ncredere“ POLI}IA CAPITALEI · sale, f`r` a b`nui la ce pericole se expune. Totul a început la...

$: ncredere“ POLI}IA CAPITALEI · sale, f`r` a b`nui la ce pericole se expune. Totul a început la sfâr[itul lunii noiembrie, când b`rbatul a su-nat-o ca s` se \ntâlneasc` \ntr-un$
decembrie 2019 I Politia Capitalei1

DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

http://b.politiaromana.ro

POLI}IA CAPITALEIDecembrie2019Prima apari]ieîn Ianuarie1992anul XXVIIINr. 496

1 DecembrieLa mul]i ani, România!

St`pânit` de patima banilor,o prostituat` a furat verighetaunui client, pentru a-l [antaja, [ia \ncercat s` fug` cu un proxenet

Regizorii daunelor totale

„Siguran]` [i \ncredere“

Actualitate

Adresa po[tal`: Calea Victoriei nr. 19Sector 3, Bucure[tiE-mail:[email protected]

COLEGIUL EDITORIAL:Radu GAVRI{Drago[ Orlando NICUMarius Eugen {TEFAN

REDACTOR {EF:Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:Roxana MIH~ILESCUIndira Mihaela GHEORGHE

CORESPONDEN}I:Florin {INCA, Ion-CristianC~P~TARU, Alexandru MATEI,Claudiu UNGUREANU,Daniela Elena T~NASE,Eugen HU}UL, Gisela N~G~RA, Ovidiu TICAN, Lumini]a R~ILEANU

R`spunderea pentru materialelepublicate revine autorilor.Reproducerea integral` saupar]ial` a mate rialelor,f`r` acordul pre a labil al redac]iei, este interzis`.

DECEMBRIE 2019anul XXVIII Nr. 496

SUMAR

Pag. 4

Diplome [i plac` de onoareSec]ia 24 - 20 ani de existen]`

Pag. 6

„Asistent` medical`“ cu gândul doar la binele ei

Pag. 19-20 Istoria bradului de Cr`ciun

Pag. 11 Felicit`ri Braille pentru c`l`torii din Gara deNord

Pag. 14 Pericol public, urm`rire ca-n filme!

Eveniment

1 Decembrie 1918Alba Iulia - loc sfânt românilor

A

s`rb

`toa

relba Iulia - 1 decembrie 1918.Acest loc, aceast` dat`, re pre -zint` \ntruchiparea visului a zeci[i zeci de genera]ii de români. |n acest loc sfânt românesc, cen-tru al vechii Dacii, leag`n al for-m`rii poporului român, la 1 no-iembrie 1595, Mihai Viteazul,biruitorul de la {elimb`r, \[i f` -cea intrarea triumfal` \n m` rea -]a cetate, \mpli nind, astfel, primulact al unirii rea lizat` de el. Al doilea act al marelui domnromân avea s` se \n f`ptuiasc` la\nceputul lunii mai 1600, cânddou` armate treceau mun]ii \nMoldova, una din ele fiind subcondu cerea domnitorului, iar ceade-a doua sub a ma relui sù c` -pitan, Baba Novac.Dup` dou` s`pt`mâni de la tre-cerea mun]ilor \n Moldova, Su-ceava, iar dup` o alt` s`p t` mâ -n`, \ntreaga Moldo v` erau ali -pite, des`vâr[indu-se Unirea. Subun singur sceptru, ce le trei pe -ce]i erau unite.Cele trei ]`ri române erauunite sub aceea[i câr-muire pentru \n -tâia oar`. Cu\n drep t` ] i re ,Mihai \[i luatitlul, \n hri -s o a v e l eemise laIa[i, de

„domn al }`rii Româ ne[ti, al Ar -dealului [i Mol dovei“, iar sigi liulsù cu prindea \ntr-o singur` sin-tez` stema ce lor trei ]`ri ro mâ -ne[ti unite.Se \mplinise gândul exprimat de Mihai \n cuvintele „[i hota rul Ar -dealului pohta ce-am pohtit Mol-dova [i }ara Ro mâ neasc`“. Uni-rea }`rilor Române [i cre[tereaputerii lui Mihai nu conveneaudu[manilor: atât a celor din in-terior cât [i a marilor imperii dinvecin`tatea hotarelor ]`rii, care\[i vedeau \n acest fel spulberat`hegemonia.Marile imperii nu-[i doreau \nsud-estul Europei un stat românunit, puternic, care s` nu mai fiesub sfera lor de influen]`.Românii uni]i sub mâna vi tea zà lui Mihai ar fi reprezentat opiedic` \n fa]a extinderii imperi-ilor care existau deja [i \n fa]acelor care urmaus` se nasc`.Unirea }` ri -lor Ro mâ -

decembrie 2019 I Poli]ia Capitalei1

ne [i cre[terea puterii lui Mihainu conveneau marilor vecini.Uneltirile acestora au distrusma rea \nf`ptuire, marele act is-toric.Peste ani, al]i români, al]i eroiau reu[it la 24 ianuarie 1859 s`\nf`ptuiasc` unirea cea mic`sub Alexandru Ioan Cuza. Nicidivi ziunea sta ta l`, nici st`pâ ni - rile strìne n-au putut \m pie di cadezvol ta rea unitar` [i continui-tatea po po ru lui român pe te ri-toriul pe care s-a format. El [i-ap`strat nealterat` limba [i por-tul, tra di ]ii le, obiceiurile [i fiin]ana]ional`. Con[tiin]a comunit`]ii de ori gine[i limb` a fost prezent` perma-nent la ro mâni, de o parte [i dealta a Car pa ]i lor. Genera]ia carea \nf`p tuit actul unirii de la 1859[i care \nf`ptuise re volu]ia de la1848 avea \n frunte \n fl` c`ra]ipatri o]i. C`rturari [i oameni po -

li tici de seam`, anima]i deidei \nalte, au adus o

contribu]ie pre ]i -oas` la pro gre -sul ge neral al]`rii.

Eveniment

Proclamarea lui AlexandruIoan Cuza ca domn al celor dou`Principate a \nsemnat pri ma eta -p` \n procesul re\ntregirii nea -mului, acest act istoric de clan -[ând \n rândul românilor o pu -ternic` ex plozie de entu zi asm.Unirea Principatelor a avut unputernic ecou \n Transilvania,care a[tepta acum cu mai mult`\ncredere momentul favorabilpentru a se uni cu „}ara“.Prin propriile-i for]e, poporul ro -mân realizase Unirea [i \nteme-iase statul sù na]ional.Ziua de 24 ianuarie se \nscriapentru totdeauna \n istoria pa-triei ca „Ziua rena[terii na ]io na-le“, marcând intrarea ]`rii noas-tre \ntr-o nou` etap`. Unirea din1859 a \nsemnat o cotitur` esen-]ial` pe drumul form`rii statuluiunitar român, a c`rui \ntregireavea s` se \nf`ptuiasc` \n 1918.Dup` veacuri de suferin]`, lupt`[i speran]`, Unirea avea s` fie\nf`ptuit` la Alba Iulia.Marea Adunare Na]ional`, alc` -tuit` din 1228 deputa]i, a expri-mat atunci, la 1 decembrie 1918,voin]a românilor din Transilva-nia - unirea cu ]ara. Mii [i mii de români, au venit laAlba Iulia, \nc` de la 29 noiem-brie, din toate col]urile Transil-vaniei, Banatului, Cri[anei [i Ma- ramure[ului, alc`tuind \n ziuaproclam`rii unirii, o mare adu-na re popular`, al c`rui caracterimpun`tor a \nt`rit ho t`rârea

istoric` a delega]ilor. Rezolu]ia Adun`rii Na]ionale dela 1 decembrie 1918 decreteazÙnirea Transilvaniei cu România,proclamând principiile democra-tice fundamentale ale unirii pen-tru care au militat exponen]ii defrunte ai poporului român. Vasile Goldi[, \ntruchipând n` -zuin]a milioanelor de români, adat citire rezolu]iei Unirii: „Adu-narea Na]ional` a tuturor ro mâ-nilor din Transilvania, Ba nat [i}ara Ungureasc`, aduna]i prinre prezentan]ii lor \ndrep t` ]i]i laAlba Iulia \n ziua de 1 decembrie1918, decreteaz` unirea acelorromâni [i a tuturor teritoriilor lo -cuite de dân[ii cu România“.Marea Unire este rezultatul sa -crificiului de sânge al românilordin vechiul Regat al României [ial voin]ei celor din Transilvania. |n marele r`zboi de \ntregire aneamului, pierderile armatei ro -mâne \n vie]i omene[ti, pentrucampaniile din 1916-1919, s-auridicat la 2330 ofi]eri [i 217.016solda]i mor]i. La aceste cifre sepoate adùga calvarul celor 4134ofi]eri [i 216.902 solda]i lua]iprizonieri de inamic. Din ace[tiaau fost repatria]i 3948 ofi]eri [i142.562 solda]i. Restul au fostda]i dis p`ru]i ori au murit \n la -g` re. Dac` la acestea se maiada ug` [i pierderile de vie]i din]ar`, provocate de r`zboi, cifraapro ximativ` este de 800.000. F`cându-se o compara]ie cu pier -

derile de vie]i din armatele sta-telor aliate, \n Primul R`zboiMon dial, România se situeaz`pe locul doi, cu 3% din popu -la]ia ]`rii, dup` Fran]a cu 3,6%,\n cealalt` tab`r` pierderile Ger-maniei fiind de 2,7%.La acest imens sacrificiu de sân-ge al României se adaug` dis-trugerile [i pierderile materiale,precum [i pierderea tezaurului,ceea ce a l`sat \n gospod`ria sta-tului român goluri foarte mari,pentru a c`ror umplere muncaromâneasc` este angajat` pen-tru un mare num`r de ani. Printre acordurile \ncheiate dup`r`zboi, se num`r` [i cel de laSpa, care a repartizat obliga]iileimpuse \nvin[ilor. S-a acordat României coeficien-tul derizoriu de 1% din des p` -gu birea global` impus` princi-palului [i celui mai solvabil din-tre debitori.Jertfele celor ce au dus la \n f`p -tuirea Unirii, reprezint` un titlude glorie [i de mândrie al gene -ra]iei de sacrificiu care a f`cutr`zboiul de re\ntregire.Unirea na]ional` a românilor,rod al unei evolu]ii istorice, pre -g` tit` cu tot ce a fost curat \n su-fletul românesc, s`vâr[it` cu jert- fa celei mai bune p`r]i a acestuineam, este ast`zi comoara ceamai de pre]. Stropit` cu sânge,sfin]it` cu la crimi, nici o mân`nelegiuit` nu poate fi l`sat` s`se ating` de ea.


