Ghidul micului fotograf | Asociatia Blue Projects |

SMARTFoto

Ghidul micului fotograf

SMARTFoto

O fotografie face ct 1.000 de cuvinte. A[a se spune. {i chiar a[a este. De cnd a `nceput s\ aibe la `ndemn\ un aparat de fotografiat, omul a reu[it s\ comunice mai clar, mai des [i cu mai mult\ apropiere de ceea ce este frumos. Cred c\ trebuie s\ subliniem faptul c\ fotografia, `n primul rnd, [i `n sensul ei comun, este pus\ `n slujba relief\rii frumosului. Asta da - c\ ne referim mai ales la fotografia f\cut\ de amatori, de noi to]i.

Pentru latura profesional\, c\ci da, [tim cu to]ii, exist\ [i foto grafi profesioni[ti, fotografia a devenit, dincolo de obiect ce tinde spre perfec]i une, o modalitate de expresie, de reliefare a unui moment de via]\ sau col] de lu me, cosmetizat doar prin talentul aflat la cap\-tul click-ului declan[ator.

Explozia tehnologic\, intrarea computerului definitiv `n via]a noas tr\, a transformat ra dical, `n timp relativ scurt, percep]ia asu pra fotografiei, dar [i modul de cum ne raport\m noi la aceasta.

V\ invit\m `n minunata lume a fotografiei [i sper\m ca informa]iile din prezentul material s\ v\ determine s\ face]i fotografii din ce `n ce mai reu[ite care s\ v\ bucure pe voi [i pe cei dragi vou\. Mult succes!

2 | Proiectul Smart Foto | Asocia]ia Blue Projects

www.blue-projects.ro

www.fotosmart.blue-pro

jects.ro

www.blue-projects.ro

www.fotosmart.blue-pro

jects.ro

Termenul de fotografie are o tripl\ semnifica]ie n vorbirea curent\:

l este tehnica care poate crea imagini sub ac]iunea luminii;

l este o imagine ob]inut\ prin aceast\ tehnic\;

l este o ramur\ a artei graficecare folose[te aceast\ tehnic\.

ETimologiE

Cuvntul fotografie are originea de la dou\ cuvinte provenite din limba greac\: fotos (oto) care se traduce ca lumin\, evident (n cazul nostru se folose[te termenul de lumin\) [i graphy () care se traduce ca lumin\, desen, scris. Literalmente se poate traduce prin a picta cu lumin\. ~n vorbirea curent\ pe scurt se folose[te termenul de imagine.

Proiectul Smart Foto | Asocia]ia Blue Projects | 3

istoria fotografiei

C ele trei fenomene necesare ob]i nerii imaginilor fotografice sunt cu nos-cute de mult timp: nc\ de pe vremea lui Aristotel s-a [tiut cum se poate pune realitatea ntr-o cutie: este suficient s\ facem o gaur\ ntr-o cutie nchis\ ca s\ apar\ o imagine real\ inversat\ pe fondul interior al cutiei. Se ob]ine astfel o a[a-numit\ camer\ obscur\. Pe de alt\ parte, alchimi[tii [tiau c\ lumina nnegre[te clorura de argint. A treia contribu]ie a venit din par tea lui John Herschel, care n 1819 a descris propriet\]ile hiposulfitului de sodiu, care va deveni fixatorul foto -

grafiei. Joseph Nicphore Nipce, un mic fizician din provincie, a folosit toate aceste trei proceduri pentru a fixa o imagine pe o plac\ metalic\ cu depunere de halogenur\ de argint (1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niepce a murit n 1833, dar inven]ia sa a fost recuperat\ de c\tre Jacques Mand Daguerre.

De aceea, data oficial\ a inven]iei fotografiei este 1839, cnd Daguerre a prezentat inven]ia numit\ de el daghereotip, care este o simpl\ a me-liorare a descoperirii f\cute de Ni ep ce. Proprietar al inven]iei a de venit statul francez. Gra]ie daghereotipiei se ob]ine o matri]\ a mediului pe o plac\ metalic\ tratat\ cu o substan]\ fotosensibil\, dup\ o expunere de doar 8 ore (cnd cerul este complet senin). Co pierea se f\cea prin presarea matri]ei pe suportul de hrtie, ca [i la orice tip\rire a ziarelor.

Aceast\ expunere lent\ aduce cu sine cteva probleme: str\zile Pari-sului, chiar [i la o or\ de vrf, apar n ntregime goale. Tehnica va avansa

ns\ rapid, noua inven]ie f\cnd s\ apar\ [i o nou\ meserie, aceea de foto-graf, c\utat\ n special de ziarele vremii.

n anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele Flix Nadar, realizeaz\ prima fotografie aerian\, fotografiind Parisul din na cela unui aerostat (balon).

Dac\ la nceput negativul (cu nos cut [i sub numele de cli[eu) se realiza pe o plac\ de cristal, pentru a nu avea deform\ri, plac\ foarte casabil\ [i care cerea o manipulare deosebit\, prin dezvoltarea artei

foto grafice a ap\rut necesitatea unui suport fotosensibil mai u[or de ma nipulat dect cristalul. George Eastman reu[e[te n anul 1884 s\ realizeze

primul negativ fle xibil, pe un suport de nitroceluloz\, cunoscut sub denumirea de roll film, u[or de manipulat, incasabil [i cu acelea[i propriet\]i fotografice ca

[i ale pl\cii de cristal. Totodat\, volumul [i greutatea aparatului de fotografiat se mic[oreaz\ conside ra bil, transportarea lui nemaifiind o pro blem\.

Evolu]ie

n decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei direc]ii principale:- reducera duratei de expunere / m\rirea sensibilit\]ii filmului sau a pl\cii;- m\rirea stabilit\]ii imprim\rii;- simplificarea aplic\rii tehnicilor de fotografiat, datorit\ apari]iei aparatelor de fotografiat din ce n ce mai mici [i mai ieftine, dar [i a substan- ]elor chimice de develo-pare [i stabilizare a peli-culei sensibile negative sau a su portului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specia lizate.

FoTogrAFiA color

Ideea de fotografie color a circulat nc\ de la apari]ia inven- ]iei. Primele experimente fotografice n culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a putut mpiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu cu lori permanente a fost f\cut\ n 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.

Primul sistem color, Autochrome Lumire, a ap\rut pe pia]\ la 17 de cembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparent\. Fo tografierea se f\cea pe trei pl\ci fotografice alb/negru cu substan]e cromatice sensibile numai la culorile ro[u, verde [i albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dnd o fotografie co lor transparent\.

Pelicula color de tip Kodachrome a ap\rut n 1935 [i s-a bazat pe e mulsii tricromatice. Majoritatea peli culelor color moderne, cu excep]ia Kodachrome, se bazeaz\ pe o teh nologie dezvoltat\ de compania ger man\ Agfa n 1936.Fotografia instantanee cunoscut\ sub numele de Polaroid a ap\rut n anul 1948, fiind pus\ la punct de dr. Edwin Land, la nceput n alb/negru, iar din 1962 n culori.


FoTogrAFiA digiTAl|Fotografierea tradi]ional\ a fost dificil\ pentru fotografii ce lucrau

departe de sediu (precum coresponden]ii de pres\ din str\in\tate), f\r\ acces la facilit\]i de procesare [i transmitere. Pentru a ]ine pasul cu popularitatea crescnd\ a televiziunii, ace[tia au f\cut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar ct mai repede. Fotojurnali[tii tri mi[i n loca]ii `ndep\rtate trebuiau s\ [i ia cu ei un mini-laborator foto [i un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor.

n 1990, compania KodAK a pre zentat publicului dcS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil n comer]. Pre]ul s\u ridicat indica o utilizare numai n fotojurnalism [i a plica]ii profesionale, dar ncetul cu ncetul [i ramura digital\ a fotografiei a devenit disponibil\ n comer].

n decurs de 10 ani aparatele de foto grafiat digitale au devenit arti cole de consum uzuale. La ora actual\, r\spndirea lor pe glob a dep\[it de mult predecesorul lor tradi]ional, de oarece pre]ul componentelor electro nice scade permanent, iar simultan se mbun\t\- ]e[te [i calitatea imaginilor digitale.

n ianuarie 2004 Kodak a anun]at c\ nu va mai produce aparate foto renc\rcabile cu film de 35 mm n cepnd de la finalul anului.

Totu[i, [i fotografia ud\ va continua s\ existe, atta timp ct arti[ti fotografi talenta]i [i unii amatori vor dori s\ profite de posibilit\]ile ei multiple.


~n mare, multe dintre opera- ]iu nile posibile enun]ate mai sus sunt preluate acum de camerele foto din ce `n ce mai sofisticate.

Imaginile pot fi ajustate din set\rile aparatului `nc\ dinainte de a ap\sa declan[atorul.

Pu tem ob]ine astfel imagini mi[cate, colorate `n sepia, sau albnegru.

