neurologie

COLEGIUL DE ȘTIINȚE "GRIGORE ANTIPA"

DIN BRAȘOV

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NEUROLOGIE

PROFESOR COORDONATOR:

Dr. Cocuz Maria

2012-2013

COLEGIUL DE ȘTIINȚE “GRIGORE ANTIPA” DIN

BRAŞOV

Asistent Medical Generalist

Neurologie

Anul III Semestrul I – 2012 -2013

Mailat Lavinia Cătălina

ELEV:


Grupa: III C

2


BRAŞOV


Neurologie



CUPRINS

1 NOȚIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS........................................................................................3

2 NEUROLOGIE........................................................................................................................................................... 4

3 COORDONAREA MIȘCĂRILOR ȘI TULBURĂRILOR DE COORDONARE..........................................................................6

4 TULBURĂRI DE VORBIRE........................................................................................................................................... 7

5 EPILEPSIA................................................................................................................................................................. 8

6 SINDROMUL DE NEURON-MOTOR.......................................................................................................................... 10

7 PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI.......................................................................................................................... 11

8 POLINEVRITELE...................................................................................................................................................... 14

9 MIASTENIA GRAVIS................................................................................................................................................ 14

10 ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE – AVC.....................................................................................................................15

3


BRAŞOV


Neurologie



1 NOȚIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE A SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos comandă, reglează și asigură condiții optime pentru reactivitate, adaptabilitate și

comportament la excitațiile și solocitările mediului biologic și social.

Celula nervoasă se numește neuron și se găsește în substanța cenușie a SNC; are rol în

transmiterea influxului nervos, există neuroni: motori și senzitivi.

1. Neuronii motori sunt de 2 tipuri:

Periferici

Centrali

Neuronul motor periferic enervează fibre musculare și formează împreună cu acesta o unitate

motorie.

Transmiterea influxului nervos între neuron și de la neuron la organul efector se realizează la

nivelul sinapselor.

Excitațiile culese de la receptori periferici se transmit la creier prin intermediul neuronilor senzitivi.

Receptori periferici pot fi exteroceptori adică de la nivelul organelor de simț și proprioceptori de la

nivelul organelor, mușchilor, tendoanelor, articulațiilor și oaselor.

Măduva spinării este o coloană cilindrică de țesut nervos situat în canalul rahidian de la gaura

occipitală până la vertebra 2 lombară; este formată din substanța albă constituită din prelungirile axonice

ale neuronilor și din substanța cenușie formată din corpi neuronilor.

La nivelul măduvei există căi de conducere a influxurilor nervoase de la periferie spre

segmentele superioare și de la creier spre periferie.

Calea nervoasă descendentă cea mai importantă se numește fascicolul piramidal.

Cele mai importante funcții ale măduvei spinării:

Funcția de conducere prin căile de transmitere ascendentă de tip senzitiv spre creier și prin

căile de transmitere de tip motor către neuroni motori;

Funcția reflexă prin care se asigură automatismul unor funcții vitale;

Funcția de asigurare a sensibilității organismului.

4


BRAŞOV


Neurologie



2 NEUROLOGIE

NEUROLOGIA = studiază suferința organică a sistemului nervos de diferite cauze: vasculare,

tumorale, infecțioase, traumatice, metabolice, etc.

Simptome:

1. Cefaleea / durerea de cap

Poate avea cauze multiple:

Generale

Extra-craniene

Intra-craniene

Migrena

a. Cefaleea de cauză generală – apare în:

HTA

Diferite afecțiuni digestive – colecistopatiile, colite cronice, constipația rebelă;

Anemii

Intoxicații acute și cronice

Febră

Afecțiuni endocrine – insuficiență ovariană și hipertiroidia

b. Cauze extra-craniene ale cefaleei:

Cauză din sfera ORL: otite, otomastoiditele, amigdalitele, vegetațiile adenoidiene;

Sfera oftalmologică: glaucomul, defectele de acomodare vizuală;

Nevralgii pe traiectul nervilor crainieni în care durerea se accentuează la

presiunea anumitor puncte nervoase;

Spondiloza cervicală.

