NrNrNrNrNr. 7. 7. 7. 7. 7iulie 2016

Seria a XIV-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Balada nop]ii

Al doilea volumde versuri aldlui Mircea Mincu

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

A mai c#zuto stea

Sport

Apelul [i sugestiile noastreau avut ecou

Cititorii Gazetei \[i aduc \nmod sigur aminte c# de multeori c@nd am abordat problemaspinoas# a diriguitorului \nv#-]#m@ntului – ministerul de re-sort [i Institutul Na]ional deEvaluare – n-am fost prea \n-g#duitori, ba dimpotriv#, re-voltat de unele aspect ale siste-mului de \nv#]#m@nt, cu deose-bire curricula [colar# [i ma-nualele, schimb#rile prea desede viziune, am afirmat, cu scu-zele de rigoare, c# factorii res-ponsabili nu prea au nimic co-mun cu \nv#]#m@ntul, acestsector prioritar \n asigurareaprogresului unui popor [i as#n#t#]ii morale a unei na]iuni,pentru c# dac# educa]ie nu e,nimic nu e.

_n ciuda acestei atitudini,apreciem totu[i pozi]ia facto-rilor responsabili fa]# de simu-l#rile celor dou# examene debilan] – evaluarea na]ional# [ibacalaureatul – pentru c# elesunt concepute pentru a-i obi[-nui pe viitori absolven]i cu exi-gen]a [i cu rigorile celor dou#examene, pentru a cunoa[tenivelul de cuno[tin]e [i, peaceast# cale, de a da posibili-tate celor implica]i s# ia m#suride asigurare a succesului ele-vilor la examenele propriu-zise. Cu prilejul coment#riirezultatelor, am recunoscut cumodestie, a[a cum \i st# bineomului, c# n-avem preten]iac# am g#sit cauzele rezultate-lor destul de modeste, de launele [coli, c# am fi de]in#toriiadev#rului absolut [i conclu-zionam c# se impun m#suriurgente din partea celor abili-ta]i, a[a \nc@t Evaluarea Na]io-nal# s# aduc# lini[tea sufle-teasc# [i satisfac]ia datoriei

\mplinite pentru profesori, s#descre]easc# frun]ile elevilor [iale p#rin]ilor acestora, s#-idetermine s# fie mai responsa-bili, pentru a facilita admitereaelevilor la liceele pe care do-resc s# le urmeze. De aseme-nea, puneam accent pe faptulc# nimic durabil nu se ob]inef#r# munc# [i f#r# sacrificii.

Ei bine, f#r# a fi prea indul-gen]i, pun@nd c#ru]a \nainteacailor, adic# \ncep@nd cu con-cluzia, m#rturisim cu deosebit#satisfac]ie c# sugestiile noastreau fost receptate a[a cum secuvine [i, spre satisfac]ia tutu-ror celor implica]i, rezultatelesunt superioare la to]i indica-torii, chiar dac#, \n opinianoastr#, cunosc@nd poten]ialulmajorit#]ii cadrelor didactice [icompeten]a celor mai mul]idirectori de [coli, rezultateleputeau fi mai bune, evit@ndu-se unele surprize nedorite [i,mai cu seam#, nepl#cute. Nune trece prin minte s# ne g@n-dim la expresia izvor@t# din\n]elepciunea popular# nemul-]umitului i se ia darul.

F#r# a avea inten]ia de a st@r-ni invidii, pentru c# nu ne st#\n caracter, ci, dimpotriv#, sprea crea emula]ie pentru viitor,\ndr#znim s# apreciem c# si-tua]ia flatant# \n care se afl#Liceul Mihai Viteazul, nomi-nalizat pentru ciclul gimnazial\ntr-un articol semnat de in-spectorul general, dna. prof.Lavinia-Elena Craioveanu, al#-turi de {colile GimnazialeGheorghe }i]eica, din Craiova[i de cele din Filia[i [i Calafatcu procentaj superior la pro-movabilitate, ad#ug@nd c#acesta este de 71,43%, la Lim-ba rom@n# promovabilitateafiind de 100%. Este o situa]iecare onoreaz#, dar [i oblig#,

\n viitor urm@nd s# se pun#accent pe cre[terea dimensiu-nii mediilor, garan]ie a compe-tivit#]ii. Chiar dac# au intrat\n s#lile de examen mai pu]inielevi dec@t la simulare, pre-zen]a a fost superioar# celeide la nivel jude]ean, ating@ndcota de 98,07%, promovabi-litatea, de[i superioar# celei dela simulare – 50,98% (fa]# de30,7%) – este inferioar# celei\nregistrate la nivel jude]ean,aproximativ 70% [i de la nivelna]ional – 75%. Este \mbucu-r#toare cre[terea fa]# de simu-lare, \ns# se impun eforturi maimari pentru a se situa c@t maiaproape de cele dou# procentemen]ionate [i, de ce nu?, chiarde a le dep#[i. S-au f#cut pro-grese vizibile \n ceea ce pri-ve[te evitarea mediocrit#]ii,concretizate \n faptul c#, dac#la simulare aceasta a fost de62,85%, la examenul propriu-zis, s-a \nregistrat 25%, \n timpce submediocritatea, aceast#povar# pe care o poart# uniielevi precum ghebosul cocoa-[a, de la 69,3% la simulare asc#zut la 33,33%, ceea ce adu-ce satisfac]ii at@t profesorilor,c@t [i elevilor.

Referindu-ne la grupele demedii, se constat# o sc#dere aprocentului mediilor mici, con-comitent cu cre[terea celorcare asigur# competitivitatea.

Statistic, situa]ia se prezint# ast-fel (\n ordinea simulare – evaluarena]ional#): 5,00-5,99 = 37,14%(simulare) / 7,69% (evaluare);6,00-6,99 = 25,71%/17,30%;7,00-7,99 = 20%/36,54%; 8,00-8,99 = 17,14%/25%; nicio mediepeste 9 la simulare – 7 (13,46%)la evaluare.

_mbucur#toare sunt [i rezul-tatele referitoare lasubmediocritate, pentru

Evaluare Na]ional# [i Bacalaureat

O s# ceda]i la [antaj{i amenin]#ri, adic#,To]i, acum, f#r# CURAJ,O s# [ti]i, iar#[i, de fric#?!

O s# v# mai doar# ceafa,Dac#-a trecut la pupitruDe comand# [i-apoi leafaV-o m#ri Mircea Dumitru?!

Nu! Pentru c# “Liberali”{i Social-Democra]i{i al]ii nu sunt loiali,Nici mini[trii “tehnocra]i”!!!

Fac, oric@nd, tot ce se poate,Mai ales ce nu se cere{i bazaconii, de toate,Doar s#-ajung# la putere.

Sigur, to]i or s# promit#Electoratului totul,Ca s# cad# \n ispit#{i s# le acorde votul.........................................................Dup# \nc#-un an de carte,Eu, ca bran[# de elit#,V# urez s# ave]i parteDe vacan]# lini[tit#;

C@nd pe var#, banii lua]i,Dom’le, domni[oar#, doamn#,Prea departe nu pleca]i,C# nu v#-ajung p@n’la toamn#!!!

D#sc#limii b#ile[teneValentin Turcu

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2016

c#, din p#cate, trebuie s#vorbim [i de aceasta,aprecierile sunt identice. _naceea[i ordine: 1,00-1,99 =15,19% / 14,70%; 2,00-2,99= 24,05% / 20,58%; 3,00-3,99= 37.71% / 20,58%; 4,00-4,99= 16,45% / 44,09%. Nu estelipsit de importan]#, credem,s# ne referim [i la situa]ia ele-vilor a c#ror medie aritmetic#este peste 5.00, dar nu pot fideclara]i promova]i, \ntruc@tau ob]inut note sub limit#, lamatematic#: simulare – 7,60%,evaluare na]ional# - 14,70%,indicatori la care rezultatele aufost, dup# cum se vede, inferi-oare. Referindu-ne la discipli-nele de examen, vom facemen]iunea c# la Limba rom@-n#, la simulare procentul depromovabilitate a fost 61,74,iar la testarea na]ional#, s-a si-tuat la cota 79,41, \n timp cela Matematic#, promovabili-tatea a fost 24,14%, la simu-lare [i 50,98% la evaluareana]ional#, progresul fiind su-perior celui \nregistrat la Lim-ba rom@n#. La acest indicator,vom face cunoscute numai me-diile \nregistrate la EvaluareNa]ional#, situa]ia pe grupe demedii av@nd configura]ia: laLimba rom@n# - 5,00-5,99 =18,51%; 6,00-6,99 = 14,81%;7,00-7,99 = 20,98%; 8,00-8,99 = 28,40%; 9,00-9,99 =17,28%, \n timp ce la obiectulcare este considerat pentrumul]i greu precum carnea deporc pentru organism, configu-ra]ia este: 5,00-5,99 = 17,30%;6,00-6,99 = 32,50%; 7,00-7,99= 15,39%; 8,00-8,99 =26,88%; 9,00-9,99 = 7,69%.

Av@nd \n vedere comple-mentaritatea sau cu alte cu-vinte raportul de interdepen-den]# dintre cei doi indicatoride calitate, este evident c#dac# promovabilitatea se situ-eaz# la cote superioare, pecale de consecin]#, submedio-critatea nu neap#rat c# p#le[te,dar dimensiunile sale sunt re-duse. Acest adev#r face vizi-bil# superioritatea rezultatelorde la evaluarea na]ional#. O“fotografie” a submediocrit#]iiare configura]ia (cu precizareac# primul procent se refer# lasimulare iar cel de-al doilea laexamenul propriu-zis).

Limba rom@n#: 1,00-1,99 =13,13% / 14,28%; 2,00-2,99= 18,18% / 23,81%; 3.00-3,99= 38,83% / 28,57%; 4,00-4,99= 29,54% / 33,33%, \n timpce la Matematic# “tabloul” seprezint# astfel: 1,00-1,99 =37,5% / 16&; 2,00-2,99 =35,23% / 24%; 3,00-3,99 =19,32% / 22%; 4,00-4,99 =7,95% / 38%.

Ca [i la simulare, apar [i dedata aceasta situa]ii bizare deelevi cu media aritmetic# peste5,00, dar nedeclara]i promo-va]i, din cauza mediei ob]inutela matematic#: Gorgan {tefa-nia-Bianca – 5,77 (L. rom@n#-7,55; matematic#-4,00); H\ncu

Andreea-M#d#lina – 5,25(7,30 / 3,20); Neac[u Maria-M#lina – 5,80 (8,10 / 3,50);S#p#ceanu Erika-Nicoleta –6,30 (8,85 / 3,75), to]I de la{coala Gimnazial# nr.5; FloreaElena-Alexandra – 5,25 (7,55/ 2,95), {coala Gimnazial#Amza Pellea; Jifcu Ionela-Mariana 6,02 (7,50 / 4,55).

Avem marea bucurie de aeviden]ia rezultatele deosebiteale unor elevi, m@ndria profe-sorilor [i a p#rin]ilor, elevi ca-re dau garan]ia c# sunt com-petitivi aproape la orice nivel:P@rvulescu Andrei-Milic# -9,65 (9,70 / 9,60); PopescuMirela-Gabriela – 9,55 (9,90 /9,20); B#dele {tefania-Diana –9,20 (9,70 dup# contesta]ie /9,00); B@zoi Alexa-Maria-Roxana – 9,17 (9,40 / 8,95);S\rbu Sandra – 9,15 (9,80 /8,50); B@dele Maria-Elena –9,07 (9,30 dup# contesta]ie /8,85); Mirea Daria-Elena –9,02 (9,29 / 8,75), to]i de la{c. Gim. Nr.5. Sunt aproxi-mativ aceia[i care au fost peprimele locuri [i la simulare,numai c# mediile au fost dedimensiuni mai mici (8,85 –8,15). Din acest col] de pagi-n#, le transmitem felicit#ri lor[i profesorilor care i-au “[le-fuit” [i-i asigur#m pe to]i depre]uire superlativ#, cu o men-]iune aparte pentru PopescuMirela, care a ob]inut cea maimare medie din ora[ la Limbarom@n#, 9,90 [i P@rvulescuAndrei – 9,60 la Matematic#.

Dac# un ochi r@de datorit#acestei situa]ii onorante, darabsolut normale, av@nd \nvedere poten]ialul uman almunicipiului \n plin proces dedezvoltare [i modernizare,cel#lalt pl@nge, pentru c# razade lumin# de care vorbeameste \ntunecat# de cei cincielevi cu medii \ntre 1,00 –1,99 [i \ntre 2,00 – 2,99, pecare nu-i nominaliz#m, pentrua nu-i pune \n situa]ie delicat#pe p#rin]ii lor care au totu[ipartea lor de vin#, iar stareade discomfort sufletesc neoblig# s# punem \ntrebarea,retoric# evident, cum au ajunsace[ti neferici]i \n clasa a VIII-a [i cine se face vinovat deaceast# ru[ine. Starea de fapt\ndeamn# la un minu]ios pro-ces de con[tin]# [i medita]ieprofund# pentru a stabili dac#acest aspect este rezultatulunei indulgen]e p#gubitoaresau al lipsei de responsabilitate[i de profesionalism, condam-n@nd din start mentalitatea co-mod#, dar periculoas# de a pa-sa vina de la unii la al]ii [i dea pune totul numai pe seamaelevilor.

