NCM_C_02.02-04

29
R E P U B L I C A M O L D O V A NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII INDUSTRIALE CLĂDIRI DE PRODUCŢIE NCM C.02.02-2004 EDIŢIE OFICIALĂ MINISTERUL ECOLOGIEI, CONSTRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA CHIŞINĂU - 2003

Transcript of NCM_C_02.02-04

Page 1: NCM_C_02.02-04

R E P U B L I C A

M O L D O V A

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII

CONSTRUCŢII INDUSTRIALE

CLĂDIRI DE PRODUCŢIE

NCM C.02.02-2004

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL ECOLOGIEI, CONSTRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII

TERITORIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

CHIŞINĂU - 2003

Page 2: NCM_C_02.02-04

ICS 91.040.20

ELABORAT de Centrul de Proiectare a Intreprinderilor si de Prestare a Serviciilor de Engineering si Marketing S.A."CEPROSERVING".

ACCEPTAT de Comitetul Tehnic CT-C C-02 "Construcţii industriale".

Preşedinte:

Dr.ing. O. Nisenboim - Centrul "Ceproserving".

Secretar:

Ing. I. Coscodan

Membri:

Ing. L. Caraman

Arh. A. Chicu Arh.

Gh. Miron

Ing. V. Verbovicov

Ing. Gh. Bass

Ing. Gh. Cojusneanu

Ing. V. Gladîşev

- Ministerul Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului.

- Institutul "Urbanproiect";

- Institutul "Urbanproiect";

- Institutul "Urbanproiect";

- Institutul "Urbanproiect";

- Centrul"Ceproserving";

- Departamentul Situaţii Exceptional;

- S.A. "Consind-Prim".

APROBAT de Ministrul ecologiei, construcţiilor si dezvoltării teritoriului prin ordinul nr. 156 din 17.07.2003, cu aplicare din 1 ianuarie 2004.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ se abrogă

СНиП 2.09.02-85 «Прoизвoдственные здания» © MECDT 2003

Reproducerea sau utilizarea integrală sau partială a prezentului normativ în orice

publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)

este interzisă dacă nu există acordul scris al ONC

Page 3: NCM_C_02.02-04

NORMATIV IN CONSTRUCTII MOLDOVEAN NCM C.02.02-2004

Construcţii industriale Clădiri de producţie

Industrial constructions

Production buildings

Прoмышленные сooружения Прoизвoдственные здания

Ediţie oficială

1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul normativ trebuie se aplică la toate etapele de proiectare, execu-tare şi exploatare a clădirilor şi încăperilor de clasa F 5.1 de pericol de incendiu funcţional (conform NCM E.03.02): clădirile de producţie, clădirile de labora-tor, încăperile de laborator şi producţie şi atelierele, inclusiv cele încorporate în clădirile cu alt pericol de incendiu functional.

1.2 Prezentul normativ nu se referă la clădirile şi incăperile pentru fabricarea şi depozitarea substantelor explozive şi mijloacelor de explodare cu destinaţie militară, construcţiile subterane, galeriilor miniere.

1.3 Daca la întreprinderi se prevede posibilitatea de utilizare a muncii invalizi-lor, trebuie respectate prevederile suplimentare, stipulate la punctele corespunzătoare din capitolul 13 al prezentului normativ în funcţie de tipul de invaliditate. 1.4 La proiecţarea clădirilor de producţie în zonele seismice trebuie respectate prevederile din СНиП II-7, iar în cazul clădirilor din zidărie de piatră - NCM F.03.02.

2 REFERINTE

Legea nr. 112-XIII Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului din 20.05.94 business

NCM C.02.03-2003 Clădiri de depozitare

NCM F.03.02-99 Alcătuirea şi calcului construcţiilor din zidărie

NCM E.03.01 -...*) Protectia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor.