Cefaleea din nevroze este variabilă de la o zi la alta fără localizare precisă, asociază insomnie și

astenie și are varietate aspecte clinice: apăsare, impresia de cască, impresia de vid la nivelul capului.

c. Cauze intra-craniene de cefalee

‒ Hiper tensiunea intracraniană (HIC) este permanentă se accentuează la efort,

este ameliorată de vărsătură și se asociază cu modificări ale fundului de ochi de tip stază pavilară

Apare în:

Tumori cerebrale

Hematoame intra-craniene

Meningite

Apcese cerebrale

AVC5


BRAŞOV


Neurologie



d. Migrena

‒ Este o cefalee cu aspect particular de tip hemicrani asociată cu manifestări

oculare de tip tulburări de vedere, este violentă, pulsativă, asociază grețuri și vărsături;

‒ Poate dura ore sau zile;

‒ Nu are o cauză precisă;

‒ Nu este ameliorată de antialgice uzuale;

‒ Apare mai frecvent la sexul feminin.

2. CONVULSIILE = sunt mișcări involuntare, bruște, neregulate, intermitente sub formă de

contractură musculară.

Convulsiile sunt de 2 feluri:

Tonice

Clonice

Convulsiile tonice constau în stare de contractură musculară intensă și durabilă care determină

imobilizarea și rigiditatea segmentelor de corp interesate.

Convulsiile clonice sunt mișcări bruște, explozive, de scurtă durată, separate prin scurte perioade

de relaxare musculară.

3. TREMURĂTURI = sunt mișcări involuntare sub formă de mici oscilații ritmice de mică

amplitudine care duc la deplasări ale segmentelor corpului de o parte și de alta a poziției de

repaus.

Tremurăturile pot fi:

Fiziologice

Patologice

Tremurăturile fiziologice apar după efort la emoții sau la frig.

Tremurăturile patologice pot fi:

Statice

Chinetice

Ereditare

Tremurătura statică apare în repaus și este caracteristică bolii parkinson, unor afecțiuni ale

cerebelului în special la nivelul capului și în alcoolism.

Tremurătura chinetică apare cu ocazia mișcării voluntare, se întâlnește în afecțiuni ale

cerebelului.

Tremurătura ereditară / esențială este o mișcare involuntară, regulată ce apare în repaus în

special la mâini; nu asociază alte simptome și are caracter ereditar familiar.

6


BRAŞOV


Neurologie



3 COORDONAREA MIȘCĂRILOR ȘI TULBURĂRILOR DE COORDONARE

Pentru ca o mișcare să se producă în bune condiți și să fie folositoare, ea trebuie să fie

coordonată. Un rol important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul.

De la nivelul:

Mușchiilor

Articulațiilor

Ligamentelor

Tendoanelor

Pornesc excitanți care ajung pe calea sensibilității proprio-ceptive la analizatorul motor de la nivelul

scoarței cerebrale de la acest nivel prin mecanism reflex condiționat se comandă mișcări active.

Tulburările de coordonare duc la ataxie.

Ataxia poate fi de tip:

Cerebelos

Tabetic

1. Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin:

‒ Dismetrie cu hipermetrie

‒ Asinergie

‒ Adiadococinezia

‒ Tremurătura cerebeloasă

‒ Hipotonie musculară

a. HIPERMETRIA = reprezintă amplitudinea crescută a mișcărilor datorită lipsei de mișcări și

contracție a mușchilor antagoniști.

Se pune în evidență prin proba indice-nas și prin proba călcâi-genunchi.

La proba indice-nas bolnavul nu atinge nasul cu degetul arătător ci îl depășește și atinge obrazul

opus.

La proba călcâi-genunchi bolnavul nu nimerește cu călcâiul geninchiul opus ci îl depășește.

b. ASINERGIA = este lipsa de coordonare a mișcărilor simultane care participă la

executarea unei mișcări mari.

c. ADIADOCOCINEZIA = este imposibilitatea de a efectua mișcări repezi succesive și de

sens contrar

Se poate evidenția prin mai multe probe:

Proba marionetelor – efectuarea rapidă a mișcărilor de pronație și supinație ale mâinilor

Închiderea și deschiderea rapidă a pumnului

d. TREMURĂTURA CEREBELOASĂ poate fi:7


BRAŞOV


Neurologie



Tremurătura statică apare în timpul stațiuni și mersului, cuprinde în special capul,

dispare în decubit.

