NEO-FFI TM

NEO Five-Factor Inventory

DEZVOLTAT DE Paul T. Costa, Jr., Ph.D. & Robert R. McCrae, Ph.D.

Raportul Extins

RAPORT PREGATIT PENTRUAxxxxxx Nxxxxxxxxx

Sex: MASCULINVarsta: 40Ocupatie:

Acest raport a fost scorat conform cu ETALONUL ROMANESC COMBINAT, FORMA R (N=229ss)

CHESTIONAR APLICAT SUB LICENTA DESpecialist: ARMAND VELEANOVICIData aplicarii: 2012-01-19Raport generat la data/ora: 19.01.2012 / 09:57:22Identificator/serie: 00000000

1N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Intro

duce

re

IntroducereAcest raport interpretativ este bazat pe raspunsurile la chestionarul NEO-FFI. Raportul contine informatiicu privire la perceptia de sine a persoanei evaluate, precum si la preferintele comportamentale aleacesteia în situatii mai mult sau mai putin generale. Inventarul NEO-FFI a fost construit pentru a masuracei cinci mari factori de personalitate postulati în cadrul modelului BIG FIVE (Nevrotism, Extraversie,Deschidere, Agreabilitate si Constiinciozitate).

Scopul acestui raport este acela de a furniza o imagine cât se poate de precisa despre trasaturile depersonalitate ale persoanei evaluate, asistând-o pe aceasta sau pe specialistii interesati sa înteleagapropriul mod de functionare. În situatiile în care acest raport este utilizat de terti, raportul îi asista în arealiza o interpretare adecvata, datele prezentate putând constitui un sprijin important in cele maivariate tipuri de decizii. Utilitatea NEO-FFI este probata în diverse medii: psihologie ocupationala, clinica,educationala, judiciara etc. NEO-FFI a fost construit special pentru a masura cei cinci mari factori depersonalitate, instrumentul fiind considerat unul dintre cele mai valide instrumente din punctul de vedereal constructului. Mai mult, NEO-FFI este unul dintre cele mai intens studiate instrumente de evaluare apersonalitatii, interpretarile sale fiind validate în sute de programe de cercetare, pe populatii diferite.Astfel, NEO-FFI este un instrument utilizat intensiv în studii cross-culturale.

Structura raportului NEO-FFIRaportul NEO-FFI se bazeaza pe structura redata în continuare si cuprinde alaturi de semnificatiapropriu-zisa a scalelor si informatii relevante pentru aria în care este utilizat inventarul (psihologiamuncii, organizationala, resurse umane, psihologie clinica sau psihoterapie).

Cele 15 dimensiuni prezentate în cadrul acestui raport reprezinta în parte cei cinci mari factori masuratide NEO-FFI (Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate si Constiinciozitate). Pentru a facilita realizarea unor interpretari diferentiale în cadrul unui singur registru comportamental desemnat de unul din cele cinci mari dimensiuni, au fost derulate proceduri factor-analitice la nivel de item în cadrul fiecarui factor. Astfel, pentru fiecare din cei cinci mari factori masurati în cadrul NEO-FFI au fost izolate câte doua sub-dimensiuni coerente ca semnificatie si relevanta interpretativa. Aceste sub-dimensiuni surprind clusterede comportamente diferentiate, permitând utilizatorului acestui raport sa realizeze o interpretare cu un grad ridicat de specificitate.

2N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "D

ate"

1Sectiunea "Date"În cadrul acestei sectiuni sunt prezentate scorurile obtinute de persoana evaluata la toate dimensiunile(primare si secundare) regasite în acest raport. Dimensiunile primare constau în cei cinci mari factori depersonalitate (Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate si Constiinciozitate). Dimensiunilesecundare constau din zece scale secundare, izolate pe baza analizelor factoriale exploratorii realizate peesantionul normativ românesc în cadrul fiecarui factor din cei cinci mari factori de personalitate. Astfel,pentru fiecare din cele cinci dimensiuni de baza au fost identificate câte doua scale secundare.

Profilul cuprinde atât prelucrarea numerica a scorurilor, cât si o reprezentare grafica a acestora. Toatescalele NEO-FFI sunt prezentate în asa fel încât scorurile mari sa fie plasate în partea superioara agraficului, iar scorurile mici în partea inferioara. Aceasta este o procedura generala a reprezentariiscorurilor pentru NEO-FFI, precum si pentru alte teste care raporteaza scorurile standardizate în note Tsau în Centile.

