House of Guides este membru BRAT

© 2005 House of GuidesTel: (0040)21-317 91 31, Fax: 317 91 30E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fåråpermisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be repro-duced in whole or in part without written permission of House of Guides.

ISBN 973-7975-40-5

Titlul original:

J’ai mal à l’école – Troubles affectifs et difficultés scolaires

Autor:

Marie-Claude Béliveau

Copyright © 2002

Collection de l’Hôpital Sainte-Justine pour les parents

Cuvânt înainte

Sintagma „råu de ¿coalå“, u¿or diferitå de altele, oarecumsimilare din punct de vedere gramatical ¿i semantic, cuprindeo serie de ståri ale copilului care face primii pa¿i sprecunoa¿tere. Fårå a ne fi teamå cå am comite o exagerare,putem afirma, ajuta¡i de cercetårile ¿tiin¡ifice, cå a¿a-numitul„råu de ¿coalå“ se poate transforma oricând într-o boalå cuefecte pe care le va suporta toatå lumea. Speciali¿tii sus¡in cåinterven¡iile încruci¿ate ¿i-au probat eficacitatea, cu condi¡ia såfie aplicate corect ¿i fårå abateri de la aceste adevårate re¡ete.

Natura problemelor ¿colare ale elevilor este extrem dediverså ¿i are legåturi dintre cele mai nea¿teptate. Imaturi-tatea, inhibi¡ia intelectualå, nevroza cauzatå de orice e¿ec, tul-burårile de afectivitate sunt tot atâtea manifeståri ale micu¡ilorcare pot deveni modele de inadaptare socialå, cu repercusiunimajore la vârsta maturitå¡ii.

Volumul pe care îl ave¡i în mânå este o adevåratå hartå asolu¡iilor la care un pårinte poate ¿i trebuie så apeleze pentrua imprima o interven¡ie eficientå în via¡a ¿colarului. Cumnimeni nu s-a nåscut învå¡at, iar solu¡iile, a¿a-zise „dupå ure-che“ s-au dovedit mai degrabå ineficiente, vå propunem unghid elaborat de unii dintre cei mai renumi¡i speciali¿ti îneduca¡ia copilului ¿i în rezolvarea problemelor lui ¿colare.

Pas cu pas, cartea vå va înso¡i de fiecare datå când nu ¿ti¡icum så ac¡iona¡i, vå va fi sprijin atunci când dezamågirile vå vorcople¿i dar, la final, ve¡i reu¿i så zâmbi¡i imaginar spre autori,datoritå unui succes de care, la început, v-a¡i îndoit.

Lucrarea, semnatå de specialistul francez, Marie-ClaudeBéliveau – ortopedagog ¿i educator psihiatric, este parte aColec¡iei pentru pårin¡i a Spitalului Universitar Sainte-Justinedin Canada ¿i nu trebuie så lipseascå din biblioteca personalåa oricårui pårinte responsabil.

Editorul

Cuprins

Lec¡ia fluturelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Partea întâi – Via¡a afectivå ¿i învå¡area . . . . . . . . . . . 11

Capitolul 1 – A se adapta, a cre¿te ¿i a învå¡a . . . . . . . 11Vine pe lume un copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Un copil se stråduie¿te så creascå . . . . . . . . . . . . . 12Un copil în afara cuibului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Un copil råsfå¡at printre atâ¡ia al¡ii . . . . . . . . . . . . . . 16Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Capitolul 2 – Când legåtura lipse¿te . . . . . . . . . . . . . . . 21Ata¿ament ¿i dezvoltare cognitivå . . . . . . . . . . . . . . 21Siguran¡a de fond ¿i învå¡area . . . . . . . . . . . . . . . . . 23A învå¡a, pentru ce ¿i pentru cine . . . . . . . . . . . . . . . 25Arta de a se agå¡a de cåutarea permanentåa respingerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Cu sufletul mort . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28A învå¡a înseamnå a se ata¿a . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Capitolul 3 – Încredere ¿i autonomie . . . . . . . . . . . . . . . 31Puterea de „a apar¡ine“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31A avea încredere, a acorda încredere . . . . . . . . . . . . 32Îmblânzirea stresului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Complet singur … incapabil! . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37A cre¿te înseamnå ¿i a deveni responsabil . . . . . . . . 38Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Partea a doua – Via¡a de familie ¿i învå¡area . . . . . . . . 41