Terminologie __________________________________________

*) - În curs de elaborarea

Page 4: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.2

NCM E.03.02-2001 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi

instalaţiilor

NCM. E.03.03-2003 Dotarea clădirilor şi instalaţiilor cu sisteme automate

de semnalizare şi stingere a incendiului

NCM E.03.04-...*)

Determinarea categoriilor de pericol de explozie-incen-

diu şi de incendiu a încăperilor şi clădirilor

СНиП II-7-81 Стрoительствo в сейсмических райoнах

СНиП 2.09.04-87 Административные и бытoвые здания

ГОСТ 12.4.026-76 ССБТ Цвета сигнальные и знаки безoпаснoсти.

ГОСТ14202-69 Трубoпрoвoды прoмышленных предприятий.

Oпoзнавательная oкраска, предупреждающие знаки

и маркировочные щитки.

ГОСТ 27751-88 Надежнoсть стрoительных кoнструкций и oснoва-

ний.Oснoвные пoлoжения пo расчету.

ГОСТ 25772-83 Oграждения лестниц, балкoнoв и крыш стальные.

Oбщие технические услoвия.

ГОСТ 25957-83 Здания и сooружения мoбильные (инвентар-

ные).Классификация. Термины и oпределения.

TERMENI Ş1 DEFINITII

Antresol - platforma in interiorul cladirii ре care se amplaseaza incaperi cu des-

tinatie diferita (de productie, social-administrative sau pentru utilaj ingineresc).

Intercalare (încorporare) într-o clădire de producţie cu un etaj - o parte de

cladire cu doua sau mai multe etaje, plasată în limita unei clădiri cu un etaj pe

toată înălţimea si lăţimea (intercalare) sau numai ре o parte din înălţimea si

lăţimea acesteia (înсîrpîrаrе), separată prin elemente de închidere.

________________________________________ +)

- În curs de elaborare

Page 5: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.3

Utilaj ingineresc al clădirii - sistem de dispoziţive, aparate, maşini şi comunicaţii,

care asigură aducerea şi evacuarea lichidelor, gazelor, energiei electrice (instalaţii de

alimentare cu арă, gaz, termoficare, energie electrică, canalizare, ventilare).

Întreprindere mică - întreprindere cu un personal mediu anual de 10 -50 angajaţi

inclusiv vînzări nete sub 10 mil. lei (Legea RM nr. 112-XIII din 20.05.94).

Clădire sau construcţie mobila (de inventar) - a se vedea ГОСТ 25957.

Platformă - construcţie cu un etaj (fara pereţi), amplasată în clădire sau în exteriorul

ei, care se sprijină pe reazeme individuale, construcţii sau utilaj, destinate pentru

instalarea, deservirea sau reparaţia utilajelor.

Numărul de etaje al clădirii - în acest numar se includ toate etajele supraterane ale

cladirii, etajul tehnic şi demisolul, dacă cota de sus a planşeului acestuia din urmă se

află mai sus de cota medie de nivelment a terenului cu minimum 2 m.

Etaj suprateran - etaj la care cota pardoselii încaperilor se află nu mai jos de cota de

nivelment a terenului.

Subsol - etaj la care cota pardoselii încăperilor se află mai jos de cota de nivelment a

terenului cu mai mult de jumătate din înăltimea încăperii.

Demisol - etaj la care cota pardoselii încăperilor se află mai jos de cota de nivelment a

terenului cu maximum jumătate din înaltimea încăperii.

Etaj tehnic - etaj pentru amplasarea utilajului ingineresc şi pozarea comunicaţiilor;

poate fi amplasat la partea inferioară (subsol tehnic), superioară (cerdac tehnic) sau la

partea din mijloc a clădirii.

Etajera - construcţie multietajată cu schelet (fără pereţi), amplasată separat în clădire

sau în exteriorul ei si destinată pentru amplasarea şi deservirea utilajului tehnologic,

altui utilaj.

În prezentul normativ sînt utilizaţi termenii şi definiţiile prevăzute de NCM E.03.01.

4 PRINCIPII GENERALE

4.1 Prevederile de securitate antiincendiu din prezentul normativ se bazează pe

principiile şi clasificările stabilite în NCM E.03.02.

