Nervii olfactivi I sunt nervii mirosului si se distribuie la mucoasa regiunii olfactive a cav.nazale, unde alcatuiesc un plex; din el ies un mare numar de fibre nervoase, numite fila olfactoria, care strabat lama ciuruita a etmaidului si patrund in bulul olfactiv. Dupa infectii acute ale nasului se poate produce pierderea mirosului. Nervul optic II este nervul vazului si este alcatuit din axonii ultimului strat de neuroni si retina;el patrunde in creaniu prin orificiul opric de l, avand raporturi cu m.glabului ocular si cu artera oftalmica. Dupa un traiect de 1cm, el se termina la chiasma optica, formata din unirea celor 2 nervi optici, care se afla deasupra diafragmei hipofizare. N.optic este expus in mod deosebit fata de alti nervi cranieni la nevrita sau atrofie, care duc la pierderea vederii. Nervul oculomotar III are originea reala in nucleul situate in pedunculul cerebral, pentru fibrele somatomotorii, si in nucleul Eddinger pt fibrele vegetative. Originea aparenta se afla in fosa interpedunculara, de unde nervul patrunde in orbita prin fisura orbitara superioara. Are 2 ramuri, una superioara si alta inferioara. Teritoriul de distributie, prin fibrele sale somatomotorii , inerveaza m.ridicator al pleoapei superioare si o parte din m.globului ocular; prin fibrele sale vegetative inerveaza m.ciliari si sfincterul pupilei.Paralizia n.oculomotor provoaca caderea pleoapei superioare, vederea dubla. Nervul trohlear IVeste cel mai subtire nerv cranian. Orig.reala se afla in nucleul situate in regiunea pedunculara la nivelul tubercululor cvadrigemeni. Este singurul nerv care are orig.aparenta pe fata posterioara a trunchiului cerebral, de o parte si de alta a liniei mediane si imediat sub coliculii cvadrigemeni. Dup ace fibrele celor 2 nervi se incruciseaza, patrund in orbita prin fisura orbitara superioara. Inerveaza m.oblic superior, paralizia nervului are imposibilitatea de a duce ochiul in jos si inapoi. Nervul trigemen V este cel mai mare nerv cranian. Orig.reala a fibrelor somatomotorii este in nucleul masticator din punte. Orig. aparenta se afla in limita dintre punte si bratul ei, pe fata bazala. N.trigemen este alcatuit din 3 ramuri: n.oftalmic, n.maxilar si n.mandibular.N.oftalmic, inainte de a intra in orbita, da mai multe ramuri, dintre care cele mai importante sunt: n.nazo-ciliar pt iris, cornee, corpul ciliar si mucoasa nasului; n.frontal pt tegumentul regiunii frontalesi conjunctive, si n.lacrimal, pt glanda lacimala.N.maxilar este a 2-a ramura a trigemenului care paraseste craniul prin gaura rotunda si patrunde in groapa pterigo-palatina, avand raportuti cu artera maxilara interna. Ramurile sale sunt: n.zigomatic, n.alveolari superior si n.infraorbitar.N.mandibular este a 3-a ramura a trigemenului, paraseste craniul prin gaura ovala si patrund in fosa infratemporala, avand pe fata sa mediala ganglionul vegetative optic de care este legat prin fibre subtiri. El se desface in trunchiul anterior si unul superior. Trunchiul anterior cuprinde nervii temporali profunzi care inerveaza m.temporal, pterigoidian lateral si maseter, precum si mucoasa obrazului. Trunchiul posterior cuprinde: n.auriculo-temporal, cre se distribuie la gl.parotida si tegumentu pavilionului urechii; n.alveolar inferior; n.lingual. N.mandibular inerveaza motor m.masticatori, m.milohioidian, pantecele anterior al digastricului,

m.tensor al valului palatin, senzitiv nerveaza tegumentele regiunii frontalepana la sutura coronara, pleoapele, nasul, urechea, obrajii, barbia, cornea mucoasa nazala, bucala, dintii.O leziune a trigemenului provoaca anestezia doimii anterioare a pielii capului si fetei, pierderea gustului si paralizii ale muschilor inervati de el. Nervul abducens VI Originea reala se afla in nucleul sau situate in punte, in plenseul ventricolului IV; originea aparenta se afla la nivelul santului bulbo-pontin. Patrunde in orbita prin fisuraorbitara superioara si inerveaza muschiul drept lateral. Leziunea nervului abducen provoaca strsbism medial. Nervul facial VII este format din 2 trunchiuri nervoase : unui medial, nervul facial propriu-zis, si altul lateral, nervul intermedius;ambele trunchiuri iau numele de nervul intermedio-facial, si merg impreuna, desi au valoare functionala diferita. Originea reala se afla in nucleul motor al facialului din pinte pentru fibrele motorii, in ganglionul genicilat de pe traiectul nervului pentru fibrele sensitive si in nucleul saalivator superior din punte pentru fibre vegetative. Originea aparenta este in santul bulbo-pontin, deasupra olivei; de aici patrunde in meatul acustic intern in grosimea stancii temporalului, si anume in canalul facialului, si paraseste craniul prin orificiul stilo-mastaidian. Patrunde apoi in glanda parotida si se termina ramificandu-se. Principalele sale ramuri colaterale sunt: n.pietros mare, care se uneste cu nervul pietros profund formand nervul