s`rb

`toa

re

n

Ac]iune


DIon CristianC~P~TARUcorespondent

St`pânit` de patima banilor,o prostituat` a furat verigheta unui client, pentrul a-l [antaja, [i a încercat s` fug` cu un proxenetin practica judiciar`, se observ`c` patima banilor d` na[tere laur`, invidie, ranchiun`, vrajb`,dez binare, prostitu]ie etc, darconstat`m c` este [i motivul co-miterii celor mai multe infrac]i-uni, precum: furturi, tâlh`rii, în-[el`ciuni, falsuri, evaziuni fisca-le, delapid`ri, fapte de corup-]ie, proxenetism, loviri, v`t` -m`ri corporale, violen]` în fa -mi lie [i chiar omoruri. Patima banilor sau iubirea deargin]i poate fi în]eleas` ca do-rin]a nest`pânit` a omului de aob]ine cât mai mul]i bani, f`rà con[tientiza consecin]ele fap -telor s`vâr[ite pentru a intra înposesia lor. Cauzele acestei pa-timi sunt orgoliul [i mândria,care îi insufl` omului frica des`r`cie [i de a fi desconsideratde cei din jurul lui. St`pânireabanului îi cre eaz` omului falsaimpresie c` are libertarea [iputerea de a face orice [i c` îiasigur` o via]` lini[tit`, lipsit`de griji, îns`, tot mai des, reali -zeaz` c` se prinde mai tare înmânie [i întristare, pentru c`patimile sunt interdependente[i dau na[tere una alteia. Prac-tic, acest viciu îi \ntunec` min -tea omului la fel ca ori ce alt`patim`, deoarece îl face s` va -d` mijlocul (banul) ca un scopîn via]`, ceea ce este o aba-tere grav` de la normalitate. Pe scurt, acestea sunt motivelepentru care o fat`, de 18 ani, ac`zut prad` acestui viciu [i aales s` practice prostitu]ia. Pede alt` parte, este lesne deîn]eles cum a ales s` trìasc` [iunul dintre clien]ii sì, un b`r -bat c`s`torit, în vârst` de 35ani, care a apelat la serviciilesale, f`r` a b`nui la ce pericolese expune.

Totul a început la sfâr[itul luniinoiembrie, când b`rbatul a su-nat-o ca s` se \ntâlneasc` \ntr-unhotel din Centrul Vechi, pentruo partid` de amor. Dup` presta-rea serviciilor sexuale, femeianu s-a mul]umit cu banii pecare i-a primit [i i-a furat b`rba -tului [i verigheta, dup` care afugit cu o ma[in`, condus` deproxenet. B`r batul, când a con-statat ce s-a \ntâmplat, a sunatimediat la po li]ie [i a povestittotul. Oamenii legii au demaratimediat veri fi c`ri \n zon`, pen-tru prinderea lor. Au pro fitat defaptul c` tân`ra l` sa se num`rulde telefon [i l-au pus pe p` gu -

bit s` o sune pentru a-[i recu-pera veri ghe ta. Femeia a r`s- puns [i a ce rut 500 de lei pen-tru asta, stabilind ca punct deîntâlnire zona sta]iei de metrouPia]a Revolu]iei.B`rbatul a mers acolo [i a obser -vat-o pe prostituat` coborânddintr-un taxi care, ulterior, aparcat în spatele lui, motiv pen-tru care s-a speriat [i a fugitspre poli]i[ti. Când a v`zut asta, femeia aaruncat verigheta [i a fugit lataxi, iar [oferul a demarat. De[ia fost so mat regulamentar depoli]i[ti s` opreasc`, taxime -

continuare


Dinc`, a fost dezvelit` placa deonoare cu numele tuturor [e fi -lor care au condus aceast`sub unitate de poli]ie. Ast fe l ,au fost acordate diplo me deex ce len ]` pentru Dorel Mari-nescu, Constantin Simion, Ma -rius Boncu, Mitic` V\ja [i F` nelManea. Cei mai mul]i dintre ei au fostprezen]i [i au \m p`r t`[it amin -tiri cu po li]i[tii mai tineri. Toto-dat`, au fost premia]i [i trei

SorinANGHELredactor

A

Diplome [i plac` de onoare Sec]ia 24 - 20 ani de existen]`nul acesta s-au \mplinit 20 anide când a fost \nfiin]at` Sec]ia24 Poli]ie din Bucure[ti. Cuaceast` ocazie, vineri, 6 de -cem brie, \n prezen]a directoru-lui ge neral al Direc]iei Genera-le de Poli]ie a MunicipiuluiBucu re[ti, domnul comisar [efCiprian Mi ron, a directoruluigeneral adjunct, domnul comi -sar [ef Marius {tefan, precum[i a [efului sec]iei, domnul co -

mi sar [ef Mi hai

po li]i[ti (Marian Pâr vu, VasileDear`, Emil Io ni]`), unii dintre ei activând aici \nc` de la \n -fiin]area sec ]iei.La finalul evenimentului, direc-torul general al Poli]iei Capi -talei l-a felicitat [i i-a acordatdiploma de me rit poli]istuluianu lui, comi sarul Io nel Flores-cu, un judiciarist cu experien]`,care \[i desf`[oar` activitateala Sec]ia 24 Poli]ie.

tristul a intrat inten]ionatîn autospeciala poli]iei, care îlblocase, provo când mai multeavarii, îns` f`r` victi me. Imediat,oa menii legii au pro cedat laimobilizarea, identificarea [iconducerea la se diul poli]iei atutu ror ocu pan ]ilor ta xi ului, re-spectiv prostituata, [o fe rul [i unminor de 16 ani. |n urma verifi -c` rilor [i in vesti ga ]iilor efectu-ate, s-a stabilit c` [oferul taxi- ului nu poseda permis de con-ducere [i se afla sub inciden]am`surii pre ventive a controluluijudiciar, dispus` într-o alt` cauz`,

pentru s`vâr[irea infrac]iunii depro xene tism. Femeia a fost re]inut` 24 deore, pentru furt calificat [i [an -taj, iar taxime tristul pentru con-ducere f`r` permis [i distruge-re, fiind pre zenta]i Parchetuluide pe lân g` Judec`toria Secto -rului 3 Bucure[ti, cu pro punerede ares tare preventiv`. Ulterior,parchetul [i-a însu[it pro pu ne -rea poli]i[ ti lor [i i-a tri mis pecei doi în fa]a judec`torului dedrepturi [i li bert`]i din cadrulJudec`toriei Sectorului 3, carea emis pe numele acestora

mandat de ares tare preventiv`pentru 30 de zile.Cercet`rile sunt continuate depoli]i[tii Serviciul Poli]iei pentruCentrul Vechi, sub supraveghe-re Parchetului de pe lâng` Ju-de c`toria Sectorului 3 Bucu re[ti,pentru s`vâr[irea infrac]iunilorde furt calificat, [antaj, con du - cere f`r` permis [i distrugere,fapte prev`zute [i pe dep site deart. 228-229 alin. 1 lit. b, art.207 alin. 1 [i alin 3, art. 335 alin.1 [i art. 253 alin 1 Cod penal,toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Codpenal.

n

n

Ac]iune

decembrie 2019 I Poli]ia Capitalei

Rutier

Brigada Rutier`

ac]i

une

P

5

Poli]i[tii au verificat lucr`rile ce afecteaz` drumul publicoli]i[tii Brig`zii Rutiere auverificat, \n intervalul 25-27no iem brie, 25 de lucr`ri, ceimplicau restric]ii pe ca ro sa -bil sau trotuar.În acest context, au fost apli-cate 11 sanc]iuni con tra ven -]io nale, în valoare de peste36.000 lei, astfel: F opt sanc]iuni societ`]ilorde construc]ii pentru creareade restric]ii în zona drumuluipu blic, f`r` a avea avizul Po-li]iei Rutiere, cât [i pentru lip-sa semnaliz`rii rutiere tem-porare;F o sanc]iune administrato -rului drumului public pentruneasigurarea st`rii de viabi -litate a p`r]ii carosabile;F dou` pentru crearea derestric]ii \n zona drumului

pu blic, f`r` avizul Poli]iei Ru-tiere.

Amenzi de 190.000 lei

q Ca urmare a execut`riiunei lucr`ri de reabilitare ap`r]ii caro sabile [i de înlo cu -ire a bordurilor, f`r` a avea osemna li zare rutier` tempora -r` cores pun z`toare, BrigadaRutier` a sanc]ionat contra-ven]ional o so cietate comer-cial` cu amend` în valoarede 4350 lei.q Totodat`, ca urmare a ne -asigur`rii st`rii de viabilitatea drumului public, BrigadaRutier` a sanc]ionat con tra -ven ]ional administratoruldrumului public cu amend`

în va loare de 4350 lei (groa -p` în carosabil).q O societate comercial` afost sanc]ionat` contraven]io-nal cu amend` de 4495 lei,pentru ne îndeplinirea obli -ga ]iei legale de a solicita avi -zul Poli]iei Rutiere, \n scopulefectu`rii unor lucr`ri pe dru-mul public.q O firm` a fost depistat` pestr. Caramfil, \n timp ce exe-cuta o repara]ie la re ]ea uametropolitan` de fibr` op- tic`, f`r` a-[i îndeplini obli-ga]ia de a semnaliza cores-punz`tor interven]ia, fiindsanc]ionat` contraven]ionalcu amend` de 3045 lei.De la începutul anului, aufost aplicate 62 de sanc]iunicontraven]ionale în valoarede peste 190.000 de lei, atâtadministratorului drumuluipu blic, cât [i societ`]ilor ceexecut` lucr`ri în partea ca -ro sabil`, majoritatea dintreacestea fiind aplicate pentrusemnalizare rutier` tempo-rar` necorespunz`toare, cât[i pentru neasigurarea st`riide viabilitate a p`r]ii caro -sabile.Astfel de activit`]i sunt orga-nizate permanent, pentrumen]inerea unui climat desiguran]` rutier` pe drumu -rile publice. n

Cazuistic`

L

M

AlexandruMATEIcorespondent


a sfâr[itul lunii noiembrie, Sec -]ia 2 Poli]ie a fost sesizat` deun cet`]ean nepalez c`, în timpce mergea pe o alee din parculRegele Mihai I al Româ niei (\ntrecut Her`str`u), spre sta]ia demetrou Aviatorilor, indivizi ne-cunoscu]i l-au pus la p`mânt [ib`tut, dup` care i-au furat tele-fonul [i 10 lei.În urma cercet`rii la fa]a locu-lui, criminali[tii nu au desco pe -rit amprente, dar au fost identi-ficate camere de supravegherevideo, \n zona unde s-a \ntâm-plat totul, [i au fost observa]icei trei suspec]i.Anchetatorii au dispus \nce pe -rea urm`ririi penale in rem, subaspectul comiterii infrac]iunii

de tâlh`rie calificat`, fapt` prev.de art. 233 alin. (1) - 234 alin.