Page 6: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.4

4.2 La proiectarea clădirilor trebuie:

- să se prevadă comasarea, de regulă, într-o singură clădire a încăperilor de

producţie pentru diferite procese, de depozitare, administrative şi sociale,

precum şi încăperile pentru utilajele inginereşti;

- să se adopte înălţimea clădirii în limitele, stabilite la 12.1 în baza rezul-

tatelor comparării indicilor tehnico-economici ai variantelor de amplasare a

producţiei în clădiri cu număr de etaje diferit (înălţime diferită), ţinînd cont

de asigurarea unui nivel înalt al soluţiilor arhitecturale;

- să se adopte soluţiile de sistematizare spaţială a clădirilor ţinînd cont de

reducerea ariei elementelor exterioare de închidere;

- să se adopte aria golurilor de lumină conform normelor de proiectare ale

iluminatului natural şi artificial, cu respectarea prevederilor 5.9;

- să se adopte clădiri tară goluri de lumină, dacă aceasta e admisibil conform

condiţiilor tehnologice, sanitaro - igienice şi dacă e rezonabil din punct de

vedere economic;

- să se adopte cu preponderenţă clădiri, construcţii şi blocuri comasate de

utilaj tehnologic şi tehnic în execuţie tip bloc-set de fabricaţie industrială;

- să se elaboreze soluţii de sistematizare spaţială ţinînd cont de necesitatea

reducerii acţiunilor dinamice asupra elementelor de construcţii, proceselor

tehnologice şi a angajaţilor, produse de utilajul vibroactiv sau de sursele

exterioare de oscilaţii.

4.3 Soluţiile arhitecturale ale clădirilor trebuie adoptate ţinănd cont de condiţiile

urbanistice şi climaterice din zona de construire şi de caracterul ansamblului de clădiri

înconjurătoare. Finisajul cromatic al interioarelor trebuie prevăzut conform ГОСТ

14202, ГОСТ 12.4.026.

4.4 După pericolul de explozie-incendiu şi de incendiu încăperile şi clădirile se

clasifică în categorii (А,Б,В1-В4,Ă,Д) în funcţie de procesele tehnologice care

derulează şi de proprietăţile materialelor şi substanţelor, care se află (cu care se

manipulează) în ele.

Categoriile clădirilor şi încăperilor se stabilesc în compartimentul de tehnologie al

proiectului în conformitate cu NCM E.03.03-2003 normativul naţional special sau cu

listele speciale, aprobate în modul stabilit.

Page 7: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.5

4.5 Aria totală a clădirii se determină prin însumarea ariilor tuturor etajelor

(supraterane, inclusiv cele tehnice, demisol şi subsol), măsurate în limitele sup-

rafeţelor interioare ale pereţilor exteriori (sau a axelor coloanelor din capete, un-

de lipsesc pereţii exteriori), tunelurilor, platformelor interioare, antresolurilor,

tuturor nivelurilor etajerelor interioare, rampelor, galeriilor (în proiecţie orizon-

tală) şi trecerilor în alte clădiri.

In aria totală a clădirii nu se includ ariile subsolului tehnic cu înălţimea sub 1,8 m pînă

la partea inferioară a elementelor proeminente (care nu necesită treceri pentru

deservirea comunicaţiilor), deasupra tavanelor suspendate, proiectate conform 5.2,

precum şi aria platformelor pentru deservirea căilor de rulare a macaralelor,

transportoarelor, monoşinelor şi corpurilor de iluminat.

Aria încăperilor, care ocupă pe verticală două etaje şi mai mult în limita clădirilor cu

multe etaje (cu două şi mai multe goluri pentru pătrunderea luminii), trebuie inclusă în

aria totală în limita unui singur etaj.

La determinarea numărului de etaje al clădirii se ţine cont de platformele, nivelurile

etajerelor şi antresolurile, aria cărora la orice cotă (nivel) constituie peste 40% din aria

etajului clădirii.

4.6 Instalaţiile automate de stingere şi semnalizare a incendiului trebuie pre-

văzute în conformitate cu NCM E.03.03 sau cu listele speciale, aprobate în mo-

dul stabilit.

