New Document Microsoft Word

of 169

  • date post

    14-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    28
  • download

    0

Embed Size (px)

description

teme

Transcript of New Document Microsoft Word

Tema nr. 60

Cmpul protetic edental total

BIBLIOGRAFIE:

6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1260001. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt:

A. Muschii valului palatin

B. Buccinatorul

C. Orbicularul

D. Ridicatorul propriu al buzei superioare

E. Rizorius

(pag. 34)

S1260002. Muschiul buccinator

A. Ia parte la formarea pungii lui Eisenring

B. Se insera superior pe apofiza coronoida

C. Se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular

D. E muschi mobilizator al mandibulei

E. Fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbiei

(pag. 30,35)

S1260003. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:

A. Apare dupa o extractie dificila

B. E situat in zona linguala centrala

C. E situat sub linia oblica interna

D. E situat lingual in dreptul premolarilor

E. Nu creaza dificultati in protezare

(pag. 27)

S1360004. in clasificarea Landa, torusul palatin situat in 1/3 anterioara a palatului se incadreaza in:

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

D. clasa a IV-a

E. clasa a V-a

(pag. 22)

S1360005. in portiunea vestibulara a tuberculului piriform, proteza vine in contact cu:

A. marginea posterioara a muschiului buccinator

B. marginea posterioara a muschiului maseter

C. marginea anterioara a muschiului buccinator

D. marginea anterioara a muschiului maseter

E. marginea anterioara si inferioara a muschiului maseter

(pag. 30)

S1360006. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie sa fie:

A. mai subtire, pentru a nu tine contractia genioglosului

B. mai groasa, pentru a realiza cu mai multa usurinta inchiderea marginala

C. mai scurta cu 1 mm

D. supraextinsa, presand fundul de sac lingual

E. rasucita larg

(pag. 40)

S1360007. Suprafata de sprijin maxilara poate suporta presiuni masticatorii de:

A. 0,875 0,900 Kg/cm2

B. 2,074 2,540 Kg/cm2

C. 1,265 1,687 Kg/cm2

D. 1,740 1,935 Kg/cm2

E. mai mici de 0,73 Kg/cm2

(pag. 20)

S1360008. Tuberozitatea"procidenta"este o tuberozitate cu:

A. diametrul V O mare

B. diametrul V O redus

C. diametrul ocluzo apical marit

D. diametrul ocluzo apical redus

E. dimensiunea V O si ocluzo apicala in limite normale

(pag. 22)

S1460009. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

Primul tip de torus palatin este situat in treimea posterioara a palatului, de forma rotunjita putand atinge

dimensiunea unei alune.

A.

B. Al doilea tip are forma longitudinala situat in cele doua treimi posterioare ale boltii.

C. Al treilea tip cuprinde cele doua treimi anterioare ale liniei mediane si este destul de bine reprezentat.

D. Al patrulea tip se intinde doar in treimea anterioara a palatului.

E. Al cincilea tip se intinde de la gaura palatina posterioara pana la limita distala a palatului.

(pag. 23)

S1560010. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic dur maxilar:

A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent

B. aderenta mucoasei la periost este slaba

C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire

D. rugile palatine se accentueaza

E. la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila

(pag. 25)

S1560011. Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula poate suferi urmatoarele modificari

morfofunctionale:

A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor mentoniere

B. arcul marginii libere al procesului alveolar se micsoreaza

C. unghiul goniac se micsoreaza

D. mandibula se retrudeaza

E. apofiza coronoida capata progresiv forma triunghiulara

(pag. 26)

S1560012. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici:

A. este foarte aderenta la periost

B. nu poate fi mobilizata de medic

C. are o latime intre 1-3mm

D. are o laime intre 1-5mm

E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare

(pag. 25)

S1660013. Referitor la zona linguala laterala a campului protetic edentat total:

A. permite extinderea marginii protezei;

B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal

C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial

D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma in aceasta zona

E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior

(pag. 41)

S1660014. Zona tuberculului piriform:

A. este o zona de sprijin

B. este una de inchidere marginala

C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala

D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani

E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ

(pag. 40)

S2160015. Mucoasa pasiv-mobila:

A. Este aderenta de periost

B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului

C. Are o latime de 4 mm

D. Cu ct este mai ngusta succiunea este mai buna

E. Nu are tesut submucos lax.

(pag. 25)

S2260016. Prin cmp protetic se nelege

A. zona de sprijin

B. zona de succiune

C. totalitatea esuturilor care vin n contact cu proteza

D. mucoasa fix

E. mucoasa mobil

(pag. 19)

S2260017. Torusul palatin

A. este situat n regiunea posterioar a apofizelor alveolare

B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei

C. este situat pe sutura palato-maxilar

D. este vizibil de la inspecie sau la palpare

E. se asociaz cu o bolt adnc

(pag. 20)

S2260018. Intersectarea torusului palatin cu linia de reflexie a vlului palatin are drept consecine

A. favorizeaz nchiderea marginal a protezei

B. creeaz dificulti n obinerea etaneizrii protezei la acest nivel

C. nu are importan

D. contribuie la meninerea protezei

E. contribuie la stabilizarea protezei

(pag. 22)

S2260019. n clasificarea lui Landa, torusul palatin situat de la gaura palatin anterioar la limita distal

a palatului dur se ncadreaz n

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

D. clasa a IV-a

E. clasa a V-a

(pag. 23)

S2260020. Prin cmp protetic la edentatul total se nelege

A. crestele edentate maxilar i mandibular

B. totalitatea esuturilor din cavitatea bucal

C. teritoriul biologic pe care se aplic proteza

D. bolta palatin

E. torusul palatin

(pag. 19)

S2260021. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de

A. 2,225 2,680 kg/cm2

B. 2,730 2,975 kg/cm2

C. 1,855 1,937 kg/cm2

D. 1,265 1,687 kg/cm2

E. 0,980 1,010 kg/cm2

(pag. 20)

S2260022. Limita protezei mandibulare, n regiunea lingual

A. gaura mentonier

B. creasta milohioidian

C. muchiul buccinator

D. tuberculul mandibular

E. torusul mandibular

(pag. 27)

S2360023. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de:

A. 0,875 0,900 Kg/cm2

B. 2,074 2,540 Kg/cm2

C. 1,265 1,687 Kg/cm2

D. 1,740 1,935 Kg/cm2

E. mai mici de 0,73 Kg/cm2

(pag. 20)

S2360024. Tuberozitatea procident este o tuberozitate cu:

A. diametrul V O mare

B. diametrul V O redus

C. diametrul ocluzo apical mrit

D. diametrul ocluzo apical redus

E. dimensiunii V O si ocluzo apicale n limite normale

(pag. 22)

S2360025. n clasificarea Landa, torusul palatin situat n 1/3 anterioar a palatului se ncadreaz n:

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

D. clasa a IV-a

E. clasa a V-a

(pag. 23)

S2360026. Zona de succiune a cmpului protetic edentat total mandibular este format din: (p. 26 29)

A. zona Ah

B. nia lui Ney i Bowen

C. mucoasa pasiv-mobil de la periferia cmpului protetic

D. spaiul lingual lateral

E. punga Eisenring

(pag. 26-29)

S2360027. Zona tuberculului piriform este o zon de:

A. sprijin

B. nchidere marginal

C. de sprijin i de nchidere marginal

D. de adeziune

E. nici o variant nu este corect

(pag. 39)

S2360028. n poriunea vestibular a tuberculului piriform, proteza vine n contact cu:

A. marginea posterioar a muchiului buccinator

B. marginea posterioar a muchiului maseter

C. marginea anterioar a muchiului buccinator

D. marginea anterioar a muchiului maseter

E. marginea anterioar i inferioar a muchiului maseter

(pag. 30)

S2360029. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie s fie:

A. mai subire, pentru a nu ine contracia genioglosului

B. mai groas, pentru a realiza cu mai mult uurin nchiderea marginal ?

C. mai scurt cu 1 mm

D. supraextins, presnd fundul de sac lingual

E. rsucit larg

(pag. 40)

S2560030. Care din urmtoarele oase contribuie la formarea palatului osos:

A. corpul osului sfenoid

B. apofizele palatine ale oaselor maxilare

C. stnca osului temporal

D. creasta zigomato-alveolar

E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid

(pag. 20)

S