Scorurile T sunt scoruri standardizate, care tin cont de scorurile obtinute de alte persoane din esantionulnormativ utilizat la scorarea testului. Scorurile T au o medie de 50 si o abatere de 10 puncte. Acest lucruînseamna ca un scor T de 50 plaseaza persoana evaluata la egalitate cu media persoanelor evaluate înesantionul normativ. Un procent de 68% din scorurile T cad în intervalul 40-60. Teoretic, nu pot existascoruri T plasate sub valoarea de 20 sau peste cea de 80.

În profil sunt marcate si cinci categorii de intensitate pentru fiecare scor obtinut.

Intervalul T20-T35 desemneaza scoruri Foarte Scazute.

Intervalul T35-T45 desemneaza scoruri Scazute.

Intervalul T45-T55 desemneaza scoruri Medii.

Intervalul T55-T65 desemneaza scoruri Ridicate.

Intervalul T65-T80 desemneaza scoruri Foarte Ridicate.

Centilele reprezinta valori de prag sub care sunt cuprinse anumite procente din populatia reprezentata înesantionul normativ. Astfel, centila 90 obtinuta la o anumita scala indica faptul ca doar 10% dinpersoanele cuprinse în esantionul normativ obtin scoruri mai ridicate. Centila 40 indica faptul caaproximativ 60% din persoane obtin scoruri mai ridicate, în timp ce aproximativ 40% obtin scoruri maiscazute.

3N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "D

ate"

00

1010

2020

3030

4040

5050

6060

7070

8080

9090

100

100

Foarte ridicat Ridicat Mediu Scazut Foarte scazutFoarte scazutScazutMediuRidicatFoarte ridicat

910111213141516171819202122232425262728293031

192021222324252627282930313233343536

1920212223242526272829303132333435

1920212223242526272829303132333435363738

2122232425262728293031323334353637383940

35678910111213141516171819202122

56789101112

1112131415161718192021222324

567891011121314

8910111213141516171819202122

78910111213

8910111213141516171819202122

89101112131415161718

15161718192021222324252627282930

456789101112131415

Nevro

tism (N

)

92

Extrav

ersie

(E)

9

Deschidere

catre

experi

ente

(O)

48

Agrea

bilitate

(A)

44

Consti

inciozit

ate (C

)

77

Stima d

e sine

nega

tiva (

N1)

83

Emotion

alitat

e neg

ativa

(N2)

36

Sociab

ilitate

(E1)

9

Activis

m (E2)

21

Curioz

itate

(O1)

81

Flexibi

litate

mental

a (O2)

34

Incred

ere vs

. suspi

ciune

(A1)

35

Politet

e (A2)

60

Produc

tivita

te (C

1)

62

Organiz

are (C

2)

88

5N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"

2Sectiunea "Raport deFeedback catre Client"Aceasta sectiune a fost inclusa cu scopul de a oferi persoanelor evaluate o imagine completa desprescorurile obtinute si despre semnificatiile celor cinci scale primare si a celor zece scale secundare.Scorurile asociate fiecarei scale pot fi interpretate ca scoruri procentuale denumite în limbaj stiintificcentile. Centilele sunt scoruri cuprinse intre 0 si 100, care indica ce ierarhie ar avea persoana evaluataatunci cand este comparata cu restul populatiei de referinta. Centila 50 indica faptul ca persoanaevaluata are un scor mediu, adica 50% din populatie obtine un scor mai mare ca al persoanei evaluate si50% un scor mai mic.

Exemple:

Centila 30 este un scor mic, pentru ca 30% din populatie are un scor mai mic sau egal, iar 70% unscor mai mare;

Centila 80 este un scor mare, pentru ca 80% din populatie are un scor mai mic sau egal si doar 20%un scor mai mare;

Centila 45 este un scor mediu, pentru ca 45% din populatie are un scor mai mic sau egal si 55% unscor mai mare.