5 SOLUŢII CONSTRUCTIVE ŞI DE SISTEMATIZARE SPAŢIALĂ

5.1 În încăperi înălţimea de la pardoseală pînă la partea inferioară a construc-

ţiilor proeminente ale planşeului (acoperişului) trebuie să fie de minimum

2.2 m, înălţimea de la pardoseală pînă la partea inferioară a părţilor proeminente

ale comunicaţiilor şi utilajelor în locurile de trecere permanentă a oamenilor şi

pe căile de evacuare de minimum 2 m, iar în locurile de trecere nepermanentă de

minimum 1,8 m. În caz de necesitate de acces în clădire a automobilelor înălti-

mea trecerii trebuie să fie de minimum 4,2 m pînă la partea inferioară a con-

strucţiilor, a părţilor proeminente ale comunicaţiilor şi utilajelor, pentru maşini-

le de intervenţie ale pompierilor de minimum 4,5 m.

5.2 În clădirile şi încăperile de producţie, care necesită, conform condiţiilor tehnologice, menţinerea parametrilor stabili ai mediului aerian şi amplasarea utilajelor şi comunicaţiilor tehnice se admite să se prevadă:

- tavane suspendate (căptuşite) şi pardoseli false dacă pentru accesul la

comunicaţii nu trebuie prevăzută trecere pentru personalul de deservire

Page 8: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.6

Pentru deservirea comunicaţiilor specificate se admite proiectarea gurilor de acces

şi scărilor metalice verticale;

- etaje tehnice, dacă conform condiţiilor tehnologice pentru deservirea utilajului

ingineresc, comunicaţiilor şi instalaţiilor tehnologice auxiliare, amplasate la

aceste etaje, este necesară amenajarea trecerilor, înălţimea cărora se adoptă

conform 5.1.

5.3 Racordarea (intrarea) liniilor de cale ferată la clădiri se admite conform

compartimentului de tehnologe al proiectului ţinînd cont de prevederile 12.5.

5.4 Partea superioară a capetelor şinelor de cale ferată trebuie să fie la cota

pardoselii finite.

5.5 Depozitele de materie primă, semifabricate şi produse finite, amplasate în

clădirile de producţie, precum şi platformele (rampele) pentru încărcare-descărcare

trebuie proiectate ţinînd cont de prevederile NCM C.02.03.

5.6 În clădirile cu multe etaje cu înălţimea peste 15 m de la cota (nivelul) terenului

pînă la cota pardoselii finite a etajului superior (fără etajul tehnic) şi existenţa la cota

mai mare de 15 m a locurilor permanente de muncă sau a utilajului, care trebuie

deservit mai mult de 3 ori pe schimb, trebuie prevăzute ascensoare pentru persoane.

Ascensoarele pentru încărcături trebuie prevăzute conform compartimentului de

tehnologie al proiectului.

Numărul şi capacitatea de ridicare a ascensoarelor trebuie stabilite în funcţie de

fluxurile de persoane şi încărcături. La numărul de lucrători (în schimbul cu număr

maxim de lucrători) de maximum 30 la toate etajele, amplasate mai sus de 15 m, în

clădire trebuie prevăzut un ascensor.

5.7 Ieşirile din subsoluri trebuie prevăzute în afara zonelor de funcţionare a utilajului

de ridicare - transportare.

5.8 Lăţimea tamburelor şi tamburelor-ecluze trebuie stabilită mai mare decît lăţimea

golurilor cu minimum 0,5 m (cîte 0,25 m de fiecare parte a golului), iar adîncimea -

mai mare decît lăţimea canatului de uşă sau poartă cu minimum 0,2 m, însă nu mai

mică de 1,2 m.

5.9 În încăperile de categoriile A şi Б trebuie prevăzute elemente exterioare de

închidere uşor zburătoare.

În calitate de elemente uşor zburătoare trebuie, de regulă, utilizate geamurile fe-

restrelor şi luminătoarelor. În cazul în care aria golurilor de lumină "nu este sufi

Page 9: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.7

cientă se admite folosirea, în calitate de elemente uşor zburătoare, a elementelor

acoperirilor din table de oţel şi aluminiu cu termoizolant eficient.