Tremurătura chinetică / intențională – apare la mișcări voluntare și se pune în

evidență prin probele indice-nas și călcâi-genunchi.

e. TULBURĂRILE TONUSULUI MUSCULAR se manifestă prin hipotonie musculară și

reflexe osteotendinoase modificate. Ataxia cerebeloasă apare în leziuni ale cerebelului și

ale căilor cerebeloase

2. Ataxia tabetică – apare în tulburări de sensibilitate profundă în general de la nivelul

articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor.

Se caracterizează prin:

Mers cu baza lărgită – pacientul privindu-și mersul

Probele indice-nas și călcâi-genunchi sunt alterate

Musculatura este hipotonă

Reflexe osteotendinoase sunt abolite

Apare în:

Polinevrite

Poliradiculonevrite

Lues sau sifilis terțiar sau tardiv

Leziuni de trunchi cerebral

4 TULBURĂRI DE VORBIRE

Limbajul normal se realizează cu participarea integrată a sistemului motor, auditiv, vizual, a

mișcărilor care permit fonația și grafia și a mecanismelor de recepție a informațiilor dependente de

anumite regiuni ale scoarței.

Tulburările de vorbire sunt:

Disfonia

Dizartria

Dislexia

Disfazia

1. DISFONIA = este tulburarea emiterii sunetelor și cuvintelor datorate paraliziei elementelor cu

rol în formație și anume:

Laringele

Vălul

Palatin

Limba8


BRAŞOV


Neurologie



Buzele

Această tulburare apare în:

Paraliziile de nervi cranieni

Leziuni ale bulbului și punții

Unele polinevrite și polinadicolonevrite

Isterie

Tulburare anxioasă

2. DIZARTRIA = este o tulburare în articulația cuvintelor, în ritmul și în accentul tonic al vorbirii;

limbajul este monoton cu cuvinte indistincte, imprecise și prost ritmate.

Apare în:

‒ Parkinson

‒ Leziuni cerebeloase

‒ Leziuni bulbare

3. DISLEXIA = este defectul în însușirea scrisului și cititului.

Se manifestă prin:

Inversiuni ale literelor sau omisiuni ale acestora

Este mai frecvent la băieți

4. DISFAZIA / BÂLBÂIALA = este tulburarea debitului verbal cu repetarea involuntară și explozivă

a unei silabe. Apare de obicei pe teren nevrotic în special la băieți.

5 EPILEPSIA

EPILEPSIA = este o afecțiune cronică caracterizată prin apcese convulsive ce apar în crize

paroxistice cu declanșarea bruscă, durată limitată și tendință la repetare.

Din punct de vedere al cauzei există 2 tipuri de epilepsie:

1. Epilespia simptomatică

2. Epilespia esențială

1. Epilepsia simptomatică apare în diferite boli neurologice:

‒ Neuroinfecțiile

‒ AVC

‒ Screloza cerebrală

‒ Intoxicații cu alcool sau monoxid de Carbon

‒ Traumatisme cranio-cerebrale

‒ Tumori cerebrale

‒ Apcese cerebrale

‒ Hipoglicemie9


BRAŞOV


Neurologie



‒ Hipocalcemie

2. Epilepsia esențială

‒ Este considerată o boală de sine stătătoare și nu are o cauză determinată

După tabloul clinic există 2 tipuri de epilepsie:

o Epilepsie cu crize generalizate

o Epilepsie cu crize localizate

EPILEPSIA CU CRIZA MAJORA GENERALIZATA / EPILEPSIA GRAND MAL

Criza de Grand Mal se declanșează brusc, fără o cauză aparentă și parcurge mai multe

etape:

1. Etapa predomală

Apare cu câteva ore sau zile înainte de criza propriu-zisă

Bolnavul poate acuza stare de rău, poate prezenta o tulburare de

comportament adică este mai retras, indiferent sau agresiv și irascibil și

poate avea tulburări ale ritmului somn-veghe

Criza propriu-zisă

o Pentru câteva clipe bolnavul prezintă o așa zisă aură epileptică și se manifestă prin:

Tresări la nivelul unui segment

Amorțeală într-un segment

Halucinații

o Durata aurei este de 4-6 secunde și prevestește iminența pierderi stării de

conștiență

o Pacientul este astfel avizat și de obicei se așează pentru a nu cădea

o Imediat după aură bolnavul cade, își pierde starea de conștiență și apar convulsiile;

acestea sunt inițial tonice, adică cu toată musculatura contractată, cu cianoza feței

și respirația oprită iar după 15-20 secunde apar convulsile clonice generalizate.

o Respirația revine, este stertoroasă, este amplă cu secreți bronșice, se asociază

tahicardie, creșterea TA, transpirați și emisie spontană de urină.

Ultima fază a crizei este cea de dispariție treptată a convulsiilor și post-criză

o În timpul crizei pacientul își poate mușca limba sau se poate accidenta

Revenirea la starea de conștiență este lentă, cu confuzie și amnezie asupra perioadei crizei.

CRIZA PETIT MAL / COMITIALITATE / MICUL RAU EPILEPTIC

Manifestări clinice:

Pierderea stări de conștiență pentru câteva secunde în care bolnavul devine imobil dar nu

cade, nu prezintă convulsii

10


BRAŞOV


Neurologie



După câteva secunde își reia activitatea de unde a rămas dar prezintă amnezie totală

asupra perioadei crizei

STAREA DE RAU EPILEPTIC

Clinic:

Se manifestă prin criză majoră generalizată cu persistența convulsiilor tonico-clonice și

stare de comă; poate dura ore sau zile.

Fără tratament adecvat poate evolua spre aprofundarea comei de cerebrale și stop

cardio-respirator

Electroencefalograma în epilepsie are rol esențial în diagnosticul de boală și prezintă

modificări caracteristice

Tratamentul crizei convulsive:

Pacientul se așează pe un plan moale pentru a evita traumatism cranian sau

traumatismele membrelor în timpul convulsilor

Se introdece între maxilare un sul de cauciuc / tifon pentru evitarea mușcării limbi

Se administrează:

Fenobarbital I.M.

Fenitoin I.V.

Diazepam I.V.

După iesșirea din criză pacientul trebuie să facă tartament anticonvulsivant cronic

Fenobarbital per os

Carbamazepină sau alte convulsivante timp de ani de zile

Tratamentul poate fi întrerupt doar de medic neurolog și numai dacă crizele nu se mai

repetă cel puțin 2 ani.

6 SINDROMUL DE NEURON-MOTOR

Mișcarea voluntară sau controlată și conștientă necesită o comandă centrală adică creierul, o

cale de transmitere a comenzii → calea piramidală și un mușchi capabil să execute actul motor

respectiv.

Din punct de vedere anatomic structura care realizează mișcarea voluntară sunt:

Căile piramidale

Neuroni motori periferici

Mușchi striați

NEURONI MOTORI PERIFERICI = reprezintă legătura dintre SNC și mușchi. Afectarea neuronilor

motori periferici duce la sindrom de neuron motor periferic întâlnit în:

11


BRAŞOV


Neurologie



Poliomielită

Screloza laterală amiotrofică

Tumori intramedulare

Traumatisme medulare

Se caracterizează clinic prin:

Paralizie totală segmentară localizată doar la un grup de mușchi inervați de neuroni

motorii periferici afectați

Mișcarea voluntară este abolită complet

Reflexele osteo-tendinoase locale sunt abolite

În teritoriul muscular respectiv se instalează atrofia musculară

CALEA PIRAMIDALĂ / CALEA MIȘCĂRILOR VOLUNTARE

‒ Este calea anatomică de transmitere a comenzii de mișcare voluntară

‒ Se întinde de la cortexul frontal până la nivelul de formare a nervilor periferici

‒ Afectarea căii piramidale determină apariția sindromului piramidal sau a sindromului de

neuron motor central întâlnită în:

Leziuni vasculare

Leziuni tumorale

Leziuni infecțioase


Deficit motor de tip pareză sau paralizie

Reflexe osteotendinoase vi și hiperactive la nivelul membrelor paralizate

Dispariția reflexelor cutanate abdominale

Modificarea de tonus muscular în membrele paralizate adică hipotonie în faza acută și

hipotonie în faza sechelară

Semnul Bavinki este prezent adică la atingerea feței plantare a piciorului paralizat se

produce extensia halucelui.