Cer@ndu-ne scuze pentru c#abuz#m de r#bdarea, f#r# in-ten]ia de a pune la \ncercarenervii cititorilor, beneficiariistr#daniilor noastre \mplinitesau ne\mplinite, de fapt, stareanoastr# de spirit [i cei care nedau putere s# o lu#m de fiecare

dat# de la cap#t [i s# trecempeste greut#]ile inerente, vom\nf#]i[a [i situa]ia pe [coli, f#r#prea multe comentarii, l#s@ndlibertate fiec#ruia s# interpreteze\n felul s#u cifrele [i s# emit#judec#]i de valoare proprii.

{coal Gimnazial# nr.1, di-rector, prof. Mariana Ciuciulin,la simulare s-au \nscris 38 deelevi din care s-au prezentat...17, \n timp ce la testul na]io-nal, din cei 19 \nscri[i au intrat\n s#lile de clas# 17. Preci-z@nd, dac# mai este cazul, c#[i de data aceasta ordinea vafi aceea[i, simulare-evaluare,situa]ia se prezint# dup# cumurmeaz#: promovabilitate –29,41% / 35,29%, iar pe grupede medii: 5,00-5,99 = 0 /16,66%; 6,00-6,99 = 60% / 0;7,00-7,99 = 40% / 66,66%;8,00-8,99 = 0 / 16.66%. Limbarom@n#, promovabilitate47,06%/64,70%; Matematic#31,58%/35,29%. Facem men-]iunea c# \n continuare vomprezenta pe grupe de mediinumai rezultatele \nregistratela Evaluarea Na]ional#.

{coala Gimnazial# nr.3, di-rector, prof. Angela Staicu, lasimulare s-au \nscris 20 [i s-au prezentat 15, iar la evaluare14, promovabilitate 20% /28,57%. Grupe de medii: 6,00-6,99 = 2 (50%); 8,00-8,99 =2 (50%). Respin[i 10, din care1,00-1,99 = 1 (10%); 2,00-2,99 = 1 (10%); 3,00-3,99 =2 (20%); 4,00-4,99 = 5 (50%),unul fiind respins cu media6,02. Limba rom@n#: promo-va]i 11 (78,57%): 5,00-5,99 =4 (36,36%); 6,00-6,99 = 1(9,09%); 7,00-7,99 = 3(27,27%); 8,00-8,99 = 1(9,09%); 9,00-9,99 = 2(18,18%); respin[i = 3: 2,00-2,99 = 1 (33,33%); 3,00-3,99= 1 (33,33%); 4,00-4,99 = 1(33,33%). Matematic#:promova]i 4 (28,57%); 5,00-5,99 = 2 (50%); 7,00-7,99 =2 (50%); respin[i 10: 1,00-1,99 = 1 (10 %); 2,00-2,99 =6 (60%); 4,00-4,99 = 3 (30%).

{coala Gimazial# AmzaPellea, director, prof. FlorinV#lu, simulare \nscri[i 30,prezen]i 20, evaluare na]ional#11: promovabilitate 6,37%, unsingur elev cu media 6,37 /27,27%; 5,00-5,99 = 1(33,33%); 6,00-6,99 = 1(33,33%); 8,00-8,99 = 1(33,33%). Respin[i 8, din care2,00-2,99 = 2 (25%); 3,00-3,99 = 1 (12,5%); 4,00-4,99= 2 (25%), trei elevi fiindrespin[i cu mediile 5,22; 5,25;5,67. Limba rom@n#,promovabilitate 33,33% /63,63% - 5,00-5,99 = 1(14,28%0; 6,00-6,99 = 4(57,14%); 7,00-7,99 = 1(14,28); 8,00-8,99 = 1(14,28%). Matematica, promo-vabilitate 5% (27,27%): 5,00-5,99 = 1 (33,33%); 6,00-6,99= 1 (33,33%); 7,00-7,99 = 1(33,33%). Respin[i, la simulare1,00-1,99 = 68,42%; 2,00-2,99

= 21,05%, evaluare 8, din care1,00-1,99 = 2 (25%); 2,00-2,99= 2 (25,%); 3,00 =1 (12,5%);4,00-4,99 = 3 (37,5%).

{coala Gimnazial# nr.5, direc-tor prof. Mihaela Feldiorean, lasimulare sau prezentat 48 deelevi, iar la evaluare, 46.Promovabilitate – 50%/63,04%,la simulare 5 elevi au avut peste8,00 (20,83%), iar la evaluareana]ional# 5,00-5,99 = 1 (3,45%);6,00-6,99 = 3 (10,34%); 7,00-7,99 = 9 (31,03%); 8,00-8,99 =9 (31,03%); 9,00-9,00 = 7(24,14); respin[i – 17 (din care 6cu medii peste 5,00), 1,00-1,99= 1 (9,09%); 2,00-2,99 = 2(18,18%); 3,00-3,99 = 3(27,27%); 4,00-4,99 = 5(45,45%). Limba rom@n#, promo-vabilitate 75%/82,61%; 5,00-5,99= 3 (7,89%); 6,00-6,99 = 4(10,52%); 7,00-7,99 = 7 (18%);8,00-8,99 = 13 (34,21%); 9,00-9,00 = 11 (28,94%); respin[i 8:2,00-2,99 = 2 (25%); 3,00-3,99= 2 (25%); 4,00-4,99 = 4 (50%).Matematic#, promovabilitate33,33%/63,04%: 5,00-5,99 = 2(6,90%); 6,00-6,99 = 7 (24,13%);7,00-7,99 = 4 (13,79%); 8,00-8,99 = 12 (41,38%); 9,00-9,99 =4 (13,79%); respin[i 17: 1,00-1,99 = 2 (11,76%); 2,00-2,99 =2 (11,76%); 3,00-3,99 = 7(41,17%); 4,00-4,99 = 6(35,29%).

Liceul Mihai Viteazul, direc-tor, prof. Gabriel Tica, directoradj. prof. Valentin Toan#: \n-scri[i 14. Promovabilitate14,3%/71,43%, saltul fiind de-a dreptul impresionant, dife-ren]a de 57,13 procente estem#gulitoare, ceea ce creeaz#momente de fericire [i dem@ndrie pentru to]i factoriiresponsabili: 5,00-5,99 = 1(50%); 6,00-6,99 = 3 (30%);7,00-7,99 = 6 (60%); Satisfac-]ia reu[itei este totu[i \ntune-cat# de faptul c# mediocritateaeste totu[i destul de mare(40%), a[a \nc@t conducerealiceului \mpreun# cu profesoriitrebuie s# \ntocmeasc# un plande perspectiv# concret, cu m#-suri care s# asigure cre[tereacompetitivit#]ii. Primul pas afost f#cut, urm#torul ar aveadeja terenul preg#tit. Limbarom@n#, promovabilitate92,85%/100%: 5,00-5,99 = 2(14,28%); 6,00-6,99 = 2(14,28%); 7,00-7,99 = 4(28,56%); 8,00-8,99 = 4(28,56%); 9,00-9,99 = 2(14,28%). Matematic#, promo-vabilitate 14,3%/71,43%;5,00-5,99 = 4 (40%); 6,00-6,99 = 6 (40%), mediocritatea100% \ntunec@nd bucuria reu-[itei [i a datoriei \mplinite. Res-pin[i 4; 28,57%, to]i \ncadra]ila grupa 4,00-4,99.

Dac# lu#m \n considerarecalitatea mediilor, bucuria estediminuat# de faptul c# acesteanu sunt pe m#sura posibilit#]i-lor, ceea ce creeaz# o stare ciu-dat#, un amestec de satisfac]ie[i am#r#ciune, av@nd \n vederec# la {coala nr.1, media gene-

ral# a promova]ilor este 7,43,iar cea a tuturor elevilor pre-zen]i – 4,86, cea mai mare me-die fiind 8,22 iar cea mai mic#1,05. {coala nr. 3 – 7,68 / 5,13;8,77 / 1,77; {coala Amza Pellea– 6,67 / 4,90; 8,12 / 2,55; {coalanr. 5 – 7,85 / 6,55; 9,67 / 1,87;Liceul Mihai Viteazul – 7,05 /6,62; 7,75 / 5,32.

_n calitate de fost slujitor al[colii, ne lu#m permisiunea s#suger#m ca sub antetul Con-sor]iului {colar B#ile[ti s# setrimit# o adres# la MinisterulEduca]iei [i Cercet#rii {tiin]i-fice, semnat# de pre[edinteleconsor]iului sau de to]i direc-torii unit#]ilor de \nv#]#m@nt,prin care s# se solicite emitereaunei decizii sau a unui ordinde ministru care s# impun#prezen]a obligatorie a elevilorla simul#ri, \nregistrarea note-lor \n cataloage, av@nd convin-gerea c# prin aceste prevederise va pune cap#t mentalit#]iimultor elevi de a desconside-ra, chiar de sfida, aceast# ac-]iune a c#rei utilitate este vizi-bil# [i \ndeamn# la maturitate[i la responsbilitate din parteatuturor factorilor abilita]i.

Pe orice fa]# s-ar \ntoarcelucrurile [i oric@t ar fi cinevade c@rcota[i, trebuie s# fie deacord cu concluzia pe care amtras-o \n articolul de analiz# arezultatelor ob]inute la Evalua-rea Na]ional# [i care este vala-bil#, cu mai mare str#lucire,dac# ne referim la examenulde bacalaureat, pentru c# fac-torii abilita]i au avut maturi-tatea de a interpreta cu respon-sabilitate [i obiectivitate rezul-tatele \nregistrate la simulareacelor dou# examene, s# semobilizeze, s# caute [i s# g#-seasc# m#suri concrete pentrua se situa la \n#l]imea calit#]iide slujitor al [colii sau de elev,mai ales, la liceu, a c#rui ab-solvire \]i deschide perspecti-vele devenirii. F#r# a fi lipsi]ide exigen]#, ne putem declaramul]umi]i de saltul calitativ f#-cut, dar cunosc@nd poten]ialuluman, este evident c# se puteamai mult, mai cu seam# \n lup-ta aprig# \mpotriva mediocri-t#]ii, ca s# nu mai vorbim desubmediocritatea ce apas#, to-tu[i, con[tiin]a d#sc#limiinoastre [i creeaz# insomnii ce-lor care se respect# [i \[i slujesccu pasiune [i onestitate nobilamisiune de instruire [i de edu-care a tinerilor genera]ii. Esteun crez, dar [i o datorie, chiardac# satisfac]iile materiale nusunt pe m#sura statutului [le-fuitorilor de inimi, de suflete[i de con[tiin]e.

Referindu-ne la examenulde bacalaureat, vom prezentarezultatele a[a cum apar \ndocumentele oferite ca de fie-care dat# cu amabilitate de dl.prof. Gabriel Tica, neobosituldirector al liceului, unitate [co-lar# care [i-a aniversat cei 60de ani de existen]# printr-o manifestare deosebit de

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2016

emo]ionant#, cu efecte bene-fice asupra sensibilit#]ii [i pri-menirii suflete[ti a partici-pan]ilor.

La examenul de maturitate,cum se numea \nainte, dinaceast# sesiune s-au \nscris110 elevi [i au luat loc \n s#lilede clas# 102 (92,72%), dinr@ndul c#rora au promovat 67(65,8%), procent inferior celui\nregistrat la nivel jude]ean –66,54, [i celui de la nivelna]ional – 68,1. Ne referim laprocentul pe total liceu, adic#promo]ia curent# [i cele anteri-oare, din care s-au \nscris 30 deelevi [i au promovat numai 23,pentru c# \n acest caz am g#sito neconcordan]# \ntre “h@r-tiu]ele” primate de noi [i dateledin catalogul de examen, \nsensul c# ni s-a spus c# au fost8 neprezenta]i (1 din promo]iacurent# [i 7 din cele vechi) de[i\n catalogul de examen apar 7\n total, la care se adaug# elevuleliminat din examen, provenitdin promo]ii vechi.

Dintre cei prezen]i, au promo-vat examenul 67 (65,68%), a[acum men]ionam anterior, supe-rior procentului ob]inut deLiceul “Horia Vintil#” Segarcea(59,32%), liceu care face pro-grese, media general# a reu[i]ilors#i fiind 8,24, dintre cei 59 pre-zen]i, 9 se afl# \n zona com-petitivit#]ii cu note peste 9,00,media general# a acestora fiind9,27, \n timp ce \n aceast#onorant# situa]ie la liceul nostruse afl# 18 elevi cu media gene-ral# 9,24, media reu[i]ilor lice-ului b#ile[tean fiind 7,84.

Pe grupe de medii absolven-]ii liceului nostru se \nscriustatistic astfel: 6,00-6,99 = 19(28,35%); 7,00-7,99 = 17(25,37%); 8,00-8,99 = 13(19,4%); 9,00-9,99 = 18(26,86%), mediocritatea de[inu este de neglijat, nu aparetotu[i ap#s#toare, descurajant#,dintre cei respin[i, 11 au mediipeste 5,00 la toate disciplinelede examen, dar nu 6,00,“borna” promovabilit#]ii, \ndreptul acestora ap#r@nd medii\ntre 5,10 [i 5,96.