Sectiunea cuprinde, pentru fiecare din scalele masurate de acest chestionar:

Reprezentarea grafica a scorului obtinut;

Definitia fiecarei scale;

Descrieri caracteristice scorurilor înalte;

Descrieri caracteristice scorurilor medii;

Descrieri caracteristice scorurilor scazute.

6N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"

Rezumatul rezultatului NEO-FFI Inventarul de personalitate NEO masoara cincimari domenii sau dimensiuni ale personalitatii.Raspunsurile pe care le-ati dat la afirmatiiledespre gândurile, sentimentele si scopuriledumneavoastra, pot fi comparate cu cele ale altoradulti, pentru a va descrie personalitatea.

Pentru fiecare dintre cele cinci domenii suntoferite în cele ce urmeaza descrieri pentrudiferite scoruri. Descrierile marcate ofera detaliidespre dumneavoastra, pe baza raspunsurilor laîntrebarile inventarului.

Inventarul NEO masoara diferente întrepersoane normale. Nu este un test de inteligentasau de abilitati si nu este destinat sa realizeze undiagnostic al problemelor de adaptare sau alproblemelor care tin de sanatate mentala.

Totusi, menirea sa este aceea de a va ajuta sava creati o idee despre ceea ce va face sa fitiunic(a) în felul dumneavoastra de a gândi, de asimti si de a interactiona cu ceilalti.

Acest rezumat va ofera o idee generala despretermenii în care ar putea fi descrisa personalitateadumneavoastra, dar nu reprezinta un raportdetaliat. Daca ati mai completat acest inventar,este posibil sa descoperiti anumite diferente. Cutoate acestea, pentru majoritatea persoanelor,trasaturile de personalitate au tendinta de aramâne stabile în viata adulta. Exceptând cazurileîn care treceti prin schimbari majore sau facetieforturi deliberate de a va schimba, acest rezumatar trebui sa fie relativ neschimbat pe parcursulîntregii vieti de adult.

Sensibila, emotiva siînclinata spre emotiinegative.

În general calma si capabilasa faca fata stresului, însauneori resimtindsentimente precum mânia,vinovatia sau tristetea.

Sigura pe sine, rezistentasi, în general, relaxata,chiar si în conditii de stresprelungit.

Extraverta, deschisa,activa si entuziasta,preferand sa petrecetimajoritatea timpului încompania celorlalti.

Moderata în activitate si înentuziasm. Compania altorpersoane va face placere,dar, în acelasi timp,pretuiti intimitatea.

Introverta, rezervata siserioasa. Preferati sa fitisingur(a) sau în companiadoar a câtorva prietenifoarte apropiati.

Deschisa spre noiexperiente, avand interesediversificate si o imaginatiebogata.

Pragmatica, dar deschisaspre noi modalitati deactiune. Cautati echilibruldintre vechi si nou.

Cu picioarele pe pamânt,pragmatica, traditionalistasi destul de stabila înobiceiuri.

Miloasa, bine intentionatasi orientata sprecooperare, spre evitareaconflictelor.

De obicei generoasa, deîncredere si agreabila;uneori încapatânata sicompetitiva.

Încapatânata, sceptica,orgolioasa si competitiva.Aveti tendinta de a vaexprima mânia în modfatis.

Constiincioasa si bineorganizata. Aveti aspiratiiînalte si va straduiti defiecare data sa vaîndepliniti scopurile.

De nadejde si suficient debine organizata. În general,aveti scopuri bine definite,dar va puteti detasa demunca dumneavoastra.

Comoda, nu prea bineorganizata, uneoridelasatoare. Preferati sanu va faceti planuri.

In comparatie cu raspunsurile date de alte persoane, raspunsurile dumneavoastra sugereazaca ati putea fi descris(a) drept o persoana:

7N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"N: Nevrotism (=92)Aceasta scala surprinde intensitatea si frecventa de aparitie a emotiilor negative asociate cu o perspectiva negativistaasupra vietii si cu o adaptare emotionala relativ scazuta.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele care obtin scorurisemnificativ mai scazute comparativ

cu media esantionului sunt perceputeca fiind calme si relativ libere de trairi

sau emotii negative. Manifestarile loremotionale sunt stabile si adaptate

situatiilor cu care se confrunta. Lipsaemotiilor negative nu înseamna ca

persoanele cu scoruri scazute traiescdoar emotii pozitive, ci faptul ca

acestea resimt mai rar furie,îngrijorare sau stres.