Capitolul 4 – Când „råul de ¿coalå“ î¿i are originea în familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

4 Necazurile micului ¿colar

„Noile familii“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Separarea pårin¡ilor ¿i refacerea familiei . . . . . . . . . . 43Noile raporturi pårin¡i-copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Stiluri educative ¿i competen¡å parentalå . . . . . . . . . 47Noile personalitå¡i ale copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Capitolul 5 – Limitele necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Disciplina: a iubi fårå a permite totul . . . . . . . . . . . . 51Punctul de vedere al lui Étienne . . . . . . . . . . . . . . . . 53Punctul de vedere al pårin¡ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Punctul de vedere al ¿colii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Capitolul 6 – Dreptul la reu¿itå: nu este întotdeauna un lucru u¿or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57O bre¿å în sistem … o monedå veche . . . . . . . . . . . 57Câte pove¿ti individuale, atâtea inhibi¡ii de înlåturat . . 60Nevrozele e¿ecului ¿i inhibi¡ia intelectualå . . . . . . . . 61A interveni pentru a reda dreptul la reu¿itå . . . . . . . . 62De re¡inut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

Partea a treia – Instrumentele necesare învå¡årii . . . . . 65

Capitolul 7 – Cuvinte utile învå¡årii . . . . . . . . . . . . . . . . 65Råu de cuvinte, „råu de ¿coalå“, råu de societate . . . 66Când cuvintele lipsesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Când totul se då peste cap . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69ªi dacå s-ar fi intervenit mai devreme ... . . . . . . . . . . 69Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Capitolul 8 – Când avem de-a face cu o problemå de inteligen¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Deficien¡ele intelectuale, limite de respectat . . . . . . . 72Prea mult înseamnå uneori cå nu este destul . . . . . . 73„Micu¡ii rapizi“ … ¿i e¿ecul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73De la dotare la hiperintelectualizare . . . . . . . . . . . . . 75

Cuprins 5

Un cap ¿i douå picioare nu sunt destul . . . . . . . . . . . 75Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Capitolul 9 – Tulburåri de învå¡are sau de comportament? … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Dislexia ¿i alte tulburåri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Tulburåri de comportament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81Spitalizat pentru psihozå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Cauzå sau consecin¡å? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Oul sau gåina? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

Partea a patra – ªcoalå, adaptare ¿i învå¡are . . . . . . . . 87

Capitolul 10 – Când amicii se amestecå . . . . . . . . . . . . 87Copiii antipatiza¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Abilitå¡i rela¡ionale ¿i sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90Roluri ¿i victimizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91Schimbare imaginii? Imposibil! . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Capitolul 11 – Bye-bye, prof! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95Când rela¡ia sus¡ine învå¡area . . . . . . . . . . . . . . . . . 96Eliberare sau … suferin¡å din iubire . . . . . . . . . . . . . 96Reac¡ii normale ¿i circumstan¡e particulare . . . . . . . . 97Pårin¡i nelini¿ti¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Mai mult decât o mare suferin¡å din iubire . . . . . . . . 99A tråi plecarea ¿i a continua så cre¿ti . . . . . . . . . . . 100Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

Capitolul 12 – Sisteme ¿colare ¿i resurse specializate . . 103Sfaturi pentru pårin¡i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

6 Necazurile micului ¿colar

Lec¡ia fluturelui

Într-o zi, un om våzu din întâmplare un cocon ¿i se opri så-l

studieze. În mica lui gaurå, omul observå un fluture care se

stråduia så iaså. Råmase multe ore lângå cocon urmårind flu-

turele care pårea cå se aflå pe punctul de a abandona, fårå så

poatå ie¿i prin gaura care råmânea mereu la fel de micå.

Omul decise atunci så ajute fluturele. Luå un cu¡it, deschise

coconul ¿i fluturele ie¿i imediat. Totu¿i, trupul lui era slab ¿i

amor¡it, iar aripile mici ¿i fragile abia se mi¿cau.