7 PATOLOGIA NERVILOR PERIFERICI

Nervi periferici au rol în transmiterea influxului nervos de la centru la periferie și invers; afectarea

nervilor periferici duce la paralizie.

PARALIZIILE MEMBRULUI SUPERIOR

1. Paralizia de plex brahial

‒ Apare prin afectarea ultimelor 4 rădăcini nerviase cervicale și a primei rădăcini

toracale

12


BRAŞOV


Neurologie




Umăr inert cu mișcări abolite

Braț inert

Reflex osteo-tendinoase abolite

Apare în:

Traumatisme supra-claviculare

Leziuni chirurgicale ale plexului brahial

Leziuni obstetricale ale plexului brahial la naștere

2. Paralizie de nerv radial

‒ Apare în Fractura de humerus

Fractura de cap de radius

Se manifestă clinic prin:

Paralizie a pumnului și a mâini

Mână cu aspect balant în gât de lebădă

Reflexe osteo-tendinoase abolite

Tulburări de sensibilitate

3. Paralizie de nerv cubital

Apare în:

Traumatisme

Prin compresiune prelungită, situație întâlnită frecvent la cicliști, telefoniști


Paralizia mâinii cu aspect de mână în gheară

Tulburări locale de sensibilitate

PARALIZIA NERVULUI SCIATIC

Nervul sciatic este cel mai mare și mai lung nerv periferic, pornește din nervul sacrat și este

format din rădăcina 5 lombară și rădăcina 5 sacrate 1, 2, 3.

În regiunea poplitee se împart în 2 nervi:

Sciatic politeu extern

Sciatic politeu intern

Nervul sciatic are funcții complexe, motorii, senzitive și trofice.

Comandă flexia gambei pe coapsă, extensia dorsală a piciorului și a degetelor și flexia plantară a

piciorului și degetelor.

Paralizia totală de nerv sciatic determină imposibilitatea flexiei gambei pe coapsă și picior

balant.

13


BRAŞOV


Neurologie



Paralizia parțială de nerv sciatic este precedată de obicei de durere numită nevralgia

sciatică; durerea se instalează brusc, este situată pe fața posterioară a coapsei în spațiul

popliteu în molet și la nervul piciorului. Mersul este dificil și există hipoextezie sau

anestezie cutanată la nivelul tegumentelor membrului inferior.

Aceste 2 paralizii pot să apară:

În traumatisme

În compresi ale nervului din fracturile de coloană sau din inflamații locale

Tuberculoza osoasă vertebrală

Tumori vertebrale

Unele boli infecțioase

Sifilis

Herpesul zoster cu localizare lombo-sacrată

PARALIZIA DE SCIATIC POPLITEU INTERN


Dispariția bolți piciorului

Imposibilitatea ridicării pe vârfuri

Abolirea refluxului ahilian și se produce anestezia margini interne a piciorului

PARALIZIA DE SCIATIC POPLITEU

Se caracterizează prin:

Mers stepat

Nu poate sta pe călcâie

Nu poate bate tactul cu vârful piciorului

Tratamentul paraliziilor nervilor periferici:

Se realizează cu AINS și la nevoie steroidiene: Dexametazonă, Predninson, Medrol

Antialgice: Algocalmin, Piafen, Tramadol, Lyrica sau Gabaran

Vitamina B: B1, B6, B12

Fizioterapie

14


BRAŞOV


Neurologie



8 POLINEVRITELE

POLINEVRITELE = sunt afecțiuni ale nervilor periferici caracterizați prin atingerea simetrică a

acestora.