Multe astfel de aparate au `n softul propriu posibili- t\]i de a pune foto gra fiile `n diverse rame etc.

dESPrE imAginEA digiTAl|

Pe m\sur\ ce fotografiile s-au mu tat din aparatele clasice cu film, pe cele care fac poze digitale [i multe, multe, s-a diversificat [i modalitatea de prezentare. ~n primul rnd putem vorbi de editarea fotografiilor prin programe din ce `n ce mai complexe. Astfel, ast\zi, un specialist ([i nu nu mai) poate face adev\rate minuni cu o fotografie. ~i trebuie doar un soft ware specializat (de exemplu

Pho toshop - poate instrumentul cel mai cunoscut), cuno[tin]e temeinice de editare a fotografiilor, ceva `n de mnare [i mult\ creativitate. o fotografie poate fi

retu[at\, t\iat\, rotit\, recolorat\, pot fi `nlocuite obiecte, personaje etc. ce mai, se poate face orice. r\mne doar o `n trebare:

ce valoare mai are o astfel de fotografie. Ea devine o imagine care ne poate distra, bucura pe

moment, `ns\ ca [i fotografie valoarea ei dis pare de la prima interven]ie com pu terizat\.


Fotografia cu siguran]\ nu mai este un mister, mai ales dup\ ce a proape fiecare telefon mobil ofer\ posibilitatea de a realiza imagini [i de a le transmite mai departe. ite-urile de socializare (flickr, pi casa, facebook) sunt medii prin ca re fotografiile sunt `mp\r]ite cu pri etenii, dar [i locuri unde acestea pot fi votate, apreciate. Criteriile de votare/apreciere sunt subiective, fiecare a vnd motiva]ii proprii atunci cnd ac]ioneaz\ `n a aprecia o fotografie.

Exist\ `ns\ [i criterii standard de a preciere a fotografiilor. Acestea ]in de calitatea efectiv\ a fotografiei, de modul cum a fost realizat\ [i de cum sunt aranjate (`ncadrate) elementele ce compun imaginea. Subiectul poa te fi oricare. Astfel de criterii fac par te din setul de reguli pe care un fo tograf `n devenire [i le poate `nsu[i din studierea c\r]ilor de profil sau le poate primi de la profesori, `n ca zul `n care frecventeaz\ un curs de ini ]iere `n tainele fotografiei.



SFATuri uTilE

Fotografi profesioni[ti consacra]i recomand\ fotografia ca [i terapie prin

frumos. Ei ne spun c\ nu conteaz\ cu ce aparate ne juc\m [i nici ce moda li t\]i abord\m atunci cnd facem o fotografie.

Important este s\ ne bucur\m de mun ca noastr\ [i s\ `ncerc\m s\ ne

autoperfec]ion\m. Cu ct vom face mai multe fotografii, cu ct vom c\uta s\ fim mai aten]i la detalii, cu att vom vedea, `n timp, o cre[tere a calit\]ii

imaginilor pe care le vom ob]ine.

Tot ei, profesioni[tii domeniului, ne recomand\ s\ ne g\ sim un mentor care s\ ne ajute s\ p\trundem mai bine `n tainele fotografiei. Acesta poate fi tot un fotograf amator, dar cu o experien]\ mult mai mare dect a noastr\, sau chiar un profesionist care sar oferi s\ ne `ndrume. Daca suntem aten]i la sfaturile primite, cu siguran]\ vom reu[i s\ evolu\m, iar calitatea fotografiilor noastre va cre[te de la o zi la alta.

Dac\ sunte]i cu adev\ rat pasiona]i de fotografie, v\ punem la dispozi]ie cteva resurse care var ajuta s\ `nv\]a]i lucruri cu adev\rat interesante despre acest domeniu: www.photo.net/learn/; http://www.fotomagazin.ro, dar [i multe altele pe care le descoperi]i singuri printro simpl\ cautare pe google.

P entru cei care doresc s\ fac\ o carier\ `n domeniu, `nsu[irea parametrilor tehnici, a modalit\]ilor de fotografiere [i a condi]iilor necesare pentru ca o fotografie s\ fie foarte bun\ sunt lucruri esen]iale [i obligatorii. Pentru ei, calitatea unei imagini depinde [i de calitatea aparatului folosit, de adaptarea acestuia la condi- ]iile de mediu [i de lumin\, lista putnd continua cu invocarea unor parametri de ordin tehnic ce ]in de limbajul comun al fotografilor profesioni[ti.

FoTogrAFiA dE PrES|

Cea mai larg\ utilizare a fotografiei este publicarea ei `n reviste [i ziare, dar [i `n publica]iile electronice pe care le `ntlnim la tot pasul pe internet. Fotografii profesioni[ti `[i pun talentul [i energia `n slujba publica]iilor care `i angajeaz\ [i aduc imagini care s\ sus]in\ informa]iilepublicate. De multe ori, `n redac]ii se contureaz\ articole de prim\ pagin\ pornind de la instantaneele surprinse de fotografi.

Exist\ [i publica]ii ce se bazeaz\ exclusiv pe impactul provocat de publicarea unor fotografii incendiare. A[a-numitele reviste de paparazzi pl\tesc sume fabuloase pentru fotografii ce prezint\ personalit\]i `n diverse ipostaze, accentul fiind pus, din p\cate, pe latura negativ\.

Astfel de fotografi sunt mai mult detectivi dect jurnali[ti, folosindu-se deopotriv\ de aparatul de fotografiat/filmat, dar [i de informa]ii culese din surse mai mult sau mai pu]in credibile despre subiec]ii pe care `i au `n vizor. Presa monden\ se folose[te cu succes de astfel de fotografi, revistele lucioase prospernd pe toate meridianele globului.

O alta form\ de prezentare a fotografiei, din ce `n ce mai apropiat\ de actul jurnalistic este blogul foto. El poate fi independent (blog al unui fotograf, care poate fi angajat al unei institu]ii sau doar free-lancer), dar [i blog al unei institu]ii media. Pe astfel de bloguri sunt publicate fotografii care pot fi remarcate, votate [i comentate de public.


FoTogrAFiA dE ArT|Fotografia de art\ este o zon\ exclusivist\, un club al profesioni[tilor proveni]i din zone artistice. Fotografia de art\ depinde `ntr-o mare m\sur\ de procedeele prin care sunt executate imaginile, dar [i de subiectul ales. Astfel de fotografii sunt `ntlnite `n galerii de art\, `n expozitii personale sau de grup, iar cei care se bucur\ de statutul de artist fotograf sunt de obicei persoane care provin din zone de manifestare artistic\, oameni cu studii `n domeniu, dar [i pasiona]i de perfec]iunea fotografiei. Dincolo de imagine, care, pe noi privitorii, ne uime[te, `n spatele unei astfel de fotografii stau sute de ore de munc\, cu studii [i aplica]ii ce privesc lumina, `ncadratura etc.

FoTogrAFiA judiciAr|

Fotografia nu este relevant\ `n instan]\, poate fi folosit\ ca [i argument, dar nu va fi admis\ ca [i prob\. Pentru a putea intra `n corpul de

probe, o astfel de fotografie trebuie s\ treac\ prin filtrele

unor expertize tehnice care s\ ateste c\ acea imagine

suprinde un fapt de via]\ real [i nu este o distorsionare prin

trucaj, sau fie chiar [i doar printr-o omisiune.



ProduSE PErSonAlizATE

Fotografia mai este folosit\ cu succes [i `n personalizarea diferitelor materiale: calendare, c\r]i po[tale, postere, tricouri, c\ni, magne]i, [epci etc. Astfel de materiale sunt cadouri care ne scot din impas, se realizeaz\ relativ repede [i sunt de mare efect. Produsele personalizate sunt folosite pe scar\ larg\ [i de c\tre companiile care caut\ prin astfel de lucruri frumoase s\-[i promoveze imaginea sau produsele. Personalizarea industrial\ se face cu utilaje ce cost\ zeci [i sute de mii de euro, dar [i efectele acesteia sunt pe m\sur\: culori incredibile, durabilitate `n timp, posibilit\]i nelimitate de personalizare. Dincolo de zona industrial\ exist\ [i centre care se

ocup\ de personaliz\ri destinate publicului larg. Sunt acele locuri unde mergem cu to]ii [i personaliz\m diverse lucruri pentru noi sau cei dragi. Astfel de afaceri nu sunt foarte costisitoare (tehnologia folosit\ se nume[te termotransfer [i, `n general, sunt necesare cam urm\toarele lucruri: computer - cu soft care s\ poat\ prelucra fotografii -; pres\ de termotransfer - simplificat - aparat prin care imaginea din calculator poate ajunge pe un alt obiect -; imprimant\ specializat\ pentru a printa imaginile pe o foaie special\; consumabile; stocuri de obiecte). Calitatea depinde, deopotriv\, de priceperea celui care execut\ lucr\rile, dar [i de calitatea materialelor folosite [i a aparaturii din acel loc. Pre]urile produselor nu sunt foarte mari - bun motiv pentru a alege s\ ne folosim de astfel de idei de cadouri.