Persoanele caracterizate de scorurimedii la scala Nevrotism sunt calme

si manifesta emotii pozitive înconditii normale. Cu toate acestea,atunci când se confrunta cu situatii

diferite de cele cu care suntobisnuite, aceste persoane tind sa se

descurajeze si sa prezinte emotiiputernice specifice anxietatii,

depresiei sau stresului.

Persoanele caracterizate de scoruriînalte sunt predispuse la a fi reactivedin punct de vedere emotional,prezentând reactii emotionale intenseîn raport cu stimuli care nu declanseazaîn mod obisnuit asemenea emotii.Aceste persoane sunt percepute ca fiindmai sensibile, fiind predispuse la aresimti mai frecvent emotii precumsuparare, anxietate sau vinovatie.Starea emotionala a acestor persoanefluctueaza frecvent, acestea trecândrapid de la bucurie la suparare sauinvers.

N1: Stima de sine negativa (=83)Aceasta scala surprinde modul de structurare (pozitiv sau negativ) a imaginii de sine si perceptia propriei competentede a gestiona stresul si obstacolele vietii cotidiene, asociindu-se ca semnificatie cu sentimentul ineficientei personale.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele caracterizate de scoruriscazute nu se descurajeaza cu

usurinta, obstacolele si dificultatileavând un efect mobilizator asupra lor.

O alta caracteristica importanta ascorurilor scazute tine de o imagine de

sine pozitiva, precum si desentimentul eficientei si competentei

personale.

Stima de sine a acestor persoanevariaza frecvent între registre

pozitive si negative. Un rol importantîn structurarea stimei de sine pentrupersoanele cu aceste scoruri îl joaca

opiniile si parerile celorlalti.

Persoanele care obtin scoruri înalte laaceasta scala tind sa se perceapa cafiind nepregatite pentru gestionareastresului cotidian. Mai mult, persoanelecu scoruri înalte tind sa renunte cuusurinta atunci când întâlnesc situatiidificile. Imaginea de sine a acestorpersoane tinde sa fie negativa, acesteapercepându-se ca având un nivel redusde resurse sau capacitati pentruadaptarea la mediu.

N2: Emotionalitate negativa (=36)Scala masoara prezenta si intensitatea emotiilor negative caracteristice de obicei starilor depresive sau anxioase.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Scorurile scazute la aceasta scala seasociaza cu lipsa sau frecventa scazutade aparitie a tensiunilor, îngrijorarilor

sau a starilor de anxietate. Desi maiputin vulnerabile la stres, persoanele

cu aceste scoruri nu manifestaîntotdeauna o dispozitie emotionala

pozitiva.

Frecventa cu care aceste persoaneresimt emotii negative sau pozitive

variaza în functie de situatiile sicontextele de viata pe care le

întâlnesc.

Persoanele care obtin scoruri înalte laaceasta scala au tendinta de a resimtifrecvent îngrijorare, teama, tristete.Aceste persoane raporteaza faptul ca seconfrunta frecvent cu tensiuni în planpsihologic, fiind în general vulnerabilela stres.

8N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"E: Extraversie (=9)Semnificatia de baza a extraversiei este puternic legata de cantitatea de energie pe care persoanele o directioneazaspre mediul social si de intensitatea nevoii de a fi stimulat/(a) din exterior.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Acelor persoane care obtin scoruri submedie la scala Extraversie le lipseste

exuberanta sau nivelul ridicat deactivism al extravertilor. Acestepersoane tind sa fie mai degraba

tacute, retrase, simtind uneori nevoiade a fi singure. Nevoia acestora de

stimulare din exterior estesemnificativ mai redusa decât a celor

cu scoruri înalte. În interactiunilesociale persoanele introverte tind sa

fie percepute ca retrase sau arogantedatorita independentei fata de ceilalti

sau a lipsei lor de implicare.

Persoanele ambiverte tind sainteractioneze si sa lucreze eficientcu ceilalti, putând în acelasi timp sase descurce si pe cont propriu. Desi

uneori sunt orientate catreinteractiuni sociale, aceste persoane

pot obosi repede în contextelesociale, simtind nevoia de a se

retrage.