Cauzele sunt multiple:

Cauze infecțioase: în botulism, în difterie

Intoxicații cu plumb, arsenic, alcool, medicamente: Hidrazida

Pot apărea:

Diabet zaharat

Gută

Sau după seroterapii: Seroterapia antitetanica, antirabică, antidifterică


Pareze sau paralizi distale și simetrice

Hipotonie musculară

Abolirea reflexelor osteotendinoase

Mialgii

Senzație de arsură

Parestezii

Hipoestezie sau anestezie la nivelul tegumentelor extremităților membrelor

Tratament:

Tratamentul cauzei acolo unde este posibil

Vitamina B1 și B6

AINS sau steroidiene

Fizioterapie

9 MIASTENIA GRAVIS

MIASTENIA GRAVIS = disfuncție neuro-musculară caracterizată prin:

Întreruperea transmiterii impulsurilor nervoase la nivelul joncțiunii neuro-musculare

Caracteristica principală clinică este slăbiciunea și oboseala musculară

Debutul bolii:

o Poate fi la orice vârstă, dar boala este mai frecventă la adult


Principala simptomă este slăbiciunea musculară

15


BRAŞOV


Neurologie



Gradul slăbiciunii musculare variază de la pacient la pacient se agravează spre sfârșitul

zilei în cursul activităților fizice, la stres sau când se asociază și alte boli. Slăbiciunea

musculară poate fi: localizată și generalizată.

Cel mai frecvent forma localizată se exprimă clinic la nivelul ochiului; pacientul prezintă

ptoză palpebrală și diplopie.

Localizarea la alte grupe musculare poate determina:

Dificultate de masticație

Dificultate de înghițire

Dificultate de vorbire

Dificultate de urcare a scărilor

Dificultate de spălare, pieptănare

Tulburări respiratorii care pot pune în pericol viața bolnavului

Forma generalizată evoluează de obicei sever, pe prim plan situându-se tulburările respiratorii

Confirmarea bolii se face prin electro-miogramă (EMG) care măsoară activitatea electrică a

mușchilor în timpul contracției post-stimulare nervoasă.

La pacienții cu miastie contracțiile devin din ce în ce mai slabe pe măsura desfășurării testului.

Tratament:

Tratamentul medicamentos controlează eficient simptmatologia bolii prin îmbunătățirea

legăturii între sistemul muscular și cel nervos.

Efectele medicației scade în câteva ore astfel încât tratamentul trebuie făcut constant.

Cele mai utilizat emedicamente sunt: Prostigmina și Miostin

La uni pacienți există hipertrofie de timus (→ este caracteristic copilăriei) care are rol în

apariția miastiniei se practică timectomie.

Foarte important pentru pacienți este odihna zilnică în special fizică și adoptarea unei

diete sănătoase.

10 ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE – AVC

După mecanismul de producere există 2 tipuri de AVC-uri:

‒ Ischemic

‒ Hemoragic

1. Ischemia cerebrală = este un aport insuficient de sânge într-un anumit teritoriu al creierului ce

determină aprovizionarea deficitară cu O2, cu alterarea morfo-funcțională a celulelor nervoase

din teritoriul ischemiat.

Cauzele ischemiei sunt multiple:

Spasmele vasculare16


BRAŞOV


Neurologie



Tulburări de ritm cardiac

Blocurile cardiace

Ateromatoza

Tromboembolia – blocarea totală sau parțială a circulației printr-un tromb sau printr-un

embol. Apare de obicei în ateromatovă, valvulopatii cardiace, tromboflebite profunde

Accidentul ischemic are 2 tipuri:

a. Accidentul ischemic tranzitoriu (AIT) = reprezintă o perturbare neurologică produsă prin

suferință circulatorie de scurtă durată de obicei sub 24h. este total reversibil, fără sechele

dar cu tendință la repetare.

Se caracterizează clinic prin instalarea bruscă a unei simptomatologii extrem de variate:

Tulburări de vedere la un ochi

Afazie

Deficit motor

Tulburare segmentară de sensibilitate

Cădere bruscă fără pierderea stări de conștiență

Paralizia de nervi cranieni

Vertij brusc

Tulburări de mers

Tulburări de coordonare

Tulburări de echilibru

b. Accidentul vascular constituit / definitiv – în care leziunile produse la nivelul creierului sunt

definitive

Se carcterizează clinic prin:

Paralizi cu diferite localizări

Tulburări de sensibilitate la nivelul segmentelor paralizate

Uneori comă

Tulburări de deglutiție și de fonație

Formele grave evoluează spre deces; în formele cu supraviețuire pot rămâne sechele

grave, motorii tip pareze sau paralizii și / sau tulburări senzoriale.