STudiourilE FoTo

Pentru a realiza fotografii controlate, `n care s\ diminu\m pn\ spre eliminare hazardul (lumina care cade nepotrivit, umbre ce nu le putem evita etc.) avem nevoie de condi]ii de laborator. Un astfel de laborator este studioul foto, unde scena este la `ndemna fotografului. Acesta poate controla absolut tot: lumin\, decor, unghiuri de fotografiere etc. Astfel de studiouri sunt folosite pentru realizarea produc]iilor publicitare, a fotografiilor de produs, dar [i pentru imagini cu subiec]i umani. Celebrele

Book-uri se realizeaz\ `n studio, dar [i fotografiile pentru copii (unde un mare rol `l are decorul), evenimentele speciale din via]a fiec\ruia (c\s\torie, absolvirea unei [coli, botezul unui copila[ etc.). ~ntotdeauna fotografiile realizate `n astfel de studiouri sunt mai costisitoare, dar trebuie s\ `n]elegem c\ [i investi]iile sunt foarte mari: se folose[te aparatur\ de `nalt\ performanta, iar cei care se respect\ [i vor s\ fie `n top ]in s\ fie `n pas cu moda [i au un plan de achizi]ii de noi device-uri foarte alert.

cE E BinE {i cE E r|u lA o FoTogrAFiE...

cnd vorbim de calitatea unei fotografii trebuie s\ ne pozi]ion\m clar `n ceea ce prive[te sistemul nostru de evaluare a unei imagini. Astfel, ce urm\rim? calitatea fotografiei din punct de vedere tehnic (cum este `ncadrat\, din ce unghi este luat\ imaginea, cum cade lumina etc.) sau ce ne transmite acea fotografie (subiectul ales, ce

tr\iri avem atunci cnd ne uit\m la acea imagine). Pentru o evaluare tehnic\ obiectiv\ trebuie s\ avem cuno[tin]e solide despre tot ceea ce compune acest univers al imaginilor. Evaluarea subiectiv\, a ceea ce ne arat\ fotografia ]ine de sim]ul artistic al fiec\ruia, de modul nostru de a rezona cu o imagine ce ne este supus\ aten]iei. indiferent de abordare, sincer, o fotografie nu are de ce s\ fie rea. Ea depinde `n mod direct de cine a f\cut acea imagine - ce vrst\ are, ce aparat a folosit, dar [i de condi]iile `n care a fost f\cut\ fotografia: zi/noapte, cu sau f\r\ blitz, cu soare `n spate/fa]\ etc. important este ca fotografia s\ fie f\cut\ cu pasiune [i cu o minim\ aten]ie. cu siguran]\, `n urma exerci]iilor, ne vom `mprieteni cu aparatul folosit [i vom reu[i s\ ajungem la performan]e apreciate de cei c\rora le vom ar\ta lucr\rile noastre.


www.fotosmart.blue-projects.ro

Este un pas important pentru intrarea `n lumea fotografilor. Recomandarea noastr\ este s\ partici-pa]i la ct mai multe astfel de concursuri. Multe dintre ele, prin regulamentele de participare (dar

[i prin documenta]iile pe care le pun la dispozi]ie compe ti - torilor), v\ vor `mbog\]i informa]iile despre fotografie. De asemenea, intrarea `n astfel de competi]ii v\ va face s\ fi]i mai aten]i la ce imagini trimite]i, dar [i la ce imagini au `nscris ceilalal]i concuren]i. Nu mai spunem c\ astfel de concursuri v\ dau [i posibilitatea c[tig\rii unor frumoase premii (majoritatea din zona fotografiei: aparate foto mai bune, rame foto, albume, gadget-uri interesante etc.). Oricum ar fi, experien]a competi]iilor este foarte bun\ [i ne ajut\ s\ ne contur\m un portofoliu reprezentativ, dar [i s\ ne descoperim un drum propriu `n minunata lume a fotografiei.


comPETi}iiPentru cei cu adev\rat

pasiona]i de fotografie exist\ modalit\]i de a se autoevalua, de a se

confrunta cu al]i fotografi. ~n fiecare an, organiza]ii

profesionale, companii [i ONG-uri organizeaz\

concursuri pentru amatorii de fotografie (nu vorbim

aici de concursurile pentru profesioni[ti), cu premii

frumoase [i multiple modalit\]i de expunere

ale operelor `nscrise.


SMARTFoto

Competi]ie foto pentru copiii pasiona]i de arta

fotografic\.


Proiectul Smart Foto!Asocia]ia Blue Projects / www.blue-projects.ro e-mail: [email protected]

De cnd nu ai mai trimis sau primit o carte po[tal\? Ai acum ocazia s\ `]i surprinzi bunicii, rudele

sau prietenii cu o carte po[tal\ unicat! Particip\ la proiectul nostru,

arat\-ne ct de talentat e[ti [i te premiem!

~nscriere: `n perioada 01 ianuarie 2011 - 31 martie 2011Ultima dat\ de trimitere a fotografiilor: 30 aprilie 2011Perioada de vot electronic (votarea pe site a fotografiilor din concurs): 01 - 31 mai 2011Public ]int\: elevi clasele 1-12, copii de gr\dini]\.

RegulamentPentru a putea participa la acest proiect, fiecare elev trebuie s\ execute [i s\ pun\ la dispozi]ia coordonatorului proiectului cte o fotografie pentru fiecare categorie, a[a cum sunt descrise mai jos. Pa[ii fotografici descri[i trebuie respecta]i! Nu vor fi acceptate `n concurs dect fotografiile care respect\ `ntrutotul prezentul Regulament. Fotografiile trebuie s\ fie originale, executate de cel care le-a `nscris `n Proiect.

Coordonatorul strnge fotografiile de la participan]i [i le transmite organizatorului prin e-mail (dac\ sunt mai mul]i participan]i, fotografiile pot fi arhivate [i trimise prin serviciul www.transfer.ro)

Coordonatorul va organiza fotografiile astfel: un folder pentru fiecare participant. Folderul va fi denumit cu numele autorului fotografiilor. ~n folder se pun cele 5 fotografii (fotografiile trebuie s\ fie la o dimensiune de minim 200 kb), `nso]ite de un document word care s\ con]in\: 1. Numele [i prenumele participantului; 2. Vrsta participantului; 3. {coala; 4. Localitatea; 5. Pre zen-tarea fotografiilor (descrierea fotografiilor va fi solicitat\ autorilor).

Categorii:1. Portret (un portret al unui prieten, al unui membru al familiei, persoane dragi sau chiar [i un

necunoscut - ne intereseaz\ portretele pentru a vedea cum surprinde fiecare imaginea unei persoane);2. Instantaneu (o fotografie surprinz\toare `n care poate ap\rea orice - caut\m o imagine tr\znet care s\ ne marcheze [i s\ ne fac\ s\ o ]inem minte - cu siguran]\ vor fi apreciate fotografiile care vor surprinde un moment vesel);3. Landscape (o imagine din natur\ - un obiectiv turistic etc.);4. Animashow (o fotografie cu un animal / insect\ etc.);5. My way (te-ai hot\rt care este cea mai pre]ioas\ fotografie f\cut\ de tine? - Ei bine, asta c\ut\m... vrem fotografia care ]ie `]i place cel mai mult).

Toate fotografiile vor fi postate pe internet la adresa concursului (smartfoto.blue-projects.ro). Fotografiile vor fi `nso]ite de un modul de vot, vizitatorii putnd da note de la 1 la 10 pentru setul de fotografii propus de un participant.

2 categorii de premii:1. Premiul publicului - `n urma voturilor ob]inute pe internet (cele mai votate seturi vor primi premii din partea Asocia]iei Blue Projects).2. Premiile juriului: vor fi acordate premii pentru fiecare categorie din regulament, precum [i o serie de premii speciale.

Pentru participan]ii care doresc s\ primeasc\ fotografiile [i sub form\ de c\r]i po[tale, Asocia]ia le poate trimite la pre]ul de 7 ron pentru fiecare elev (set de 5 fotografii `nscrise).

Cadrele didactice primesc diplome de participare.Pentru a deveni coordonator, un cadru didactic trebuie s\ participe `n proiect cu cel pu]in 15 elevi.


AE lock - Memorarea expunerii au tomate.

- Litera din alfabetul grecesc (phi) care arata diametrul necesar pentru filetul filtrului compatibil cu un anumit obiectiv.

1 ev - compensare de expunere de un stop in pl us fata de ce msoar exponometrul.

0/I - Oprirea si respectiv pornirea (activarea) camerei foto. La fel cu On/Off sau Power On.

1 lbs (pound) - Unitate de msura pen tru masa egala cu 0.4536 Kilo grame.

12-bit A/D Conversion - metoda de cuantificare folosita de camere digitale avansate, ce folosete 12 bii/culoare adic 4096 nuane de rou, verde si respectiv albastru, rezultnd peste 68 milioane de nuane de culori.

6x9 - Tip de format fotografic mediu ce folosete rolfilme standard tip 120 sau 220 in care un cadru are dimensiunile 6cm x 9cm. Alte variaii includ 645 (6cm x 4.5 cm), 6x6 (6cm x 6cm), 6x7, 6x8, etc...

A-DEP - Mod de expunere cu prioritate de diafragma ce urmrete obinerea u nei anumite profunzimi de cmp (Canon).