Scorurile ridicate pe aceasta scalaindica o tendinta pronuntata deimplicare în mediul social sauinterpersonal. Acestor persoane leplace compania celorlalti, cautând-o înmod activ. Mai mult, persoanele cuscoruri înalte pe aceasta scalamanifesta initiativa în contexte socialesi se simt confortabil daca sunt încentrul atentiei. Aceste persoane au deobicei abilitati de relationare eficiente,fluenta verbala si capacitatea de acomunica asertiv.

E1: Sociabilitate (=9)Aceasta scala surprinde tendinta de a cauta sau nu compania celorlalti, eficienta în interactiuni interpersonale sisentimentele pozitive manifestate în interactiunile sociale.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Scorurile scazute la scala Sociabilitatesurprind tendinta persoanelor de a

avea un numar relativ redus deinteractiuni sociale, orientarea spre a

lucra în mod solitar, fara a aveanevoie de suportul sau contributia

altor persoane. Acele persoane careobtin scoruri mici tind sa fie maidegraba pesimiste, evitând sa isi

manifesta emotiile în public, chiar siatunci când sunt pozitive.

Persoanele care obtin aceste scoruricauta în general interactiuni sociale,atât în activitatea profesionala, cât siîn timpul liber, dar au si momente în

care simt nevoia sa se retraga dininteractiunile sociale, pentru

perioade mai lungi sau mai scurte detimp.

Persoanele care obtin scoruri înalte lascala Sociabilitate sunt orientate catreceilalti, cautând în mod activ companiaacestora. Se poate considera ca acestepersoane prezinta tendinta de a lucrasau a se distra împreuna cu altepersoane, tinzând sa manifeste emotiipozitive si buna-dispozitie îninteractiunile cu semenii.

E2: Activism (=21)Scala Activism surprinde energia manifestata de persoane în relatiile sau mediile sociale, precum si tendinta de a seimplica în diferite actiuni în mediul social sau starea de confort resimtita atunci când se afla în centrul atentieicelorlalti.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Acele persoane caracterizate descoruri scazute pe aceasta scala sunt

mai putin active în mediul social,manifestând un nivel mai degraba

scazut al entuziasmului asociatimplicarii în diferite actiuni. Se poate

considera ca persoanele care obtinaceste scoruri tind sa manifeste uneori

o lipsa de implicare în activitati sauactiuni care presupun interactiuni

sociale.

Desi în general manifesta un ritm deviata alert, intens si plin de energie,

persoanele cu aceste scoruri simtnevoia de a se reface si de a nu fidecât uneori în centrul atentiei.

Entuziasmul acestor persoane de a seimplica în diferite interactiuni sociale

variaza.

Persoanele care obtin scoruri înalte laaceasta scala manifesta un nivel ridicatal energiei investite în interactiunilesociale, având un ritm de viata alert siimplicându-se într-o multitudine deactiuni sau activitati în mediul social.

9N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"O: Deschidere catre experiente (=48)Deschiderea surprinde gradul de receptivitate al persoanelor la informatii noi, precum si comportamente active decautare a acestui tip de informatii.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele care obtin scoruri scazutepe scala deschidere sunt caracterizate

de o viziune mai pragmatica asupravietii, având o sfera de interese mairestrânsa. Acestea prefera lucrurile

clare, fara ambiguitati si încearca sase focalizeze în activitatea lor pe

laturile sau aspectele practice.Uneori, aceste persoane manifesta

atitudini conservatoare, fiind oarecumreticente sau suspicioase în fata

schimbarilor.

Curiozitatea acestor persoane semanifesta destul de frecvent, dar în

special în relatie cu anumite arii binedelimitate. Mai mult, aceste

persoane tind sa se plictiseasca cuusurinta. Se poate considera capersoanele care prezinta aceste

scoruri sunt la fel de confortabile cua lucra cu aspecte abstracte,

conceptuale, dar si cu aspecteconcrete, practice.

Persoanele care obtin scoruri înalte laaceasta scala manifesta un interes maicrescut pentru activitati noi saunonconformiste. Acestea suntpercepute ca persoane curioase,deschise catre experiente noi,manifestând probabil un interes maicrescut pentru domenii artistice sauabstracte. Din punct de vederemotivational, persoanele cu scoruriînalte sunt mai degraba interesate deactivitati complexe, iar nu de activitatirutiniere, obisnuite.