Dup# cum credem c# \[iamintesc citiorii Gazetei, defiecare dat# analiza noastr# seface prin compara]ie, p@n# a-cum doi ani raport@nd rezul-tatele anului curent la cele dinsesiunea celui anterior, \ns#\ncep@nd de anul trecut punemfa]# \n fa]# situa]ia de la baca-laureat cu cea de la simulare,ceea ce, evident, impune refe-rirea la rezultatele ob]inute deelevii din promo]ia 2016 [iaceasta nu pentru a da satis-fac]ie directorului Tica, a[acum cred unii, ci pentru c# lasimulare au participat numaielevii din promo]ia curent#.

Iar pentru c#, vorba drama-turgului “actele vorbe[te”,men]ion#m c# dintre cei 79 deelevi prezen]i au promovatexamenul de bacalaureat 65,indicatorul promovabilitate se

cifreaz# la 82,27%, un procentdestul de bun, prilej de bucuriepentru to]i, \ntruc@t d# \ncre-dere [i invit# la propunereaunor obiective mai \ndr#zne]e,chiar dac#, deocamdat#, nueste prea u[or s# se ajung# lanivelul liceelor de top, edifi-cator \n acest sens st@nd m#r-turie faptul c# promovabilita-tea la acestea este 99,58%, laColegiul Na]ional Fra]ii Bu-ze[ti; 98,87, la Elena Cuza [i98,54 la Carol I. Trebuie s#recunoa[tem c# este destul dedificil, dar cine nu-[i propuneidealuri \ndr#zne]e nu poatetr#i din plin satisfac]ia datoriei\mplinite, cu toate c#, f#r# a-ijigni pe elevii no[tri, cei de laaceste colegii sunt de alt cali-bru, aria de selec]ie este multmai mare iar rezultatele str#lu-cite ob]inute la fazele na]ionaleale olimpiadelor [i ale con-cursurilor [colare, pledeaz# \nfavoarea temeiniciei argumen-ta]iei noastre.

Un prilej de m@ndrie [i mo-tiv de mare satisfac]ie ofer#“florile alese”, “stelele” unit#]iinoastre liceale, elevi competi-tivi la orice nivel care au con-tribuit la cre[terea prestigiuluiliceului, au creat o stare de eu-forie \n r@ndul cadrelor didac-tice [i al p#rin]ilor, absolven]icare se constituie \n modelepentru cei care vin dup# ei,ace[tia reprezent@nd 27,69%din procentul promova]ilor. Nebucur#m c# avem posibilitateas#-i felicit#m, s#-i asigur#m depre]uirea nostr# superlativ# [is# le ur#m succes \n devenirealor acestor ambasadori ai\nv#]#m@ntului b#ile[tean:Matara Maria-C#t#lina – 9,68(campioana campionilor);Popa Albert-Alin [i Tacu {te-fan – 9,60; T#nasie Ana-Maria-Roxana – 9,56; Iona[cu Maria-C#t#lina – 9,30; GabroveanuAlina-Corina – 9,28; Talpo[iIrina-Florentina – 9,23; Gu]#Ana-Maria, Mih#il# George,Poena[u Mihaela-Andreea,St#nescu Elena-Roxana – 9,16;Cioroianu Adnana-Maria –9,15; Mirionescu Andrei-Bogdan – 9,13; Mo[u Adriana-Ionela – 9,11; Voicu Claudia-{tefania – 9,08; Ciuc# Ramona-Steliana, Mitroi Miruna-Gabriela[i Secu Liviu Ionel – 9,00.

Evident c# pentru a facereferiri la situa]ia pe disciplinede \nv#]#m@nt vom apela lacompara]ia cu simularea, f#r#a abuza de cifre, \n sensul c#nu vom mai prezenta reparti-zarea pe grupe de medii a si-mul#rii, folosind doar exem-ple care eviden]iaz# progresulob]inut gra]ie m#surilor \ntre-prinse de conducerea liceului[i receptivit#]ii elevilor [i acadrelor didactice.

Comparativ cu examenul debacalaureat, la simulare din cei92 elevi \nscri[i s-au prezentat82 [i au promovat 21, \n pro-por]ie de 25,60%, a[a cumspuneam anterior, la examenul

propriu-zis s-au \nregistrat54,64 procente \n plus, faptcare confirm# argumentelenoastre anterioare.

La Limba [i literaturarom@n#, situa]ia statistic# areconfigura]ia (cu precizarea c#primele cifre se refer# la si-mulare): \nscri[i – 92/87; pre-zen]i – 90/87; promova]i – 45(53,33%) / 77 (90,8%). Pegrupe de medii situa]ia bacala-ureatului se prezint# astfel:5,00-5,99 = 26 (32,91%);6,00-6,99 = 17 (21,51%);8,00-8,99 = 13 (16,45%);9,00-9,99 = 11 (13,92%),bucurie \ntunecat# totu[i dedimensiunea mediocrit#]ii –54,64%, “povar#” spre dimi-nuarea c#reia trebuie s#-[icanalizeze profesorii eforturile._n aceast# situa]ie orecum \n-tunecat#, o raz# de lumin#aduc cei 11 elevi din zonacompetitivit#]ii: Matara Maria-C#t#lina – 9,70; Iona[cu Ma-ria-C#t#lina [i Tatu {tefan –9,50; Popa Albert-Alin [iT#nasie Ana-Maria-Roxana –9,45; Gabroveanu Alina-Cori-na – 9,35; Mih#il# George –9,30; Mirionescu Andrei-Bog-dan – 9,20 (dup# contesta]ie,nota ini]ial# fiind 7,40?!) [iTalpo[i Irina-Florentina –9,20; Ciuc# Roxana-Steliana –9,10 (ini]ial 8,50); {i[u Geor-ge-Adrian – 9,05. Respin[ii,pentru c#, din p#cate sunt [iastfel de cazuri au situa]ia:1,00-1,99 = 3 (37,50%); 2,00-2,99 = 3 (37,5%); 3,00-3,99= 1 (12,5%); 4,00-4,99 = 1(12,5%).

Matematica se \nscrie [i eape linia acumul#rilor calitative,concretizate \n faptul c# pro-gresele sunt vizibile la to]i in-dicatorii: dac# din cei 33 \n-scri[i la simulare au fost pre-zen]i 32 [i au ob]inut mediipeste 5,00 – 9 (28,12%), \ns#lile de examen la bacalaureats-au aflat 41, din care au pro-movat 24 (58,53%), un pro-cent rezonabil, f#r# a fi preaindulgen]i, pe grupe de medii\nregistr@ndu-se: 5,00-5,99 =8 (33,33%); 6,00-6,99 = 3(12,5%); 7,00-7,99 = 5(20,83%); 8,00-8,99 = 4(16,66%); 9,00-9,99 = 4(16,66%) [i, paradoxal poatepentru unii, mediocritatea estede dimensiuni mai mici dec@tcea de la Limba rom@n#,aceasta cifr@ndu-se la 45,83%.Cele mai mari medii apar \ndreptul elevilor care merit#aprecieri unanime: Mih#il#George – 9,60; ParaschivGeorgiana-Emanuela [i PopaAlbert-Alin – 9,35; VoicuClaudia-{tefania – 9,25. Si-tua]ia celor care au fost res-pin[i [i care mic[oreaz# entu-ziasmul are configura]ia: 1,00= 8 (47,06%); 2,00-2,99 = 4(23,53%); 3,00-3,99 = 5(29,41%). Situa]ia celor 8 careau avut \nscris# pe lucr#rimedia 1.00 este cu adev#ratap#s#toare, descurajant# [i

dezam#gitoare, dar nu trebuies# fie dezarmant#, cu toate c#impune \ntrebarea fireasc# ci-ne i-a adus pe ace[tia p@n# \nultima clas# de liceu [i cineeste responsabil pentru cheltu-ielile f#cute de stat pentruace[ti elevi indiferen]i. Cep#rere au [i p#rin]ii lor?

Dintre disciplinele obligatoriiale examenului de bacalaureatcel mai ridicat procent de pro-movabilitate, 55,35 la simu-lare, s-a ob]inut la Istorie, de[iaceast# disciplin# nu este chiarat@t accesibil# cum cred nupu]ini, mai ales cei neaviza]i.La simulare, au fost prezen]i56 de elevi [i au reu[it 31(55,35), \n vreme ce la exa-menul propriu-zis elevii s-auautodep#[it, dintre cei 55 pre-zen]i reu[ind 52, promovabi-litate 94,54%, cei trei respin[iav@nd medii \ntre 3,00-3,99.Configura]ia grupelor de mediieste: 5,00-5,99 = 13 (25%);6,00-6,99 = 13 (25%); 7,00-7,99 = 5 (9,61%); 8,00-8,99= 4 (7,69); 9,00-9,99 = 16(30,77%); 10,00 = 1 (1,92%).Entuziasmul reu[itei este \ns#“temperat” de cele 50 de pro-cente \n care se circumscriemediocritatea, dar avem con-vingerea c# \n viitor, acest“handicap” va fi “[ters” de pelista nereu[itelor depline. “Flo-rile alese” ale acestui obiectde \nv#]#m@nt cu efecte bene-fice asupra dezvolt#rii patrio-tismului, care nu apar]ine lim-bii de lemn din regimul de tris-t# amintire, [i pe care din acestcol] de pagin# \i felicit#m [i leur#m s# reu[easc# la facult#]i-le pe care doresc s# le urmeze,au \nscrise pe c#r]ile de identi-tate numele: St#nescu Elena-Roxana – 10,00; T#nasie Ana-Maria-Roxana – 9,85; PoenaruMircea-Daniel – 9,80; Coc@rl#Marian-Alexandru, Matara-Maria-C#t#lina, Mitroi Miruna-Gabriela [i Ne]a Claudiu-Andrei – 9,70; Tatu {tefan –9,60; Ignat R#zvan-Ionu] [iPoena[u Mihaela-Andreea –9,50; Secu Liviu-Ionel – 9,30;Mo[u Adriana-Elena – 9,25;D#nil# Iuliana-Aida 9,20;Cioroianu Adriana-Maria [iGabroveanu Alina-Corina –9,10; Gu]u Ana-Maria [i Io-na[cu Maria-C#t#lina – 9,00.Un calcul simplu arat# c# din-tre premian]i 10 au medii dela 9,50 \n sus, adic# aproxi-mativ 20%, ceea ce nu estede neglijat.

Am considerat \ntotdeaunac# disciplinele op]ionale \i aju-t# pe elevi s# promoveze, fiindproba la care elevul [i dirigin-tele care \l orienteaz# cred c#este cel mai bine preg#tit, iarsitua]iile \n care la acestea s-au ob]inut note sub 5,00 le-am trecut \n r@ndul nereu[i-telor elevului [i ale dirigintelui,o dovad# c# op]iunea s-a f#cut,cu scuzele de rigoare, “dup#ureche”. Pe cale de consecin]#,la aceste discipline calitatea

trebuie “s# fie la ea acas#”,mediocritatea [i submediocri-tatea s# nu-[i g#seasc# loc,competitivitatea s# fie la loc defrunte, iar convingerea noastr#s# devin# certitudine. Ei bine,\n unele cazuri, este drept, nuprea multe, ne-am dovedit preaoptimi[ti, pentru c# n-am ]inutseama de faptul c# nu exist#p#dure f#r# usc#turi.

La Anatomie [i fiziologieuman#, genetic# [i ecologieuman# s-au prezentat 27 deelevi at@t la simulare, c@t [i laexamenul propriu zis [i rezul-tatele au fost ca de fiecare dat#destul de bune. Dac#, para-doxal la prima vedere, la simu-lare promovabilitatea a fost100% iar la examen 92,6%,progresul a constat \n calitateamediilor, cele mai multe (18)\nscriindu-se \n categoria com-petitivitate (peste 9,00), la si-mulare \n aceast# situa]ie fiindnumai 6 elevi. Dintre cei 27,au promovat 25, grupa]i astfel:6,00-6,99 = 2 (8%); 7,00-7,99= 5 (20%); 8,00-8,99 = 9(36%); 9,00-9,99 = 7 (28%);10,00 = 2 (8%), competitivi-tatea, zicem noi, la orice nivelreprezent@nd 72%. Cei 2 nere-u[i]i au ob]inut medii \ntre 3,00[i 3,99. Ferici]ii premian]i care,\n mod sigur au umplut de bu-curie sufletele profesorilor [iale p#rin]ilor [i merit# aprecierisuperlative [i felicit#ri r#spundla numele: Popa Albert-Alin [iVoicu Claudia-{tefania –10,00; Talpo[i Irina-Florentina– 9,80; Ciuc# Roxana-Steliana[i Tudor Mihaela-Camenia –9,70; Giurgea Ionu]-Augustin[i {i[u George-Adrian – 9,60;Renghea Florinel-D#nu] –9,55; Paraschiv Georgiana-Emanuela – 9,05.

Singurul care a optat pentruBiologie vegetal# [i animal#,Tudor Cosmin-Florin a promo-vat cu media 9,10 ca [i lasimulare.

To]i cei 3 prezen]i la Fizic#TEO au fost declara]i reu[i]i,cea mai mare medie ap#r@nd\n dreptul lui Mih#il# George– 8,60.