A-TTL - Evaluarea intensitii necesare pentru blitz, in mod automat, prin o biectiv (Canon).

A.S.A. - Normativ referitor la sensi bilitatea filmului, abandonat in prezent (American Standards Association).

Abbe number - Numr asociat unui o biectiv sau lentile invers proporional cu dispersia cromatica cu cat numrul Abbe este mai mare cu att dispersia este mai mica.

Aberaie - Incapacitate a obiectivului fotografic de a reproduce o imagine perfecta. Aberaiile obiectivelor sunt de 7 tipuri: astigmatism, aberaie cro matica axiala, aberaie cromatica la terala, coma, curbura de cmp, aberaia de sfericitate si distorsia. Am ploarea aberaiilor este direct pro por

ionala cu deschiderea diafragmei si in vers proporionala cu distanta focala.

Aberaie cromatica - Aberaie a obiectivului, in care zone ale imaginii, de obicei radiale, sufer o descompunere cromatica asemntoare cu cea realizata de o prisma optica.

Aberaie cromatica axiala - aberaie de convergenta a unui obiectiv ce consta din focalizarea in planuri diferite a radiaie albastre, verzi si roii, sosite de la o sursa aflata pe axa optica.

Aberaie cromatica laterala - Denumita si aberaie cromatica transversala este determinata de variaii ale factorului de mrire a obiectivului in prtile sale periferice; lumina alba care vine din lateral, va focaliza in locuri diferite in planul filmului, in funcie de lungimea de unda (mai aproape de centrul negativului pentru lumina albastra, mai lateral pentru lumina roie).

Aberaie de sfericitate - Aberaie a unui obiectiv produsa de focalizarea in plane diferite a razelor luminoase ce intra prin centrul obiectivului fata de cele ce intra pe la periferie.

Aberaie geometrica - Aberaie a sistemelor optice, in care unei axe drepte a subiectului ii corespunde o curba in imaginea realizata de obiectiv. Aceste aberaii pot fi pozitive sau negative, adic asemntoare cu o perna sau cu un butoi.

AC - Mufa sau priza de conectare la curent alternativ (priza, reea).

Acromat (obiectiv) - Obiectiv care con ine un dublet acromat: dublet ce asociaz o lentila convergenta crown cu una divergenta flint, in scopul corectrii pariale a aberaiei cromatice. In acest fel sunt focalizate in acelai plan radiaiile albastru si verde.

Adancimea culorii - Numr de bii folosii pentru a caracteriza fiecare pixel dintro imagine; cu cat se folosesc mai muli bii, cu att in imagine apar mai multe nuane de culori; cel mai frecvent se folosesc: 1, 8, 16, 24 (cate 8 bii pentru culorile de baza: rou, verde, albastru) sau 48 bii (cate 16 bii

pentru fiecare culoare).

AE - Expunere automata.

AE-L vezi AE lock

AEB - Auto Exposure Bracket Bracket sau Bracketing se refera la aciunea de a executa o serie de fotografii (cel puin trei) ale aceluiai subiect cu variaia expunerii; prima care se executa cu timpul de expunere si cu diafragma indicata de exponometru sau de experiena, a doua, supraexpusa cu 1/3 1 diafragma iar a treia subexpusa cu 1/3 1 diafragma. In a cest fel fotograful are anse sporite de a obine o poza corect expusa. De asemenea, fotograful poate recurge la aceasta metoda pentru a vedea efectul diferitelor expuneri asupra subiectului. Majoritatea aparatelor prosumer, in clusiv cele digitale, efectueaz bracketingul in mod automat.

AEL Memorarea expunerii automate (Minolta).

AF Autofocus - Sistem care pune claritatea obiectivului pe subiectul dorit; exista sisteme pasive si active.

AF-L Memorarea autofocalizrii (Nikon).

AF-lock Procedura de blocare voluntara a focalizarii pe un anumit subiect; in acest mod este posibila pstrarea planului de focalizare chiar si in cazul rencadrrii.

AF-ON Activarea funciei de autofocalizare (Nikon).

AF/M Comutator al focalizrii manuale/automate (unele obiective Canon mai vechi).

AF/MF Comutator al focalizrii manuale/automate (Canon, Minolta, Pentax).

AI FOCUS Focalizare automata in teligenta (Canon).

AI Servo AF Sistem de focalizare inteligenta destinat in special fotografierii subiectelor in micare. In modul AI Servo AF aparatul focalizeaz continuu urmrind cele mai mici de plasri din cadru, util in cazul o

Dictionar de termeni fotografici,

SMARTFoto www.fotosmart.blue-projects.ro


Pentru pasiona]ii de fotografieSMARTFotobiectivelor lungi unde cmpul de profunzime este redus.

Anastigmat (obiectiv) Obiectiv corectat pentru aberaiile de astigmatism cu un menisc anastigmat.

Apertura Vezi: diafragma

Aplanat (obiectiv) Obiectiv corectat pentru aberaiile cromatica si de sfericitate (dublet acromat + menisc anastigmat).

APO Apocromatic Obiectiv fotografic corectat pentru aberaiile cromatice, astfel nct radiaiile roii, verzi si albastre sunt focalizate in acelai plan.

Apocromat (obiectiv) Obiectiv com plex format din sticle crown, flint si din fluorina. In acest mod se obine focalizarea corecta a culorilor fundamentale.

APS - Advanced Photo System Un format de film foto care permite pe lng imagine nregistrarea unor pa rametri de fotografiere.

Artifact Distorsiune specifica crerii imaginii de ctre celule fotosensibile sau modificare locala a imaginii cauzata de comprimri si decomprimri tip jpg.

Asferica (lentila) Lentila lefuita dup o suprafaa care nu este sferica, astfel nct razele de lumina axiale focalizeaz mai aproape, in timp ce razele de lumina periferice focalizeaz mai departe; in acest fel se combate efectul curburii de cmp.

Astigmatism Aberaie a unui obiectiv ce consta din focalizarea in planuri diferite a razelor de lumina ce se afla in planuri perpendiculare.

AUTO De regula semnifica expunere automata (AE), dar poate nsemn si mod de operare complet automat (AE + AF).

Auto-exposure Calculare automata a expunerii, facilitate disponibila in ma joritatea aparatelor fotografice mo der ne.

Auto-exposure Compensation: +2EV Corecie a expunerii calculate automat de aparatul foto. 1EV nseamn plus un stop, 2EV plus doua stopuri etc...

Autofocus sistem care permite focalizarea fr intervenie manuala. In general, pe lng aparatul foto, obiectivul trebuie si el sa suporte aceasta funcie.

Av Mod de expunere cu prioritate de diafragma (engl. Aperture value Canon, Pentax, Contax).

AWB (Auto White Balance) La camere digitale: ajustare automata a redrii culorilor prin care se evita dominantele de culoare ce pot apare in diverse condiii de iluminare (soare, cer acoperit, lumina tungsten, etc).

Ax optic Ax imaginar care unete centrul imaginii, centrul optic al o biectivului, si centrul subiectului.

B/W Albnegru (engl. Black&White).

Baie de stopare Etapa intermediara intre developare si fixare, cu rolul de a ntrerupe aciunea chimica a revelatorului; constituita dintro soluie cu pH acid.

Bayer pattern Un model de aezare a filtrelor roii, verzi si albastre peste fotositurile captatorului camerei digitale. Deoarece ochiul uman este mai sensibil la verde, raportul R:G:B in modelul Bayer este 1:2:1

Bokeh Termen de etimologie, care se refera la modul in care un anumit obiectiv reproduce subiectele aflate in afara cmpului de profunzime; depinde de modul de corectare al aberaiilor optice, mai ales a celei de sfericitate.

Bounce Dispozitiv translucid de difuzie a luminii, care se aplica peste blitz in scopul de a diminua duritatea iluminrii cu flashul electronic.

BP (Battery Pack) Sistem suplimentar de baterii folosit in alimentarea di verselor aparate foto pentru o autonomie crescuta.

Bracketing Modalitate de obicei automata de a varia expunerea cu un nu mr de trepte de diafragma sau de fraciuni de diafragma, pentru ca din cteva expunerii una sa fie in mod sigur buna. Exista si braketing de claritate si de temperatura de culoare, si al aparatului sau al blitzului.

Buffer Ram Memorie rapida, pentru stocarea temporara informaiilor, dupa care acestea sunt scrise pe card (a crui viteza de scriere este mult mai lenta); in acest fel se pot efectua mai multe poze, in succesiune rapida.

Bulb (B) Timp lung de expunere, u tilizat pentru fotografie de noapte. Obturatorul rmne deschis atta timp cat

butonul de declanare este apsat.

Burst Anumite aparate de fotografiat pot fi setate sau construite pentru a face fotografii in rafala modul burst.

C 1. fotografiere in salva (Nikon, Canon EOS modele mai vechi), 2. focalizare continua (Minolta).

CAF Focalizare automata continua (Contax).

Calibrare Proces de ajustare a unui lan de prelucrare digitala a fotografiilor (camera fotografica digitala / scanner, mo nitorul calculatorului si imprimanta), astfel nct sa se obin rezultate corecte.