(1) lit. d) Cod penal, fiind de-marate verific`rile.Din investiga]ii [i cercet`ri, pe23 noiembrie, cu sprijinul poli -]i[ tilor Sec]iei 12, autorii au fostidentifica]i ca fiind N. Ionu] (20ani), T. Alexandru (23 ani), [i S.Romeo (23 ani), muncitori ne -ca lifica]i pe [antiere, to]i treif`r` antecedente penale.Ace[tia au recunoscut co mi te -rea faptei, declarând c` mun -cesc cu ziua, în Bucure[ti [i ju-de]ul Ilfov, iar în ultimele zilenu lucraser` din cauza ploii, [inu aveau bani pentru hran`,ast fel încât au decis s` ob]in`bani din activit`]i ilegale.Autorii au fost re]inu]i 24 de ore,du[i în arest, apoi pre zen ta]iJudec`toriei Sectorului 1, carea decis arestarea preventiv` ainculpa]ilor pentru 30 de zile.Telefonul furat a fost recuperat[i restituit victimei.

Vremea le-a stricat „ploile”Schelarii tâlhari

n

„Asistent` medical`” cu gândul doar la binele eiiercuri, 7 noiembrie, poli]i[tiai Di rec]iei Generale de Po li -]ie a Mu nicipiului Bucu re[ti,sub supravegherea Parchetu-lui de pe lâng` Judec`toriaSecto rului 4, au pus în aplica -re un mandat de perchezi]ie,în Capital`, într-un dosar pri -vind s`vâr[irea unei infrac -]iuni de furt dintr-o locuin]`. Ancheta a fost declan[at` deo plângere penal`, în care ofemeie de 81 ani a reclamatc` pe 15 octombrie, persoanenecunoscute, pe care le-a pri -mit în cas`, i-au furat maimulte bunuri [i bani.Poli]i[tii Sec]iei 15 Poli]ie aude marat cercet`rile, identifi -când o femeie [i un b`rbat,b`nui]i de comiterea faptei. |nziua de 7 noiembrie, a fostpus în aplicare un mandat deperchezi]ie, la domiciliu fiind

g`sit doar b`rbatul. Ulterior,la o alt` adres` din sectorul 4,a fost depistat` [i femeia, ceidoi fiind condu[i la audieri. În urma probatoriului admi -nistrat, s-a re]inut c` femeia,sub pretextul c` este asisten -t` me dical`, a intrat în lo cu -in]a b` trânei [i, profitând deneaten]ia acesteia, ar fi furatun telefon mobil, o tablet` [i10.000 de lei. Telefonul mobil, pe care b` -nu ita l-a furat, a fost g`sit asu -pra ei, în urma efectu`rii controlului corporal, la momentulper che zi]iei domiciliare.Cercet`rile sunt continuatesub aspectul s`vâr[irii infrac -]i unii de furt calificat, cu feme -ia în stare de re]inere, b`r- ba tul fiind cercetat în stare delibertate.

Ovidiu TICANcorespondent

n

gettyimages


Verific`ri

Daniela ElenaT`nasecorespondent

P

7

|n Capital` au fost demarate ac]iunile

Toxcontrol [i Foc de artificiiericolul [i amenin]`rile la adre -sa s`n`t`]ii publice [i uma ne, avie]ii animalelor [i integrit`]iimediului înconjur`tor, gene ra -te de comercializarea [i ope ra -]iunile necores punz` toa re, efec-tuate cu produse de pro tec]ie aplantelor (PPP) [i cu substan]eutilizate pentru de zinfec]ie, de -zinsec]ie [i deratizare (DDD)sau efectuate cu înc`lcarea re-glement`rilor le ga le în vigoare,cu consecin]e directe asupraclimatului de si guran]` a ce t` -]enilor, impune efectuarea deverific`ri cores punz`toare, pen-tru prevenirea [i combatereaacestor activit`]i ilegale.Pentru evitarea unor situa]iigeneratoare de risc, atât pentrufactorii de mediu, dar mai alespentru via]a [i s`n`tatea popu -la]iei, asociate cu propriet`]ilefizico-chimice, specifice sub-stan ]elor sau produselor peri -culoase (toxicitate acut`, categoriile 1,2,3 sau 4, raportat lacele 3 c`i de expunere - der-mic, prin inhalare sau pe caleoral`), se impune acordarea

unei importan]e sporite acesteipro blematici. |n perioada 21 noiembrie – 31decembrie, poli]i[tii ServiciuluiArme, Explozivi [i Substan]ePericuloase – CompartimentulSubstan]e Periculoase vor ac -]iona \n Bucure[ti, împreun` cuspeciali[ti ai Direc]iei SanitareVeterinare [i Pentru Siguran]aAlimentelor, Direc]iei de S`n` -tate Public`, [i Autorit`]ii Na -]ionale Fitosanitare, în cadrulac]iunii „Toxcontrol”, pentru pre -venirea, identificarea [i sanc-]ionarea faptelor de natur` pe -nal` [i contraven]ional` la re -gimul produselor de protec]iea plantelor [i substan]e utili -zate în igiena [i s`n`tatea pu -bli c`, la dezinfec]ie, dezinsec]ie[i deratizare.Scopul ac]iunii, îl reprezint`cre[terea siguran]ei cet`]eanu-lui, a protej`rii vie]ii [i inte gri t` -]ii corporale ale oamenilor, pre-cum [i a gradului de s`n` tate[i igien` public`, prin verifica -rea activit`]ilor societ`]ilor co -merciale [i persoanelor fizice

care efectueaz` opera]iuni înacest domeniu, a modului deautorizare la organele compe-tente [i a respect`rii legisla]ieiaferente. Ca în fiecare an, în aceast` pe-rioad` poli]i[tii vor efectua maimulte controale, în baza pla nu -lui de ac]iune „Foc de artificii”,pentru verificarea legalit`]ii des- f`[ur`rii opera]iunilor cu artico -le pirotehnice, de persoa ne lefi zice [i juridice. În conformitate cu atribu]iile [icompeten]ele stabilite prin le -gea de organizare [i func]io-na re, cu prevederile Legii nr.126/1995 privind regimul ma-teriilor explozive, republicat`cât [i cu H.G. 1102/2014 pri -vind stabilirea condi]iilor pen-tru punerea la dispozi]ie pe pia- ]` a articolelor pirotehnice, Po -li]ia Român` este institu]ia res -ponsabil` pentru preve ni rea,constatarea [i combaterea ne -re gulilor în domeniul ope ra -]iunilor cu articole pirotehnice,exercitând, la nivel na]ional,

continuare

shutterstock

Verific`ri


controlul referitor la re gi -mul tuturor opera]iunilor cumaterii explozive. {i pe acest segment de res pon -sabilitate Poli]ia Român` esteorientat` în direc]ia dezvolt`riicapacit`]ii de ac]iune în sistemintegrat a structurilor po li ]ie -ne[ti, pentru diminuarea [i con-trolul fenomenului infrac]ional,precum [i pentru pro tejarea in-tereselor legitime ale cet`]ea -nului.Este de re]inut faptul c`:F persoanele fizice nu au drep-tul s` de]in`, s` utilizeze, s`transporte, s` depoziteze, s`ex pe rimenteze ori s` mâ nuias -c` explozivi de uz civil sau arti-cole pirotehnice, dac` nu facdo va da calit`]ii de artificier, re-spectiv de pirotehnician auto -rizat [i nu reprezint` o persoa- n` juridic` autorizat` [i înregis-trat`, conform prevederilorLegii nr. 126/1995 rep.;F materiile explozive pot fi de-pozitate numai în spa]ii specialconstruite [i amenajate pe ba -

za documenta]iilor tehnice avi -zate de inspectoratele teritori-ale de munc`;F articolele pirotehnice trebuies` aib` inscrip]ionate în limbaromân` categoria din care facparte, instruc]iunile de folosire,termenul de garan]ie, precum[i pericolele care apar la p`s tra -rea, depozitarea, manipulareasau folosirea lor;F vânzarea articolelor piroteh -nice se face numai de c`trepersoanele juridice autorizateîn acest sens [i numai în locu -rile autorizate în condi]iile legii;F se interzic confec]ionarea,de ]inerea, comercializarea, im-portul, folosirea sau orice alt`opera]iune cu materii explozivede c`tre persoanele fizice saujuridice neautorizate.Dup` apari]ia, în anul 2017, pepia]a româneasc`, a emi]` toa -relor de sunet încadrate în ca -tegoria P1, care, conform legisla]iei europene [i române[ti,sunt permise folosirii de pu -blicul larg pe tot timpul anului,

\n 2019 au fost înregistrate 137de accidente cu articole piro -teh nice, din care 131 cu pe tar -de [i pocnitori.De[i nu exist` o dovad` clar` auzului necorespunz`tor a aces-tui tip de articole pirotehnice,deoarece cu ocazia folosiriiacestea se distrug prin explo -zie, putem trage o concluziereferitoare la rela]ia de cauzali-tate între apari]ia lor pe pia]aro mâ neasc` [i cre[terea ex -ponen ]ial` a num`rului de ac -cidente cauzate de folosireape tardelor, în perioada imediatur m`toare. În fapt, aceste arti-cole pi ro teh ni ce anterior erauîncadrate în categoriile de riscF2 si F3, fiind destinate uzuluiprofesional, da torit` periculo zi -t`]ii deose bi te, iar, ulterior, ex-ploatând o sc`pare a legii eu -ropene, au fost certificate pen-tru introducere pe pia]` pebaza scopului declarat (com-baterea atacului ani malelors`lbatice).

