Nevroza -generalitati

8/7/2019 Nevroza -generalitati

1/9

NEVROZA:

Simptomatologie:se instaleaza lent ndeosebi la persoanele supuse unor solicitari nervoase continue saeexcesive. Simptomele ei sent: astenia, cefaleea, insomnia, anxietatea, iritabilitatea etc.

Se recomanda evitarea stresurilor, plimbari zilnice n locuri lipsite de zgomot sinepoluate, pe jos sae cu bicicleta, exercitii fizice. Se impune o alimentatie bogata nvitamine, multe fructe. Ceaiuri: infuzie busuioc, o lingurita (5 gr) la o ceasca de apafierbinte. Se lasa 10 minute, se strecoara si se bea ncet. Musetel 20 gr la 1 litre deapa fierbinte, se beau 2 cani pe zi. Decoct de salata 500 gr frunze la 1 litre de apa. Seiau 2 cani pe zi. mpreunarea minilor cu degetelencrucisate si strngerea for ct mai puternic, apoi miscarea for cteva minute..Punerea degetelor de la mini cap la cap si executarea de presiuni, unul mpotrivaaltuia. Strngerea maxilarelor cteva secunde d mai multe ori, cu pauze mici.

Strngerea unui piepten n mna, trout cu dintii n palma.

Definitie: nevroza astenica este o afectiune psihogena exprimata clinic printr-un complex de tulburari psihice si somatice grupate in mod dominant in jurulsindromului caracteristic astenic.

Generalitati

Nevroza constituie in prezent cea mai frecventa afectiune psihicTulburarile psihice care apar in nevroza sunt mai putin profunde decat cele din

psihoza,au fost denumite boli psihice minore.Caracteristic pentru nevroza este in rimul rand faptul ca procesele decunoastere si in general caracterul si personalitatea bolnavului nu sunt alterate,in aldoilea rand faptul canevroticul isi da seama de caracterul anormal alcomportamentului sau si lupta pentru a reveni in starea psihica normala.

Nevroza astenica este o afectiune functionala, reversibila ale careisimptome principale sunt: astenia, cefaleea si insomnia.

Nevrozele apar dupa o perioada de suprasolicitare a celulelor scoarteicerebrale, ca o forma de reactie patologica, de cele mai multe ori reversibila.

S-a mai observat ca factorii sociali sunt cei care declanseazanevrozele.Mai mult chiar, pe baza raporturilor dintre sistemele de semnalizare,s-audelimitat trei noi tipuri de activitate nervoasa superioara si anume: cerebrala (gandire),artistica si mijlocie.

La primul tip domina nevrozele obsesivo-fobice, la cel de-al doileanevrozele isterice, iar in cel de-al treilea caz,nevroza imbraca aspectul uneineurastenii.

De asemeni s-a mai constatat ca dintre tipurile de activitate nervoasasuperioara, nevrozele apar mai usor in cazul tipului slab si neechilibrat.In conditiigrele, insa, ele isi pot face aparitia si la oameni cu un tip de activitate nervoasasuperioara puternica si echilibrata.


2/9

Boala apare cel mai frecvent intre 25 si 45 ani, dupa 50 ani fiind mai rarsemnalata. In ce a ce priveste sexul, se intalneste mai mult la barbati, ea este mairaspandita la oras decat la sat.De asemenea, neurastenia apare mai des la persoane cuun grad de cultura mai ridicat,in special ea este foarte raspandita printre intelectuali.

Clasificare:

In functie de simptomele psihice dominante, nevrozele se impart in:-neurastenie sau nevroza astenica;-nevroza obsesivo-fobica;-nevroza isterica;-nevroza mixta (caracterizata printr-o implicare evidenta a unor tulburari

motorii functionale, in special cu fenomenele neurastenice siobsesivo-fobice).Inaceasta categorie cuprindem toate tipurile de nevroze asa-zise "motorii" cat si multe

dintre nevrozele intalnite la copii.ETIOPATOGENIE

Etiopatogenia neurasteniei nu trebuie privita prin prismamonocauzalismului, in acest sens se consider ca - afectiuneanu poate fi determinatdoar de aciunea unui singur factor cum ar fi suprasolicitarea sistemului nervos sauun conflict psihic oarecare.

Se mentioneaza c n nevroza astenic n linii mari nu poate fi vorba depredominana unui tip de sistem nervos.

