8/18/2019 Negocierile Dintre Statele Cu Diferit Potential

1/6

 Academia de Administrare Publică

Facultatea Relaţii Internaţionale

REFERAT

Negocierile între ţările cu diferit potenţial

A verificatAlexandru Burian

dr. Habilitat, prof. universita

A elaboramasterand gr. 113 RE

Chişinău 2014

8/18/2019 Negocierile Dintre Statele Cu Diferit Potential

2/6

Cuprins

1. Introducere............................................................................................................

2. Negocierile multilaterale: Caracteristicile procesului și capacitatea de negociere a ţrilor !n curs dde"#oltare....................................................................................................................

3. Componenţa $i puterea delegaţiilor din ţrile !n curs de de"#oltare......................................

%. Conclu"ii..............................................................................................................

Re&erinţe.....................................................................................................................

8/18/2019 Negocierile Dintre Statele Cu Diferit Potential

3/6

1. Introducere

'rim !ntr(o lume larg cu o multitudine de discrepanțe dintre oameni, țri și regiuni. )

!ndoial, di&erențele dintre condițiile de #iaț, culturile și ni#elurile de de"#oltare ale statelor, re&lec!ntr(o mare masur di&erențele de prioritți și strategii de politic pe arena internaţional, inclus pre&erințele pentru *+unurile pu+lice glo+ale. -n acest context, #om explora participarea ţrilor !n cude de"#oltare, mai ales cea a repre"entanţilor lor, !n cadrul negocierilor multilaterale. E&icacitateimplicrii lor depinde, !n primul rnd, de po"iţia pe care o au pe *ta+la negocierilor internaţionale, !n al doilea rnd, de capacitatea delegaţiilor de a negocia $i rspunde la di#ersele situaţii a+ordate  procesul negocierii.

2. Negocierile multilaterale: Caracteristicile procesului și capacitatea de negocier

a ţărilor în curs de dezvoltare.

Cu certitudine, ca mod ( negocierile sunt parte &undamental al procesului de luare a deci"iiloAceasta se datorea", pentru c o anumit pro+lem, cum ar &i sta+ilitatea &inanciar sau !ncl"ireglo+al, precum $i po"iţia prţilor implicate asupra acestor pro+leme, necest o clari&icare. /ai mul potri#it lui 0remenu, 4oestedt $i 5artman 627778, negocierile sunt un *proces de identi&icare alegere a speci&icului dintr(o situaţie plin de incertitudini, sau cum 9inam menţiona 61;;

8/18/2019 Negocierile Dintre Statele Cu Diferit Potential

4/6

ctre C? 6Civil Society Organizations8. Actorii care introduc $i de&inesc pro+lema, de multe ori, &a pu+lice noi do#e"i $tiinţi&ice, teorii sau descoperiri.

@a etapa identi&icrii pro+lemei se sta+ile$te ordinea de "i. rile, care de&inesc su+iectele de pordinea de "i, sunt deo+icei acelea care au cea mai mare putere de deci"ie !n etapele ulterioare a procesului de negociere. =ac delegaţii sunt a+senţi la aceast prim etap esenţial, atunci ei risc

 piard prgiile de a in&luenţa acţiunile de mai tr"iu, !ntr(un mod semni&icati#. -n ma4oritatca"urilor, ţrile !n curs de de"#oltare sunt lips la sta+ilirea agendei pentru negocieri.

Constatarea faptelor sau procesul de anchetă. Aceast etap implic e&orturile de a construi uconsens pri#ind natura $i amploarea pro+lemei, precum $i identi&icarea celor mai adec#ate acţiuni da+ordare a acesteia. -n practic, procesul de ancet poate #aria de la &iind &oarte de"#oltat $i pna unul inexistent. -n cele mai +une ca"uri, o organi"aţie internaţional de mediere a adus !mpreun&actorii politici de deci"ie, cu experţii !n domeniu, !ntr(o !ncercare de a sta+ili &aptele de +a" existen$i datele statistice reale. Aceast &a" este deseori caracteri"at prin participarea oamenilor de $tiinindependenţi $i a experţilor tenici numiţi de gu#ern, mai degra+a dect, diplomaţi de rang !nalt sau

altor o&iciali gu#ernamentali. -n ca"urile !n care, nu exist un ast&el de proces mediatic de constatare&aptelor $i de construire a consensului, &aptele pot &i contestate !n mod descis de ctre statele care sopun acestor acţiuni internaţionale. Ast&el, etapa de ancet de multe ori, este um+rit $i de#inimposi+il de distins de etapa negocierii.