Camp de profunzime Un obiectiv, in afara de obiectul exact pe care este pusa claritatea, mai reda clar un spaiu din fata si spatele acestuia. Acest spaiu este mai mare sau mai mic, funcie de diafragma si distanta focala si mai ales cercul de difuzie ales. Cmpul in care pari din imagine sunt redate clar se numete cmp de profunzime.

Card reader Dispozitiv care se leag la un calculator de obicei pe un port de USB si care permite descrcarea informaiei de pe carduri de memorie in calculator. Exista card readere pentru 1, 2 sau mai multe tipuri de memorii.

CCD - Charged Coupled Device Dispozi tiv electronic care face conversia imaginii optice in informaie electronica.

Centru optic Punct situat pe axa optica a unui obiectiv si care se caracterizeaz prin aceea ca o raza de lumina ce trece prin centrul optic nu este deviata de la directia sa, indiferent de unghiul de incidenta. Pentru a minimiza difracia si vignetarea, diafragma se aeaz in centrul optic.

Cerc de difuzie Vezi: pata de difuzie.

CF x/C. Fn x Funcie personalizata (Canon, Contax).

CL Simbol care semnifica supra ex punerea (engl. CLose aperture!), folosit la modele mai vechi de Canon.

CMOS Dispozitiv electronic de captura a imaginii si conversie din semnal luminos in semnal electronic.

Coma Aberaie ce consta din incapacitatea obiectivului de a reproduce corect un punct strlucitor din lumea reala si care apare sub forma unei comete.



Compact Flash Unul dintre cele mairspndite medii de stocare a informa iei pentru aparatele de fotografiat digitale si alte dispozitive electronice (PDAuri, playere mp3, etc). Are controlerul incorporat direct in el si este direct compatibil cu sloturile PCMCIA de la calculatoare.

Compensare Un revelator foto compensat este un revelator care reda tonurile din umbre si lumini mai puin contrastante.

Contralumina Numita si contrejour, se refera la modul de iluminare al subiectului in care lumina vine spre obiectivul aparatului intrun unghi foarte apropiat de axa optica.

Crominanta Informaie referitoare la ponderea culorilor fundamentale (rou, verde, albastru).

Crown (sticla) Sticla cu formula speciala de preparare, care are un indice de refractie mica.

Cs Mod continuu de fotografiere mai puin zgomotos (Nikon).

CSM Meniu de personalizare a funciilor aparatului (Nikon: Custom Setting Menu).

Curbura de camp Proprietate a u nei lentile de a focaliza pe suprafaa concava de raza egala cu focala si cu centrul sferei in centrul optic al lentilei; deoarece filmul este aezat pe o suprafaa plana, si nu concava, la periferie imaginea pierde din claritate.

CxProcess Procedeu folosit de Minolta in modele sale de aparate digitale pentru a oferi imagini Clear & eXcellent results prin ajustarea acutantei, a re drii culorilor si a diminurii zgo mo tului.

Cybachrome Metoda de obinere in mod direct (fr negativ intermediar) a fotografiilor color dup un diapozitiv color. Aceasta metoda se remarca prin claritatea si strlucirea culorilor, claritate datorata absentei negativului intermediar (internegative, in limba engleza) folosit in mod obinuit pentru a obine copii pe hrtie dup un diapozitiv color. Se ntlnete si forma Ci bachrome. Denumirea probabil provine de la firma Ciba devenita CibaGeigy si apoi Novartis), important pro ductor de substane chimice, medicamente s.a.

DATE Imprimarea datei pe negativul

argentic.

Declansator flexibil Declanatorul fle xibil este un accesoriu util pentru a preveni micarea aparatului de fotogra fiat la utilizarea unor timpi de expunere lungi. Din punct de vedere con structiv este de mai multe feluri: meca nic, pneumatic, electric si electronic. Declanatoarele mecanice si pneumatice transmit micarea de apsare a declanatorului printrun cablu coaxial sau printrun sistem pneumatic. Deseori declanatorul aparatelor mecanice are un filetaj conic in care se nfileteaza declanatorul flexibil.

Diafragma Sistem de obicei variabil aflat in centrul optic al obiectivului, cu care se poate varia cantitatea de lumina care strabate obiectivul, dar si profunzimea si uneori chiar claritatea.

Diaporama Montaj fotografic sonorizat, in cadrul cruia sunt proiectate cu acompaniament muzical sau comentarii adecvate o suita de diapozitive.

Diascop Dispozitiv optomecanic, cu sau fr sursa proprie de lumina, pentru vizionarea diapozitivelor.

Diason Vezi diaporama.

Digital (din engl. Digit = cifra) proprietatea unei variabile de a lua doar anumite valori discrete; spre deosebire de variabila analogica, cea digitala ia un numr limitat de valori.

DISP Buton de activare al displayului de stare al aparatului.

Distanta focala Distanta de la centrul optic al obiectivului la imaginea formata de acesta. Obiectivele pot avea distanta focala mica (grandangular), sau lunga (teleobiective) Obiectivele care au distanta focala egala cu diagonala imaginii sunt considerate normale.

Distanta hiperfocala Generic, spaiul dintre doua planuri considerate ca acceptabile in redarea claritii

Distorsia (curbiliniara) Aberaie a o biectivelor ce consta din reproducerea unor linii drepte sub forma curbilinie, mai ales la periferie (vezi pincushion si barrel).

Distorsiune Barrel Distorsiune curbi li niara a obiectivelor cu focala mare (teleobiective) ce consta din defor ma rea liniilor drepte in linii curbe cu concavitatea spre centru; in acest fel un

dreptunghi este redat ca un butoi.

Distorsiune Pincushion Distorsiune curbiliniara a obiectivelor cu focala mica (superangulare) ce consta din deformarea liniilor drepte in linii curbe cu convexitatea spre centru; in acest fel un dreptunghi este redat ca o perna.

DOF (Depth Of Field) Un obiectiv, in afara de obiectul exact pe care este pusa claritatea, mai reda clar un spaiu din fata si spatele acestuia. Acest spaiu este mai mare sau mai mic, funcie de diafragma si distanta focala si mai ales cercul de difuzie ales. Cmpul in care pari din imagine sunt redate clar se numete cmp de profunzime. Vezi Cmp de profunzime

DPI (Dots per inch) numrul de puncte pe care o imprimanta le poate aseza in mod distinct pe hrtie pe unitatea de lungime (inch); in mod abuziv, extins si la alte dispozitive care capteaz sau prelucreaz fiiere de imagine.

DRIVE Comutarea in modul de fotografiere cu derulare automata continua a negativului (fotografiere in salva).

DX Sistem electronic folosit la filmele 135 si 120 care ia in calcul si trans mite aparatului informaii despre sensibilitatea filmului, lungimea aces tu ia, si contrastul sau; se transmite de pe caseta metalica sau rola de hirtie cu ajutorul unor palpatoare electrice sau optice.

E / ERR Eroare de funcionare.

ED - Extra low Dispersion Obiectiv complex format din sticle crown, flint si din fluorina. In acest mod se obine focalizarea corecta a culorilor fundamentale. Vezi apocromat

EL Memorarea expunerii (engl.: Exposure Lock, uneori AElook sau AEL, la Nikon).

EV (Exposure Value) Numr care se refera la cantitatea de lumina dintro anumita expunere. Uneori exprima si o combinaie de senzitivitate (ISO), diafragma si timp de expunere.

Exponometru Un aparat independent, optic sau electronic, sau un sistem e lectronic integrat in aparatul de fotografiat, care stabilete expunerea co rec ta in momentul fotografierii.

Expunere Termen generic care denumete aciunea de impresionare la lu mi


SMARTFoto Pentru pasiona]ii de fotografie

na a materialului fotosensibil.

Expunere matriciala Sistem de msu rare a expunerii care ia in calcul msurarea diferitelor zone ale subiectului prin mprirea imaginii in mai multe matrice si compararea rezultatului cu o biblioteca de cazuri, in cele mai evoluate sisteme, sau care anuleaz expunerea unor zone ale imaginii, care corespund unor zone neinteresante. Primul sistem folosit a fost in anii 60 sistemul Minolta CLC si primul sistem evoluat a fost incorporat intrun aparat Nikon in anii 70.

Expunere preponderent centrala Sistem de msurare a expunerii in care sun luate in calcul mai ales zonele aflate in partea centrala a subiectului.

Expunere spot Sistem de msurare a expunerii, care ia in calcul numai o poriune foarte mica (intre 5% si 1%) din subiect.

F-stop Fstop este un raport intre distanta focala a obiectivului si dia me trul diafragmei; se mai numete si fnumber si se scrie f/2 ceea ce nseamn diafragma are un diametru egal cu jumtate din distanta focala; fiecare valoare permite intrarea in a parat a jumtate din cantitatea permisa de diafragma imediat mai mare si de doua ori mai multa dect diafragma imediat mai mica; valorile standard cele mai frecvent ntlnite sunt: f/1,4 f/2 f/2,8 f/4 f/5,6 f/8 f/11 f/16; de notat ca numitorii se afla in progresie aritmetica cu raia SQRT(2); termenul dateaz de pe vremea cnd ajustarea diafragmei se fcea prin rotirea unui disc cu guri de diferite diametre si a rmas in vigoare si pentru obiectivele actuale, cu diafragma tip iris.