Cu prilejul analizei rezulta-telor ob]inute la simulare laLogic#, argumentare [i co-municare afirmam c# a fostsurpriza nepl#cut#, cauza fiindlipsa capacit#]ii elevilor [i adirigin]ilor de a face o evalua-re corect#, dat fiind c# dintrecei 25 prezen]i au promovatnumai 10 (40%), este adev#rat,cei mai mul]i cu medii peste7,00, jum#tate din ei de la 9,00\n sus. La Bacalaureat, s-auprezentat 30 [i au promovat25 (83,33%), iar 17 au \nre-gistrat medii peste 8,00 (68%):5,00-5,00 = 3 (12%); 6,00-6,99 = 1 (4%); 7,00-7,99 = 4(16%); 8,00-8,99 = 4 (16%);9,00-9,99 = 12 (48%); 10,00= 1 (4%). Cei care au “[ifonat”blazonul disciplinei, demons-tr@nd c# n-au avut logic#atunci c@nd au optat pen-

4 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2016

tru... Logic# sunt repartiza]iastfel: 1,00-1,99 = 1 (20%);2,00-2,99 = 2 (40%); 4,00-4,99 = 2 (40%). Frunta[i \ntrefrunta[i au fost: Gu]# Ana-Maria – 10,00; Cioroianu Ad-nana-Maria – 9,75; Ne]a Clau-diu-Andrei – 9,70; MataraMaria-C#t#lina – 9,65; T#na-sie Gabriel-Bogdan – 9,55;Gabroveanu Alina-Corina, Io-na[cu Maria-C#t#lina, Mo[uAdriana-Elena [i T#nasie Ana-Maria-Roxana – 9,40; Coc@rl#Marian-Alexandru – 9,35;Urziceanu D#nu] – 9,25; Ciut#Ana-Maria [i D#nil# Iuliana-Alina – 9,05.

Georgrafie: prezen]i la si-mulare 22 iar la examen 19,din r@ndul c#rora au promvat20 (90,09%), respectiv 18(94,62%). Reu[i]ii examenuluide bacalaureat sunt repartiza]ipe grupe de medii: 6,00-6,99= 2 (11%); 8,00-8,99 = 10(55,55%); 9,00-9,99 = 6(33,33%), cel care n-a promo-vat a ob]inut media 3,15. {i laacest obiect exist# “stele”, ab-solven]i cu care liceul se poa-te m@ndri: Mitroi Miruna-Gabriela – 9,95; Secu Liviu-Ionel – 9,80; Ignat R#zvan-Ionu] – 9,70; MirionescuAndrei-Bogdan [i Lucan {te-fania-Mihaela – 9,65; Poena[uMihaela-Andrea – 9,30.

Dac# dintre cei 6 elevi careau optat pentru Sociologie, lasimulare au promovat 4(66,66%), la examenul pro-priu-zis promovabilitatea aatins cifra maxim# 100%,reu[ind to]i cei 5 elevi care s-au prezentat, grupa]i dup# cumurmeaz#: 8,00-8,99 = 1 (20%);9,00-9,99 = 4 (80%) ceea ceeste o dovad# elocvent# anivelului ridicat de cuno[tin]e,“port-drapelul” disciplineifiind: Nic# Maria – 9,70; LupuAnamaria-Bianca - 9,60; StroeMaria-Simona [i Stroe Andrea-Maria – 9,50.

Pentru Psihologie a optat unsingur elev la ambele ac]iuni,St#nescu Ionela-Roxana, care apromovat cu 7,90 la simulare [i8,90 la examenul de bilan].

F#r# a \ncerca s# ne cre#mun alibi, suntem con[tien]i c#acest articol nu va fi citit cupl#cere, ci cel mult cu aten]ie,pentru c# neadres@ndu-se su-fletului, sensibilit#]ii cititoruluinu poate fi considerat o “crea-]ie” artistic#, dimpotriv#, folo-sind cifre [i statistici, se faceapel la g@ndire [i \ncerc@nd s#demonstreze, s# argumentezeanumite idei, cu indulgen]# s-ar putea considera o \ncercarede “oper#” cu caracter docu-mentar, pentru c# [tiin]ific# eprea mult zis.

_n \ncheierea unui articol \ncare analizam rezultatele \n ur-ma admiterii computerizate laLiceul Mihai Viteazul spu-neam c#, dac# Dumnezeu celmilostiv ne va mai da zile [ivom fi \n plenitudinea for]elor,vom urm#ri evolu]ia primilor

cinci admi[i la fiecare speciali-zare. Dumnezeu a fost generos[i cu marea Sa bun#tate ne-aocrotit cu grija Sa nem#rginit#,iar noi ne exprim#m bucuriac# suntem \n m#sur# s# nerespect#m promosiunea [i vomprezenta “evolu]ia” premian-]ilor de atunci, raport@nd me-dia de intrare \n liceu la ceade promovare a bacalaureatu-lui, \n ordinea “intrare-ie[ire”.

Dintre cei 20 premian]i, doi,T#nasie Ana-Maria-Roxana [i{i[u George-Adrian au ob]inutla Bacalaureat medii mai mari:9,01/9,56 [i 8,27/8,75, ceilal]iav@nd medii sub cele de la ad-mitere: Mih#il# George – 9,83/9,16; Voicu Claudia-{tefania– 9,68/9,08; Popa Albert-Alin– 9,85/9,60; Ciuc# Roxana-Steliana – 9,30/9,00; Mo[uAdriana-Elena – 9,89/9,11;Matara Maria-C#t#lina – 9,75/9,68; Gabroveanu Alina-Cori-na – 9,61/9,28; St#nescu Ele-na-Roxana – 9,37/9,16, ace[-tia afl@ndu-se, cu o excep]ie,\n zona competitivit#]ii. Cutoate c# bacalaureatul este con-siderat mai dificil, surprindefaptul c# [i la celelalte cate-gorii de medii, la examenul debilan] dimensiunea acestora afost mai mic#: Folea Cosmin-Florin – 9,32/8,40; B#din#Denis-Florin – 8,75/7,21; Ma-teescu Marian-Florin – 8,71/7,25; Ignat R#zvan-Ionu] –9,28/8,88; Cerg# Aura[-Nicu-[or – 8,48/respins cu 5,60?!;Poenaru Mircea-D#nu] 8,40/8,20; B#lun# Cosmin-Petru] –8,24/6,25!; Ciontu Marius-Cristian – 8,22/respins cu5,33?!. Consider#m c# nu maieste nevoie de comentariisuplimentare.

_n articolul \n care am anali-zat rezultatele simul#rii tr#-geam concluzia: c# rezultatelenu pot mul]umi profesoriiliceului, este un adev#r de ne-contestat [i un punct de ple-care \n stabilirea celor mai efi-ciente m#suri care s# asiguresuccesul la examenul de baca-laureat propriu-zis, adev#rataprob# de foc. Apreciem c# nutrebuie s# se caute “]api isp#-[itori”, dar c# trebuie s# semediteze profund [i matur, s#se renun]e la mentalitatea peri-culoas# de a pasa vina de laprofesori la elevi [i la p#rin]i,pentru c# fiecare dintre cei treifactori are partea sa de vin# \ncazul insucceselor sau meritec@nd rezultatele sunt demne deremarcat.

F#r# a fi lipsi]i de exigen]# [ide modestie, consider#m c# s-au g#sit solu]iile care au asigurato stare de bucurie generat# derezultatele onorabile, s-au depuseforturi considerabile pentru a-i responsabiliza pe elevi [icalitatea a c@[tigat net luptaoarb# cu “cantitatea”, fiindevident# preocuparea pentrucre[terea competitivit#]ii.

Gheorghe Gheorghi[an

Luni, 4 iulie, ora 10,00, laBiblioteca din B#ile[ti, a avutloc lansarea volumului de ver-suri intitulat “Lutierul [i man-dolina”, al domnului MirceaNincu, ap#rut la “RovimedPublishers” din Bac#u.

El vine dup# ce autorul adebutat \n mai multe volumecolective [i, editorial, cu volu-mul “Rug#ciunea f@nt@naruluisingur”, \n 2014.

Volumul e precedat de un“Cuv@nt al cititorului”, semnatAndra Matei, un fel de intro-ducere \n problematica aces-tuia [i urmat de o postfa]#-apreciere din partea altei citi-toare – Mioara B#lu]#.

Cartea e o culegere de poe-me – peste 70 – precedate deun cuv@nt al autorului, cu ti-tlul “_nt@lnirea cu serafimul”,care explic# aplecarea autoru-lui c#tre medita]ia teologic# -abordare rarisim# \n ultimeledecenii, dup# o jum#tate deveac de dictatur# ateist# [i pre-tins# “[tiin]ific#”. Totodat# eexprimat# [i op]iunea pentruslujirea cre[tin#, adic#: “um-br#, / flac#r# / vis [i cenu[#,g@nd / ideal [i minciun#, joc[i fascina]ie, / toate acesteapentru fiin]#”./

Titlul c#r]ii, deosebit de in-spirat, sugereaz# printr-o me-tafor# de excep]ie rela]ia inti-m# dintre autor [i oper#, careflex al unor tr#iri interioare,cu nelini[ti [i pietate, care con-duc necondi]ionat la confesi-uni sincere [i tulbur#toare, princare \[i asociaz# cititorul [iface din el un partener loialde durat#.

_n acest sens poezia “Desen”– un fel de credo poetic - \lintroduce pe cititor \n univer-sul s#u intim \n care ia na[terecreea]ia artistic#: {i m@na pestefoaia alb# / Umbre [i linii o\ntinde / Din nimic \ncepuse /U[or, u[or .../

Poetul \[i manifest# un vagscepticism cu privire la ecou-rile artei sale, \ntr-o societatemistuit# de egoism [i m#rgi-nire sufleteasc#: Am s# suf#r

\n mine \ntreg pentru c# / doarcuv@ntul mi-a r#mas s# \l dreg/ [i o pagin# alb# ne\nceput#./ o iluzie de art# pierdut# / \ntr-o lume m#runt# /. G#se[teresurse s# se refugieze \n me-dita]ie creatoare dintr-o lume\n care predomin# \ncle[t#rilepentru satisfacerea unor por-niri instinctuale care nu maicunosc limitele; un tablou de-zolant realizeaz# autorul \nacest sens \n poezia “Desprenoi.” Potrivit viziunii Dlui. Mir-cea Nincu, crea]ia poetic# areun caracter misionar. Autorul seconfeseaz# la persoana I [i-[iexplic# angajarea crea]iei sale\n slujba binelui, el \nsu[i consi-der@ndu-se, declarativ, un misi-onar legitim, slujind, at@t cre-din]a cre[tin#, c@t [i poezia: Dinclopotele bisericilor c@nt / sprea risipi lan]uri vechi, / ruginite...\n v@nt... (Misionarul).

Drumul crea]iei poetice a Dlui.Mircea Nincu e evident, \n pri-mul r@nd, unu al cunoa[terii; ast-fel, contemplatorul mediului exis-ten]ial alege calea credin]ei sin-cere, nedisimulate, ca modalitatede integrare social# [i artistic#:Sub acei pomi, C#utare, C#utaretactil#, Tinere]e plin#.

Mirajul existen]ial \l \ncearc#pe eroul liric, care \l exprim#cititorului \ntr-un elogiu de-adreptul cuceritor al propriuluiunivers, printr-o \mpletire armo-nioas# a elementelor de pastelcu cele de medita]ie: G@nd detoamn# [i Noiembrie. Spre deo-sebire de al]i poe]i, la care ano-timpul toamnei genereaz# triste-]e [i regret, \n viziunea dlui. Mir-cea Nincu, toamna e numai ostare trec#toare a naturii, un datfiresc care, oricum, nu trebuies# produc# melancolie.

B#ile[tiul natal este “Singu-rul ora[ pe care \l pot duce cumine!” \n care “Miroase a t#-m@ie de crin”, iar “Norii se to-peau \n albastru deschis”(Ora[ natal), fiind v#zut deautor ca locul de pornire pedrumul ini]iatic precum [i ace-la al primelor impulsuri c#tremanifestarea sa poetic#.

Medita]ia religioas# se \nte-meiaz# pe o solid# cultur# teo-logic#, f#r#, \ns#, s# cad# \ntr-un dramatism exagerat, sau caelementele de dogm# s# fienumai versificate. Reflec]ia secaracterizeaz# printr-o sinceritatecuceritoare – Ini]iere, Devenire,_n Marea Moart#, Sentiment, Oumbr# cere milostivire.

Autorul constat# semne aleDumnezeirii pretutindeni \nexisten]a cotidian#, \n cele maine\nsemnate [i mai banale ele-mente \nconjur#toare; de aicioriginalitatea crea]iei sale: Ca-feaua teologic#, Stare de sear#,

Stare de rug#ciune, Stare para-disiac#, Poem cu rai, DespreMoise, Petru pe ap#, Vino cumine!, Paznicul \ngerilor.

Poezia Ispit# red# dramatis-mul generat de momentele desl#biciune omeneasc# sau desuperficialitate \n capacitatea dea ra]iona: “Ieri iar#[i ne-am\nt@lnit, cu aripi str@nse, cu ochiinfinit / S-a oprit \n umbranorilor, cu ceva amar, chinuit. /A rostit: Nu m# voi r#zbuna, c#cinesf@r[ite, / Inima [i cugetul, prince-ai f#cut, mi le-ai d#ruit!”