In ceea ce privete importana factor ilor ereditari predispozani pebaza investigaiilor fcute s-a constatat c n majoritatea neurastenicilor nu s-augsit antecedente heredo-colaterale, nimic care s poat permite presupunereaunei predispoziii. Cazurile n care s-au gsit la ascendeni i la rude colaterale bolineuropsihice arat c n neurastenie nu poate fi vorba dect ntr-un numr destul delimitat de factori ereditari predispozani i c n general nu se poate vorbi denevroza astenic ereditar n care s se acorde factorilor motenii rolul dominant ncomplexul factorilor dominani.

Factori favorizanti:- implic suprancrcarea funcional de lung durat a sistemului

nervos prin:- program de via dezechilibrat;- nerespectarea timpului de odihn;- munc intens;

- efectuarea unei activiti profesionale care ncub responsabilitatedeosebit, activitate pe care bolnavul nu are pregtirea corespunzatoare sau de carenu se simte atras.

- lipsa de activitate, plictiseala, monotonia vieii, singurtatea au drept

consecin apariia aa-numitei nevroza de subncrcare ntlnit n special lafemeile casnice;


3/9

- boli somatice astenizante: gripa (n special forma cu complicaii),hepatita viral, anemiile, spasmofiliile, etc. Factori determinanti:

- traume psihice intense i de scurt durat (moartea unui membru alfamiliei, trirea unui mare pericol: accidente de circulaie, tentativ de omor,

tentativ de viol);- traume psihice mai puin intense dar care acioneaz pe o perioadmai ndelungat de timp (nenelegerile n familie, conflicte cu vecinii sau lalocul de munc, boli cronice ale membrilor familiei, etc);

Factori predispozani:

- vrsta (nevroza astenic afecteaz cu predilecie indivizii ntre

20-50 ani);

- tulburri de vedere, de auz, tulburri senzitive (rahialgii) Bolnavul seplnge de: dureri precordiale, palpitaii, tulburri de apetit, senzaia de poplitee,rcirea extremitilor, tahicardie uneori cu extrasistole , tensiunea ar teri aloscilant, tulburri vasomotorii, tulburri endocrine, amenoree i frigiditate sau la

brbai impoten sexual.

III. Criterii de diagnostic:

a)Examen clinic

Debutul este caracterizat prin apariia unei stri de oboseal psihic trit penibil i cuteam de ctre pacient. In mod progresiv se concentreaz mai greu, uitrepede si isi aminteste cu dificultate unele date.In cutarea mobilizrii eforturilor pentru a face fa unor obligaii curente bolnavulobosete mai repede i triete senzaia penibil a eecului.Tensiunea emoional este alimentat de pshodrame i de faptul depirii sale deactiviti altdat obinuite. Sensibilitatea crete, triete evenimentele obinuite ca i

pe cele traumatizante ntr-o continu nelinite i frmntare. Frmntrile dominantedin timpul zilei se prelungesc i capt o not i mai penibil seara i noaptea, din

care cauz senzaia de oboseal fizic i epuizare psihic dublate de dorinabolnavului de a se odihnii, temporizeaz instalarea somnului.In expresivitatea manifestrilor clinice se contureaz distinct aspectele unor simptomeca: astenia, cefaleea, insomnia.

Astenia - manifestat pregnant, scderea iniiativei pe de-o parte deexcitabilitatea crescut, iar pe de alta de epuizarea rapid la efort. Excitabilitateacrescut i epuizarea rapid sunt de fapt cele doua aspecte ale asteniei care reprezintsimptomul de baz al neurastenicului, ea nu cedeaz la odihn, este persistent

(uneori bolnavul se scoal mai obosit ca la culcare, iar somnul nu este odihnitor),mai accentuat dimineaa sau apare dup 2-3 ore de la nceperea activitii.Excitabilitatea crescut se exprim prin situaii n care emoiile se provoac uor iar


4/9

exteriorizarea lor se inhib greu de unde i manifestrile de mnie care nucorespund comportamentului anterior al bolnavului.Creterea sensibilitii se manifest i la nivelul diverilor analizatori, bolnavul nusuport zgomotul, lumina, corpurile calde sau reci, acuz parestezii, senzaii deaspect neplcut n organism.

Cefaleea - se ntlnete frecvent aproximativ n 80% din cazuri. Are intensitate,localizare i caractere diferite. Poate fi difuz cu senzaia de casc sau cerc de fierstrns n jurul capului, localizarea poate fi frontal, occipital, temporal saugeneral ntovrit uneori de tulburri vegetative sau vestibulare.Insomnia - este uneori foarte persistent, bolnavii dorm greu, somnul nu esteodihnitor deseori bolnavii au comaruri.Tulburrile somatice i n special cele neurovegetative sunt frecvente i de multe oriajung s domine tabloul clinic al bolii.