F.C.C. Federal Communications Commission impune anumite norme maximale privind interferentele radio; model de camera foto care respecta aceste norme.

FEB (Flash Exposure Bracketing) o serie de trei fotografii unde se utilizeaz intensiti diferite ale bliului pentru a realiza cel puin o fotografie corecta.

FEL Memorarea intensitii blitzului la declanare (Canon = Flash Exposure Lock).

Fill-in flash Sistem de iluminare care folosete si un blitz, pe lng lumina

principala continua.

Film infrarosu Film negativ sensibilizat special pentru radiaia luminoasa cu lun gime de unda peste 700 nm.

Filtru de polarizare Filtru care retine lumina polarizata pe un anumit plan si las sa treac lumina polarizata pe planul opus. Efectul este vizibil la vizualizarea sau fotografierea obiectelor sclipitoare nemetalice, sau care sunt umede sau reflecta lumina care cade asupra lor la un unghi apropiat de 45 de grade.

Filtru degrade Un filtru a crui densitate variaz liniar sau circular.

Filtru dicroic Filtru care nu este colorat in masa, ci folosete principiul dicroismului pentru a respinge sau a lasa lumina de culori mai mult sau mai puin stabilite cu precizie. Un filtru dicroic se obine prin adugarea la suprafaa lui a unui strat reflectant de sruri metalice; el de obicei las sa treac culorile sale si respinge prin reflexie complementarele.

Filtru infrarosu Filtru care blocheaz radiaia luminoasa cu lungime de unda sub 700 800 nm.

Filtru skylight Filtrul skylight reduce nuana albstruie ce apare in fotografiile efectuate in plin soare, la mare sau la altitudine, cnd radiaia UV este foarte pregnanta. Nu necesita compensarea expunerii.

Filtru UV Filtru care retine radiaiile UV.

Fish-eye Obiectiv cu unghi de cu prindere apropiat de 180 grade; deoarece nu este corectat pentru aberatia curbiliniara, fotografia obtinuta apare ca un disc. Vezi: ochidepeste.

Fixator Baie componenta a procesului de developare a peliculei de film, ce conine in principal tiosulfat de sodiu; acesta are capacitatea de a transforma bromura de argint intro sare solubila; filmul devine insensibil la lumina iar imaginea se pstreaz (fixeaz) timp indefinit.

Flint (sticla) Sticla cu formula speciala de preparare, care are un indice de refracie mare.

Focalizare Aciune de ajustare a claritii imaginii pe planul sau obiectul dorit. Se poate realiza manual (prin rotirea unui inel dedicat aflat pe obiectiv)

sau automat (la aparate dotate cu autofocus).

Free focus Aparat de fotografiat la care obiectivul este proiectat pentru un cmp de profunzime maxim, de la aproximativ 1,5 m la infinit, care nu necesita focalizare.

GEM (Grain Equalization Management) Componenta a sistemului expert lansat de Applied Science Fiction ce consta din detectarea paternului (modelului repetitiv) indus de granulaia filmelor de sensibilitate ridicata care este substras din imaginea finala; alterarea detaliilor fine este minora in comparaie cu reducerea spectaculoasa a granulaiei.

Granulatie Consecina modalitii dereacie la lumina a granulelor de halogenura de argint si anume nnegrire to tala sau de loc, ceea ce determina limitarea capacitaii de reproducere a detaliilor foarte fine ale subiectului (putere de separaie).

High Speed LSI High Speed LSI (High Speed LargeScaleIntegrated) circuite integrate complexe ce prelucreaz informaiile furnizate cu mare viteza, folosite pentru prelucrarea semnalelor in aparatele fotografice digitale.

High Speed Shutter Shutter obturator. Un obturator de mare viteza poate expune filmul (sau captorul digital) pentru perioade de timp foarte scurte, de exemplu 1/4000s sau 1/8000s.

high-key tehnica fotografica in care majoritatea suprafeelor au tonuri albe sau gri deschis cu suprafee foarte reduse de negru. Pe histograma, exista pixeli de la negru absolut pana la alb pur dar marea majoritate se grupeaz in partea stnga.

hiperfocala (distanta -) Distanta pe care trebuie ajustat inelul de focalizare, pentru ca, la o anumita diafragma, sa se obin o imagine suficient de clara (vezi profunzime de cmp) a obiectelor aflate intre (1/2 hiperfocala) si infinit.

Histograma grafic ce ilustreaz ponderea (pe verticala) a 256 nivele de la negru absolut (0) la alb pur (255); cu ajutorul histogramei se poate ajusta fin punctul de negru, de alb, panta contrastului si se pot `lumina` umbrele sau `ntuneca` luminile.

HSM Sistem de motorizare folosit de Sigma pentru a ajusta punerea la punct;



sistemul determina rotaia unui inel prin deplasarea unei unde de suprafaa intro piesa din ceramica piezoelectrica. Sistemul este rapid, silenios si mai ales, permite ajustarea manuala a focalizrii dup ce aparatul a determinato automat (Manual Override).

ICE (image correction and enhance-ment) componenta a sistemului expert lansat de Aplied Science Fiction; scannerul este dotat cu un LED IR (in frarosu); radiatia IR traverseaza ne stin gherita filmul color, fiind reflectata doar de particulele de praf; urmeaz o substractie a informaiei oferita de canalul IR din informaia generala RGB; metoda nu poate fi aplicata si la filmele AN de oarece argintul reflecta puternic radiatia IR.

ICE3 (image correction and enhance-ment) ICE3 sistem expert lansat de Aplied Science Fiction ce nglobeaz trei metodologii: antipraf (ICE), restaurarea culorilor (ROC) si diminuarea granulaiei filmului (GEM)

ieee 1394 Standard de bus extern de mare viteza (de pana la 400 Mbps). Dezvoltat iniial de Apple sub numele de FireWire, a fost apoi folosit si de ali productori sub diverse nume (i.link). Este utilizat pentru transferul rapid de date, in timp real, si este obligatoriu pentru camerele video digitale.

iluminare AF auxiliara Metoda folosita de unele camere in care, prin emiterea unui spot de lumina (de regula IR), se calculeaz autofocalizarea in condiii reduse de lumina ambientala

INT Buton de activare a funciei Inter valometru (declanare complet automata la intervale prestabilite de timp).

IS - Image Stabilization Metoda decompensare optica, folosita de Canon, a micrilor (tremurturilor) fotografului care folosete obiective cu focala lun ga si timpi lungi de expunere; se reali zeaz prin deplasarea intrun plan perpendicular pe axa optica si pe direcia dominanta de micare a unui grup de lentile, din aceasta cauza denumit stabilizator. Permite obinerea de imagini clare cu obiective de 300 400 mm chiar si la timpi de 1/30 sec., dar fotograful trebuie sa aleag un mod specific de vibraie

ISO International Standard Orga ni sation in fotografie: norme inter na

ionale actuale, referitoare la sen sibilitatea la lumina a filmelor si care au nlocuit normele mai vechi (ASA, DIN, etc).

JCII Japan Camera Industry Institute autoritate japoneza de certificare a calitii camerelor foto.

JPG, JPEG Format de fiier grafic ca re permite compresie variabila a informaiei. Compresia este cu pierdere de calitate.

Kelvin Unitate de msur a tem peraturii. Prin extensie, unitate de msura a temperaturii de culoare (temperatura la care trebuie nclzit un corp negru absolut pentru a emite lumina de culoarea respectiva).

L 1. memorarea valorilor pre stabilite ale diafragmei sau timpului de expunere (Nikon = Lock); 2. fiier de imagine digitala cu grad mic de compresie (Canon = Large file).

Lactat de argint Sare toxica de argint cu formula chimica CH3CH(OH)CO2Ag, folosita in diverse combinaii cu alte substane cum ar fi nitratul de argint (AgNO3) in prepararea emulsiilor fotosensibile.

Landscape Poziionarea aparatului de fotografiat in aa fel nct latura mare a cadrului sa fie pe orizontala (engl.: peisaj).

Latitudine de expunere Proprietate care este legata de capacitatea peliculei sau a captorului in cazul aparatelor digitale de a reda detalii in umbre si lumini. O latitudine de expunere mai mare reda detalii pe o plaja mai mare de iluminare.

LCD Ecran cu cristale lichide.

LD - Low Dispersion Obiectiv complex format din sticle crown, flint si din fluorina. In acest mod se obine focalizarea corecta a culorilor fundamentale (vezi apocromat).

Lentila Dispozitiv optic realizat din sticla speciala (optica), ale crei (cel pu in una dintre) suprafeele active sunt prelucrate sferic sau asferic, in aa fel nct un fascicul de raze paralele va suferi refracii convergente sau divergente.

Lentila asferica Vezi: asferica (lentila)

Lentila convergenta Lentila (vezi) care determina ca un fascicul de raze in

ci dente paralele sa fie refractate in asa fel incat sa se intalneasca toate intrun punct, denumit focar.