Pentru a face revista „Poli]ia Capitalei“ mai accesibil`, o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul http://b.politiaromana.ro

Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de e-mail la [email protected]

[i ve]i primi online, \n fiecare lun`, revista.

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

n


Furturi auto

|EugenHU}ULcorespondent

n

9

Regizorii daunelor totalen cursul lunii octombrie 2017,poli]i[tii Serviciului Furturi deAutovehicule, urmare a des f` -[u r`rii de activit`]i specifice, auidentificat o grupare infrac ]io -na l` nestructurat`, cu preocu -p`ri pentru s`vâr[irea infrac]i-unilor de în[el`ciune privindasigur`rile, membrii acesteiare gizând mai multe evenimen-te rutiere, în vederea ob]ineriiîn mod injust a primelor de asi-gurare. Astfel, în cauz` a fostidentificat numitul N. Vasile care,personal sau prin interpu[i,identifica persoane ce de]ineauautotu risme de lux, care eraude acord s` le pun` ladispozi]ie în vederea avarieriiinten]ionate a acestora [iîncas`rii sumei maxime asi -gurate (valoarea de pia]` a au-toturismelor). Pe de alt` parte,suspectul c`uta persoane dis-puse s` participe la înscenareaevenimentelor rutiere [i care s`declare, în fals, în fa]a ancheta-torilor evenimentul rutier.Este de remarcat faptul c`, înmajoritatea cazurilor, era soli -citat` prezen]a poli]i[tilor la fa -]a locului [i nu erau încheiateconstat`ri amiabile în vedereaînt`ririi veridicit`]ii accidentelorregizate. Totodat`, poli]i[tii austabilit c` unii membri ai gru -p` rii, anterior momentului ava -rierii finale a autoturismului,pentru care ar fi urmat s` sedes chid` dosarul de daun`, pe

drumuri izolate, pu]in circulate,lo veau cele dou` autoturisme,la vitez` mic`, pe lateral, pen-tru a crea impresia c` acesteaau intrat în coliziune în mers.Ulterior, avariau autoturismulpentru care urma s` se des -chid` dosarul de daun`, prinlovirea acestuia, frontal, de unalt obstacol, astfel încât ava riilecreate celor dou` autotu rismes` par` c` s-au produs prinmodalitatea descris` de [oferi,ca [i eveniment rutier liniar,f`r` întreruperi.Dup` înscenarea accidentelor,autoturismele erau transporta-te în diverse unit`]i serviceunde, N. Vasile le amplifica da -unele suferite în urma acciden-telor sau simula unele dauneinexistente, dar care se puteauproduce ca urmare a evenimen-tului rutier (ruperea unui tam-pon de la motor sau cutie de

viteze, sl`birea supor]ilor deprindere [i mutarea motorului,stropirea zonei dintre motor [icutia de viteze cu ulei pentru asimula un defect al cutiei deviteze, etc.) astfel încât, în urmaactivit`]ii de reconstatare, auto-turismul în cauz` s` fie declaratdaun` total`. Aceste activit`]i conduceau laîncasarea unei sume maximede desp`gubire, rezultat` dindiferen]a valorii de pia]` a ma -[inii, în unele cazuri aceastafiind mai mare [i decât sumapl`tit` de proprietar pentru cum -p`rarea ei, [i valoarea licitat`pentru epav`. Dup` primireaacordului pentru plata daunei,de cele mai multe ori proprie-tarii (împuternici]ii) op tau pen-tru repararea acestora în regieproprie. În urma activit`]ilor specifice [ide cercetare penal` des f` [u ra -te în cauz`, în cursul lunii apri -lie 2018, s-a reu[it destruc tu -rarea acestei grup`ri infrac ]io -nale, alc`tuit` din 21 de mem-bri. Au fost dispuse [i efectuate23 de perchezi]ii do miciliare,fiind puse în aplicare 21 demandate de aducere pentru per-soanele suspecte. Cu ocazia ac]iunii desf`[urate,au fost re]inu]i 19 dintre cei 21de suspec]i, iar, ulterior, jude -c`torul de drepturi [i libert`]i alJude c` toriei Sectorului 1 a dis-pus m`sura arestului preventivfa]` de 6 persoane [i m`surapreventiv` a controlului judiciarpen tru 15 membri ai grupuluiinfrac]ional. Având în vedere probatoriuladministrat în cauz`, în lunaseptembrie 2018, dosarul deurm`rire penal` a fost solu ]io -nat prin trimiterea în judecat`a 21 de inculpa]i, pentru s`vâr -[irea infrac]iunilor de în[e l` ciu -ne privind asigur`rile, fals în în- scrisuri sub semn`tur` privat`,uz de fals [i instigare la fals in-telectual.

Autotu rismele erau transportate în alte service-uri, sau în acelea[iunit`]i, unde eraureparate pentru sume derizorii, de 500–1000euro.

anch

et`

Prevenire

Ppolitiaromana.ro

continuare

noiembrie 2019 I Poli]ia Capitalei10

Campanie preventiv` \n trei ]`riViolen]a domestic`comb`tut` la nivel regional

oli]ia Român`, al`turi de or-ganiza]ii din ]ara noastr` [iagen]ii de aplicare a legiidin Bulgaria [i Ungaria, estepar te a campa niei regionalea OSCE (Organiza]ia pentruSecuritate [i Cooperare \nEu ropa), de sen si bilizareîm po triva violen]ei bazatepe gen. Începând cu 25 noiembrie2019 - Ziua Interna]ional`pentru Eliminarea Violen]eiîmpo triva Femeilor, Unitateapentru Probleme Strategiceale Poli]iei din Departamen-tul Amenin]`ri Transna]io-na le al OSCE a des f`[urat ocampanie regio nal` de sen -si bilizare împotriva violen ]eibazate pe gen în Bulgaria,Ungaria [i România, ce s-a\ntins pe parcursul a 16 zilede activism în acest dome-niu.Campania a fost ultima faz`a proiectului „Strategii [iPractici Eficiente de Justi]iePe nal` pentru CombatereaVi olen]ei de Gen în Europade Est“, proiect implemen-tat în ultimii doi ani în celetrei ]`ri. Activit`]ile au vizat

atât poli]i[tii, cât [i pu blicul,inclusiv victimele [i f`ptu-itorii.În cadrul campaniei, poli]i[-

tii au fost „echipa]i“ cu ghi -duri de buzunar, care le-aufost de folos în recunoa[te-rea cau ze lor, semnelor, sem-nalelor [i efectelor violen]eibazate pe gen, aju tându-i s`adopte o ati tudine mai sen-sibil` fa]` de victimele aces-tui fenomen.„Violen]a în familie, fie eaemo]ional`, fizic` sau deorice alt` natur`, provoac`traume victimelor [i celor-lal]i membri ai familiei”, adecla rat Angela Chirv`su]`,ofi]er specializat pe preve ni -rea violen]ei domestice dincadrul Poli]iei Române. „Po -li]ia Ro mân` intervine pen-

Este important s` ne d`mseama c` nici un lan] nueste mai puternic decâtveriga sa cea mai slab`.Lupta împotriva violen]eibazate pe gen trebuie s`dep`[easc` sistemul dejusti]ie [i s` angajeze [isocie tatea civil`.

Jan Mill manager de proiect


Prevenire

11

tru protejarea grupuri -lor vulnerabile [i pentrusen si bi li zarea cet` ]e ni lor,con tri bu ind, astfel, la schim -ba rea mentalit`]ii care per -pe tueaz` comportamentulabu ziv în familie”.Campania a promovat lini-ile de asisten]` gratuit`disponibile în cele trei]`ri.Agnes Nemeth, [efa

de par tamentului de preve -nire a cri mi na lit`]ii al Direc -]i ei Gene ra le de Po li]ie dinUn ga ria, a declarat: „Poli]iaîn cu rajea z` ce t` ]e nii s` iam` suri pentru a pune cap`tviolen]ei. Trebuie s` cola bo -

r`m cu cet` ]e niipentru a aju ta

vic ti mele. Mi -s i u n e a

n o a s -

tr` ar fi limitat` f`r` o coo -perare strâns` cu so cie tatea”.Campania a fost sus]inut` \n]ara noastr` de Inspecto ra -tul General al Poli]iei Ro mâ -ne, Agen]ia Na ]io nal` pen -tru Egalitatea de {anse, Aso-cia]ia Anais [i Fun da]ia„Sensiblu“. |n Bulgaria, Ministerul de In-terne va colabora cu Di -rec]ia General` a Poli]iei Na- ]io na le, Institutul Na ]io nal

de Jus ti ]ie [i Parche -tul de pe lan g`

Înalta Cur tede Ca sa ]ie,iar \n Un-garia, Di -rec]ia Ge -

ne ra l` a Po -li ]i ei Na]io nale

[i OKIT - ServiciulNa]io nal de Ges-tionare a Crize lor [i

In for ma ]ii lor Te lefo -nice.

n

Felicit`ri Braille pentruc`l`torii din Gara de Nordoi, 5 noiembrie, \n Gara deNord, poli]i[tii Serviciului deAna liz` [i Prevenire a Crimina -lit`]ii al Direc]iei Generale dePoli]ie a Municipiului Bucure[tiau des f`[urat o activitate cari-tabil` la care au participat 30de copii cu deficien]e de ve -dere, ce au confec]ionat deco -ra ]iuni cu obiecte ce s-au pier-dut de-a lungul timpului în ga -r` [i felicit`ri cu mesaje de si -guran]` în sistem braille, peca re le-au oferit c`l`torilor pre-zen]i. Copiii au cântat colinde [i auîmpodobit bradul cu decora]iu-nile pe care le-au confec]ionat,dup` care au primit cadouri dinpartea politi[tilor. Activitatea a fost sprijinit` deInternational Police Association(IPA) [i Corpul Na]ional al Po -li]i[tilor.