Neurastenicul prezint:

- tremurturi ale minilor i pleoapelor;- ameeli cu sau fr tulburri de echilibru;Neurastenia se ntlnete n mai multe forme clinice:

1 Forma simplSe caracterizeaz printr-o instalare lent a unei simptomatologii astenice caretraverseaz de obicei n mod evident o perioad de surmenaj. In perioada destare la toi pacienii s-au observat tulburri emoionale: anxietate, nelinite,frmntare, iritabilitate i tulburri vegetative, dureri precordiale, transpiraiiabundente, ameeli.

2 Forma depresiv.Caracterizeaz tabloul clinic al depresiei nevrotice. Depresia din nevroz nu

realizeaz totui dezinteresul i dezgustul fa de via caracteristic depresiilorpsihotice (endogene). Nevroticul i plnge situaia dar dovedete interes i luptpentru a iei din impas.

Clinic forma depresiv se caracterizeaz prin scderea activitiipsihomotorii, dispoziie trist, deprimat, faciesul trdeaz suferin moral,uneori nuane de deznscderea interesului fa de ambian, hperactivitate motoriei gestual, dnd impresia uneori a unui om posomort, plictisit, obosit.

3 Forma anxioas.

Anxietatea dei prezent ca reacie n toate formele clinice de neurastenie,poate predomina tabloul clinic prin dezvoltarea aspectului de nelinite anxioaslegat fie de situaii traumatizante trite, fie de propria sntate.

Depresia psihic este de obicei nsoit de excitaie psihomotorie asociatcu tulburri viscero-vegetative i senzomotorii.

4 Forma cenestopat.

Este forma clinic cea mai trenant. Tabloul clinic este dominat deacuzele somatice uneori cu caracter migrator, instabile, alteori fixate la diferite


5/9

aparate i viscere. Uneori acuzele somatice sunt att de variate i ample nctpacienilor le vine mai uor s spun ce nu-i supr dect ceea ce simt.

Cefaleea, arsurile, nepturile, diverse senzaii cu caracter neplcut,parestezii, senzaiile de sufocare, acuze diverse n regiunea epigastric, anorexie,inapeten psihic dau tabloului clinic o nuan caracteristic.

Toate aceste acuze au ns un caracter subiectiv, functional, intensitatea lorscade prin distragerea ateniei, iar la dezinhibiia cu amidon sodiu i cofein potdisprea total.

Specificul muncii profrsionale (persoanele cu munca intelectuala).b)Investigatii paraclinice.

Diagnosticul pozitiv al neurasteniei se bazeaza in principal pe evidentiereasimptomatologiei prezentate.In plus,bolnavii astenici prezinta dereglri funcionalecardiace,dereglri ale metabolismului glucidic modificri ale regimului hidric i

tulburri ale metabolismului bazal.Investigatiile paraclinic evideniaz frecvent tahicardia.Au fost descrise laneurastenici aritmii sinusale,extrasistole si mai frecvent labilitate tensionala.

Se evideniaz la unele cazuri insuficien ovarian cu oligo-hipobradimenoree sauamenoree. Frecvente sunt cazurile de frigiditate iar la brbaii neurastenici scderea

potentei sexuale sau fenomene de impoten psihic.Electrocardiograma evideniazla o parte de neurastenici o

bradicardie sinusal (vagotonie) la alii dimpotriv o tahicardiesinusal (simpaticotonie).Electroencefalograma: cel mai frecvent se ntlnesc trasee

cu amplitudine mic (hipovoltate sau cu ritm alfa lent); uneori traseeneregulate prin apariia de unde teta cu reducerea ritmului alfa sau chiar ritmurirapide, vrfuri bifazice mici.

Diagnosticul trebuie s fie confirmat de specialistul psihiatru sau de neuropsihiatrun cel mai scurt tip posibil pentru orientarea judicioas a tratamentului pentru a evita

pierderea de timp prin efectuarea unor tratamente care vizeaz n mod eronat nuboal psihic ci rspunsul ei somatic.

EVOLUTIE SI PROGNOSTC.

Neurastenia n general se consider c are un caracter reversibil i c n mareamajoritate a cazurilor remisiunile sau vindecarea cu recuperare total a capacitii demunc constituie o realitate evident. Totui un anumit procent poate avea o evoluietrenant , astfel n evoluia neurasteniei sau evideniat trei stadii:

Primul stadiu este dominat de astenie i tulburri emoionale induse desituaii traumatizante iar pe msura evoluiei simptomatologia astenic se extindei predomin asupra tulburrilor emoionale.

