglomeratele i gresiile cuaritice.
O clasificare mai detaliat eaborata de Comitetul Geologic al Romniei a difereniat m multe grupe i categorii fcndu-se i o precizare a vrstei acestor roci:- grupa rocilor foarte moi (cat. I): argile foarte moi, argile marnoase, prfoase sau nisipoase, turba i solurile afnate
- grupa rocilor moi (cat II): argile prfoase, lehmuri (loess imbogit cu argile), caolin moale, cret moale, loess, diatomit, lignit argilos, marne argiloase, nisipuri argiloase sau marnoase.- grupa rocilor semitari - (cat. III): argile puin compacte, argile marnoase, prfoase nisipoase
normale, argile cu concreiuni de sulf, gips sau anhidrit, bauxite alterate, bentonite, calcare cochilifere slab cimentate, calcare cretoase, caolin i cret compacte, lignit compact, marn slab coerent, marne istoase, nisipuri obinuite, argiloase sau marnoase, nisipuri slab cimentate, tufuri calcaroase si vulcanice slab coerente, - cat. a IV-a: arhidrit (gips fr ap), aglomerate vulcanie, argile compacte, bauxite fisurate, brecii cu liant argilos sau marnos, brecii vulcanice alterate, brecii tectonice slab cimentate, calcare poroase, crbune brun, caolin foarte compact, conglomerate i microconglomerate cu ciment argilos sau marnos, filite foarte alterate i fisurate, gipsuri compacte, marne compacte, marne calcaroase, gresii cu ciment argilor sau marnos, marne nisipoase, marnocalcare, roci argiloase i caolinoase impregnate cu pirite, isturi cloritoase, sericitoase, grafitoase, biotitice, isturi calcaroase, talcoase, - grupa IV, a rocilor tari
- cat. V: argilite, anracit, bauxite compacte, calcare cochilifere compacte, calcare dolomitice puin compacte, dolomite marnoase, marmure, marne grezoase, marnocalcare compacte, isturi marnogrezoase, travertin, tufuri vulcanice compacte, marnocalcare compacte
- cat VI: aglomerate vulcanice cu ciment piroclastic slab mineralizat, brecii cu fragmente de roci magmatic, metamorfice sau sedimentare tari cu ciment argilos sau marnos, brecii cu fragmente de marne compacte, de marne grezoase, de gresii puternic cimentate, prinse ntr-o mas de sare gem cu sau fr sruri de potasiu si mg, brecii tectonice cu coeren mijlocie, brecii vulcanice cu ciment piroclastic slab mineralizat, calcare compacte, calcar dolomitic compact, conglomerate sau microconglomerate cu fragmente de roci sedimentare cu ciment silicios, conglomerate sau microconglomerate cu fragmente de roci magmatice i/sau metamorfice, cu ciment argilos sau marnos, dolomite argiloase sau marnoase compacte, filite alterate, marne cu concreiuni sau intercalaii calcaroase, piritoase, silicioase dense.