GiselaN~G~RAcorespondent

J

n

shutterstock

Legisla]ie

politiaromana.ro

C

continuare


Cum te aperi de amenin]`rilecibernetice

de familie, iar cei responsabilitrebuie s` fie implica\i \n acestpro ces de educa]ie, con[tien]ifiind de riscurile pe care le impli -c` gre[elile [i nerespectarea unorreguli de comportament \n me -diul online, precum [i de nevoiacontinu` de a cunoa[te in for ma -]ii privind amenin]`rile la care seexpun. CERT-RO, ca autoritatepri vind asigurarea unui nivel co -mun ridicat a siste melor informa -tice, sus]ine acest proces de con-[tientizare privind riscurile desecu ritate cibernetic` printr-o se -rie larg` de activit`]i, \ncepând dela alertele privind amenin]`ri cu-rente, campanii de informare,workshop-uri [i exerci]ii de secu-ritate cibernetic` [i este deschisspre orice fel de activit`]i care s`sus]in` un comportament res -pon sabil \n mediul online, [i s`conso li deze procesul de adopta-re a noului cadru le gislativ privindsecuritatea cibernetic`”.„Criminalitatea informatic` esteun domeniu aflat într-o perma-nent ̀inovare [i cunoa[te o rat`foarte rapid` de dezvoltare [i di-versificare. Astfel, expansiunea ti -

purilor de dispozitive care facposibil` accesarea mobil` a

internetului a dus la cre[-terea exponen]ial` a

num`rului de utili -za tori [i, implicit,a riscurilor devic timizare. În

contextul în care,pe fondul cre[terii

nu m`rului de utilizatori, se poateconstata o sc`dere a gradului decunoa[tere a riscurilor [i ame nin -]`rilor care apar în mediul online,precum [i a metodelor de elimi -nare a acestora, apreciem c` estefoarte im portant` dezvoltareapar te neriatului cu toate organi -za]iile care pot contribui la cre[te-rea gradului de con[tientizare afe nomenului în rândul cet`]eni -lor [i, implicit la o mai bun` si- gu ran]`”, a spus comisar de po -li ]ie Sorin St`nic`, directorul Insti-tutului de Cercetare [i Prevenirea Criminalit`]ii din ca drul Inspec-

u ocazia Lunii Europene a Secu-rit`]ii Cibernetice, Microsoft, Po -li ]ia Român` [i Centrul Na ]io nalde R`spuns la Incidente de Secu-ritate Cibernetic` (CERT-RO), cusprijinul {colii Na]io na le de Stu -dii Politice [i Administrative(SNSPA), au sus]inut, la sfâr[itullunii octombrie, un eve ni -ment dedicat cre[terii ni -ve lului de con[tientizarereferitor la ame nin ]` ri -le de securitate ciber-netic` ce ne privescpe fie care dintre noi,oferind to toda t` sfa-turi de bune practicide igi en` cibernetic`de baz` ce pot fi defolos oric`rui utilizator detehnologie.Infectarea cu malware, hacking, social engineering,phishing, diverse fraude onlinesau vulnerabilit`]i ale hotspot-urilor Wi-Fi au fost discutate custuden]ii SNSPA de cei trei par-teneri, care au dorit astfel s`creasc` gradul de con[tientizareasupra securit`]ii digitale [i me -to delor de combatere a di feri te -lor tipuri de amenin]`ri din spa- ]iul online [i s` ofere detalii de-spre cum ac]ioneaz` infractoriidin mediul digital [i care suntme todele prin care utilizatorii sepot ap`ra, pot preveni sau ra-porta aceste cazuri pentru a nudeveni victimele unor activit`]imali]ioase.SNSPA a ales s` g`zduiasc` eve-nimentul în contextul recenteiad`ug`ri pe lista de programedisponibile a masteratului Secu-rity and Technology, care î[i pro-pune s` formeze exper]i în po -litici publice privind digitalizarea[i securitatea interna]ional` înse colul tehnologiei.

La final, participan]ii au avut oca -zia s` î[i testeze abilit`]ile de ba -z` în a face alegeri corecte învia]a lor online printr-un quiz pu -blicat de Agen]ia European`pentru Securitate Cibernetic`(ENISA) [i Comisia European` pe

site-ul dedicat lunii securit`]ii informatice (cyberse securitymonth.eu).Conform statisticilor publicatede CERT-RO referitoare la alertede securitate, din prelucr`rile au-tomate, se observ` c` peste 80%dintre alerte se refer` la sistemevulnerabile, neactua lizate sau con-figurate necorespunz`tor, ceeace denot` o cultur` de securitateprecar`, iar din prelucr`rile ma -nuale se observ` o pregnan]` afraudei (scam, phishing) în rân-dul utilizatorilor obi[nui]i.Directorul general al CERT-RO,domnul C`t`lin Aram`, a decla-rat: „Educatia \n domeniul secu-rit`]ii cibernetice trebuie \nceput`de la vârste fragede, \ntrucât co -piii de ast`zi au acces la echipa-mente conectate la internet [ipot expune \n mediul online, \nmod periculos, date importante.Aceast` educa]ie trebuie sus ]i -nut` ca efort, atât de [coal` cât [i

gettyimages

B`rbatul nu avea o preferin]`pentru obiectul de activitate alsociet`]ilor, tocmai de aceea aintrat, prin efrac]ie, \ntr-o firm`de piese auto, de dou` ori (afurat scule profesionale, haine[i un sistem au dio), \ntr-unrestaurant [i un centru de for-mare profesional` (de unde afurat trei lap topuri, o caset` devalori [i un videoproiector, va -loarea to tal` a pre ju diciuluifiind de apro ximativ 10.000 lei)În urma document`rii \ntregiiactivit`]i infrac]ionale a autoru-lui, pe numele lui V. Nicolae,20 ani, acesta a fost prezentatParchetului de pe lâng` Ju de -c`toria Sectorului 2 Bucure[ti,care a dispus m`sura controlu-lui judiciar pentru 30 de zile.De asemenea, a fost identificatV. Florin, 22 ani, care a vânduto parte din bu nu rile furate, do -u` laptopuri [i un videoproiec-tor, acestea fiind recuperate [ipredate victimei.


Legisla]ie

13

ata[amente, reclame în browser,aplica]ii gratuite care promit di-verse beneficii - majoritatea lu-crurilor prea bune ca s` fie ade-v`rate chiar nu sunt.F Nu instala]i aplica]ii din sursenecunoscute sau dubioase.F Folosi]i parole complexe, di fe -rite [i nu le scrie]i pe toate într-unsingur loc.F Folosi]i Multi-Factor-Authentication.F Nu fi]i darnici cu informa]iilepersonale online - nu trimite]i fo-tografii cu dumneavoastr`, fa-milia sau prie te nii persoanelor

necunoscute cu care ave]i con-versa]ii online. Nu trimite]i fo-tografii pe care nu a]i vrea s` levede]i în orice alt mediu publiconline sau offline.F Folosi]i firewall [i antivirus.F Ave]i grij` la ce Wi-Fi v` co nec -ta]i [i la ce dispozitive conecta]ila computer (ex. USB stick).În cazul în care crede]i c` a]i fostvizat(`) de o astfel de ame nin ]a -re, v` încuraj`m s` o raporta]i lapoli]ie [i s` informa]i CERT-RO lanum`rul unic, disponibil perma-nent, 1911, sau prin trimitereaunui email la [email protected].

Colaborare judiciar` \n folosul legii

terval de zece zile, \n sectorul 2.Suspectul a ac]ionat doar noap -tea, \n perioada 19-28 octom -brie, [i a furat tot ce a g`sit devaloare.

P

SorinANGHELredactorClaudiu UNGUREANUcorespondent

toratului General al Po li ]ieiRo mâne.Magda Popescu, avocat Micro -soft Corporation, Digital CrimesUnit: „Microsoft este una dintrecompaniile pentru care securi-tatea consumatori lor, organi za -]iilor [i a cloud-ului s`u re pre-zint` o preocupare central`. Echi -pe complexe [i dedicate de spe-ciali[ti în securitate, ingineri, ana- li[ti, investigatori, avoca]i depuneforturi pentru prevenirea [i com-ba terea criminalit`]ii cibernetice,prin abord`ri tehnice sau le gale,precum [i de cre[tere a graduluide con[tientizare în rândurile uti-lizatorilor de teh nologie. Ne ono -reaz` parteneriatul cu CERT-RO[i Po li]ia Român`, cu care cola -bo r`m pe toate planurile pentrucre[terea securit`]ii online”.Câteva sfaturi de bune practicipentru utilizatorii de tehnologie,pentru a se feri de amenin]`ri:F F`ce]i-v` update-urile, actua-liz`rile sistemului de operare,aplica]iilor [i solu]iilor de securi-tate.F Nu da]i click pe orice [i fi]iaten]i la email-uri suspecte [i

n

oli]i[tii Sec]iei 8, \mpreun` cujudiciari[tii Sec]iei 23, au reu[its` prind` un ho] din societ`]icomerciale, ce avea la activ pa -tru furturi, petrecute \ntr-un in-