Stadiul al doilea cu agravarea simptomatologiei astenice i a tulburrilorneurovegetative apare atunci cnd nu se obine o remisiune n dou trei luni. In

aceast faz se ajunge n condiiile n care psihotrauma persist sau tensiuneapsihic nu este nlturat. Evoluia treneaz i se poate prelungii pe o durat deani.


6/9

Stadiul al treilea - aces t stad iu mbr ac de obicei aspectul uneidezvoltri nevrotice susinut de persistena factorilor psihotraumatizani i de

personalitatea premorbid a bolnavului. n aceast faza apar frecvent modificricaracteriale: ovial, reinere, reacia de aprare de aspect pasiv lips de iniiativ,care se mpletesc cu fondul depresiv.

Aceste modificri caracteriale nu perturb structura capacitii de inseriesocial, ntruct bolnavul recunoate aceste manifestri i analizeaz critic inelinitit trsturile sale noi.

Preocuprile hipocondriace se manifest sub forma aprecierilor cu totuldisproporionate ale strii de sntate sau a convingerii de existena unei boli graveincurabile.

Prognosticul este favorabil n majoritatea cazurilor ca i n cele cronice deoareceneurastenicul nu-i modific n mod esenial caracterul, personalitatea pstrndcapacitatea unor relaii apropiate normalului.

TRATAMENT.

Este bine ca de la inceput bolnavul sa se prezinte la un medic internist.pentru aexclude posibilitatea unei tuberculoze pulmonare,anemii infectii de focar,boli cronice(insuficienta hepatica).

In general,boala poate fi evitata priuntr-un tratament profilactic,iar daca si-a facutdeja simtita prezenta,printr-un tratament medicamentos si prin unulbalneofizioterapic.

In primul rand,nu trebuie neglijata viata sufleteasca a bolnavului.Trebuie cautatadesea ,cu tact si persevernta,in trecutul bolnavului,adesea uitate,traumele

psihice,necazurile,situatii conflictuale,carora bolnavul adeseori nu le da atentiacuvenita.Cu atat mai bine cu cat conflictele pot fi indepartate,iar problemele sufletestirezolvate.In-tro prima faza ,atentia trebuie sa se indrepte asupra asigurarii uneicorectari necesare in familie sau la locul de munca.La fel de importanta este siinlaturarea insomniei prin corectarea somnului.Se poate merge pana la schimbarealocului de munca;se vor evita in general,cu toate muncile care necesita un plus deincordare (munca cu publicul,cu cifre,manuirea vanilor,a gestiunii,muncile deraspundere ).Bolnavul trebui sa se accepte temporar o munca mai usoara,care sa nu-i

produca emotii sau un surmenaj fizic ori intelectual.In ajunul bilanturilorexamenelor,bolnavul este bine sa nu fie asaltat de griji,probleme.In perioadatratamentului ests strict interzisa munca de noapte.

La inceputul tratamentului este bine sa se inlature infectiile de focar,tulburarileglandulare,starile dispeptice,care pot declansa sau intretine boala si impiedicaeficacitatea tratamentului.


7/9

Se va corecta o posibila alimentatie defectuoasa sau insuficienta,precum si oanemie sau o insuficienta hepatica.De asmeni,se vor asana infectiile de focardentare,amigdaliene,sinuzale,anexiale.

Tratament profilactic-lipsa

Pentru prevenirea nevrozei astenice, bolnavul trebuie sa evite factoriideclansanti, cum ar fi: stresul, suprasolicitarile, anumite alimente (brinza fermentata,ciocolata, vinul rosu, cafeaua, grasimile etc.), variatiile de temperatura, privarea desomn sau somnul prelungit. In acelasi timp, bolnavul poate apela la fitoterapie, cumar fi ceaiul de chimen, coada soricelului, pe de alta parte ar trebui influentata

personalitatea bolnavului prin psihoterapie cognitiva si de relaxare.

Tratament igieno-dietetic

A.-Regim de munca.Regimul de munca trebuie adaptat dupa puterile bolnavului.Este obligatorie respectarea unui regim rational de munca si a unui ritm succesiv

repaus-munca.Igiena locului de munca,ambianta placuta,au o mare influenta asupraneuroastenicului.