Lentila divergenta Lentila (vezi) care determina ca un fascicul de raze incidente paralele sa fie refractate in asa fel incat prelungirea directiei de refractie sa se intalneasca intrun punct localizat anterior de lentila, denumit focar.

Lomografie Lomografia in sine, este un Proiect de comunicaie prin imagini realizat de trei studeni austrieci in anul 1992, cnd au nfiinat asociaia Lomographische Gesellschaft, avnd ca idee, Asociaia Britanica de Geografie. Plcerea de a fotografia, in orice moment, fr sa respeci anumite reguli elementare de a face o fotografie, ar fi unul dintre mottourile Lomografiei. In prezent micarea lomografica are peste cteva milioane de adepi din toata lumea, si periodic se organizeaz, vernisaje si diashowuri cu lucrri lomografice. Informaii detaliate privind istoria si cele 10 reguli de baza a micrii lomografice pot fi citite la adresa: www.lomography.com

low-key tehnica fotografica in care majoritatea suprafeelor au tonuri negre sau gri nchis, cu suprafee foarte reduse de alb. Pe histograma, exista pixeli de la negru absolut pana la alb pur dar marea majoritate se grupeaz in partea dreapta.

Lumina de contur Lumina folosita deobicei pentru a da un contur pe obiectul sau subiectul de fotografiat. Este de obicei mai tare decit lumina principala si este data cu o sursa de lumina concentrata sau care poate da raze paralele.

Lumina de umplere Lu mina mai slaba dect lumina principala, care modeleaz zonele de subexpunere ale subiectului. Ea poate veni din spatele aparatului si de obicei e difuza.

Lumina principala Lumina de descriere generala a subiectului, fata de care se stabilesc toate celelalte tipuri de lumini folosite; este lumina de referina in cadru. De obicei, scolastic, lumina principala vine din stnga axei aparat/subiect, si de sus, de la 45 de grade.

Luminana Informaie referitoare la strlucirea obiectelor, redata pe o scara de griuri si care ignora crominanta.



Luminozitate (obiectivului) Capacitatea unui obiectiv de a putea transmite un debit luminos cat mai mare. Este considerat luminos un obiectiv cu diafragme peste 2,8; diafragmele maxime folosite uzual sunt 1,4 si 1,2 dar exista si obiective de luminozitate 1 (adic raportul intre mrimea diafragmei si distanta focala e 1/1) si chiar sunt rare obiective subunitare (0,7 si 0, 5)

Luneta Luneta Galilei sistem optic inventat de Galilei ce consta dintro lentila obiectiv (convergenta) si una ocular (divergenta); sistemul Galilei inversat este folosit frecvent pentru vizoarele optice.

M 1. expunere manuala (Canon, Contax, Minolta, Nikon, Pentax); 2. focalizare manuala la obiective (Canon, modele mai vechi).

M. FOCUS Focalizare in mod manual (Minolta, modele mai vechi Canon EOS)

Macro Termen generic folosit pentru fotografia apropiata sau foarte a propiata.

Manual Override Capacitatea de a modifica determinrile automate ale unei camere fotografice in privina focalizrii si a expunerii.

Memory stick Card de memorie inventat si produs de firma Sony

Menisc Lentila lefuita convex pe o fata si concav pe alta fata (de ex. lentilele pentru ochelari).

MF Focalizare in mod manual

Microdrive Dispozitiv electronic cu o construcie similara a unui harddisk insa de dimensiuni foarte reduse folosit pentru stocarea

Minox Productor german de aparatura fotografica miniaturala, cunoscut in special prin aparatele sale fotografice in format 8x11mm.

Mjpg Motion Jpeg algoritm de compresie a secventelor video filmate cu o camera foto.

Mm (milimetri) unitate de msura a distantei focale. Apare ca un singur numr pentru obiectivele cu focala fixa si ca doua numere (de ex. 18 55) pentru obiectivele zoom.

MMC - MultiMedia Card Memorie digitala folosita in aparatele foto si alte aparate electronice.

MMS (Multimedia Messaging Ser-vice) Serviciu disponibil in unele reele GSM similar cu SMSul, care in plus ofer posibilitatea de a trimite mesaje personale ce pot conine sunete, imagini sau filme.

Montura Aparatele moderne au o biectivele interschimbabile pe baioneta. Acest sistem poarta numele generic de montura a obiectivului. Exista montura Canon, Contax, Leica, etc. De obicei ele sunt incompatibile cu ale altor aparate.

Motor Drive Sistem de avans al peliculei in aparatele foto.

Multi coating Modalitate de a elimina sau micora reflexele interne ale unui obiectiv, prin acoperirea lentilelor componente cu mai multe straturi antireflex, fiecare pentru o culoare a spectrului.

NTSC Standard TV utilizat in SUA si Japonia.

Neutral Density (sau ND sau Filtru ND) Tip de filtru optic care reduce intensitatea luminoasa fr ai afecta distribuia spectrala. De obicei, filtrele ND sunt folosite in fotografia de peisaj sub forma de filtre graduale. (pentru a reduce contrastele excesive)

Obiectiv Sistem optic compus din una sau mai multe lentile, sferice sau nu, din sticla sau alte materiale transparente, care realizeaz o imagine reala a subiectului aflat in fata aparatului de fotografiat.

Obturator Subansamblu mecanoelec tronic si care permite trecerea luminii spre materialul fotosensibil, in mod a justabil si pentru un timp bine determinat, denumit timp de expunere.

ON / OFF 1. oprirea si respectiv pornirea (activarea) camerei. 2. activarea respectiv inactivarea unei anumite funcii de pe camera.

OP Simbol ce apare in vizorul modelelor Canon mai vechi si care nseamn OPen up the aperture, ca semn al subexpunerii.

orientation sensor Senzor la camerele digitale, ce utilizeaz gravitaia pentru a detecta poziia peisaj sau portret a camerei fotografice in momentul declanrii; informaia este apoi nscrisa in headerul EXIF

Paralaxa Tip de neconcordanta intre dou a fenomene fizice. Exista paralaxa

optica sau temporala.

Pata de difuzie Dimensiunea maxima a unei pete care este perceputa de ochiul uman ca un punct de la o distanta de privire normala; depinde de: scala de mrire a negativului, performantele ne gativului si calitile obiectivului aparatului fotografic.

Pentaprisma Sistem format dintro prisma cu 5 faete, care face posibila vizionarea unei imagini formate de un sistem compus din obiectiv si o oglinda aflata la 45 de grade pe un geam mat, inclinat la 90 de grade fata de subiect. Imaginea se vede astfel dreapta si cu simetria corectata.

photo CD Format de stocare a imaginilor pe CD inventat de Kodak

Pinhole Vezi stenopa.

Pixel (PictureElement) cel mai mic element al unei imagini digitale si care conine informaii de crominan (vezi) si luminan (vezi).

Polarizare Vezi Filtru de polarizare

Prevue - previzualizare fereastra de ~: fereastra in care se afieaz foarte rapid imaginea de prelucrat, la o rezoluie mult redusa, in scopul observrii imediate a modificrilor de contrast, culori, rencadrri, etc, si care vor fi ulterior aplicate imaginii finale

Prioritate de diafragma Mod de lucru al aparatelor de fotografiat automate prin care se permite selectarea diafragmei de lucru iar acesta alege timpul de expunere. Se utilizeaz pentru controlul profunzimii de cmp.

Prioritate de timp Mod de lucru al aparatelor de fotografiat automate prin care se permite selectarea timpului de expunere iar acesta alege diafragma de lucru.

Proces pozitiv Ansamblu de operaiuni fotochimice si mecanice prin care un film negativ este transpus in copie pozitiva.

Proiector 1. Aparat de proiectie diapozitive; 2. Reflector.

Rangefinder Camera fotografica la care vizarea se face separat, independent de obiectiv (vezi si SLR).

Red eye reduction Sistem de reducere a reflexului rou cauzat de pupila ma re care las sa se vad fundul corneei, bogat vascularizat. De obicei se folo



se te o lampa auxiliara sau un numr de mici descrcri ale bliului, care se presupune ca nchid pupila si fac sa fie mai puin vizibil fundul ochiului. Cel mai bun sistem este ndeprtarea bliului de axa optica.

Retrofocal Schema optica utilizata inconstrucia superangularelor, prin care centrul optic principal este situat in spatele lentilei posterioare a o biectivului, pentru a permite ridicarea oglinzii aparatelor SLR in timpul expunerii.

Revelator Soluie apoasa complexa reductoare care determina trans formarea granulelor de halogenura de argint in argint metalic negru.

Rezolutie Caracteristica a capta toarelor digitale si care se exprima fie ca numrul de fotosituri utilizate efectiv in compunerea imaginii (de ex. 2,5 MPixeli) sau ca numarul de coloane si de linii ale matricei (de ex. 1800 x 1200 pixeli).

ROC (reconstruction of colours) componenta a sistemului expert lansat de Aplied Science Fiction prin care se ncearc restaurarea plauzibila a culorilor originale intro fotografie afectata de trecerea timpului; ROC este o componenta de program care ajusteaz balana culorilor la valori plauzibile; se poate aplica si pentru fotografiile recente, dar cu dominante de culoare.