P

n

shutterstock

ca autoturismul. Întrucât [o-ferul nu s-a conformat sem-nalelor poli]i[tilor [i a \ncercats` oco leasc` blocajul, agen]iide po li]ie G`rg`ri]` Andrei [iBu[c` Ionu], de la Sec]ia 15,au executat cinci focuri dearm` în plan vertical, f`r` caacesta s` opreasc`. Un echipaj al Sec]iei 16 a con-tinuat urm`rirea în direc]ia[os. Vitan Bârze[ti. La inter -sec]ia cu Splaiul Unirii, condu- c`torul autoturismului a tre-cut pe culoarea ro[ie a sema-forului [i a acro[at o alt` ma-[in`, care circula regulamen-tar, rezultând v`t`marea uneifemei. Dup` impact, vehiculul[i-a continuat deplasarea \nc`300 de metri, apoi s-a oprit,iar ocupan]ii acestuia l-auabandonat [i au început sàlerge în direc]ii diferite. Agen-]ii de poli]ie Bur lacu Alexan-dru [i Ilina Mihai, care au ur-m`rit îndeaproape autoturis-mul, au executat fiecare câtedou` focuri de avertisment, înplan vertical, reu[ind la scurttimp s`-iimobi-lizeze

Ordine Public`

n


Lumini]aR~ILEANUcorespondent

A Pericol public,urm`rire ca-nfilme!

pe cei patru fugari. Toate persoanele re]inute aufost iden tifi cate, dou` dintreele, \n urma test`rii cu apa -ratul alcooltest, având valoride 0,78 mg/l, respectiv 0,67mg/l alcool pur în aerul expi-rat. Oamenii legii i-au conduspe ace[tia la Institutul Na]i -onal de Medicin` Le gal` „Mi -na Minovici” pentru recol- ta rea de probe biolo gice, apoila sediul Sec]iei 16, al`turi decelelalte dou` persoane aflateîn autoturism, pentru audieri.Cazul a fost preluat de poli-]i[tii Biroului Investiga]ii Cri -minale [i, în urma audierilorpreliminare, [oferul a recu -nos cut c` a condus autoturis-mul f`r` a poseda permis decondu cere [i aflându-se subinfluen]a bùturilor alcoolice. Ancheta continu` pentru s`-vâr [irea infrac]iunilor de v`t`-mare corporal` din culp`, con-duce rea unui vehicul f`r` per-mis de conducere, conduce -rea unui vehicul sub influen]aalcoolului sau a altor substan-]e [i p`r` si rea locului acciden-tului, fapte pre v`zute [i pe -depsite de arti colele 196,335, 336 [i 338 din CodulPenal.

prof

esio

nalis

msta s-a întâmplat \n noapteade 6/7 octombrie, când pebulevardele din sectorul 4,s-au derulat scene de filmpoli]ist [i s-au tras focuri dearm`, dup` ce un b`rbat, carecircula cu vi te z` excesiv`, nua vrut s` o preas c` la semna -lele poli ]i[tilor. Agen]ii de siguran]` publicàu procedat la efectuarea ma-ne vrelor pentru oprirea regu-lamentar` a autovehiculului,îns` [oferul a simulat oprirea,dup` care a accelerat sprestrada Drumul G`zarului, con-ducând cu vitez` excesiv` [itrecând pe culoarea ro[ie asemaforului în repetate rân-duri.Având în vedere cele consta -tate, patrula de siguran]` pu-blic`, format` din agent depoli]ie Burlacu Alexandru [iagent de poli]ie Ilina Mihai,de la Biroul Ordine Public` alSec]iei 16 [i absolven]i ai {co-lii de Agen]i de Poli]ie „VasileLasc`r” Câmpina – promo]ia2018, au ur m`rit autoturis-mul, pornind semnalele acus-tice [i luminoase din dotare,iar concomitent au somat,prin intermediul sistemului desonorizare, conduc`torul au-to, solicitându-i s` opreasc`. |n timpul urm`ririi, agen]ii ausolicitat sprijin colegilor, iardo u` echi-paje aleS e c ] i e i15, aupozi]ionatma[ini le ,pentru a blo-


Judiciar

15

SorinANGHELredactor

J

De[i trebuia s` fie o persoan` neutr` [i impar]ial`Un mediator a decis s` \[i iapartea leului \nc`lcând legeaudiciari[tii Sec]iei 6 s-au con-fruntat \n vara anului acestacu un caz deosebit, prin pris-ma repetitivit`]ii unor furturi,din aceea[i locuin]`, comisede trei persoane. Ace[tia auprofitat de vârsta \naintat` aunei femei, au p` c` lit-o c`sunt angaja]i ai Casei de Pen-sii a Municipiului Bucu re[ti [iau furat aproximativ 200.000lei, cu ocazia a cinci „vizite”.B`trâna, de peste 80 ani, careavea probleme de discern` -mânt [i suferea de o boal`men tal`, i-a primit pe cei trei

\n cas` (doi b`rb`]i [i o fe-meie) deoarece a crezut c`a[a-zi[ii angaja]i de la Casade Pensii o vor ajuta s` \i m` -reasc` pensia. Ace[tia, \ns`, lafiecare vizit`, o puneau s`semneze ni[te hârtii [i plecaucu buzunarele pline de bani.Poli]i[tii au reu[i s` \i prind`\n flagrant [i au demarat cer-cet`rile pentru probarea \ntre-gii activit`]i infrac]ionale. Sus-pec]ii au fost re]inu]i pentru24 ore, mai apoi Parchetul depe lâng` Judec`toria Sectoru-lui 2 a impus m`sura con-

n

-

trolului judiciar.|n timpul acestei faze a cerce-t`rilor, suspec]ii au luat leg`-tura cu b`trâna [i au convin -s-o s` mearg` la un Birou Me-diator, pentru a rezolva pe ca-le amiabil` litigiul [i pentru asc`pa de r`spunderea pe nal`.Pe 17 iulie, \n prezen]a medi-atorului A. Mihaela, au fost\ncheiate trei acorduri de me-diere, prin care se ar`ta c`suspec]ii au achitat prejudi-ciul produs victimei.Anchetatorii au extins cercet`-rile [i asupra mediatorului, ini-]ial pentru s`vâr[irea infrac ]i -unii de neglijen]` \n serviciu,deoarece a fost de acord cu\n che ierea acordurilor de me-di ere, de[i existau indicii v`-dite de lips` de discern`mânta b` trânei. La jum`tatea luniiseptembrie, s-a dispus schim-barea \ncadr`rii, din neglijen-]` \n serviciu, \n favorizareaf`ptuitorului.|n continuare, se efectueaz`verific`ri pentru stabilirea \n-tre gii activit`]i infrac]ionale acelor trei.

shutterstock

gettyimages

File din trecut

isto

rie

EFlorin {incacorespondent


talei, e adev`rat pentru foartescurt` vreme, \n perioada 20-24 ianuarie 1941. Arestat \nmai 1946 pentru „complot \ndistrugerea statului“, pentru„manifest`ri du[m`noase \m -po triva regimului, a reformeib`ne[ti [i a CAC“, a fost anche-tat zile la rând, umilit [i schin-giuit la Securitate, \nchis la Jila-va [i M`n`stirea. |n 1950 eraaici [i a declarat greva foamei,\n semn de protest fa]` de con-di]iile absolut inumane de de-ten]ie. A fost l`sat s` moar` defoame \n macabra „Camer` 7reduit“ de la Jilava. 300 de per-soane se aflau aici. A murit \naprilie 1951. S-a n`scut la 3 iu-lie 1884 \ntr-o familie cu 13 co-pii, din satul C`ciule[ti-Girov,jude]ul Neam], fiind cons` tean[i coleg de carier` cu generalulNicolae D`s c` les cu (1884-1969). A urmat {coa la de ofi -]eri de artilerie [i geniu Bucu- re[ti (1908), {coala Superioar`de R`zboi (1916). A fost avan-sat sublocotenent (1908), par -curgând ierarhia pân` la colo-nel (1929) [i general de briga-d` (1937). A plecat de la func-]ia de comandat de pluton \nRegimentul 4 Artilerie Bacù(1908-1909), \ndeplinind maimulte func]ii pân` la cea deprofesor la {coala de Artilerie

comuni[ti? A fost arestat la 22mai 1948 pentru activitatea pro -fesional` anticomunist`, ]inutdin arest \n arest, condamnat\n 1957 la 25 ani de munc` sil-nic`. |n 1955 era la Gherla. Cebarbari! Cum s` condamni unasemenea om [i s`-l mai la[is` moar` [i \n beci? A murit laGherla la 26 noiembrie 1958,\n urma b` t` ilor primite, a lip-sei de \ngrijire medical` [i a \n -fo met`rii. C`s`torit cu Eufrosi- na Ganciu, un fiu [i dou` fiiceca urma[i. S`-i plâng` soartacrud`. Când l-au arestat, locuia\n ora[ul Giurgiu, pe str. Ion C.Br`tianu, la nr. 78. P`rin]ii sì,Serghie [i Niculina, fuseseròameni \nst`ri]i, cu trei case [i20 de pogoane de p`mânt. Co-muni[tii le-au mai l`sat o cas`[i dou` pogoane, ca s` nu-i de-spoaie de tot.

Generalul VasileMitrea, prefectulPoli]iei Capitalei,l`sat s` moar` defoame, la 67 de ani

O alt` victim` a comuni[tilor afost generalul Vasile Mitrea,fost prefect de poli]ie al Capi-

Aurel Pangra]iu a luptat \n Primul R`zboiMondial, chestor la Cluj,sub[ef de centru SSI

l s-a n`scut la 15 iulie 1901 \nsatul Arcalia, comuna bis tri ]ea -n` {ieu-M`gheru[, din p`rin]iiIoan [i Victoria, iar cu ultimuldomiciliu apare \n Cluj, str. Cu -za Vod` nr.14. Bacalaureat alunui liceu teoretic, \nsurat cuValeria Nicoar`, urma[i un fiu [io fiic`. Intrase \n PMR, avea unhandicap, piciorul stâng avân-du-l mai scurt, invaliditate c`-p`tat` \n r`zboi. Ie[ise la pen-sie, de care nu s-a bucurat preamult. L-au arestat la 21 iulie1951, l-au judecat rapid \ntr-unproces \nscenat [i l-au ]inut de-]inut politic la F`g`ra[ pân` amurit. S-a stins umilit, \nfome-tat, singur, \nghe]at \ntr-o celu-l` mizerabil`, nespovedit, ne-\mp`rt`[it [i f`r de lumâ nare, la25 februarie 1955. Avea 54 deani. Dumnezeu s`-l ierte!