vidian, n.coarda timpanului. Ramurile sale terminal sunt 2: ramura temporo-faciala si ramura cervico-faciala, ambele contribuind la inervatia fetei si a m.pielosi.Inerveaza motor m.mimicii, stilohioidian, pantecle posterior al digastricului si muschiul scaritel. Senzitiv asigura inervatia celor 2/3 anterioare a mucoasei linguale pt sensibilitatea gustative. Vegetativ contribuie la inervatia parasimpatica a glandelor submandibulara si sublinguala.Paraliziile de facial sunt destul de frecvente, ele se produc mai ales din cauza frigului si in aceste cazuri apare asimetria fetei: m.mimicii sunt imobili, santurile fetei si fruntii sunt sterse, pleoapele nu se mai inched, buzele nu mai pot fi stranse pentru fluierat. Nervul acustico-vestibular VIII este alcatuit din 2 grupuri de fibre si anume: un grup formeaza nervul vestibular sau n.echilibrului, iar celelalt grup alcatuieste nervul cohlear sau nervul auzului.Nervul vestibular isi are originea reala in celulele ganglionului Scarpa din meatul acustic intern, ale carui fibre ajung in nuclei vestibulari situati in podisul ventriculului IV.Nervul cohlear are originea reala in celulele ganglionului spiral, din canalul spiral al urechii interne, ala cerui fibre ajung la cei 2 nuclei cohleari – ventrai si dorsal – situati in recesul lateral ai fosei romboide, deasupra nucleilor vestibulari, nervul cohlear se uneste cu cel vastibulat, formand nervul, acustico-vestibular.

Nervul gloso-faringian IX isi are originea reala diferita dupa cele trei categorii de fibre pe care le contine. Fibrele motorii isi au originea in nucleul ambiguu din bulb; fibrele sensitive provin din celulele celor 2 ganglioni care se gasesc pe traiectul nervului: ganglionul intracranian si extracranian.Acest fibre isi trimit fibrele centrale in nucleul solitary din bulb.; fibrele vegetative isi au originea reala in nucleul salivetor inferiorsituat in bulb. Originea aparenta se afla in santul poster-o lateral al bulbului, sub originea nervului acustico-vestibular. Nervul glosofaringian se anastomozeaza cu n.facial, n.vag si n.simpatic. Inerveaza motor musculature regiunii superioare a faringelui; senzitiv inerveaza mucoasa regiunii amigdaliene, cavul timpanic si tuba auditiva;vegetative inerveaza glanda parotida. Leziunile n.gloso-faringian provoaca dificultati in contractia musculaturii faringelui, anestezie a limbii in segmental ei posterior. Nervul vag X are cel mai intins teritoriu din toti nervii cranieni si cuprinte fibre motorii, snzitiv si vegetative. Originea reala este in nucleul ambiguu din bulb, pentru fibrele motori, in clulele ganglionului superior, situate la 1 cm in afara orificiului jugular, pt fibre sensitive; fibrele vegetative isi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Originea aparenta este inapoia olivei bulbare, sub originea nervului gloso-faringian; de aici, el se indreapta spre orificiul jugular prin care trece si in care mai prezinta un ganglion mic, numit inferior. Ramurile nervului vag se impart in cervicale, toracale si abdominale. Ramurile cervicale sunt: ramura meningiana pt dura mater craniana, ramura auriculara pt tegumentele pavilionului urechii, ramuri faringiene, nervul laringian suoerior, n.laringian recurrent. Ramurile toracale sunt bronsice, esofagiene si pericardice. Ramurile abdominele sunt formate din filete gastrice, care formeaza plexurile gastrice anterior si posterior precum si din ramuri hepatice, pancreatice, splenice, jejun-iliece si colice.Inerveaza motor musculature valului palatin, a faringelui si a laringelui, senzitiv inerveaza tegumentul pavilionului urechii, mucoasa laringelui, esofagului, stomacului, aparatului respirator si inimii; vegetative inerveaza laringele, traheea, bronhiile, plamanii, inima, esofahul,stomacul, pancreasul, ficatul si splina. Leziunile n.vag produc tulburari ala ritmului cardiac, varsaturi, rarirea respiratiei, tuse. Nervul accesor XI reprezinta radacinile infarioare, oartial separate, ale vagului. Originea reala se afla in nucleul ambiguu din bulb si in nucleul situate la limita dintre maduva cervicala si bulb. Originea aparenta estedubla: I la nivelul bulbului, imediat sub nervul vag, iar a II la nivelul maduvei cervicale. El inerveaza motor m.trapez si SCM, trimite fibre motorii in n.vag acatuind in marea parte n.laringian recurrent. Leziunea n. accesor produc spasm al m.trapez si SCM. Nervul hipoglos XII este nervul motor al limbii. Originea reala se afla in nucleul hipoglosului din bulb. Originea aparenta se afla in santul prolivar al bulbului. Ramurile nervului hipoglos sunt: ramura meningiana si ramira descendenta, care se anastomozeaza cu plexul cervical. Inerveaza motor toti muschii limbii, iar prin anastomozarea cu plexul cervical contribuie la inervatia musculaturii subhioidiene. Paralizia nervului hipoglos provoaca tulburari mari in vorbire si inghitire prin paralizia muschilir limbii.