nebuozitatea
3
UTILIZAREA FEROMONILOR ÎN ACŢIUNILE DE PROTECŢIA PĂDURILOR În ecosistem circulă un vast flux de informaţii codificate chimic, care mijlocesc majoritatea relaţiilor inter- şi intraspecifice, aceste substanţe se numesc ecomoni (telergoni). Ecomonii se împart în alomoni, care mijlocesc comunicarea interspecifică, şi feromoni, responsabili de comunicarea intraspecifică. Termenul de feromoni a fost introdus de Karlson şi Butenandt (1959). Feromonii sunt produşi de glande exocrine, cu localizare pe suprafaţa corpului, printre celulele epidermice; la gândacii de scoarţă se găsesc în epiteliul intestinului şi cel al tuburilor lui Malpighi (feromonii sunt eliminaţi odată cu excrementele). Preluarea, decodificarea acestor semnale se fac prin organele olfactive situate pe antene. Comunicarea realizată cu ajutorul feromonilor are trei caracteristici fundamentale: mesajele sunt transmise prin cantităţi mici de substanţe chimice, dar cu cantitate mare de informaţii (se apreciază că 0,33 mg de feromon trasor al furnicii Atta texana poate lăsa o urmă feromonală ce înconjoară pământul); insectele receptează necondiţionat informaţia transmisă de stimuli; masculii nu decelează sursa care transmite informaţia, ce poate fi o femelă sau o momeală feromonală; informaţiile au un caracter intraspecific şi pot fi decodate numai de indivizii aceleiaşi specii (excepţie fac unii prădători asupra cărora feromonii prăzii au efect kairomonal). În funcţie de informaţia pe care o transmit feromonii, aceştia se clasifică în:
-
Upload
ionut-iulian -
Category
Documents
-
view
221 -
download
4
description
clima
Transcript of nebuozitatea
UTILIZAREA FEROMONILOR N ACIUNILE DE PROTECIA PDURILORn ecosistem circul un vast flux de informaii codificate chimic, care mijlocesc majoritatea relaiilor inter- i intraspecifice, aceste substane se numesc ecomoni (telergoni).Ecomonii se mpart n alomoni, care mijlocesc comunicarea interspecific, i feromoni, responsabili de comunicarea intraspecific.Termenul de feromoni a fost introdus de Karlson i Butenandt (1959). Feromonii sunt produi de glande exocrine, cu localizare pe suprafaa corpului, printre celulele epidermice; la gndacii de scoar se gsesc n epiteliul intestinului i cel al tuburilor lui Malpighi (feromonii sunt eliminai odat cu excrementele). Preluarea, decodificarea acestor semnale se fac prin organele olfactive situate pe antene.Comunicarea realizat cu ajutorul feromonilor are trei caracteristici fundamentale: mesajele sunt transmise prin cantiti mici de substane chimice, dar cu cantitate mare de informaii (se apreciaz c 0,33 mg de feromon trasor al furnicii Atta texana poate lsa o urm feromonal ce nconjoar pmntul); insectele recepteaz necondiionat informaia transmis de stimuli; masculii nu deceleaz sursa care transmite informaia, ce poate fi o femel sau o momeal feromonal; informaiile au un caracter intraspecific i pot fi decodate numai de indivizii aceleiai specii (excepie fac unii prdtori asupra crora feromonii przii au efect kairomonal).n funcie de informaia pe care o transmit feromonii, acetia se clasific n: feromoni sexuali care mediaz relaiile ntre partenerii sexuali, nainte, n timpul i dup mperechere. Se cunosc trei grupe: atractani sexuali, produi de un sex pentru atragerea sexului opus (de obicei emis de femele); afrodisiaci, produi de masculi n scopul de a excita femelele i a le accepta copularea; repeleni sexuali produi de aparatul genital mascul i transferai odat cu sperma, care marcheaz astfel femelele fecundate. Sunt n general prezeni la speciile de fluturi; feromoni de marcaj (trasori) cu ajutorul crora insectele sociale (furnici, albine) traseaz drumul ctre o nou surs de hran; feromoni de alarm, care determin un comportament diferit la apariia dumanilor (la afide, colonia se disperseaz imediat, la albine i viespi dispun mobilizarea la lupt); feromoni de agregare (de asociere) caracteristici insectelor sociale, dar i lcustelor, folosii la semnalarea unor locuri propice pentru depunerea oulor; la gndacii de scoar, masculii emit feromoni care indic gsirea unor locuri favorabile pentru hrnire i reproducere; feromoni necrofori, pentru ndeprtarea indivizilor mori din coloniile de furnici. n activitile de protecie a pdurilor, cei mai utilizai sunt feromonii din categoriile celor sexuali i a celor de agregare.Pentru prima dat, feromonii au fost folosii pentru studierea speciei Lymantria monacha, de ctre Dyk, n 1932. Femele tinere, nefecundate erau nchise n cuti cu sit metalic i prevzute cu panouri unse cu clei iar pe panouri se capturau masculii atrai de feromonii emii de femele, metoda fiind cunoscut sub denumire metoda Dyk. Femelele trebuiau crescute n laborator i nlocuite la intervale de cteva zile, ntruct ncetau s mai fie atractive pentru masculi n 3 8 zile.Acest neajuns a fost ndeprtat mai trziu, cnd, odat cu descoperirea unor metode moderne de analiz a substanelor chimice (cromatografia), a fost posibil identificarea compoziiei feromonilor a sute de specii de insecte i sintetizarea lor pe cale artificial. nRomnia, Institutul de chimie Raluca Ripan din Cluj-Napoca produce feromoni de sintez pentru numeroase specii de insecte forestiere, cum sunt: Atrabuol - feromon sexual al moliei lujerilor de pin Evetria (Rhyacionia) buoliana Hb.; Atrachalc - Pityogenes chalcographus L.; Atracurv - Pityokteines curvidens Germ. Atralym - omida proas a stejarului Lymantria dispar L. Atraruf - tortricidul cu capul ro al bradului Zeiraphera (Semasia) rufimetrana H.S Atratyp - gndacul de scoar al molidului Ips typographus L. Atravir - molia verde a stejarului Tortrix viridana L. Lineatin cariul lemnului de rinoase Trypodendron lineatum (Oliv.)Feromonii sintetici inclui ntr-un suport, alctuit din material textil sau dop de cauciuc, constituie nada feromonal. Utilizarea n teren a nadelor feromonale necesit existena unor dispozitive care s intercepteze insectele atrase de nad i s le rein, numite curse feromonale. Exist diferite tipuri constructive de curse feromonale, care variaz prin modul de interceptare i capturare a insectelor.