O1: Curiozitate (=81)Scala Curiozitate masoara interesul persoanelor în a descoperi sau afla informatii noi despre domenii diferite. Pe lângacuriozitate, scala surprinde si activismul intelectual al persoanelor, precum si preferinta pentru activitati care presupunactivism intelectual.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele care obtin scoruri scazutela scala curiozitate nu prezinta uninteres crescut pentru a descoperiinformatii noi din domenii diverse.

Acestea tind sa evite abordarea unoraspecte controversate (arta, conditia

umana, poezie). De obicei acestorpersoane le plac lucrurile simple si

prefera rutina sau activitatile concretein locul celor cognitive sau abstracte.

Persoanele care obtin scoruri medii laaceasta scala îsi doresc sa afle mai

multe informatii despre domenii binedelimitate, având potentialul de acapata expertiza în acele domenii.

Persoanele caracterizate de scoruriînalte la aceasta scala tind sa fie lacurent cu descoperirile din diferitedomenii, având în acelasi timp oînclinare spre conceptualizare siabstractizare. Se poate considera caaceste persoane tind sa-si dezvolte sisa-si exploateze resursele intelectualela un nivel optim. Trebuie mentionatfaptul ca de cele mai multe oricuriozitatea acestora se manifesta si înlegatura cu aspecte care nu presupunutilizarea gândirii abstracte (arta, feluride mâncare, natura).

O2: Flexibilitate mentala (=34)Aceasta scala masoara modul în care persoanele se raporteaza la reguli si norme, precum si flexibilitatea pe careacestea o manifesta fata de reguli.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele caracterizate de scoruriscazute la aceasta scala sustin

viziunile si modurile de actiunetraditionale, încercând sa-si modeleze

comportamentul în functie deprescriptiile moralei sociale sau

religioase. Uneori aceste persoanetind sa fie percepute ca având o

atitudine dogmatica si ca favorizândconformismul.

Gradul în care persoanele cu acestescoruri respecta regulile si normeledepinde de compatibilitatea între

acestea si propriul sistem normativ sivaloric, fiind tentate sa analizeze

regulile dintr-o perspectivapersonala.

Persoanele care obtin scoruri mari peaceasta scala tind sa priveasca traditiilesau morala dintr-o perspectivapersonala, comportamentul lor nefiindîntotdeauna conform cu prescriptiilepresupuse de traditionalism saumoralitate. Aceste persoane nu facîntotdeauna ceea ce este practic sauutil, tinzând astfel sa fie percepute cafiind non-conformiste în atitudini sigândire.

10N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"A: Agreabilitate (=44)Agreabilitatea surprinde comportamentele specifice antagonismului sau compasiunii în relatiile interpersonale, precumsi gradul în care persoanele sunt influentate de catre ceilalti în interactiunile sociale.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Se poate considera ca persoanele careobtin scoruri plasate sub medie laaceasta scala sunt preocupate în

primul rând de interesele proprii,nefiind interesate de bunastarea

celorlalti. Aceste persoane manifestafrecvent atitudini sceptice, punând laîndoiala intentiile celorlalti. Datorita

scepticismului lor, aceste persoanesunt percepute ca fiind necooperante

sau neprietenoase.

Aceste persoane au capacitatea de arelationa pozitiv cu persoanele pecare le percep ca fiind compatibilesau pe care le apreciaza. În acelasitimp, aceste persoane îsi urmarescpropriile obiective, dar încearca sa

actioneze împotriva intereselorcelorlalti atunci când exista

alternative.

Acele persoane caracterizate de scoruriînalte pe aceasta scala sunt preocupatede armonizarea relatiilor cu ceilalti,fiind mai degraba axate pe cooperare,iar nu pe competitie. Persoanele careobtin scoruri înalte au o perspectivaoptimista asupra naturii umane, fiinddispuse sa ajunga la un compromis, înloc sa se implice în conflicte cu ceilalti.În mediul social aceste persoane suntpercepute ca fiind oneste, prietenoasesi de încredere.