Suprafaţa elementelor uşor zburătoare trebuie determinată prin calcul. în cazul lipsei

datelor calculului, aria elementelor uşor zburătoare trebuie să constituie minimum 0,05

m pentru 1 m de volum la încăperile de categoria A şi minimum 0,03 m2 la încăperile

de categoria Б.

N O T E

1. Sticla pentru geamurile de fereastră face parte din elementele uşor

zburătoare la grosimea de 3;4 şi 5 mm şi aria minimum respectiv 0,8; 1,0 şi

1,5 m . Sticla armată nu face parte din elementele uşor zburătoare.

2. Covorul în rulou pe porţiunile elementelor uşor zburătoare ale acoperişului

trebuie tăiat în bucăţi cu aria de maximum 180 m2 fiecare.

3. Sarcina de calcul de la masa elementelor uşor zburătoare ale acoperişului

trebuie să constituie maximum 0,7 kPa (70 kgf/m2).

5.10 Galeriile, platformele şi scările pentru deservirea macaralelor trebuie să fie

proiectate în conformitate cu documentele normative în vigoare.

5.11 Galeriile, platformele şi scările pentru deservirea macaralelor trebuie să fie

proiectate în conformitate cu documentele normative în vigoare.

5.12 Pentru reparaţia şi curăţarea geamurilor ferestrelor şi luminătoarelor, în cazul

utilizării mijloacelor mobile sau portabile de inventar (scărilor mobile, platformelor

rulante, dispozitivelor telescopice de ridicat) nu este posibilă din cauza condiţiilor de

amplasare a utilajului tehnologic sau a înălţimii totale a clădirii, trebuie prevăzute

dispozitive staţionare, care să asigure executarea în siguranţă a lucrărilor indicate.

Utilizarea acestor dispozitive trebuie să fie justificată în compartimentul de tehnologie

al proiectului.

5.13 Necesitatea prevederii luminătoarelor şi tipul lor (zenitale, dreptunghiulare, de

iluminat, de ventilat şi iluminat etc.) se stabileşte în proiect, în funcţie de

particularităţile procesului tehnologic, condiţiile sanitare, igienice şi ecologice, tinînd

cont de condiţiile climaterice în zona de construire.

5.14 Luminătoarele trebuie să fie protejate contra vîntului. Lungimea luminătoarelor

nu trebuie să depăşească 120 m. Distanţa dintre capetele frontale ale luminătoarelor şi

dintre capătul frontal al luminătorului şi peretele exterior trebuie să fie de minimum 6

m. Deschiderea canaturilor luminătoarelor trebuie să fie mecanizată (cu dirijarea

mecanismelor de deschidere de la ieşirile din încăperi), şi dublată manual.

Page 10: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.8

5.14 Sub a luminătoarele zenitale, executate din sticlă silicatică în foi sau

geamuri duble, sticlă profilată, precum şi de-a lungul părţii interioare a luminătoa-

relor dreptunghiulare de iluminat şi ventilat, trebuie prevăzută instalarea plasei

metalice de protecţie.

La folosirea în calitate de geam a materialelor, care la spargeri nu formează cioburi

periculoase pentru sănătatea oamenilor, plasele de protecţie pot să nu fie prevăzute.

5.15 În clădirile cu jgheaburi interioare de scurgere a apei în calitate de îngră-

diri pe acoperiş se admite utilizarea parapetului. La înălţimea parapetului sub

0,6 m acesta trebuie completat cu grilaj pînă la înălţimea de 0,6 m de la suprafa-

ţa învelitorii.

5.16 La deschiderea distanţată şi automată a porţilor trebuie să fie asigurată şi

deschiderea manuală. Dimensiunile utile ale porţilor pentru mijloacele de transport

supraterane trebuie prevăzute cu depăşirea gabaritelor acestora (încărcate) cu

minimum 0,2 m în înălţime şi cu 0,6 m în lăţime.

5.17 Panta rampelor în casele scărilor trebuie stabilită de minimum 1:2 la lăţimea

treptei de 0,3 m; pentru subsoluri şi cerdace se admite panta rampelor scărilor de 1:1,5

la lăţimea treptei de 0,26 m.