Comisarul Iacob P`nu[- invalid de r`zboi,decorat cu Ordinul„Mihai Viteazul“, mortla Gherla, la 69 de ani

Comisarul Iacob P`nu[ a fostpoli]ist \n localit`]i din Basara-bia [i de aici i s-a tras cumplitamoarte, pentru c` cei care fu -seser` curieri comuni[ti s-aur`zbunat dup` 1944. El s-an`scut la 29 mai 1889 \n satulBujoru din jud. Bacù. Avea1,72 m, ochi verzi, constitu]ieastenic`, luptase pe front, \nPrimul R`zboi Mondial, ajun-gând cu un picior amputat (pur-ta o protez`) [i cu ochiul stânglips`. Era decorat cu Ordinul„Mihai Viteazu“, cea mai \nalt`decora]ie de r`zboi ro mâ neas -c`. Ce mai conta pentru zbirii

Martirii

continuare


isto

rie

File din trecut

17

Timi[oara (1923-1929), co-mandant al Regimentului 36Obuziere (1932), comandantal Brig`zii 7 Artilerie [i coman-dant al Artileriei Corpului 10Armat` (1940-1941). Din aceast`func]ie a fost numit prefect alPoli]iei Capitalei, iar dup` de -stituire a demisionat din arma-t`, dar revine, fiind reactivat la29 iunie 1941 [i mobilizat cuDivizia 8 Infanterie, ajungândpân` la Odessa. A fost Cavaleral ordinului „Co roa na Români-ei“, Ofi ]er al Ordinului „SteauaRomâ niei“ [i a fost decorat cuCrucea de Fier, cea mai \nalt`de cora]ie german`. GeneralulMitrea a fost [i un ofi]er cu con-dei [i a pu blicat mai multe lu -cr`ri, printre care „C`lùza prac-tic` pentru tinerii ofi]eri activi [ide rezerv` din toate armele“(Ti mi[oara, 1931), „Ofi]erul \nsocietate“ (Sibiu, 1932).

Comisarul Pùn Pascu,n-a rezistat decât 6luni, fiind omorât dup`Cr`ciunul anului 1953

Pascu a fost comisar-ajutor \nBucure[ti, la Prefectura Poli]iei.L-au dat afar` din poli]ie pentruc` l-au g`sit \n hârtii c` prigo-nise comuni[tii [i, ca s`-[i câ[-tige pâinea cea de toate zilele,a ajuns muncitor necalificat, unfel de hamal. Procuratura Ge -

neral` a RPR l-a arestat destulde târziu, la 26 mai 1953, pen-tru c` „fiind ajutor de comisara f`cut acte de trimitere \n ju-decat` a unui element progre-sist“. A fost b`tut \n repetaterânduri de haidamacii ancheta-tori stalini[ti ai Securit`]ii Bucu-re[ti. N-a rezistat decât câtevaluni. A murit la 55 de ani, la V`-c`re[ti, \n iarna existen]ei noas-tre, la 29 decembrie 1953, anulmor]ii lui Stalin. Fostul comisarfusese internat \n spitalul deaici cu trei zile \n urm`, a ago -ni zat [i s-a stins. Are fi[a matri-col` penal` p`tat` de sânge,cum p`tat de sânge este trecu-tul comuni[tilor. S-a n`scut la19 aprilie 1898 \n satul Tunari,jud. Ilfov, p`rin]i Ilie [i Dumitra,a locuit \n Capital`, pe str. Se -neslau nr. 57, raionul 1 Mai,apolitic, c`s`torit cu Ileana Dr`-

ghici, urma[i un fiu [i o fiic`,s`-l plâng` câteva zile le-a l`satBunul Dumnezeu.

Chestorul Poli]iei Arad,Ioan Stelian, mort la V`c`re[ti, dup`4 ani de deten]ie grea

Poli]ist de carier`, Stelian a fost[eful Chesturii Poli]iei Arad [is-a n`scut la 30 septembrie1898 la Turnu Severin, p`rin]iisì numindu-se Ion [i Maria. Ovreme a lucrat [i \n Capital` [ia domiciliat pe str. Timpului nr.7, unde avea o cas` cu 3 ca -mere. Licen]iat \n Drept, pentrua se pune oarecum la ad`postajunsese membru al PNP. S-ac`s`torit cu Stela Iliescu, cucare a avut o fat`. Potrivit destatur`, avea 1,69 m \n`l]ime [iochi verzi. A fost poli]ist din1921 [i pân` \n 1945, „dândinforma]ii [i arestând pe mun-citorii PCR \n ilegalitate“. La 20februarie 1945, \n timp ce erala Chestura Arad, el informaDGP despre arestarea redacto-rului ziarului „România demo-crat`“ (PNT) [i a altor persoa-ne, \n prezen]a prefectului, pri-marului, \n urma public`rii \nziar a articolului „M`sc`ricii acu-z`“. Cu aceast` ocazie, s-au pro-dus violen]e. A fost arestat \n1951, condamnat la mun c` sil-

continuare

La 10 noiembrie 1948 afost transferat la Jilava, iar la 5 iunie 1949 laTârg[or. N-a contat c`suferea de reumatism,avea miocradit`, purtaochelari (abia mai vedea) [i ajunsese un schelet.

Arad, bd Republicii

File din trecut


isto

rie

18

nic` pe via]`, la 28 sep-tembrie 1954, de]inut la F`g`- ra[ [i apoi la V`c`re[ti. |n urmab` tìlor [i a regimului inumanla care a fost supus, n-a mairezistat [i la 12 martie 1955 adecedat \n pu[c`ria V`c`re[ti.Avea abia 57 de ani. S`-i fie]`râna u[o a r`!O alt` victim` a comunismuluia fost comisarul Ioan Gh. St` -nescu. S-a n`scut la 31 decem-brie 1890 la Craiova, p`rin]ii sìfiind Gheorghe [i Maria. La are -stare domicilia \n ora[ul Râm-nicu Vâlcea, pe str. Ge neral Gh.Magheru nr. 30. Studii 6 claseprimare, fost comisar de po li -]ie, pensionar la data arest`rii.{i-a \nceput deten]ia la 15 sep-tembrie 1952, motivul fiindmen]ionat scurt: „fost poli]ist“.N-a rezistat regimului de exter-minare nici doi ani. A murit laF`g`ra[, la 20 iulie 1954, adic`de marele praznic al Sf. Ilie Tes-viteanul.

|n urma regimului de exterminare, frig,foame, b`taie, comisarul Iosif Reinhardt ajunsesepiele [i os

El a sfâr[it \ntr-o celul` \nghe]a-t` a F`g`ra[ului, la 26 ianuarie1952, \n etate de doar 49 deani. S-a n`scut la 26 iunie 1903\n Ocna Dejului, jud. Cluj [i afost ini]ial agent de poli]ie, apoia avansat comisar de poli]ie \nPPC. Apolitic, c`s`torit cu MariaF`g`daru, au domiciliat \n Ca -pital`, pe str. Franklin nr. 9. Co-muni[tii le-au luat [i bruma deavere pe care o aveau. |n 1945Tribunalul Poporului l-a con-damnat la 5 ani de temni]` grea,pe care i-a executat la Dumbr`-veni (jud. Sibiu, unde a fostde]inut` [i Ana Pauker) [i laAiud. La 3 septembrie 1951 erala F`g`ra[, acolo unde a [i sfâr-[it, \ntr-o celul` \nghe]at` [iigra sioas`, la 26 ianuarie 1952.

Comisar Simion Ionescu, din Chestura Poli]ieiPloie[ti, care a trecutla Domnul la 73 de ani

S-a n`scut la 3 februarie 1886\n satul Priseaca, lâng` Slatina,jud. Olt, p`rin]ii sì fiind Ioana[i Constantin, chiaburi cu 15 haavere, care le-au fost luate. Ab-solvent a 4 clase de liceu, apo-litic, c`s`torit cu Sofia Roidman(apare [i cu numele Sofia Pe-tre), a locuit \n Ploie[ti, pe str.Po[tei (ulterior Mare[al Mali-novski) nr. 27. A fost arestat la8 iulie 1948, când era pen-sionar, fost comisar depoli]ie, prin Ordinul26500/1948 [i dus laPite[ti.Acuza]ia afost unat i p i -c ` ,

inven ta -t` de fù-

r`torii art.193 al Codu-lui penal din1955: „ac-ti vitate in-

tens` contracla sei muncitoare“. Probabilsupus experimentului ree -duc`rii. La 10 noiembrie1948 a fost transferat la Jilava,iar la 5 iunie 1949 la Târg[or.N-a contat c` su ferea dereumatism, avea mi ocradit`,purta ochelari (abia mai vedea)[i ajunsese un schelet. La 18februarie 1952 a fost preluatpentru cer ce t`ri de SecuritateaSi biu. Aici, amprentare, an -chete [i b` tì. Condamnat \n 1955 la 12 anide de ten]ie rigu roa s`. Fu sesecomisar \n Chestura Poli]iei Plo-

ie[ti, iar \n anii ’30 a fost [ef alBi ro ului de Siguran]` al Ches-tu rii Poli]iei B`l]i, \n Ba sa rabiaasaltat` de sovietici, unde acom b`tut fenomenul terorist co-municat. A fost de ]inut la Ji lava,Timi[oara, Târgu Mure[ [i F` g` -ra[. Practic, l-au ]inut s` moar`\n pu[c`rie [i s-a stins chinuitde foame, de neputin]a b` trâ -ne ]ilor [i lipsit de cei dragi. Amurit \n \n chi soarea de la F` -g`ra[, la 24 iulie 1959, la eta -tea de 73 ani. Cât de inumans` fii, s`-l ]ii s` moar` \ntre zi -durile \nchi sorii la vârsta depeste 70 de ani?!