A1: Incredere vs. suspiciune (=35)Scala surprinde încrederea pe care persoanele o au în intentiile sau motivele care ghideaza comportamentul celorlalti.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Scorurile scazute sunt asociate deobicei cu atitudini suspicioase fata deintentiile celorlalti si cu tendinta de aurmari obiectivele personale în relatie

cu ceilalti. În plus, aceste persoanesunt percepute ca fiind reci,

calculate, manifestând în acelasi timpatitudini critice pe care le exprima

direct, chiar cu riscul de a-i jigni peceilalti.

Aceste persoane tind sa manifesteîncredere în special fata de persoane

pe care le cunosc de o anumitaperioada de timp sau cu care auîmpartasit anumite experiente.Uneori, aceste persoane pot fi

circumspecte atunci când cunoscpersoane noi.

Persoanele care obtin scoruri înalte laaceasta scala au un grad ridicat deîncredere în ceilalti, percepândintentiile acestora dintr-o perspectivapozitiva. De asemenea, aceste persoanetind sa manifeste întelegere fata deceilalti, încercând sa accentuezelaturile lor pozitive. Mai mult, se poateconsidera ca orientarea persoanelor cuscoruri ridicate catre a-i manipula peceilalti pare a fi scazuta, acestea fiindpercepute la nivel social ca persoaneplacute, calde si întelegatoare.

A2: Politete (=60)Scala Politete masoara orientarea persoanelor catre respectarea si promovarea bunele maniere, precum si tendinta de aevita conflictele si disputele la nivel interpersonal.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Scorurile scazute la aceasta scala suntasociate cu o orientare spre

competitie în mediile interpersonale sicu atitudini mai degraba dure în

relatiile interpersonale. Persoanelecare obtin scoruri scazute sunt

predispuse la a intra în conflicte sidispute cu ceilalti, tinzând sa nu

respecte întotdeauna regulilecomportamentului politicos.

Aceste persoane adera de cele maimulte ori la regulile

comportamentului politicos îninteractiunile interpersonale, desi, în

anumite situatii le poate fi foarteusor sa încalce aceste reguli.

Persoanele caracterizate de scoruriînalte pe scala Politete tind samanifeste un comportament respectuosfata de persoanele cu careinteractioneaza, fiind în acelasi timpdisponibile pentru a oferi asistenta sauajutor celorlalti. Aceste persoane tindsa evite certurile si conflictele,încercând sa promoveze armonia încadrul relatiilor interpersonale.

11N

EO-F

FITM

Inve

ntar

ul d

e Pe

rson

alita

te N

EO in

Cin

ci F

acto

ri (N

EO-F

FI) -

Pau

l T. C

osta

, Jr.,

Ph.

D. &

Rob

ert R

. McC

rae,

Ph.

D.

Sect

iune

a "R

apor

t de

Feed

back

cat

re C

lient

"C: Constiinciozitate (=77)Scala identifica gradul în care comportamentul persoanelor este axat pe obiective si pe atingerea scopurilor, precum sigradul de organizare personala.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele caracterizate de scoruriscazute la aceasta scala exercita un

control scazut asupra propriilorreactii, fiind astfel percepute ca

persoane spontane, impulsive, cu oabordare hedonica asupra vietii sau

asupra activitatii profesionale. Acestepersoane încearca sa gaseasca o parteamuzanta în orice activitate pe care o

întreprind, tinzând sa ia decizii subimpulsul momentului. Deseori

persoanele cu aceste scoruri tind sa îsistabileasca obiective pe termen scurt,

uneori având dificultati în a seconforma cerintelor mai putin

flexibile.

Aceste persoane reusesc sa seadapteze cu usurinta la solicitarile

diferite provenite din mediulprofesional sau personal, combinând

în mod echilibrat respectarearegulilor cu orientarea catre

schimbare.

Persoanele care obtin scoruri înalte lascala Constiinciozitate tind sa fieorganizate atât în viata personala, câtsi în cea profesionala, placându-le înacelasi timp planificarea. Acestepersoane au capacitatea de a-sicontrola impulsurile sau reactiileemotionale, fiind astfel pregatite saurmareasca cu perseverenta obiectivepe termen mediu si lung. De obicei,persoanele cu scoruri înalte aucapacitatea de a respecta termenele siîsi pot organiza eficient activitatile,gestionându-si propriile resurse cucumpatare.