Omul continuå så-l observe, spunându-¿i cå aripile fluturelui

se vor deschide, dintr-o clipå în alta, ¿i cå atunci insecta va

putea så-¿i ia zborul.

Dar nu se întâmplå nimic! Fluturele î¿i petrecu restul vie¡ii

târându-se pe påmânt, cu trupul lui slab ¿i aripile chircite.

Niciodatå n-a putut så zboare.

Ceea ce omul nu a în¡eles, în inten¡ia lui de a-l ajuta, este

cå trecerea prin orificiul coconului i-ar fi permis fluturelui så

facå efortul necesar ca så poatå trimite lichidele vitale din

trupul lui aripilor, ceea ce i-ar fi permis så zboare.

Adaptare dupå un text italian anonim.

Ca ¿i fluturii, copiii înva¡å så-¿i deschidå aripile iar cei care

îi înconjoarå ¿tiu så le fie aproape, påstrând înså distan¡a

potrivitå.

Introducere

Må doare inima, må doare burta, „am råu de ¿coalå“…sunt micile neplåceri ale copiilor, care se transformå adeseaîntr-o dramå zilnicå. Unii copii se trezesc zi dupå zi cu acest„råu de ¿coalå", fårå ca adevåratele tulburåri de învå¡are så fiesingura cauzå posibilå. Natura problemelor lor ¿colare este decele mai multe ori alta; ace¿ti copii simt un råu provocat deînvå¡åturå sau de adaptarea la ¿coalå, din motive de ordinafectiv, care sfâr¿esc, adesea, prin a împiedica activareapoten¡ialului lor cognitiv. Al¡i copii, cuprin¿i de aceste tulburårispecifice învå¡årii, nu profitå de ajutorul pe care îl primesc dincauza factorilor afectivi, ceea ce complicå problema.

Alexandre, Francisc, Marc, Marianne, Mathilda, Noémie ¿imul¡i al¡ii suferå de acest råu, dar în grade diferite. Simptomelevariazå ca intensitate, duratå ¿i frecven¡å. Circumstan¡ele încare se manifestå aceste dificultå¡i de adaptare ¿i de învå¡arela ¿coalå sunt diferite de la o poveste la alta. Cauzele proble-mei sunt multiple ¿i devine complicat de „identificat“ situa¡iacopilului care întâmpinå greutå¡i la ¿coalå (adicå de a în¡elegemai bine pentru a interveni mai bine). Explica¡ia ar fi cå func¡iileintelectuale ale copiilor se dezvoltå ¿i se actualizeazå în inter-ac¡iune constantå cu dezvoltarea afectivå ¿i socialå. Or, influ-en¡a reciprocå a factorilor afectivi, cognitivi, intelectuali, bio-logici ¿i sociali doteazå copiii cu profiluri de învå¡are, foartediferite de la unul la altul.

Peste tulburårile specifice de învå¡are, care nu fac obiectulacestei lucråri, existå numeroase motive pentru care cei micitraverseazå cu dificultate anii de ¿coalå. Este cunoscut faptulcå o bunå integrare în via¡a ¿colarå este unul dintre factoriicare influen¡eazå cel mai mult reu¿ita. Cauzele „råului de

¿coalå“ trebuie cåutate adesea în cu totul alt domeniu decâtcel al inteligen¡ei.

În aceastå carte prezentåm diferite probleme legate deafectivitate, care limiteazå capacitatea de învå¡are ¿i deadaptare a copilului la ¿coalå: anxietate, imaturitate, inhibi¡ieintelectualå, nevrozå provocatå de e¿ec ¿i altele. Abordåm, deasemenea, pistele de interven¡ie utile pentru a ajuta ace¿ticopii. Obiectivul este de a permite pårin¡ilor så descoperelargul evantai de probleme ¿colare pe care le tråiesc copiii, cuscopul de a le preveni mai bine ¿i de a interveni måcar pentrua nu agrava evolu¡ia procesului atunci când acesta este amor-sat.

Printr-o serie de exemple, ilustråm diferitele tipuri de pro-bleme ¿colare ale cåror rådåcini se gåsesc în dezvoltareasocio-afectivå a copilului ¿i care influen¡eazå, uneori pânå lacompromitere, dezvoltarea lui. Vedem, de asemenea, cum fac-torii în discu¡ie interac¡ioneazå pentru a nuan¡a situa¡ia ¿colaråa unui elev.