S-VIDEO - Super Video standard detransmitere a semnalului video. Semnalul este transmis pe dou fire separate unul pentru crominana si unul pentru luminana.

SD/MMC (Secure Digital / MultiMe dia Card) Tip de suport de memorie folosit pentru stocarea informaiei digitale in diverse aparate foto si palmtopuri. Se caracterizeaz prin dimensiuni mici, aproximativ cat un timbru obinuit, precum si posibilitatea de a bloca ac cesul la date prin parola.

Senzor Foveon X3 Tip de captor digital dezvoltat de firma Foveon care folosete 3 fotocelule pentru fiecare pixel din imaginea finala, obinnduse o mai buna redare a culorilor. Folosit (eg.) in aparatul foto digital Sigma SD9.

Shutter lag Timpul scurs de la apsarea pe butonul unei camere automate pana la declanarea obturatorului. Cu

cat camera este dotata cu mai multe automatizri, cu atat S.L. este mai mare. Camerele digitale, setate pe fullauto, au de efectuat in acest timp: determinarea focalizrii, determinarea expunerii, aducerea la zero a fiecrui fotosit al CCDului. Indiferent de principiul utilizat, focalizarea consuma cel mai mult timp.

Shutter speed Aglicism; vezi: timpul de expunere.

SLR - Single Lens Reflex Aparat foto reflex, cu vizare prin obiectiv.

Smart Media Sistem de memorii folosit la aparatele digitale; spre deosebire de Compact Flash, nu are incorporat un controler, si este deja istorie; aparatele recente nu mai folosesc acest standard, care a fost prsit chiar de creatorii si in favoarea sistemului SD.

Soft box Sistem de difuzie, asemanator unei cutii luminoase, in care se pune un bec sau un blitz, care da o lumina blinda, uniforma si asemntoare luminii picturale, fr contraste mari.

Spot-metering Vezi Expunere spot.

Stamina (Sony Stamina) Sistem pro prietar Sony ce include o tehnica de management a consumului si acu mulatoare InfoLithium ce permite o foarte buna estimare a duratei de funcionare a dispozitivului electronic pe baza cantitii de energie din acumulator la un moment dat.

Stenopa Tip de aparat fotografic fr obiectiv. Stenopa conine doar o diafragma foarte ngusta prin care lu mina este proiectata pe suprafaa foto sensibila, film, hrtie fotografica sau chiar un captor digital. Datorita faptului ca nu exista punct de focalizare, imaginile produse cu stenope au un aspect moale si o profunzime de cmp a proape infinita.

Superangular - wide angle Obiectiv cu distanta focala mai mica dect diagonala imaginii. Exista si grandangular cu corecie a perspectivei sferica, numite si ochi de peste.

Supraexpunere Utilizarea unor parametri de expunere mai mari dect cei oferii de exponometru: diafragma mai deschisa si/sau timp de expunere mai mare.

Sync speed Termen in limba engleza care se refera la timpul (minim) de

sincronizare al unui obturator cu blitzul.

Teleconverter Sistem optic pus in fata sau spatele unui obiectiv foto, care mrete sau micoreaz distanta focala. De obicei scade calitatea imaginii originale.

Teleobiectiv Obiectiv cu distanta focala mai mare dect diagonala imaginii. De regula obiectivele de 1,5X2x se numesc obiective de portret.

Temperatura de culoare Se numeste temperatura de culoare, temperatura la care ar fi nclzit un corp negru absolut pentru a genera o anumita forma a spectrului unei raze de lumina, daca ea este descompusa de o prisma. Lumina de interior spre exemplu are mult rou si e standardizata la 3200 grade kelvin, si lumina standard solara are 5600 grade kelvin si are culorile spectrului armonios realizate; lumina cerului albastru conine mult albastru si are peste 7000 de grade kelvin. Aparatele digitale moderne pot avea o corecie automata a temperaturii de culoare; filmul modern este si el destul de elastic in ce privete temperatura de culoare.

TFS (Total Film Scanning) Sistem de procesare digitala a imaginilor dezvoltat de Agfa si inclus in diverse minilaburi care consta intrun scanner de nalta rezoluie si un sistem computerizat ca re analizeaz culorile din imagine, corecteaz pe cat posibil erorile de expunere si reduce granulaia filmului precum si numrul de scame si zgrieturi vizibile in imaginea finala.

Time-lapse photography Capacitatea de a efectua automat si in mod repetat fotografii la un anumit interval de timp (ajustabil), fotografii care ulterior sunt afiate cu o anumita frecventa. In acest fel micrile foarte lente devin perceptibile, cum ar fi, de ex. creterea unui urure de gheata iarna sau nflo rirea bobocului unei flori. Camera trebuie dotata cu intervalometru.

Timp de expunere Reprezint durata pentru care filmul sau captorul de imagine, in cazul aparatelor digitale, este expus la lumina. Se msoar in fraciuni de secunda, de ex. 1/30, 1/125, 1/500, 1/2000.

Transfocator Vezi zoom.

Trepied Accesoriu de obicei extensibil, de obicei cu trei elemente pe care se



pune aparatul de fotografiat pentru a realiza fotografii cu timpi lungi in condiii optime de stabilitate.

TTL Msurare a expunerii sau a cantitii de lumina realizata prin obiectivul aparatului de fotografiat. Primele a pa rate TTL au fost Exacta, Contax si Practica.

UD - Ultra low Dispersion Vezi Apocromat.

USM - UltraSonic Motor (motor ul-trasonic) Sistem de propulsie inventat de Nikon si perfecionat de Canon pentru a ajusta punerea la punct; sistemul determina rotaia unui inel prin deplasarea unei unde de suprafaa intro piesa din ceramica piezoelectrica. Sistemul este rapid, silenios si mai ales, permite ajustarea manuala a focalizrii dup ce aparatul a determinato automat (Manual Override).

Videocamera Aparat electronic de captura a imaginii in micare si stocarea ei in format electronic analog sau digital.

Viewfinder Vizor electronic fie cu LCD fie cu tub cinescop.

Vignetare Defect al sistemului optic ce consta din obturarea razelor laterale ce intra in obiectiv si care se traduce prin ntunecarea colturilor pe copia pozitiva; apare mai ales prin amplasarea de filtre cu diametru insuficient.

viteza de obturator Viteza de obturator (Shutter speed) timpul in care

obturatorul este deschis si lumina im presioneaz filmul sau captatorul digital.

Vizor Subansamblu optic sau electronic prin care fotograful observa o imagine similara cu cea care va fi obinuta pe materialul fotosensibil. Vizarea se poate face fie pe o axa paralela cu axa optica a obiectivului (vizare laterala) sau printrun sistem de prisme si oglinzi, prin obiectivul aparatului fotografic (Single Lens Reflex SLR).

Voalare In general, termen care se aplica la un film fotografic care a fost supus de obicei din greeala la lumina sau radiaii X, fiind iremediabil afectat in acest proces.

VR - Vibration Reduction Metoda de compensare optica, folosita de Ni kon, a miscarilor (tremuraturilor) fotografului care folosete obiective cu focala lunga si timpi mari de expunere; se realizeaz prin deplasarea intrun plan perpendicular pe axa optica si pe direcia dominanta de micare a u nui grup de lentile, din aceasta cauza denumit stabilizator. Permite obi ne rea de imagini clare cu obiective de 300 400 mm chiar si la timpi de 1/30 sec. Spre deosebire de IS, VR determina automat micrile predominante.

white balance La camere digitale: ajustare a redrii culorilor prin care se evita dominantele de culoare ce pot apare in diverse condiii de iluminare

(soare, cer acoperit, lumina tungsten, etc). Se poate face automat (AWB), presetat sau manual.

xD-Card (xD-Picture Card) Este o cartela de memorie produsa in special de Olympus si Fuji, destinata sa nlocuiasc cartelele SmartMedia; ca si SM, acestea nu dispun de controler intern. Estimate a avea capacitate de pana la 8 GB. Prezint unele dezavantaje: factorul format (mai late dect nalte) le face dificil de introdus in slotul camerei fotografice digitale, iar viteza de scriere este mai mica (66%) dect la SM.

Zgomotul de imagine Zgomotul de imagine sau zgomotul electronic este proprietatea captoarelor de imagine de a reda un punct de imagine cu o to leranta de culoare. Astfel doua puncte alturate de aceeai culoare vor avea nuane diferite.

Zoom Obiectiv cu distanta focala variabila.

zoom digital Procedeu electronic folo sit la camerele foto digitale, prin care poriunea centrala a imaginii es te interpolata pentru a acoperi n tre gul format; nerecomandat in practica, deoarece fotoeditoarele obin inter po larea necesara cu rezultate superioare.

Zoom optic Pleonasm aprut in urma necesitaii de a diferenia un obiectiv cu distanta focala variabila, de decuparea si interpolarea electronica in aparatele foto digitale (zoom digital).

SMARTFoto

un proiect al Asocia]iei Blue Projectswww.blue-projects.ro

Ghidul micului fotograf | Asociatia Blue Projects |

Documents

Transcript of Ghidul micului fotograf | Asociatia Blue Projects |