Alte poeme dezvolt# temebiblice, f#r# atitudini de pros-ternare sau zbateri fanatice.Atitudinea autorului se afirm#prin echilibru sufletesc, tr#iril#untrice fire[ti, manifestate cumodestie, f#r# un patetismzgomotos, f#r# re]ineri: Cin#pascal#, G@nd iudaic, Poemfunerar, Rug# de prunc, Rug#de fariseu, Rug# de vame[.Poezia Testament, din carecitez o strof# edificatoare, pen-tru argumentarea capacit#]iicreatoare a dlui. Mircea Nincu,cu deosebire \n evocarea bo-g#]iei tr#irii religioase, \ntr-ovreme c@nd, potrivit g@ndiriilui Andre Malraux “Secolul alXXI-lea va fi religios, sau nuva fi deloc”.

Nu \]i d#rui via]a mea. Esteplin# de amar. / Are patim#[i-i grea, ca o rug# din altar. /Nu \]i d#rui visul meu. Nimeninu l-a-nchipuit./ Singur, numaiDumnezeu l-a visat [i l-a tr#it.

Originalitatea poeziei dlui.Mircea Nincu decurge [i dinimaginea grafic# a strofelor, adi-c# prin asigurarea de crescendo[i descrescendo a num#rului desilabe din fiecare vers, astfel\nc@t autorul realizeaz# o sime-trie \n plan vizual a acestora.

Oricum, volumul este unsucces de net#g#duit, dreptpentru care \l recomand#mcititorilor “Gazetei de B#ile[ti”.

Autorul volumului comentateste preot la o parohie nou \n-fiin]at# din Craiova cu hramulSf. Ierarh Petru Movil# [i Cuvi-oasa Parascheva [i \n pers-pectiv# se va dedica activit#]iipastorale [i lirice.

Valentin Turcu

Al doilea volum de versurial dlui. Mircea Nincu

5Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 7iulie 2016

Ve[nic n#sc#toare-a zilei,Repaosului menit#,Pe \ntinderile Terrei,Fii \n veci de veci sl#vit#,

Fiindc# ziua, pe lumin#,Pe oameni, de puteri storci,Apoi asfin]e[ti senin#{i la locul t#u te-ntorci.

Implor, cu ochii spre cer,_n genunchi, harul divin,Nu s#-]i tulbur vreun mister,Ci balad# s#-]i \nchin,

Chiar dac#-i fost contemplat#,_nc# din antichitate{i, apoi, vibrant c@ntat#_n versuri nenum#rate.

S-au evocat nop]i cu lun#Sau bezn# de-ntunecoase,Cu stele, cu semilun#Dar [i nop]i misterioase...

Ovidius Naso c@ntaLa Roma “tristissima noctis”,Ultima, fiindc# pleca_n exil, tocmai la Tomis,

Unde, tr#ind printre ge]i,Cu b#rbi [i-n piei \mbr#ca]i,A luptat printre s#ge]iCu n#v#litori sarma]i...

_n nop]i de-nfrunt#ri s@ngeroase,Cavalerul poet a uitatCe-n “Ars amandi” c@ntase{i r#u l-a st@rnit pe-mp#rat.

Peste veacuri, la lumini de f#clii,C@ntau trubaduri cu chitare,Sub balcoane, la ore t@rzii{i de sus, i-ascultau domni[oare,

C#-[i c@nt#-n nop]i \mplinirea,Prin neguri, al zilei dor greu{i n-are odihn# iubirea,De b@jb@ie-aiurea mereu...

C#ci sunt nop]i t#inuitoareDe iubiri \n lumea toat#,Diferite fiecare,Ca lini[te [i durat#;

Nop]i de iarn# prelungite,Nop]i scurte-n veri c#lduroase,Nop]i cu convulsii cumplite,Sau nop]i cu vise frumoase,

Nop]i de dragoste curat#,Nop]i cu insomnii banale,De iubire vinovat#,Nop]i de chinuri prin spitale,

Nop]i de planton, \n armat#,Atacuri \n miez de noapte,Nop]i de mare agitat#,La tropice, cinci, din [apte...

Zice un proverb str#bun,Bazat pe experien]# -“Noaptea e un sfetnic bun” -Absolut# chintesen]#.

Sunt [i nop]i inspiratoarePentru savan]i [i arti[ti,Nop]i repede trec#toare,Pentru sportivi [i turi[ti,

Nop]i de baie \n ocean,Dup# zile de cuptor,Pe orice meridianAjuns la ecuator,

Sau nop]i, la Poli, \nghe]ate,Ve[nice-n negur# - smoal#,_ns# [i nop]i luminateDe-Aurora Boreal#,

Nop]i cu ploi devastatoare,De cutremure terrane,De temperaturi polare,De avalan[e montane,

Nop]i cu speran]e-n zadar,Nop]i cu surprize pl#cute,Nop]i de spaim# [i co[mar,Cu urm#ri neprev#zute

{i nop]i de pl#ceri sublime,De spargeri [i t@lh#riiDe violuri [i de crime,De r#piri [i de ho]ii,

Nop]i de basm, cu Cos@nzene,Cu Fe]i-Frumo[i [i cu zmei,{i-n veri, nop]i de s@nz@iene,Cu spice [i flori de tei,

Pe la noi, \n cinste mare,Dup# obicei str#bun,Este, pentru fiecare,Sf@nta Noapte de Cr#ciun,

C#-n nop]i, dup# cum citim,“Spre stea au c#l#toritP@n# la Ierusalim,Trei crai de la R#s#rit...”

Pretutindeni se adun#,_nc# de pe \nserat,{i, apoi, prin cur]i r#sun#C@ntece de colindat...

_n nop]i de revelionRom@nii to]i chefuiesc{i \n cea de Sf@ntu-Ion,Veseli, se... aghismuiesc...

Cum s# nu petreac#, oare,Dac# un an a plecat{i pe cineva Ion are{i alt an e a[teptat?!

Demult, credin]a loial#,La noi, \n casele toate,Aduce Noaptea Pascal#,Lumini [i sacralitate,

Fiindc# mo[ii [i str#mo[ii_n tradi]ie ne-au pusMielul [i ou#le ro[iiDe-nvierea lui Iisus

{i \n Noaptea Luminat#,La ora[, ca [i la sat,To]i, cu inima curat#,_[i spun “Hristos a-nviat!”

Beau \n nop]i Saturniene,La Roma, mul]i demnitari,Doar vinuri siciliene,Fiindc# erau foarte tari...

Veacuri, pe neguri st#p@ni,Se cufundau \n orgie,Demult, nordicii p#g@ni_n noaptea de Walpurgie,

Iar \n vremile moderne,Mai tr#geau \n sticle goale,La ie[irea din taverne,Be]ivanii cu pistoale...

{i-au fost \n nop]i din trecutOmoruri premeditate{i multe vie]i s-au pierdut_n crunte asasinate.

Catolici pe hugheno]iPrin Paris i-au c#utat{i, pe str#zi, pe-aproape to]i{i prin case i-au t#iat,

De Sf@ntul Bartolomeu,Astfel, la ore t@rzii,Invoc@nd pe... Dumnezeu,La lumin# de f#clii.

Nop]i cu ecouri prelungi,Cu efect catastrofal –“Noaptea Cu]itelor lungi”Ca [i “Noaptea de cristal”,

_n care nazi[ti-barbari,_n \ntunericul nop]ii,Pe evrei [i adversariI-au dat p@n# \n zori mor]ii...

Nop]i de groaz# [i tortur#,_n GULAG siberian,Cu animalic# ur#,De la Tomsk la Magadan,

Cu arest#ri, pe t#cute,Cu ordine date-n [oapte,Cu ma[ini negre f#cute,La noi, dup# miez de noapte...

Nop]i de foame-n pu[c#rii,Cu b#t#i planificate,Mor]I [i \n infirmerii,De boli cu nimic tratate.................................................La noi, nop]ile-n folclor,Din vremi aproape uitate,Au fost \n doine de dor{i de obid# c@ntate,

C#ci oricine avea dor,Dor “ca p#m@ntul de greu”,Ce plutea \n nop]i u[or,Prin \ntuneric mereu...

Au evocat nop]i ce]oase,Din satele Angliei,Cu umbre misterioase,Edward Young [i Thomas Gray

{i-a c@ntat nop]i un poet,De iubiri ap#s#toare,Romanticul de Musset,_n versuri nemuritoare,

Dar [i nop]i de prim#var#,La noi, cum vin [i se duc,De toamn#, iarn# [i var#,Macedonski [i Co[buc.

Noaptea-ncepe de cu sear#,Pretutindeni, orice-ar fi,Cum, din zori, iar# [i iar#,Pleac# lumea-n orice zi...

San Marco miezul nop]ii bate,Cu dang#tul lui trist, f#r# egal,Iar Domnul Eminescu a[teptat eSub “salc@mul vechi” din“Sara pe deal”...

{tim to]i c# au fost c@ndvaSeri de intime-nt@mpl#ri,Seri de dans, de cinema,De veniri [i de plec#ri...

{i mai st#ruie \n minteUnele seri de-nt@lniri,Cu flori [i cu jur#minte,Din trecutele iubiri,

_ns# [i seri repetate,De a[tept#ri \n zadar,Triste chiar \ndurerate,{i tr#ite solitar...

Seri de basm, de poezie,Pentru cei mici [i maturi,Seri, pe c@mp, de reverie,Pe la margini de p#duri,

Seri de [ez#tori la ]ar#,Seri de clac#, cu c@nt#ri,_n#untru sau afar#Cu surprize [i ur#ri

{i \n ori[icare sat,Seri de film [i seri de bal{i serb#ri de neuitatLa “C#minul Cultural”

Seri de [edin]e frecvente,La l#mpi cu gaz sau la becuri,Cu critici chiar virulenteDespre lipsuri [i e[ecuri,

Unele s#pt#m@nale,De decade sau lunare,_ns# [i trimestriale,Ordinare sau plenare,

De Partid, de UTC,{edin]e de sindicat{i-altele de te miri ce,C@te s-au organizat,

Sau seri de “reuniuni”_nc# [i “tov#r#[e[ti”Adesea cu tensiuni,Mai deloc muncitore[ti

{edin]e de d#ri de seam#{i [edin]e de alegeri,Dar [i [edin]e cu team#,De “vot de blam”, sau “excluderi”,

Sau de \nv#]#m@nt politic,Inutile [i formale,Dar [i de altul beneficLa cursurile serale,

Sau, \n spirit ceau[ist,Sl#vea bog#]ia glieiTineretul ceapist_n “C@ntarea Rom@niei”...

{i seri de amintiri tristeDe [edin]e prost trucate,Din elanuri uteciste,Dar plictisitoare toate...

_n seri pierdute-n [edin]e,Se debitau inep]ii,_n tot soiul de privin]e,Din absurde iner]ii.

Afl#-ntreaga na]ieDespre [coal# precum c#Face educa]ie“Prin munc# [i pentru munc#”

Predomina critica,Pretins# obiectiv#{i autocritica,Declarat# “constructiv#”.

{edin]ele convocate,Dup# program c#tre sear#,Erau de nervi \nc#rcate,Mai ales, pe timp de var#.

Grele, \n seri friguroase,_n s#li deloc \nc#lzite,P#trunse-n carne [i oase,P@n# t@rziu resim]ite,

Apoi, acas#, \n noapte,Ajungeau cei responsabili,M@ndri de-asemenea fapte{i c# sunt... indispensabili...

{i-a venit “Tranzi]ia”{i nop]ile [i-au schimbat,Par]ial, condi]ia,Absolut nea[teptat...

De ani buni [edin]eleNu mai sunt de-ndoctrinare,Nu mai umplu serile{i sunt [i cu mult mai rare,

Nu mai sunt at@t de-ntinse{edin]ele de partid,C#tre miez de noapte-npinse,Dar tot aiureli decid

{i chiar de un sfert de veac,Dup# ce-au ie[it din urne,Doar guvernele mai facMulte [edin]e nocturne...

Cine s# le mai asculte,Ziua, hot#r@rile,Dac# sunt at@t de multe{i de r@s, partidele?!

Tinerii au alt# via]#,C#ci [i-au ales alte drumuri;Seri [i nop]i \ntregi \nva]#Prin... discoteci [i prin... cluburi...

Iar al]ii prin cafenele,Restaurante [i baruri,Pierd timpul la... “P#c#nele”La poker, rummy sau... zaruri...

Sunt [i nop]i la b#l]i, ratate,Adeseori de pescari,_n corturi slab luminate,B@ntuite de ]@n]ari...

Nop]i de lux \n bog#]ie,Terminate cu scandal,Sau nop]i albe-n s#r#cie,F#r# niciun ideal...

Nop]i de sbateri [i angoase,Sub virtu]ile magiei,P@n# vom pleca din case,To]i \n noaptea ve[niciei...

Balada nop]iiValentin Turcu

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7

iulie 2016

Dat fiind c# de cur@nd avemun Consiliu Local \ntr-o nou#componen]#, pentru o oarecaresimetrie va ap#rea o noutate[i \n articolul nostru, concre-tizat# \n aceea c# de aceast#dat# vom prezenta cititorilor“radiografia” a dou# [edin]e –cea festiv# de constituire a le-gislativului local [i cea a pri-mei [edin]e ordinare.