2. AVC-ul hemoragic = cauza principală este ruptura de vase sanguine la nivelul creierului.

După localizare hemoragiei AVC-ul hemoragic se împarte în 2:

a. Hemoragia subarahnoidiană

b. Hemoragia cerebrală

Cauze:

‒ Ruptura unor malformații vasculare

17


BRAŞOV


Neurologie



‒ Puseu de HTA

‒ În tumorile și metastazele cerebrale

‒ Boli de sânge → trombocitopeniile și leucemiile sau în cazuri cu supradozare de

anticoagulante


a. Hemoragia subarahnoidiană – pacientul prezintă:

Cefalee intensă

Vărsături

Redoare de ceafă

Agitație psiho-motorie

Alterarea stării de conștiență de la obnubilare până la comă

Tulburări vegetative respiratorii

Tulburări de ritm și frecvență cardiacă

Variații ale TA care pot duce la deces

Investigații paraclinice:

Se recomandă CT care evidențiază prezența sângelui în spațiile lichidiene și locul unde s-

a produs sângerarea

Arteriografia cu substanță de contrast care evidențiază aceleași modificări ca CT-ul

La puncția lombară LCR-ul este hemoragic

Evoluție:

Formele severe cu sângerare masivă evoluând spre deces

În formele cu sângerare medie supraviețuirea este posibilă de obicei fără sechele dar cu

risc de resângerare

Pot apărea complicații ulterioare de tip epilepsie

Tulburări psihice sau diverse tulburări vegetative

b. Hemoragia cerebrală

Apare prin sângerare în parenchimul cerebral, având localizări multiple respectiv

emisferele cerebrale, trunchiul cerebral sau cerebelul

Apare cel mai frecvent la pacienții cu HTA în puseu sau la pacienții cu

ateroscreloză cerebrală


Există forme clinice cu debut supra-acut cu hemoragie fulgerătoare, comă de la început,

tulburări vegetative severe de tip respirator, valorile crescute ale TA, tulburări de ritm

cardiac, cianoză cu deces în câteva ore până la 1-2 zile

În formele cu debut acut pacientul prezintă:

18


BRAŞOV


Neurologie



Alterarea stări de conștiență până la comă

Paralizi de obicei hemiplegii

Diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase

Tulburări vegetative

LCR-ul este hemoragic

Iar CT-ul evidențiază prezența sângelui la nivelul creierului

În hemoragia de trunchi cerebral pacientul prezintă:

‒ Comă

‒ Moză biliară

‒ Tulburări respiratorii grave

‒ Paralizii de nervi cranieni

‒ Frecvent stop cardiac

Tratamentul AVC:

Este o urgență medicală și uneori și chirurgicală

Pe prim plan stau măsurile de susținere a funcțiilor vitale și de prevenire a complicațiilor

astfel se asigură libertatea căilor respiratorii superioare la nevoie pacientul este ventilat

artificial, se aspiră secrețiile traheobronșice și se administrează O2

În AVC-ul hemoragic se oprește sângerarea cu administrarea de anitihemoragice de tip

Adrenostazin, Etamsilat, Venostat

În AVC-ul ischemic datorat valvulopatiilor cardiace, tulburări de ritm cardiac sau

tromboflebite profunde se administrează anticoagulante de tip Heparină, Clexane sau

Fraxiparină. Se combate edemul cerebral cu Manitol în perfuzie, Glucoză hipertonă și

Sulfat de Magneziu la nevoie se asociază Furosemid. Se mai administrează trofice

cerebrale – Piracetam, Vitamine din grupa B – B6

Iar în AVC-ul hemoragic prin ruptură de malformatii vasculare se intervine neuro-

chirurgical pentru înlăturarea malformației care a sângerat.

19

neurologie

Documents

Transcript of neurologie