=i&icultatea !ntmpinat de ctre ţrile !n curs de de"#oltare la aceast etap este mai ales c etre+uie s e#alue"e studii $tiinţi&ice complexe $i rapoarte, s examine"e ipote"ele care au stat la +a"lor, precum $i soliditatea constatrilor $i conclu"iilor. =e multe ori, studiile pro#in din ţrile de"#oltatorgani"aţii internaţionale *tin(tan 6instituţii de $tiinţe politice, de cercetri, etc.8 sau din alte surale ţrilor nede"#oltate. Ast&el, repre"entanţii ţrilor !n curs de de"#oltare, pot o+ţine cu greu in&ormaţ$i comentariile corespun"toare, nemai#or+ind de expunerea unor #i"iuni alternati#e.

 tapa negocierii. -n aceast etap, participanţii explorea" $i de"+at di#erse proiecte alternati#sau proiecte pregtite din timp de o parte neutr. -nainte de o mulţime de pro+leme importante care p&i a+ordate de ctre plen, sunt organi"ate numeroase consultri in&ormale, unde gu#ernele ţrilo participante, &ac o serie de o&erte $i contrao&erte cu scopul de a introduce po"iţiile $i propunerile lor de"+ateri, !ncercnd totodat, s se a4ung la un consens, dac asta se dore$te. ta+ilirea consensului adoptarea acordului negociat sunt deseori in&luenţate de presiunea timpului. Cnd ultima "i con&erinţei sau a sesiunii se apropie, gu#ernele se con&runta cu o alegere, &ie sa &inali"e"e acordul, risc sa &ie acu"aţi de e$ecul negocierilor.

Etapa de negociere este momentul unde particip ma4oritatea ţrilor. =e &apt, coe&icientu participrii la negocierile internaţionale cre$te odata cu &iecare sesiune de negocieri succesi#e. =iar$i, acestea deo+icei sunt ţrile care particip de la inceputul procesului $i au o putere mare dnegociere pe tot parcursul lui pn la ultimele "ile de negociere. Cnd ţrile trimit delegaţi doar pentrsesiunea &inal, negociatorii lor deseori duc lips de a$a numita * memorie instituţional a negocierilo$i sunt predispu$i s &ac erori ma4ore !n cadrul negocierilor, de exemplu cum ar &i !ncercarea de a rdescide textul con#enit anterior, care a &ost produsul unui compomis &ragil. 'ot !n aceast &a"negociatorii des#r$iţi, de multe ori preiau controlul $i otrsc s se !ntlneasc simultan !n grupumai mici, aparte de experţii tenici. =elegaţiile de dimensiuni mari au un a#anta4 clar !n aceast etap

8/18/2019 Negocierile Dintre Statele Cu Diferit Potential

5/6

Consolidarea acordurilor. >rocesul de negociere nu se !nceie mereu cu semnarea unui acor?dat sta+ilit, un acord sau tratat poate &i consolidat, &cnd pre#ederile sale centrale mult mai clare mai stringente prin negocierile ulterioare. Consolidarea unui acord sau tratat poate aprea, &ie pridisponi+ilitatea unor noi pro+e $tiinţi&ice care #i"ea" !n mod direct pro+lema a+ordat, &ie c inter#scim+ri politice !n unul sau mai multe state mari, sau c acordul existent s(a do#edit a &i ine&icient

reali"area acţiunilor pertinente de reducere a pericolului sau ameninţrii. =e asemenea, consolidarunui acord sau tratat poate aprea, pentru c prţile au con#enit !n preala+il c o ast&el de consolidar#a constitui parte integrant a e#oluţiei pre#ederilor acordului semnat. Exist o practic tot mai mar!ntre state, s cad de acord asupra con#enţiilor(cadru la !nceput, $i asupra protocoalelor mai tr"iuCon#enţiile(cadru sunt negociate pentru a se a4unge la un consens cu pri#ire la necesitatea unei acţiunde a a+orda o pro+lem deose+it $i s se sta+ileasc principii directoare pentru a a4uta prţile de a go &ormul accepta+il de ctre toţi !ntru re"ol#area pro+lemei. =e o+icei, &ormula este cuprins  protocolul negociat dup con#enţie. Aceast &a", care adesea este numit *a negocierilor poscontractuale, o&er statelor oportunitatea de a sta+ili un nou program. Acest lucru, de exemplu, s

!ntmplat dup Con#enţia(cadru din 1;;2 a ?rgani"ației Națiunilor nite cu pri#ire la scim+riclimatice. Alianța tatelor Insulare /ici 6A?I8 a #rut imediat s a+orde"e necesitatea unei acțiude com+atere a scim+rilor climatice pentru perioada de dup 2777, termenul limit pre#"ut Con#enție. -nainte de prima con&erinţ a prţilor !n 1;;D, A?I a introdus un proiect de protoccare, de &apt, sta+ilea agenda pentru negocierea >rotocolului de la 0oto, care urma s #in.

Ast&el, negocierile multilaterale constau dintr(o mulţime de elemente constituti#e $i deseori dnumeroase etape suprapuse $i distincte. >entru a urma aceste procese și de a reuși !n ele, delegațnecesit o *memorie instituțional +un, o anali" politic puternic, proiectare și e#aluare capacitții, experti" tenic și a+ilitți diplomatice. /ai mult dect att, din moment ce deci"iile su!n multe ca"uri luate prin consens, negociatorii de asemenea, tre+uie s complete"e procesul d

negociere prin comunicare puternic, persuasiune și alte aptitudini ale relațiilor interpersonale.