Pe data de 24.06.2016, s-audesf#[urat lucr#rile [edin]eifestive de constituire a “parla-mentului” local, la care auparticipat to]i ale[ii urbei, re-prezentan]i ai partidelor poli-tice, cet#]eni ai municipiului.

Dl. Mihai Barbu, secretarulunit#]ii administrativ-teritoriale(UAT), a declarat deschise lu-cr#rile, s-a referit la scopul [e-din]ei [i la ordinea de zi, dup#care a dat citire Ordinului Pre-fectului jude]ului Dolj, referitorla organizarea [edin]ei festive,conform legisla]iei \n vigoare.

Reprezentantul Institu]ieiPrefectului, dna. Adelina Pe-trescu, consilier juridic, atransmis salutul dlui. prefect,a eviden]iat importan]a [edin-]ei [i a pus accent pe faptul c#\ntre Prefectur# [i ConsiliulLocal sunt rela]ii de colabo-rare, ci nu de subordonare, a[acum eronat se crede.

La rug#mintea Domniei Sale,dl. secretar a precizat c# deca-nul de v@rst#, care urmeaz# s#conduc# lucr#rile, este dl.Mitrache Mihail, asistat de doicei mai tineri consilieri, Ni]#Corina-Marilena [i Toan# Geor-gel. Dl. primar, Costel Pistri]u,a informat c#, d@nd curs hot#-r@rii judec#tore[ti prin care seconfirm# alegerea \n calitate deprimar, a renun]at la cea de con-silier local [i va depune jur#-m@ntul \n calitatea de primar.

S-a f#cut apelul [i s-a con-statat c# to]i consilierii localiau fost prezen]i. Pre[edintelede [edin]# a anun]at c# de laPSD s-a primit o adres# princare se face cunoscut c# dl.D. Manciu nu mai este mem-bru al partidului, pe cale deconsecin]#, i se retrage spriji-nul politic, iar \n locul s#u vinedl. C#lu[aru Cristi. _n scopuldesf#[ur#rii conform legii alucr#rilor, s-au f#cut propuneripentru alegerea Comisiei devalidare, compus# din 5 mem-bri, iar \n urma supunerii lavot a fiec#rei propuneri [iaprobarea \n unanimitate, s-aadoptat prima hot#r@re \nformularea: “Se alege Comisiade validare a mandatelor con-silierilor locali, compus# din5 membri, \n componen]a:Surcel Octavian-Marius – pre-[edinte, Grigore Gabriela –secretar, Go]a Florian, PascuConstantin, Gliba Gheorghe –membri.” Componen]ii comi-siei de validare au fost invita]i

s# consulte dosarul de validarea alegerilor, iar dna. GabrielaGrigore a dat citire procesului-verbal de validare a consilie-rilor locali. Dl. secretar a pre-zentat lista celor valida]i, men-]ion@nd c# \n locul domnuluiprimar, a fost validat din par-tea PNL dl. Pistri]u Marian, alecturat textul jur#m@ntului du-p# care fiecare consilier a citittextul, a semnat jur#m@ntul [ia jurat cu m@na pe Biblie. _nurma acestei opera]iuni, a fostadoptat# o nou# hot#r@re de CL,prin care: “Se valideaz# alegerea\n func]ia de consilieri locali aiConsiliului Local al munici-piului B#ile[ti urm#toarelepersoane: B#lan Victoria-Vera,C#lu[aru Cristi, Ciuciulin Mari-ana, Floricel P#tru, Gliba Gheor-ghe, Go]a Florian, Grigore Ga-briela, Mitrache Mihail, Mu[uroiIrinel-Codru], N#stase Amalia,Ni]# Corina-Marilena, PascuConstantin, Pelea Petric#, Pistri-]u Marian, Surcel Octavian-Ma-rius, Tica Leonard-Gabriel, Toa-n# Georgel-Valentin.”

S-a adoptat apoi cea de a tre-ia hot#r@re prin care: “Sedeclar# legal constituit Consi-liul Local al municipiului B#i-le[ti, jude]ul Dolj (\n aceea[icomponen]# ca [i cea de vali-dare a alegerii).”

La propunerea decanului dev@rst# al consilierilor locali, dl.Mitrache Mihail, referitoare laalegerea pre[edintelui de [edin-]# pentru urm#toarele trei luni,votat# \n unanimitate, CL aaprobat adoptarea unei hot#r@riconform c#reia: “Se alege pre-[edinte de [edin]# al ConsiliuluiLocal al municipiului B#ile[tidomnul Mu[uroi Irinel-Codru].”

Edilul-[ef a pus accent pefaptul c# trebuie s# se depun#eforturi considerabile, \n sco-pul \ndeplinirii misiunii, al rea-liz#rii proiectelor pe care [i lepropune CL, men]ion@nd c#este nevoie s# ne \ncadr#m \nmarele complex al ]#rii, fiindal doilea municipiu ca impor-tan]# dup# Craiova. Apoi apropus pentru func]ia de vice-primar pe dl. Mu[uroi Irinel-Codru] [i, nemaifiind alte pro-puneri, acesta a fost trecut pebuletinul de vot pentru exer-citarea votului secret. Av@nd\n vedere c# din procesul-ver-bal \ntocmit reiese c# cel pro-pus a ob]inut 16 voturi “pen-tru” [i unul “\mpotriv#”, s-apropus spre adoptare hot#r@reade Consiliul local, potrivit c#-reia: “Se alege \n func]ia deviceprimar al municipiului B#i-le[ti, jude]ul Dolj, domnulMu[uroi Irinel-Codru].”

Intr@ndu-[i \n atribu]ii, pre[e-dintele de [edin]# a propusalegerea a patru comisii despecialitate pe domenii ale CL,propunere aprobat# \n unani-mitate. S-a dat citire listei

membrilor celor patru comisii,vota]i \n unanimitate, iar \nurma aprob#rii, s-a adoptaturm#toarea hot#r@re: “Se stabi-lesc urm#toarele Comisii despecialitate pe domenii deactivitate: A. Comisia pentruprograme de dezvoltare eco-nomico-social#, Buget-finan]e,Administrarea domeniului pu-blic [i privat, Servicii [i co-mer], Agricultur#; B. Comisiapentru amenajarea teritoriului[i urbanism, realizarea lucr#-rilor publice, protec]ia mediu-lui [i turism, conservarea mo-numentelor istorice [i de arhi-tectur#; C . Comisia pentruactivit#]i social-culturale, culte,\nv#]#m@nt, s#n#tate, familie,munc# [i protec]ie social#, sport[i agrement, protec]ie copii; D.Comisia juridic# [i de disci-plin#, administra]ie public# [iap#rarea ordinii publice, res-pectarea drepturilor [i libert#-]ilor cet#]ene[ti. La acestea seadaug# Comisia de validare.”

Pentru a face economie despa]iu [i a nu pune prea multla \ncercare rabdarea cititori-lor, vom prezenta hot#r@reaadoptat# \mpreun# cu cea dela [edin]a extraordinar# din 27iulie, \n care s-au stabilit pre[e-din]ii [i secretarii comisiilor,iar pentru denumirea acestoravom folosi forma prescurtat#,uzitat# de obicei. Av@nd \nvedere cele men]ionate, s-aaprobat \n unanimitate compo-nen]a comisiilor, dup# cumurmeaz#: A. Comisia econo-mic#: Go]a Florian – pre[e-dinte, Mitrache Mihail – secre-tar, Grigore Gabriela, FloricelP#tru, Toan# Georgel-Valentin– membri; B. Comisia pentruurbanism: Surcel Octavian-Marius – pre[edinte, Pelea Pe-tric# - secretar, Pascu Constan-tin, Tica Gabriel-Leonard, Ci-ciulin Mariana – membri; C.Comisia pentru cultur#: N#s-tase Amalia – pre[edinte, Ni]#Corina-Marilena – secretar,Mu[uroi Irinel-Codru], Pistri]uMarian, C#lu[aru Cristi –membri; D. Comisia juridic#:Mu[uroi Irinel-Codru] – pre[e-dinte, Surcel Octavian-Marius– secretar, N#stase Amalia,B#lan Victoria-Vera, GlibaGheorghe – membri; E. Comi-sia de validare: Surcel Octa-vian-Marius – pre[edinte, Gri-gore Gabriela – secretar, Go]aFlorian, Pascu Constantin, Gli-ba Gheorghe – membri, comi-sia func]ion@nd pe toat# duratamandatului consilierilor locali.

D@nd curs Dispozi]iei 219/24.06.2016 a Primarului Muni-cipiului B#ile[ti, pe data de30.06.2016 a avut loc prima[edin]# ordinar# a noului CL,la care au participat to]i cei 17ale[i locali, al c#rei \nceput ascos la iveal# o nou# atitudine,o nou# mentalitate, nota domi-

nant# fiind responsabilitatea [iimportan]a acordat# de ale[iiurbei, cu deosebire de cei nou-veni]i \n “parlamentul” local,misiunii pe care o vor avea,situa]ie d#t#toare de speran]#,generatoare de \ncredere [i deoptimism. S# sper#m c# nuvom fi dezam#gi]i pentru gra-ba cu care am apreciat nouaimagine a consilului [i atmos-fera creat#.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re prin carese aprob# Regulamentul deorganizare [i func]ionare aConsiliului Local, se stipuleaz#c#, \n conformitate cu preve-derile art.2, alin.2 din OG 35/2002, modificat#, odat# cudepunerea jur#m@ntului dec#tre noii consilieri [i cu con-stituirea noului consiliu local,este necesar# aprobarea acestuiregulament pe care dl. secretarM. Barbu, l-a prezentat \n rezu-mat. Av@nd \n vedere cele men-]ionate, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CLprin care: “Se aprob# Regula-mentul de organizare [i func-]ionare a Consiliului Local almunicipiului B#ile[ti, conformanexei care face parte inte-grant# din prezenta hot#r@re.”

Dl. G. Tica a men]ionat c#n-a g#sit \n regulament pre-cizarea conform c#reia convo-carea consilierilor se face \nscris [i c# materialele care vorfi dezb#tute trebuie puse ladispozi]ie pentru a fi studiate[i a propus ca acestea s# fieintroduse \n regulament. Dl.secretar a f#cut precizarea c#prevederile respective apar \nLegea 215/2001 care st# labaza elabor#rii regulamentului.Dl. I. Mu[uroi a asigurat c#situa]ia se va reglementa \ndou#-trei luni, f#c@nd men]iu-nea c#, de fapt, n-ar mai trebuis# apar# \n regulament solici-tarea dlui. consilier Tica, dinmoment ce sunt prev#zute \nLegea 215. Dl. primar, C.Pistri]u, a fost de p#rere c# s-a procedat corect [i a precizatc# ar trebui s# existe un aparatpropriu al CL care s# se ocupede aceste probleme, dar cummomentan nu este posibil, to-tul se face prin executiv. Mate-

rialele se studiaz# \n [edin]elepe comisii, spre a se da saunu aviz favorabil pentru dez-baterea din plen. A promis to-tu[i c# se va pune la punctinfrastructura, inform@nd c#este destul de greu, pentru c#au fost [edin]e \n care s-audezb#tut 38-39 de proiecte dehot#r@re, dar are \n vedere [io anume infrastructur# a apa-ratului executiv.

Lu@nd act de documenta]iile\naintate de unit#]ile de cultur#ale municipiului, executivul asolicitat CL s# adopte hot#r@ri,potrivit c#rora: “Se aprob# pro-gramul principalelor manifes-t#ri cultural-artistice [i educa-tive pe trim. al III-lea 2016 laBiblioteca Municipal# PetreAnghel, Casa de Cultur# Am-za Pellea [i Muzeul C@mpieiB#ile[tilor, precum [i devizeleestimative de cheltuieli la biblio-tec# [i la casa de cultur# (5000lei, respectiv, 115500 lei).”

