7/24/2019 Neorealismul in Ri

1/1

NEOREALISMUL

1. De la bun inceput trebuie precizat ca bazele N sunt similare cu cele ale RP. Astfel,

la fel ca si in cazul RP,

a. unitatile cheie sunt statele (statele oras);b. ele urmaresc sa obtina putere (atat ca scop in sine, ca si mijloc pentru

atingerea altor scopuri);c. actorii actioneaza (se comporta) rational.

Ideea ar fi, insa, ca, desi RP furnizeaza un cadru eplicati! !alabil de la "ucididepana in zilele noastre, neorealistilor li se pare ca mai trebuie depus un efort pana la

transformarea sa, respecti! a acestui cadru eplicati!, intr#o teorie in ade!aratul

inteles al cu!antului. Prin urmare, rezulta ca N are atat radacini comune, cat si

deosebiri marcate comparati! cu RP.2. $el care si#a asumat sarcina punerii la punct a unei asemenea teorii a fost

%&NN&"' A"*, care, in +-, a publicat lucrarea "/eor0 of International

Politics. Scopurile urmarite de %ennet/ altz, asa cum le#a definit el insusi inlucrarea respecti!a sunt1

2 eaminarea bagajului de cunostinte acumulat;

2 elaborarea unei teorii care sa remedieze neajunsurile astfel identificate; s2 eaminarea cator!a din aplicatiile noii teorii (cu alte cu!inte, testarea ei)

Drept urmare, in raport cu primele doua scopuri3obiecti!e urmarite de altz,

concluzia este ca exista oua tipuri !unamentale e teorii" cele reuctioniste

si cele sistemice.

Primele # cele reuctioniste # pleaca de la premisa ca intregul se compune dincunoasterea atributelor si interactiunea partilor (fiind, deci, !orba de un efort

#ermeni cheie"

Realism#neorealism; structuri politice; structura sistemului international; ec/ilibrulputerii, multiplicarea optiunilor.

4+

preponderent in!estigati!, analitic), iar cele sistemice, de la corelarea celor douaplanuri, respecti! al intregului si al componentelor.

5. $a urmare, el pune la punct o teorie, ale carei trasaturi sunt1 o analiza a

6"R7$"7RI8R P8I"I$&, urmata de o analiza a &$'II9R77I P7"&RII,ca tema centrala a RP. Astfel, in ce le pri!este pe primele, respecti!e structurile

politice, autorul pleaca de la di/otomia eistenta intre caracterul ierar/ic sicentralizat al sistemelor interne, si cel descentralizat si anar/ic al celor eterne,

definind problema principala ca fiind cea referitoare la cum sa construiesti o

ordine fara elementul care trebuie sa produca ordinea si fara efecte organizationale(plecand totusi de la !alabilitatea premisei ca eista o anumita ordine pana si in

dezordine).