. Componenţa !i puterea delegaţiilor din ţările în curs de dezvoltare

Aceast complexitate, cu siguranţ este esenţial, anume di#ersitatea !n experti" $i componencorespun"toare a delagaţiilor din ţrile !n curs de de"#oltare, care deseori lipsesc. -n comparaţie ccerinţele procesului, precum $i !n raport cu mrimea delegaţiilor din ţrile de"#oltate, ecipele lor dnegociere sunt din pcate &oarte mici. =e cele mai multe ori, ţrile !n curs de de"#oltare deleagsingur persoan pentru negocierile multilaterale. ? delegaţie compus dintr(o singur persoan es!ntr(un de4a#anta4 de la +un !nceput din dou moti#e principale: lipsa de experti" și incapacitatea de

acoperi reuniunile paralele. =eși exist excepții, adesea este extrem de di&icil pentru orice persoanimplicat !n proces s posede att, a+ilitțile de negociere necesare, ct și cunoștințele tenice care  putea &i necesare. -n ca"ul !n care delegatul este un expert tenic, utilitatea lui !n cadrul negocierilor  putea &i limitat. =ac nu a a#ut o experienț de negociere multilateral anterior, inter#ențiile sale  putea &i ignorate pur și simplu pentru c nu sunt &ormulate !n lim+a4ul propriu acestor negocieri, cidac ceea ce spune are un sens eminent. Experţii tenici pot omite punctele politice sau procedurasu+tile ale de"+aterii, sau contextul internațional mai larg !n care au loc negocieri particulare. =esigu

8/18/2019 Negocierile Dintre Statele Cu Diferit Potential

6/6

aceasta este o generali"are. Exist o serie de delegații cu mai puţine persoane, care, !ntr(un moadmira+il, com+in am+ele: experti"a tenic puternic și a+ilitțile de negociere.

Cu toate acestea, intlnirile paralele din cadrul unei și aceleiași negocieri sunt doar unul dnumeroasele pro#ocri pentru ecipele din ţrile !n curs de de"#oltare. Capacitatea lor de a &ace &aeste suplinit !n continuare de o tendinț percepti+il spre o proli&erare de reuniuni, care !n practic

implic scim+area &rec#ent a locurilor de necociere $i se !ntind pe perioade lungi de timp. -nc ude"a#anta4 din punct de #edere al țrilor !n curs de de"#oltare este &aptul c e &oarte di&icil pentracestea s mențin continuitatea repre"entrii lor. -n unele ca"uri, țrile !n curs de de"#oltare au tre+us se +a"e"e pe personalul am+asadei locale, care au a#ut cte puțin att, din experti"a teninecesar, precum $i din experiența de negociere multilateral. 'endinţa de modi&icare a locurilor ducel puțin !n ca"ul țrilor !n curs de de"#oltare, la o scim+are a repre"entanților lor la manegocierilor. Acest lucru &ace mult mai di&icil construirea unei memorii instituționale și menţinercoerenței !n negocierea strategiilor și po"ițiilor. =e asemenea, este destul de greu pentru delegaţiiţrilor !n curs de de"#oltare s de"#olte relaţii personale cu colegii lor din ţrile de"#oltate. Ast&el d

relaţii, oportunitţile de !nţelegere in&ormal !ntre negociatori $i acordurile la care a4ung sunt &actoriceie !n negocierile e&ecti#e.

Ciar dac, acelea$i delegaţii particip mai mereu, ele particip uneori doar pe o perioadlimitat de timp, pentru a reduce din costuri. =e exemplu, delegații se pot altura numai la etape&inale ale unei con&erințe. =ar iar$i, dup cum s(a menţionat anterior, intrarea !n procesul de negociemai tr"iu, de exemplu, numai !n timpul etapei de negociere, !mpiedic !n mod ordinar capacitatedelegaţilor de a iner#eni !ntr(un mod e&icient.

". Concluzii

Ast&el, exist aparent un decala4 mare !ntre cerinţele procesului de negociere $i capacitateţrilor !n curs de de"#oltare de a satis&ace e&icient aceste cerinţe. -n plus, mai exist $i di&erenţa dintdelegaţiile ţrilor !n curs de de"#oltare $i a celor de"#oltate. Acest lucru !nseamn c nu este la &el ddi&icil pentru toate delegațiile s &ac &aț cerințelor de proces. Raportate la delegaţiile ţrilde"#oltate, acelea din ţrile !n curs de de"#oltare sunt puternic limitate. Anali"nd, !n termeni dmrime și componenț a delegațiilor din ţrile cu di&erit potenţial, nu exist un cmp de concurenecita+il !n cadrul negocierilor multilaterale.

#eferinţe

N=>, >amela Case and @a#ana Ra4amani, an. 2771,  !egotiating Capacity and Strategies  "eveloping Countries

amuel >. untington, an. 1;;F, Ciocnirea Civilizaţiilor #i $efacerea Ordinii %ondiale