La solicitarea doamnei Vic-toria-Vera B#lan, manageriicelor dou# unit#]i au detaliatcheltuielile prev#zute \n deviz,dna. Janeta Vlad men]ion@ndc# suma este \n principal ne-cesar# pentru achizi]ionareamaterialelor ajut#toare la des-f#[urarea \n condi]ii optime aactivit#]ilor planificate pe peri-oada vacan]ei de var#, a tabe-rei organizate. Dl. M. Bo]a ainformat c# o parte din sum#reprezint# deplas#rile ansam-blului folcloric la festivaluri,arti[tii amatori fiind stimula]iprin plata mesei [i a caz#rii –50% suport# organizatorii [i50% noi, ansamblul este com-pus din 26 de persoane (soli[ti,dansatori, [oferi). Dl. V. Toan#a fost de p#rere c# ar trebui s#nu mai pl#tim 95000 lei pentruorganizarea zilelor municipiu-lui, s# nu mai apel#m la o fir-m# str#in# [i s# organiz#m to-tul prin Serviciul de urbanismal prim#riei. Dl. primar a infor-mat c# s-au analizat \ntotdea-una ofertele [i s-a votat con-tractul, apoi a \ntrebat, evidentretoric, ce s# fac# urbanismul?,adic# s# \nchirieze spa]iul au-toritatea public#, preciz@nd c#,dac# o face, se pierd baniiprimi]i de la firma care a

Sper#m s# nu ne [ifon#m imaginea

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 7iulie 2016

\ncheiat contractual. Veniturilerealizate reprezint# o parte dinplata soli[tilor [i a forma]iilorprofesioniste care cer sumedestul de mari. A men]ionatc# pot \nchiria [i b#ile[teniidac# vin cu oferte rezonabile.Dl. I. Mu[uroi a solicitat s# fiedetaliate [i sumele pe care leprime[te Casa de Cultur# [i adat glas regretului c# uneorispectacolele prezentate au fostde proast# calitate, dar ampl#tit suma pentru c# deja era\ncheiat contractual, dar artrebui stipulat c# se va pl#tipe m#sura calit#]iispectacolului. Edilul-[ef aavansat ideea ca la parteaartistic# o treime din apari]iis# apar]in# arti[tilor locali, ainsistat pe necesitatea cre#riiunei forma]ii de c#lu[ari, a[a\nc@t s# se \nceap# c#utarea detalente, care s# fie opreocupare permanent# a Ca-sei de Cultur#, dar [i a [coli-lor de pe raza municipiului,promovarea valorilor localefiind un obiectiv al tuturor fac-torilor abilita]i. Dnaa. Victoria-Vera B#lan l-a \ntrebat pedirectorul M. Bo]a ce-[i pro-pune s# realizeze prin partici-parea la festival, iar acesta amen]ionat c# ansamblul b#i-le[tean nu particip# \n concurs,pentru c# este laureat al acestuifestival, fiind numai invitat.Dna. Amalia N#stase, dup# cea men]ionat c# [tie cum \[imediatizeaz# activit#]ile celedou# insitu]ii de cultur#, l-a\ntrebat pe dl. A. Voicea careeste modalitatea prin care me-diatizeaz# activit#]ile propriimuzeului, iar acesta a r#spunsc# nu le mediatizeaz# \n moddirect [i special, acestea fiindmediatizate prin profesoriicare vin la muzeu, iar la \ntre-barea referitoare la programulde munc# a r#spuns c# acestaeste \ntre orele 9.00-16.00.

_n ceea ce prive[te Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#numirea temporar# a manage-rului la SC PAZA CLB SRL,se men]ioneaz# c#, av@nd \nvedere expirarea termenuluide interimat al managerului deSecuritate al societ#]ii [i d@ndcurs cererii 1517/24.06.2016,executivul a propus CL s#adopte o hot#r@re prin care: 1.Se nume[te temporar managerde Securitate-administrator dl.Fir]ulescu Emilian, cet#]eanrom@n, domiciliat \n B#ile[ti,str. Ardealul 114, n#scut la datade 15.07.1988 \n B#ile[ti, laSC PAZA CLB SRL B#ile[ti,p@n# la data de 01.03.2018,c@nd expir# concediul pentrucre[terea copilului al titula-rului. 2. _n termen de 30 dezile persoana desemnat# va de-pune la autoritatea local# con-tractul de administrare pentruaprobare. 3. Se stabile[te pen-tru managerul de Securitate oindemniza]ie lunar# de 2000lei, f#r# alte sporuri.

Dl. I. Mu[uroi a men]ionatc# se impune numirea mana-

gerului, pentru a se intra \n le-galitate [i pentru a-[i angajajurist [i casier. La solicitareadoamnei Victoria-Vera B#lande a prezenta c@teva date per-sonale, dl. E. Fir]ulescu a pre-cizat c# este absolvent al Facul-t#]ii de Drept din Craiova, pro-mo]ia 2011, nu are experien]#,cu excep]ia celei dob@nditeprin preg#tirea pentru exame-nul de admitere la InstitutulNa]ional de Magistratur# pecare, din p#cate, nu l-a pututtrece. Dl. I. Mu[uroi a men]io-nat c# a f#cut totu[i voluntariat,\n perioada 03.11.2014-03.02.2015 la Prim#ria B#i-le[ti, Serviciul de Asisten]# [iProtec]ie Social#. Dl. G. Tica[i-a exprimat rezerva fa]# denumirea unei persoane f#r#experien]# la o societate care“este pe butuci” [i are nevoiede o persoan# cu experien]#pentru a pune lucrurile \n or-dine. Dl. primar a insistat pefaptul c# suntem cu to]ii res-ponsabili de soarta societ#]ii [inu este corect s# se fac# apre-cieri c# societatea “este pe bu-tuci”, mai ales c# \n ultimeleluni, a ie[it pe plus. S-a anun-]at concursul, dumnealui estejurist [i poate fi manager, maiales c# nu s-au g#sit oamenicu studii juridice [i cu experi-en]#. Este bine s# fim rezerva]i\n aprecieri, mai cu seam#c@nd acestea au valoare peio-rativ#, societatea este a noastr#a tuturor [i datorit# ei am fostprimii din jude] care am puspaz# la [coli. Nu se pot priva-tiza toate serviciile, dovad# c#desz#pezirea se face cu for]eleproprii ale prim#riei, societateamerit# respect [i \ncredere ca[i cel numit care va c#p#taexperien]#. De ce s# fim nega-tivi[ti? A declarat c# personal\l stimeaz# pe manager pentruconsecven]# [i \i dore[te suc-ces \n activitatea grea [i res-ponsabil# la care se angajeaz#.Dl. M. Pistri]u a precizat c#este salariat al societ#]ii [i con-silier, a discutat cu dl. Fir]u-lescu [i a constatat c# este hot#-r@t s# fac# treab#, dar, pe l@ng#eforturile sale, este nevoie s#-l sprijinim [i s# ne conjug#meforturile. Cei cu mare experi-en]# se angajeaz# la priva]i un-de au salarii mari. A consideratc# se impune s# profit#m deentuziasmul [i de preg#tireasa. Dl. G. Tica a spus c# \ipare r#u c# dl. primar n-a \n]e-les bine ce a vrut s# spun#, c#s-a referit numai la organizare,a c#rei lips# a condus la apli-carea unei amenzi de 25000lei. Prin sintagma “pe butuci”se referea la disfunc]ionalit#]ileap#rute \n activitatea societ#]ii.L-a \ntrebat pe noul managerdac# s-a familiarizat cu proble-mele societ#]ii, pentru c# erau\n pericol s# li se blocheze con-turile. Dl. M. Micu, contabilulsociet#]ii, a informat c# unita-tea are profit de 32000 lei, c#amenda va fi e[alonat#, ea esteexecutorie \ncep@nd din ziua

acestei [edin]e, iar fiscul \]i iabanii din cont. Dl. I. Mu[uroia \ntrebat dac# au contactat [ialte persoane pentru aceast#func]ie, dl. M. Buldur, fostulmanager interimar, a r#spunsafirmativ, men]ion@nd c# estegreu s# g#se[ti juri[ti cu expe-rien]#, iar dac# sunt nu vin lanoi, dat fiind faptul c# suntprea multe activit#]i [i a datglas bucuriei c# s-a reu[it s#se aduc# societatea pe profit.Supus la vot, proiectul de hot#-r@re a fost aprobat cu 15 voturipentru, dnii. V. Toan# [i M.Pistri]u ab]in@ndu-se, ultimulfiind incompatibil.

Referitor la Proiectul de ho-t#r@re prin care se ia act deraportul \ncheiat de Finan]elePublice Dolj, privitor la SCPAZA CLB SRL B#ile[ti, seprecizeaz# c# inspec]ia econo-mico-financiar# s-a efectuat \nperioada 07.04.2016-30.05.2016,se men]ioneaz# [i se prezint#deficien]ele constatate [i m#su-rile propuse, nominaliz@nd \nacest articol dou# motive sem-nalate: societatea nu a funda-mentat, \ntocmit [i propus spreaprobare Bugetul de venituri[i cheltuieli pe anul 2015. _nacela[i an a angajat [i a efec-tuat cheltuieli lunare \n cuan-tum mai mare de 90% dincheltuielile totale aprobate prinbugetul anului anterior. Deasemenea, se stipuleaz# c#analiz@nd modul de repartizarea profitului contabil r#mas du-p# deducerea impozitului peprofit, s-a constatat c# societa-tea a \nregistrat profit net saupierderi dup# cum urmeaz#: \nanul 2011 – pierdere \n sum#de 23 661 lei; 2012 – profitnet 64 845 lei; 2013 – profitnet 16 499 lei; 2014 – pierdere6 797 lei; 2015 – pierdere 35609 lei. }in@nd seama de actulde control \n totalitatea sa, exe-cutivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL prin care: “Seia act de Raportul Inspec]ieieconomico-financiare nr. CRR-AIT 1559/03.06.2016, efectuatla SC PAZA CLB SRL B#ile[tide c#tre Agen]ia Na]ional# deAdministrare Fiscal# Craiova.”

Dl. primar [i dl. viceprimarau men]ionat c# reprezentan]iisociet#]ii trebuia s# fac# o con-testa]ie la unele decizii. Dl. I.Mu[uroi s-a interesat de datade la care hot#r@rea a devenitexecutorie, dl. M. Micu infor-m@nd c# \ncepe chiar din ziuadesf#[ur#rii acestei [edin]e deCL [i c# termenul este de 60de zile. Dna. Victoria-Vera B#-lan a pus accent pe faptul c#,dac# \n actul de control a foststabilit termenul de 60 de zile,noua conducere trebuie s# iam#suri urgente de ducere la\ndeplinire [i s# se emit# ohot#r@re de consiliu prin cares# fie repartizat profitul dinanii 2012 [i 2013, la proxima[edin]# s# se prezinte o infor-mare privind realiz#rile, inclu-siv bilan]urile [i a \ntrebat dac#pentru anul \n curs exist# un

buget de venituri [i cheltuieliaprobat de CL. Edilul-[ef apropus s# se constituie o comi-sie \n componen]a Victoria-Vera B#lan, Mihail Mitrache[i Go]a Florian care s# mearg#la societate, s# ia indicatorii [is# se consulte cu reprezentan-]ii acesteia pentru rezolvareasitua]iei. Chiar dac# n-au venit\n CL cu propunerea de \mp#r-]ire a venitului, totu[i trebuies# sprijinim societatea, s#-id#m un impuls. Dl. M. Pistri]ua opinat c# este necesar s# seurgenteze opera]iunea, spre ase putea \ncadra \n termenulstabilit de ANAF. Dna. Victo-ria-Vera B#lan a insistat pe fap-tul c# \i revine conducerii soci-et#]ii sarcina s# stabileasc# per-soanele vinovate pentru nere-gulile constatate.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re prin carese aprob# Proiectul de amena-jament pastoral la nivelul mu-nicipiului, se stipuleaz# c#,av@nd \n vedere c# modul degestionare a paji[tilor se stabi-le[te prin amenajamente pasto-rale \n condi]iile legii [i c#acestea reprezint# documenta-]ia care cuprinde m#surile teh-nice, organizatorice [i econo-mice necesare amelior#rii [iexploat#rii paji[tilor, executi-vul a solicitat CL s# emit# ohot#r@re \n formularea: 1. Seaprob# Proiectul de amenaja-ment pastoral pentru paji[tilepermanente din Unitatea Ad-ministrativ-Teritorial# B#ile[ti,\n suprafa]# de 333,65 ha. 2.Se aprob# am@narea proceduriide concesionare a paji[tilorpermanente, proprietate a mu-nicipiului B#ile[ti, p@n# la dataparcurgerii etapei de distribuirea extraselor din proiectul deamenajament pastoral tuturorproprietarilor [i/sau utilizato-rilor de paji[ti, \n conformitatecu prevederile art.1, punct 9din HG 78/2015.

_n ceea ce prive[te Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#demolarea gardului din parteade sud a liceului Mihai Vitea-zul, se men]ioneaz# c#, d@ndcurs adresei 1667/27.05.2016prin care conducerea liceuluisolicit# aprobarea demol#riigardului degradat din vecin#-tatea dlui. I. Cre]an [i eviden-]iaz# pericolul iminent de pr#-bu[ire, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de CLprin care: “Se aprob# desfiin-]area gardului \mprejmuitor dela Liceul Teoretic Mihai Vitea-zul din municipiul B#ile[tijude]ul Dolj.”

Domnii consilieri M. Mitra-che [i I. Mu[uroi au solicitatam@narea dezbaterii acestuiproiect pentru a se veni cupreciz#ri suplimentare, propu-nere care a \ntrunit sufragiiletuturor ale[ilor urbei.