În fa¡a dificultå¡ilor întâlnite la ¿coalå de cåtre copii, existåsolu¡ii pentru fiecare caz. Interven¡iile nu se pot inspira decâtprintr-o în¡elegere måcar minimalå a diferi¡ilor factori care intråîn joc în fiecare caz. Deci, vom exemplifica prin situa¡ii reale alecopiilor pentru ca pårintele-cititor så gåseascå noile moduri de„a citi“ ceea ce tråie¿te copilul la ¿coalå ¿i så fie în måsurå så-l înso¡eascå, påstrând, totu¿i, „distan¡a potrivitå“.

10 Necazurile micului ¿colar

Partea întâi

Via¡a afectivå ¿i învå¡area

Capitolul 1

A se adapta, a cre¿te ¿i a învå¡a

ªi Mama, închizând caietul de teme,Se aratå mul¡umitå ¿i foarte mândrå, fårå så vadå,În ochii alba¿tri de sub fruntea boltitå,Sufletul dezamågit al copilului ei.

Poe¡i de ¿apte ani, Arthur Rimbaud

Vine pe lume un copil

Venind pe lume, copilul plonjeazå într-o constela¡ie familialåcare are deja o istorie ¿i valori proprii. În general, tråie¿te cupårin¡ii lui, care sunt împreunå sau separa¡i, în armonie sau înconflict, cu fra¡i ¿i surori, to¡i diferi¡i unii de al¡ii. Fiecare mem-bru al familiei poartå în el propriile amintiri, bucurii ¿i dezamå-giri, care îi influen¡eazå pe ceilal¡i. Prin acest joc de interac-¡iuni, copilul se construie¿te ¿i acumuleazå la rândul lui expe-rien¡ele cele mai diverse, mai mult sau mai pu¡in pozitive, maimult sau mai pu¡in traumatizante. Cu acest prim bagaj seîndreaptå spre ¿coalå. οi urmeazå dezvoltarea în acest mediu,la fel de bogat în experien¡e de tot felul ca ¿i cel de acaså,pregåtindu-se pentru via¡a de adult.

Mediul familial este unul dintre factorii care determinåmajoritatea raporturilor pe care copilul le va stabili cu lumeaexterioarå din care va face parte la ¿coalå, acest mediu în caretrebuie så se ancoreze pentru a nu-¿i petrece copilåria la peri-feria grupului. „Culoarea“ rela¡iilor familiale deja ¡esute are,deci, o influen¡å asupra experien¡elor noului elev. Astfel, unmicu¡ care cre¿te alåturi de pårin¡i anxio¿i va fi la fel când seva afla fa¡å în fa¡å cu noutatea. Un elev provenit din pårin¡ineglijen¡i, va fi lipsit de sus¡inerea ¿i organizarea de care arenevoie fiecare copil pentru a se sim¡i în siguran¡å.

Printre factorii care permit copilului så meargå cu plåcere la¿coalå, cei afectivi sunt determinan¡i pentru cå ajutå micu¡ulså compenseze dificultå¡ile ¿colare. Fie cå problemele suntpasagere sau de duratå, este clar cå, cu cât depiståm mairepede semnele „råului de ¿coalå“, interven¡ia pentru a creacondi¡ii de învå¡are ¿i adaptare este mai eficientå.

Un copil se stråduie¿te så creascå

Ca ¿i fluturele, copilul trebuie så-¿i desfacå aripile ca såcreascå, så meargå la ¿coalå, så se separe de pårin¡i, sådescopere exteriorul. Pe scurt, så vadå lumea! Reu¿ita inte-grårii lui sociale depinde de efortul pe care îl face ca så intreîn rela¡ie cu un mediu care îi cere deja mult ¿i de respectulmanifestat de anturaj pentru ritmul ¿i stilul în care înva¡å.Pårin¡ii trebuie så facå un efort pentru a putea accepta incon-fortul acestui moment de tranzi¡ie al intrårii în ¿coalå.