C1: Productivitate (=62)Scala productivitate surprinde orientarea persoanei catre a obtine rezultate, motivatia acesteia pentru performanta sigradul în care se focalizeaza pe atingerea scopurilor si ale obiectivelor pe care si le propune.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Persoanele care prezinta scoruriscazute la scala Productivitate sunt

predispuse la a amâna finalizareasarcinilor sau activitatilor în care seimplica. Modul în care performeaza

aceste persoane este puternicinfluentat de preferintele si

dispozitiile personale, rezultatelemuncii lor tinzând sa varieze destul de

puternic.

Persoanele care obtin scoruri medii laaceasta scala pot depune eforturisemnificative si se pot focaliza pe

finalizarea unui proiect atunci cândpercep respectivul proiect ca fiind

captivant sau interesant. Atunci cândîsi pierd interesul pentru o anumita

actiune, aceste persoane tind saamâne actiunea sau sa renunte.

Persoanele caracterizate de scoruriridicate pe aceasta scala suntpercepute ca fiind productive, avândcapacitatea de a-si atinge obiectivele side a finaliza proiectele la care lucreazala timp, chiar daca întâlnesc obstacole.Aceste persoane tind sa-si fixezestandarde calitative ridicate în muncalor si îsi îndeplinesc sarcinile pe care leprimesc, ceilalti privindu-le capersoane de încredere, care îsi respectaangajamentele.

C2: Organizare (=88)Scala masoara orientarea persoanelor catre planificare si organizare, precum si catre un stil de lucru metodic sistructurat.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100Centila Centila

Scorurile scazute sunt asociate cutendinta de a aborda activitatile sisarcinile într-o maniera spontana.Aceste persoane nu sunt orientate

catre organizare, fiind percepute maidegraba ca fiind dezordonate si

împrastiate. În acelasi timp, acestepersoane nu sunt eficiente în

organizarea propriului orar, având îngeneral tendinta de a pierde resurse

de timp importante datorita lipsei deorganizare.

Persoanele care obtin scoruri medii laaceasta scala au un grad mediu de

confort atât cu situatiile carepresupun urmarea unor proceduri,

cât si cu cele care necesita abordarineconventionale. Aceste persoane auo eficienta medie în ceea ce priveste

organizarea si planificareaactivitatilor (personale sau

profesionale).

Persoanele care obtin scoruri ridicate laaceasta scala manifesta o orientareputernica catre a organiza si planificapropriul comportament. Acestea suntorientate catre ordine si prefera sa-sistructureze activitatile. În mediileprofesionale aceste persoane prefera salucreze într-un ritm sustinut, preferândsa abordeze sarcinile în mod structurat.

© 1992, Psychological Assessment Resources, Inc. Toate drepturile sunt rezervate, asupra testului si a tuturor accesoriilor.

Nici o parte a acestui test, foi de raspuns, caiet de testare sau raport asociat nu poate fi tiparita sau reprodusa prin orice forma, electronic,mecanic sau fotografic, nu poate fi tradusa si nu poate fi inclusa în vreun sistem de stocare a informatiei sau folosit pentru a tipari saureproduce o interpretare electronica, fara permisiunea prealabila si expresa în scris a autorului sau a distribuitorului national autorizat.

Psychological Assessment Resources, Inc. 16204 N. Florida Ave, Lutz, FL 33549, USA Tel/Fax (+1) 800 331 8378

Publicat în România sub licenta de Testcentral.

Testcentral (D&D Consultants, OS Romania, Editura Profex) Str. Grigore Moisil, Nr. 42, Sector 2, Bucuresti Tel/Fax (+4) 021 230 45 99 Aplicat sub licenta de: Cabinet Individual de Psihologie psih. drd. Armand Veleanovici Aleea Ilioara 2 bis, Sector 3, Bucuresti Tel: 0722427352, e-mail: psiconsulting@gmail.com

Acest test nu poate fi revândut, sublicentiat, redistribuit sau în orice alt mod transferat sau folosit în orice modalitate de orice alta parte decâtpersoana sau entitatea careia i-a fost licentiat. Orice violare a acestei prevederi va duce la anularea automata a licentei si va pune partileimplicate în culpa în conformitate cu legea drepturilor de autor.