Igiena personala si corporala,a imbracamintii trebuie strict respectata,fiindcabolnavul este adesea cuprins de delasare-care,la randul ei,produce un efect negativasupra moralului.Este bine daca bolnavul poate practica sporturi in natura(inot,schi,excursii montane,patinaj,canotaj) pentru capatarea unei bune conditiifizice.Folosirea factorilor naturali de calire-aer,apa,soare-traiulin natura,in aerliber,cura de odihna,de altitudine medie plimbarile placute si neobositoare pe

jos,toate asta fac cu putinta o vindecare mult mai rapida a nevrozei astenice.Igiena sufleteasca,morala si intelectuala,reprezinta un mijloc sigur de vindecare a

neurasteniei.Evitarea conflictelor,emotiilor,certurilor si a tuturor incordarilor careinfluenteaza in rau viata sufleteasca a bolnavului,trebuie urmarite cu abilitate,Deaceea,una din cele mai importante masuri este corectarea sau parasirea temporara aambiantei care a dat nastere sau care continua sa intretina o stare sufleteascanedorita.Este bine ca bolnavul sa nu practice jocul de carti sau de noroc,care

zdruncina emotivitatea bolnavului. B.-Tratament dietetic.

Se va avea in vedere hranirea subtantiala a bolnavului,cu atat mai mult cu catacesta sufere de foarte multe ori de o lipsa a poftei de mancare.Se vor suprima pentruo vreme alcoolul,condimentele,excesul de carne,conservele.Uneori este mai bine ca

bolnavul sa ia mai multe mese pe zi,dar mai usoare,la intervale de 5-6 ore una dealta,mai ales in starile dispeptice.

Se vor administra vitamine (mai ales A,B.6,B.1,C).Fumatul ,daca nu poate fisistat,trebuie mult redus.

C.-Igiena sexuala.Se va aplica de la caz la caz.Oricum,trebuie evitate cu grija excesele dar siabstinenta indelungata.Impotenta sexuala trebuie neaparat remediata in mod precoce


8/9

si energic,ea putand declansa o reactie nevrotica ambilor parteneri.Lipsa de apetitsexual,de interes,nu trebuie sa ne ingrijoreze la un nevrotic.Ea este aproapeintotdeauna prezenta la o nevroza mai avansata si este totdeaunatrecatoare.Rezolvarea poate fi gasita cel mai adesea intr-o discutie atenta si sinceraintre cei doi parteneri,urmata de corectarea unor situatii care nu sunt de loc

nerezolvabile.

Tratament medicamentos.

Prin tratament medicamentos cu tranchilizante,se acorda bolnavului un ajutorpretios si esential in restabilirea energiei nervoase pierdute.

Tratamentul medicamentos trebuie intotdeauna individualizat.Ingeneral,tratamentul prin medicamente se indreapta spre trei tinte principale:sacalmeze,sa stimuleze organismul si sa refaca somnul.

Pentru calmare se folosesc calmante usoare (tranchilizante minore)ca:ciclobarbital,bromoval,luminal (in doze mici),carbaxin.Pentru corectarea somnuluisi inlaturarea insomniei se folosesc in primul rand

barbituricele:Ciclobarbital,Dormital,Luminal (asociat cu scopolamina-Scoponal).Efectul cel mai bun se obtine prin asocierea acestor barbiturice cutranchilizante majore,cu medicamente deconectante (Clorderlazin,Nozinan).Se mai

poate asocia cu Fenergan (Romergan,Alergan).S-amai folosit cu succes tratamentulcu novocaina injectata intravenos lent dintr-o solutie de 1%,mai ales la bolnavii cucenestopatii.Se mai pot asocia cu calmantele,analgezice de tipul

piramidonului,algocalminului.Se mai folosesc injectii intravenoase de bromura de calciu; preparate cu

fosfor,arsenic si fier,extracte de ficat,complex B.La bolnavii cu un deficit ponderal si cu inapetenta,s-a aplicat cu o cura de

hidrazida,care a imbunatatit starea psihica si a readus pofta de mancare.Se mai recomanda calciu glicerofosfat,hexafosfat,insulina in doze mici (5-

10u),vitaminele B.1,C,hemedonina,extracte de corticosuprarenala(Cortigen,Cortizon),acid glutamic sau glutaminol.In starile de insomnie si excitatiemotorie,se utilizeaza sedonalul,pasifloralul.somnoterapia medicamentoasa (amitalsodic) sau electrosomnul.

Tratament ortopedic-chirurgical

In recuperarea bolnavilor cu nevroza astenica nu se prescrie acest


9/9

Nevroza -generalitati

Documents

Transcript of Nevroza -generalitati