Copilul face efortul atunci când îl fac ¿i pårin¡ii lui, ¿i cândeste în måsurå så accepte cadrul în care trebuie så-l ofere. Ova face cu atât mai bine, dacå a înfruntat situa¡ii noi ¿i uneoridificile, la care s-a adaptat ob¡inând un beneficiu. În caz con-trar, vor apårea urmåri neplåcute asupra ansamblului dez-voltårii sale. Excep¡ia ar fi situa¡ia în care ar reu¿i, încå de laintrarea lui în ¿coalå, så compenseze, pu¡in câte pu¡in,

12 Partea I

deficitele prin sfaturi regulate ¿i specializate, de calitate, ¿iprin modele bune (pårin¡i, profesori), care îi vor permite såcâ¿tige un sentiment de securitate, pe care va putea så con-struiascå motiva¡ia de a învå¡a ¿i a se autodepå¿i.

Atunci când copilul ajunge la ¿coalå, fiecare gest al såudepinde mult de adul¡ii care îl înconjoarå. Rapid, se adapteazå¿i înva¡å progresiv bazele sistemului ¿colar în care este invitatså se angajeze ¿i, în general, se simte bine depå¿ind ceea ce¿tie så facå singur. La început, pårin¡ii sunt chema¡i så ajutecopilul så se organizeze în realizarea sarcinilor lui, pentru cå nua câ¿tigat încå automatismele necesare pentru a o face singur.

Pårin¡ii au tot interesul så încurajeze copilul så facå totceea ce este capabil ¿i så nu cearå ajutorul decât la nevoie.Mul¡i copii råspund singuri exigen¡elor ¿colare, multora li sepoate acorda încredere ¿i sunt în måsurå så refoloseascåcuno¿tin¡ele în claså, sau la lucrarea de control.

Câ¡i copii nu în¡eleg încå sensul celor citite în al treilea ¿i alpatrulea an de ¿coalå, pentru cå încå citesc cu glas tare tex-tele date ca temå, la fel ca în primul an, când pårin¡ii îiînso¡eau în aceastå sarcinå? Când copilul cite¿te cu voce tare,înseamnå cå cite¿te pentru altul, ¿i nu pentru sine. Cum poateså-i facå plåcere sensul textului, atâta vreme cât obiectivulvizat este så citeascå bine ¿i så i se corecteze gre¿elile? Textulcitit rar, prin simplul fapt cå este citit cu voce tare ¿i cuvânt cucuvânt, limiteazå accesul la sens prin acest sistem de deco-dare. Pårin¡ii se mirå så vadå cum copilul lor nu reu¿e¿te såråspundå la întrebårile pe care i le pun ulterior. Este, totu¿i,normal. ªi un adult care cite¿te un text cu voce tare în¡elegemai pu¡in decât dacå o face în gând. Solicitându-i searå desearå copilului så citeascå cu voce tare, îl plasåm într-o pos-turå de dependen¡å în raport cu cel sau cea care îi corecteazågre¿elile una dupå alta ¿i care verificå în¡elegerea lui prin între-båri la care copilului i-ar fi fost mai u¿or så råspundå dacå ar ficitit în gând. Pe de altå parte, copilul capåtå obiceiul de „a i seexplica“ textul în profunzime, fårå så caute s-o facå singur.

Via¡a afectivå ¿i învå¡area 13

A vrea så faci prea mult pentru copii, înseamnå så lefrânezi dezvoltarea prin propriile posibilitå¡i. Copilul trebuie såcâ¿tige autonomie în fiecare stadiu al dezvoltårii lui. Cel cåruiai se pune în mâini ghiozdanul ar trebui så fie capabil måcar såscoatå singur ceea ce este în el, så reciteascå ce a scris înagendå ¿i så ¿tie ce are de fåcut. La limitå, dacå are nevoie deajutor, ar trebui så poatå så-l cearå, nu så a¿tepte ca pårin¡iiså-i stea alåturi. Pentru a deveni mai autonom, copilul trebuieîncurajat så caute ajutor acolo unde se gåse¿te, adicå la cei dela ¿coalå, în special la profesori. Pårin¡ii care se substituie pro-fesorilor sunt în general decep¡iona¡i de rezultatele ob¡inute. Îngeneral, nu trebuie så se facå mai mult pentru un copil, ci såfie ajutat så devinå autonom ¿i competent.