Comisarul AlexandruAldea

Avusese [i el de-a fa -ce cu ac ]i unea comu-

nist`. S-a n`scut la 6mai 1887 \n C` -

teasca, jud.Ar ge[, p`rin -]i Maria [iN e d e l e a ,domiciliat \nBucure[ t i ,str. Pri m` -

ve rii nr. 74,f`r` avere, c` -

s` to rit cu Lucre]ia,au avut o fiic`. La arestare eraun biet portar la o fa bric`. Afost condamnat \n 1957 la 15ani temni]` grea, supus laF`g`ra[ unui regim de exter-minare, urmare c`ruia a dece-dat la 15 noiembrie 1958, la71 de ani.

n

shutterstock


continuare

Istoria bradului de Cr`ciun

e-a lungul secolelor, s`rb` toa -rea Cr`ciunului a umplut sufle -tele a milioane de oameni, maiales copii, care p`streaz`, înfiecare an, amintirea clinchetu-lui de clopo]ei din seara deAjun, a frânturilor de colindeamestecate cu viforul ninsorilor[i a împodobirii bradului, în a[ -tep tarea darurilor aduse de Mo[Cr`ciun. S`rb`toarea înc`rcat`de tradi]ii [i simboluri este în-so ]it` de mireasma proasp`tà cetinei de conifere, braduldevenind cel mai importantpom în ritualul de Cr`ciun.Legenda spune c`, odinioar`,to]i copacii î[i p`strau frunzelela venirea iernii. Dintre ace[tia,numai bradul a r`mas, pân` înprezent, verde la venirea ano- timpului rece.Legenda spune c` în preajmaiernii, o mic` pas`re nu a maiputut s` plece spre ]`rile calde,întrucât avea o arip` rupt`. Tre -murând de frig, pas`rea a în -cer cat s` se ad`posteasc` înfrunzi[ul unui stejar [i al unuiulm stufos, dar ambii copaci aurefuzat-o, de team` c` le vamânca fructele. Disperat`, aceas- ta s-a culcat în z`pad`, a[tep-tând s` moar`. Deodat` a auzitchemarea unui brad, care îipromitea ocrotire. Astfel, pa-s` rea a fost salvat`.Dar, în seara de Cr`ciun, unvânt teribil a suflat cu pu -tere peste p`dure [i to]i co-pacii [i-au pierdut frunze-le, în afar` de bradul celge neros, pe care Dum-ne zeu l-a r`spl`tit pen-tru gestul de bun`-voin]` [i i-a p`stratfrunzi[ul verde, oricâtde aspre au fost vi-cisitudinile iernilorcare au urmat.O alt` legend`, dinnordul Europei, po -veste[te c`, odat`, învremi foarte înde-p`rtate, au pornitla drum lung treivirtu]i surori (Spe -ran ]a, Iubirea [i Cre din -

]a), cùtând copacul care s` lereprezinte: înalt ca Speran]a,mare ca Iubirea [i trainic pre-cum Cre din ]a. Dup` îndelungicùt`ri, surorile c`l`toare aug`sit bradul, pe care l-au ilumi-nat cu razele ste lelor, devenindastfel primul pom sfânt împo -dobit de Cr`ciun.Bradul este considerat un ar-bore sfânt pentru c` vârful sùse îndreapt` spre înaltul ceruluidumnezeiesc, iar ramu ri le sale

r`mân per-manent

verzi, amin tind de via]a ve[nic`.Datina folosirii bradului de Cr`-ciun a fost preluat` de la roma-nii antici, care î[i împodobeaulocuin]ele cu un brad sau cucrengu]e de brad în timpul ser -b`rilor.Pân` în secolul XII, brazii deCr`ciun nu erau împodobi]i. Lo-calnicii îi atârnau de tavan cuvârful în jos, obicei pe care ni-meni nu l-a putut explica. A ur-mat apoi o lung` perioad` încare se foloseau crengu]ele debrad pentru împodobirea ca -selor.

Primul brad, în Lituania EvuluiMediu

Primul brad împodobit a ap`-rut la Riga, în Lituania, în anul1510. În anul 1521 prin]esaHélene de Mecklenburg a adusla Paris obiceiul împodobiriibradului, dup` ce s-a c`s`toritcu ducele de Orleans.Spre desf`tarea colectivit`]ii, înanul 1605 a fost în`l]at primul

brad de Cr`ciun într-o pia]`pu blic` din Strassburg, îm-podobit numai cu mere ro -[ii. Globurile confec]ionatedin sticl` argintat` deThuringia au ap`rut abia

în anul 1878 [i au fostrapid generalizate latoate po poa rele cre[ti-

ne din lu me.În Anglia, bradul deCr`ciun a ap`rut, pri -ma dat` în anul 1841,când prin]ul Albert(de origine german`)i-a d` ruit un brad so ]ieisa le, celebra regin`Victoria, [i l-a instalat

D

19

Tradi]ii

gettyimages

în castelul Windsor. În vâr-ful bradului era instalat unînger înlocuit, ulterior, cu ostea, pentru a aminti de stea-ua v`zut` de cei trei magi veni]ide la r`s`rit. Acest obicei s-ar`spândit cu repeziciune în cla-sa mijlocie [i în ca sele munci-torilor englezi, atât din metro-pol`, cât [i din colonii.

„Str`mo[ul“instala]iilor mo dernedin 1882

Dup` patentarea becului elec-tric, în anul 1882, de c`treThomas Edison, Eduard John-son, un prieten al acestuia, arealizat prima împodobire abradului de Cr`ciun cu becu-le]e colorate, care au înlocuit lu-mân`rile.Bradul de Cr`ciun a ajuns înStatele Unite în anul 1749,odat` cu coloni[tii germani, sta-bili]i în Pennsylvania [i cu mer-cenarii pl`ti]i s` lupte în R`zbo-iul de Secesiune. În anul 1804,solda]ii din Fort Dearborn aut`iat brazi din p`dure, cu care[i-au decorat bar`cile în timpuls`rb`torilor de iarn`, dedicate

na[terii Mântuitorului.|n istoria american`, s`rb`toa-rea Cr`ciunului, cu împodobi-rea bradului, a fost legalizat`pentru prima dat` în statul Ala -bama, în anul 1836.Tot din secolul XIX s-a p`strattradi]ia, ini]iat` de un cofetardin statul Indiana (SUA), carepropunea folosirea unor acade-le în form` de baston alb, sim-bolizând puritatea [i existen]af`r` de p`cate a lui Iisus. Ulte-rior, s-au ad`ugat trei dungi ro -[ii, pentru a simboliza SfântaTreime [i durerea suferit` deHristos pe cruce. O alt` dung`ro[ie, mai lat`, va reprezentasângele v`rsat de Iisus pentruîntreaga omenire.Istoricii americani au consem-nat c` obiceiul împodobirii bra-dului a ajuns [i la Casa Alb` înanul 1880, dar ulterior, a fostinterzis de pre[edintele Roo-sevelt, motivând pericolul unuiincendiu [i necesitatea prote-j`rii mediului. Dup` o anumit`perioad`, tradi]ia orn`rii bradu-lui a fost reluat` în anul 1923[i este p`strat` pân` în pre -zent, cu tot fastul cuvenit.Începând din anul 1930, brazide mari dimensiuni au fost am-


plasa]i în pie]e sau locuri pu -blice, iar cei artificiali au ap`rutdup` anii ‘70.

Primul brad românescla curtea regelui Carol I

Primul brad, care a fost împo-dobit la s`rb`torile Cr`ciunului,a fost v`zut la palatul principe-lui Carol I de Hohenzollern, du -p` venirea în Principatele Ro -mâne, în anul 1866. În noap-tea de Cr`ciun, prin]ii [i prin]e-sele invitate la palat împodo-beau bradul, cântând în versi-unea german`:„O, Tannenbaum, o, Tannebaum,Wir grun sind deine Blatter !“De-atunci, poporul român nu[i-a putut imagina s`rb`toareaCr`ciunului f`r` bradul împo-dobit în cas`, în curte sau într-unspa]iu public, frecventat multde locuitori. Împodobirea devi-ne cel mai pl`cut moment pen-tru to]i membrii familiei, înde o-sebi pentru copii, care a[teap-t` cu ner`bdare venirea lui Mo[Cr`ciun. To]i copiii î[i imagi nea- z` drumul parcurs de acesta,\ntr-o sanie tras` de reni, par-curgând spre ei drumul din nor-dul Finlandei.Ritualurile legate de serb`rileCr`ciunului difer`, de la o zon`la alta, în func]ie de tradi]iilemo[ tenite din genera]ie în gene-ra]ie.În unele zone, membrii familieise adun` în seara de Cr`ciun,în jurul bradului, iar cel maivârstnic desface sacul cu daruri[i înmâneaz` fiec`ruia cadou-rile meritate, începând cu co-piii. Exist` [i obiceiul ca to]imembrii familiei s` stea în jurulmesei, iar în fa]a fiec`ruia, pemas`, s` fie câte un brad mic,al`turi de cadourile cuvenite.Bradul, gata ornat, este înc`rcatcu mere ro[ii, nuci poleite, dul-ciuri, figurine, juc`rii, conuri au-rite, globuri din sticl` argintat`,beteal`, panglici colorate, ghir-lande. n

Tradi]ii

shutterstock

info

rma]

íi ut

ileNum`r unic poli]ie, salvare, pompieri 112

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]]ia 3Sediu: Str. G-ral MathiasBerthelot nr. 34Telefon: 021.313.89.02Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Ni colau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent StoianMilitaru nr. 103Telefon: 021.332.44.34Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5Sec]ia 17Sediu: Str. Doctor Grigore}`ranu nr. 10Telefon: 021.410.90.02Sec]ia 18Sediu: Str. ConstantinMiculescu nr. 14-16Telefon secretariat:021.335.17.57Sec]ia 19Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91Sec]ia 24Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zam fi rescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

Audien]e la conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

Director General AdjunctChestor de poli]ie Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88n Mar]i, orele 14.30-16.00

Director General AdjunctComisar [ef de poli]ie Radu Gavri[

Telefon: 021.315.35.34n Joi, orele 14.30-16.00

Director General AdjunctComisar [ef de poli]ie Marius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82n Miercuri, orele 14.30-16.00

E-mail: [email protected]

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

ncredere“ POLI}IA CAPITALEI · sale, f`r` a b`nui la ce pericole se expune. Totul a început la...

Documents

Transcript of ncredere“ POLI}IA CAPITALEI · sale, f`r` a b`nui la ce pericole se expune. Totul a început la...