Referitor la Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# pre-lungirea duratei contractului de\nchiriere 14063/2011, se pre-cizeaz# c# \ntre CL [i C#ld#-

raru Dumitru, din str. Ana Ip#-tescu 32 s-a \ncheiat contractulde \nchiriere 14063/31.05.2011 care a expirat ladata de 31.05.2016. _ntruc@ttitularul contractului a depuscerere de prelungire a acestuiaprin act adi]ional [i nu are da-torii c#tre autoritatea local#,executivul a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL, conformc#reia: 1. Se aprob# prelun-girea duratei contractului de\nchiriere 14063/2011, av@ndca obiect terenul apar]in@nddomeniului privat al munici-piului, situat \n Tarlaua 133,\n suprafa]# de 4500 mp, cudestina]ia activitate agricol#,p@n# la data de 01.06.2017.2. Se aprob# chiria de 400 lei/an. 3. Se \mputernice[te Prima-rul Municipiului B#ile[ti s#semneze actul adi]ional de mo-dificare a contractului de \nchi-riere identificat la art.1 al pre-zentei hot#r@ri.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re prin carese aprob# trecerea \n domeniulpublic al localit#]ii a unor su-prafe]e de teren intravilan, sestipuleaz# c# \n urma inventa-rierii domeniului public [i pri-vat pentru reevaluare, s-auidentificat urm#toarele diferen-]e de suprafe]e, incluse \n Ane-xa 1 [i care n-au fost trecute\n domeniul public: teren in-travilan, str. B#lciului 1-61 –3926 mp; str. {oseaua GliceaMare 4 (fost T 130) – 21468mp; str. Olte]ului 17 – 1237 mp;str. Unirii 175A – 2380 mp; str.Eroilor 2A – 30025 mp; str. Lt.Becherescu 9 (bl. 22) – 400mp. Lu@nd \n considerare celemen]ionate, executivul a soli-citat CL s# emit# o hot#r@re,conform c#reia: “Se aprob#modificarea domeniului publical municipiului B#ile[ti cu bu-nurile men]ionate \n Anexa 1care face parte integrant# dinprezenta hot#r@re.”

_n ciuda unor controversesau, mai bine zis, puncte devedere diferite, inerente [i cubeneficii privind dezvoltarea [iprogresul, [edin]a s-a situat laun nivel calitativ superior \nt@l-nirilor ale[ilor locali din legis-latura trecut#. Am fi \ns# dez-am#gi]i dac# viitorul, din cau-za gre[it-\n]eleselor jocuri poli-tice, ar contrazice aprecierilenoastre, pun@ndu-ne \n situa]iade a ne jena pentru emitereaunor judec#]i de valoare gr#bite,nefondate. Optimi[ti incurabili,ne exprim#m totu[i convingereac# nu vom fi pu[i \n situa]iaingrat# de a ne ru[ina pentruafirma]ii, iar dac#, din nefericirevom fi contrazi[i de realitate,vom fi primii care ne vom cerecu umilin]# scuze [i vom recu-noa[te cu str@ngere de inim# c#nu ne pricepem la oameni, \nciuda profesiei noastre. Sper#ms# nu ne afl#m \n aceast# pos-tur# deloc favorabil# care s# ne“[ifoneze” imaginea.

Gheorghe Gheorghi[an

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVAN, Claudia B~DELEFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCUCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Nr. 7iulie 2016

_mi este foarte greu s#exprim \n cuvinte emo]ia carea pus st#p@nire pe mine c@ndm-am a[ezat la masa de lucrupentru a scrie acest articol spe-cial, primul \n care voi aban-dona pluralul modestiei [i voiface o relatare subiectiv# lapersoana I singular, pentru aaduce un omagiu unei per-soane deosebite, un om draginimii mele pe care l-am pre-]uit la superlativ pentru calit#-]ile lui alese. {i din acest motiv,consider c# subtitlul nu estedeloc exagerat, \ntruc@t celevocat a fost una dintre stelelefotbalului b#ile[tean [i un OM,un caracter aparte.

Florea Matara, c#ci despre eleste vorba, “butelie”, sau Cari-ca[, cum \l numeau cei maimul]i, a trecut la cele ve[nicepe data de 13 iunie 2016, lavenerabila v@rst# de 84 de ani[i l-am condus pe ultimuldrum, joi 16 iunie, pentru a fia[ezat de bunul Dumnezeual#turi de cei drep]i, el, omuldrept [i de mare omenie.Pentru mine a fost ca un ade-v#rat frate, dup# ce am absol-vit liceul [i apoi c@t am jucat\n aceea[i echip# [i, mai ales,dup# 1989, \n urma tragedieidin familia noastr#, c@nd s-a\n#l]at la ceruri fratele meu, ofiin]# deosebit de drag#.

Florea Matara s-a n#scut \nanul 1932 \ntr-o familie deoameni simpli, muncitori [i

harnici de la care a mo[tenitomenia, cinstea, corectitudinea[i dragostea de munc#. A f#-cut numai cele [apte clase ele-mentare, dar avea [coala vie]ii,n-a trecut prin lume cu ochii\nchi[i, a \nv#]at [i a luat ce afost bun de la cei pe care i-acunoscut, a fost un prieten de-votat, credincios cuv@ntuluidat [i deosebit de respectuos.De aceea mi se pare aproapeneverosimil s# vorbesc despreel la timpul trecut. Ca fotbalist,a fost exemplar, [i-a valorificatla maximum calit#]ile cu carea fost \nzestrat, atuul s#u fiinddetenta impresionant# [i sim]ulde anticipa]ie care l-au ajutats# domine atacan]ii adver[i,neaduc@ndu-mi aminte cavreunul s#-l dep#[easc# \n jo-cul cu capul, nici m#car uria[ulBotgros, extrema dreapt# aechipei CSM Drobeta-TurnuSeverin care, a[a cum m#rturi-sea, n-a g#sit explica]ia nereu-[itelor sale \n tentativa de arelua cu capul mingea sprepoart#. {i ceea ce este mai pu-]in obi[nuit la funda[i (excep]iaconfirm# regula), avea o teh-nic# des#v@r[it#, pasele saleimprevizibile pun@ndu-i \n po-zi]ie de finalizare pe coechi-

pierii din atac, un stil elegantde joc \n limitele regulamen-tului [i un respect fa]# de ad-versar. Nu exager#m afirm@ndc# a fost cel mai bun funda[st@nga din istoria fotbaluluib#ile[tean. Demn de remarcateste faptul c#, dup# satisfa-cerea serviciului militar, i s-apropus s# joace la divizionaraB “Poiana” C@mpina [i a fostcurtat chiar de “Petrolul” Plo-ie[ti. Dragostea fa]# de locurilenatale a fost mai puternic# de-c@t avantajele pe care le-ar fiavut, a revenit acas#, a jucatmai \nt@i la “Magnetoul”, echi-pa SMT-ului B#ile[ti, apoi a\mbr#cat mul]i ani tricoul echi-pei fanion a ora[ului, “Pro-gresul” B#ile[ti.

A slujit cu mare pasiunesportul rege, n-a lipsit nicio-dat# de la antrenamente, de[io bun# bucat# de timp n-a avutserviciu [i venea la preg#tiredirect de la munc#, e vorbade munca la c@mp. Apoi a fostangajat magazioner la SMT,gestionar la un centru de p@ine[i [eful depozitului de amba-laje al coopera]iei de consum.Cu el \n forma]ie, echipa b#i-le[tean# a ocupat locuri frun-ta[e \n Campionatul Regiunii

Oltenia, \n care evoluau for-ma]ii valoroase, fiind suficients# numim cele trei echipe dinSeverin – CSM, MEVA, Gr#-nicerul –; Pandurii Tg-Jiu; R#-s#ritul Caracal; ProgresulCorabia; Dinamo, Armata [iMetalul Craiova, echipa noas-tr# “arbitr@nd” de multe ori pro-movarea \n Divizia B (peatunci neexist@nd Divizia C).

A avut o comportare exem-plar# mai ales c@nd echipa s-a aflat \n momente grele. Estevorba de perioada c@nd prof.univ. dr. Eugen Dre[c#, antre-norul echipei, din motive pecare nu le-am \n]eles, dar pecare le-am b#nuit, a renun]atla majoritatea juc#torilor b#i-le[teni, aduc@nd studen]i ai s#ide la Craiova, ultimul \nlocuitfiind Florea Matara, cu toatec# cel care a fost adus, Havlik,era departe de valoarea sa. _naceste condi]ii, lipsind pasiu-nea [i predomin@nd avantajelefinanciare, echipa, care la ju-m#tatea turului era pe locul alV-lea, a ajuns \n situa]ia de aretrograda, \n caz c# nu ob]i-nea dou# puncte \n ultimeledou# deplas#ri, la Caracal [ila Tg-Jiu, unde trebuia s# deapiept cu forma]iile care se lup-tau pentru promovarea \n Divi-zia B, aceasta dup# ce, \ntretimp, antrenorul a p#r#sit cora-bia aflat# \n deriv#. Referitorla aceast# period#, mi-a venit\n minte o situa]ie care eviden-]iaz# caracterul [i gestul deapreciat al celui evocat. Dinmotive ne[tiute, la deplasareade la Severin pentru jocul cuGr#nicerul, unii dintre juc#torinu s-au prezentat, echipa af#cut deplasarea cu efectiv re-dus, iar financiarul echipei, re-gretatul Marian Ionescu (Gre-cu), a apelat la Florea Matara.Ei bine, acesta a plecat singurcu trenul, a ajuns cu pu]intimp \nainte de \nceperea jo-cului, ceea ce nu l-a \mpie-dicat s# intre \n joc [i s# fiecel mai bun de pe teren. Credc# v-a]i dat seama c# n-am

Triste]e \n lumea fotbalului b#ile[tean

A mai c#zut o steaexagerat c@nd l-am considerat,deloc subiectiv de data aceasta,pe prietenul meu de suflet fot-balist emblematic al B#ile[-tiului, un juc#tor exponen]ial,un om de onoare, de o modes-tie rar \nt@lnit# [i cu mult bun-sim].

Omul Matara era de o bun#-tate ie[it# din comun, generos[i de o rar# d#rnicie venind \nsprijinul celor care aveau ne-voie de bani pentru familie. Adat bani cu \mprumut unorcolegi s#-[i fac# treburile, uniiau \ncetat din via]# tineri, f#r#ca Florea s#-[i fi recuperatebanii. De multe ori, so]ia meal-a dojenit, mai ales atuncic@nd a \mprumutat un colegde echip# s#-[i cumpere mobi-l#, de[i el avea \n cas# unadestul de veche, poate chiardemodat#. N-a putut s# refuzeniciodat# pe nimeni. A f#cutcas# bun# cu simplitatea \nsensul bun al cuv@ntului, a fostun \n]elept, deosebit de politi-cos, un om de onoare, calit#]icare ad#ugate la cele fotbalis-tice l-au f#cut iubit, pre]uit [irespectat. A dat numai sfaturibune colegilor mai tineri dinechip# [i, spre meritul lor,ace[tia l-au ascultat fiind sufi-cient, cred, s# spun c# SteluBogdan, Gheorghe Eugen(Gibi), Florel Gabroveanu, cas# nominalizez numai c@]iva,\l pre]uiau [i \l iubeau ca peun adev#rat p#rinte.

_n ultimii ani, mi se confesaspun@ndu-mi c# \l dor picioa-rele, dar radia de fericire, staresufleteasc# generat# de faptul,m#rturisit cu m@ndrie, c# areun ginere de mare valoare, unom cum nu [i-a \nchipuit c#-i va intra \n familie, un omatent [i \ntreprinz#tor, amabilcare \l ajuta s# treac# mai u[orpeste necazurile suferin]ei, \iasigura o b#tr@ne]e lini[tit#, unginere pe care \l diviniza (pre-]uirea fiind reciproc#), motivpentru care se considera unom norocos.

Este o pierdere c# un om caFlorea Matara a trebuit s# moa-r#, este drept, la o v@rst# \nain-tat#, dar avem convingerea c#va r#m@ne \n amintirea celorcare l-au cunoscut. Ce p#catc# dintre noi a plecat pe dru-mul f#r# \ntoarcere un OM cuo inim# mare, pentru mul]ifotbali[ti, [i nu numai, unadev#rat model.

Din acest col] de pagin#, v#r-s#m o lacrim# pentru celdisp#rut [i-l rug#m pe bunulDumnezeu s#-l aib# \n grija Sa.Odihneasc#-se \n pace!

Gheorghe Gheorghi[an

Re\nt@lnire colegial# Joi, 30 iunie, ora 10,00, a

avut loc re\nt@lnirea Promo-]iei 1960 – prima – a LiceuluiTeoretic din B#ile[ti – aziMihai Viteazul.

Din 52 de absolven]i, dincare destui nu mai sunt \nvia]#, au reu[it s# r#spund#“prezent”, la revedere, doar11. Din motive obiective –unul fiind canicula deosebit#- unii afla]i departe \n ]ar# –nu au putut s# participe. Cum

s# plece de la distan]e mari, peo asemenea vreme?! Sunt sutede kilometri de la Cluj, T#rguMure[, Sibiu sau Bucure[ti,\nc@t sacrificiul era prea mare.

_n orice caz revederea a fostemo]ionant#, evident, cu re-gret pentru absen]e motivate[i nemotivate [i pentru c# amai trecut un an de la prece-denta \nt@lnire.

Absolven]ii de acum pestecinci decenii [i jum#tate s-au

bucurat enorm de onoarea pecare le-a f#cut-o dl. prof.Dumitru Firu prin participareaD-sale, la modesta dar plinade \nc#rc#tur# sufleteasc# ma-nifestare, cu urarea de revederecu lini[te [i cu s#n#tate la anulviitor \n acela[i loc. _nt@lnireaa continuat la Restaurantul“Zerilos” [i a doua zi.

Didina Petrescu [iPetre Becherescu

(fo[ti elevi)