A oferi copiilor mijloacele prin care så fie autonomi, înmåsura în care pot s-o facå, îi ajutå cå câ¿tige un sentiment decompeten¡å ¿i de încredere, sentiment esen¡ial atunci când vortrebui så facå fa¡å singuri exigen¡elor ¿colare. Cei care nu suntautonomi la ¿coalå tind så devinå stresa¡i, tri¿ti ¿i anxio¿i, pen-tru cå sunt convin¿i cå nu pot så reu¿eascå singuri.Experien¡ele cotidiene le confirmå cå nu pot face fa¡å singuri laceea ce au de fåcut. Depind de anturajul lor pentru a aborda osarcinå ¿i pentru a persevera. În caz de reu¿itå, le vine greu så-¿i acorde credit, pentru cå ¿tiu cå au fost ajuta¡i mult. În cazde e¿ec, nu sunt în stare så vadå ceea ce, în atitudinea lor sauîn modul de a munci, le-a influen¡at randamentul.

Acest comportament nu permite folosirea decep¡iilor zilnicepentru a favoriza dezvoltarea atitudinilor favorabile de învå¡are,cåci copilul percepe, adesea, cauza e¿ecurilor sale ca fiindexterioarå lui. Atunci se regåse¿te în afara grupului ¿colar.Råmâne mai pasiv ca ceilal¡i, mai pu¡in angajat ¿i mai pu¡inresponsabil de rezultatele lui, ceea ce îi face pe pårin¡i så-lsus¡inå ¿i mai de-aproape. Or, aceastå sus¡inere nu îl ajutå cuadevårat så devinå autonom.

14 Partea I

Copilul recepteazå prost aceastå lipså de autonomie, pen-tru cå simte cå nu este ståpân pe ceea ce face. Devine din ceîn ce mai neîndemânatic în rela¡ia directå care îl leagå depårin¡ii lui în problemele ¿colare ¿i se apårå opunându-li-se, celmai adesea, în mod pasiv. Paradoxal este cå ¿colarul va facetotul pentru a-¿i men¡ine starea de dependen¡å, deoareceob¡ine avantaje secundare numai datoritå prezen¡ei altora.

Aceste probleme capåtå o rezonan¡å deosebitå în unelefamilii. Beneficiile rela¡ionale, pe care copilul le ob¡ine din fap-tul cå pårin¡ii råspund neîncetat la toate cererile de ajutor, îlîncurajeazå så devinå imatur, pasiv ¿i dependent. Cele douåpår¡i trebuie, deci, så înve¡e så „se separe“. Anturajul trebuieså fie de acord så ajute copilul så devinå autonom ¿i din ce înce mai responsabil. În aceste situa¡ii, este indicat så aparå oa treia persoanå (un alt membru al familiei, tutore, specialist)pentru a favoriza trecerea la un nou stadiu de dezvoltare.

Un copil în afara cuibului

Ce pårinte binevoitor n-a spus deja cå a fåcut prea multpentru copilul lui? De fapt, nu ajungem så facem altceva decâtså ajutåm sau så råsfå¡åm, pur ¿i simplu. Pentru adult, esteuna dintre bucuriile de a fi pårinte, iar pentru copil, ocazia de a„råmâne mic“, pu¡in prea multå vreme.

Sigur, existå multe dificultå¡i în a påråsi lumea copilåriei,mai ales pentru cei care au profitat serios de acest moment degra¡ie. La fel cum pui¿orii trebuie uneori împin¿i afarå din cuibpentru a-¿i lua zborul, unii copii au nevoie mai mult decât al¡iide încurajåri pentru a-¿i face propriile experien¡e ... singuri. Dela copilul råsfå¡at, la copilul supraprotejat, nu este decât unpas, cel determinat de anxietatea pårin¡ilor.

De fapt, unii pårin¡i î¿i supraprotejeazå copiii pentru cå per-cep lumea exterioarå ca pe o junglå ¿i nu-l cred pe îngera¿ul lorcapabil så supravie¡uiascå în ea. În unele familii, aceastå atitu-

Via¡a afectivå ¿i învå¡area 15