5.18 La scările interioare deschise (în lipsa pereţilor caselor scărilor) trebuie

prevăzută o pantă de maximum 1:1. Panta scărilor deschise pentru trecerile spre

locurile separate de muncă se admite să fie mărită pînă la 2:1. Pentru examinarea

utilajului, la înălţimea de ridicare de maximum 10 m, se admit scări verticale cu

lăţimea de 0,6 m.

5.19 Pentru clădirile cu înălţimea de 10 m şi mai mult de la cota terenului pînă la

cornişă sau pînă la partea superioară a parapetului trebuie prevăzută o ieşire pe

acoperiş (la fiecare 30 000 m plini şi neplini de acoperiş), inclusiv pentru clădirile:

- cu un etaj - pe scara metalică exterioară deschisă;

- cu multe etaje - din casa scării.

Dacă executarea casei scării pentru ieşirea pe acoperiş în limitele înălţimii etajului

superior nu este raţională se admite, pentru clădirile cu înălţimea de maximum 30 m de

la cota terenului pînă la cota pardoselii finite a etajului superior, proiectarea unei scări

metalice exterioare deschise pentru ieşirea pe acoperiş din casa scării prin podestul

acestei scări.

Page 11: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.9

6 CLĂDIRI PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI

6.1 Pentru întreprinderile mici se admite amplasarea sectoarelor de producţie (cu mai

multe procese tehnologice), administrative, sociale şi de depozitare într-o singură

clădire (încăpere), dacă aceasta nu contravine normelor sanitare şi de protecţie

împotriva incendiilor.

Soluţiile de proiect ale acestor clădiri (încăperi) trebuie adoptate după acel sector,

pentru care trebuie prevăzute cele mai stricte condiţii şi în conformitate cu 12.3 al

prezentului normativ.

7 SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE

7.1 Clădirea trebuie să fie proiectată, executată şi utilată astfel, încît să prevină riscul

de accidentare a lucrătorilor şi vizitatorilor la deplasarea acestora în interiorul clădirii

şi în apropierea ei, la intrarea şi ieşirea din clădire, precum şi la utilizarea elementelor

mobile şi utilajului tehnic ale clădirii.

7.2 înălţimea îngrădirilor scărilor, balcoanelor, teraselor, acoperişurilor şi a altor

locuri cu diferenţe de înălţimi periculoase trebuie să fie suficientă pentru prevenirea

căderii şi de minimum 0,9 m. îngrădirile din elemente metalice trebuie să se execute

conform ГОСТ 25772.

Îngrădirile trebuie să fie continue, echipate cu mîni curente şi calculate pentru preluări

de sarcini de minimum 0,3 kN/m.

7.3 In clădiri trebuie să fie prevăzute măsuri de reducere a riscului de mani-

festări criminale şi a urmărilor acestora, care să contribuie la minimizarea dau-

nelor în caz de apariţie a acţiunilor contravenţionale. Aceste măsuri se stabilesc

în tema de proiectare în conformitate cu documentele departamentale şi actele

normative în vigoare.

Măsurile care se impun pot fi următoarele: folosirea elementelor constructive de

protecţie împotriva exploziilor, instalarea dispozitivelor de control şi de supraveghere

a deplasării oamenilor, instalarea sistemului de semnalizare de pază, separarea de nivel

a fluxurilor de oameni, diferite îngrădiri, puncte de control şi trecere, consolidarea

construcţiilor uşilor de intrare, dispozitive de protecţie a ferestrelor, echiparea tehnică

a cerdacelor, subsolurilor şi a altor încăperi.

7.4 Pentru întreprinderile sau sectoarele din întreprinderea cu nivel de pază

sporit, pe perimetrul sectorului păzit trebuie prevăzută o îngrădire cu înălţimea

de minimum 2,5 m de la nivelul terenului, iar la partea exterioară cu fundaţia

adîncită de minimum 0,5 m.

Page 12: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.10

Pe perimetrul sectorului, la partea exterioară şi interioară a îngrădiri, trebuie prevăzută

o fîşie cu lăţimea de 3 m liberă de construcţii, copaci şi arbuşti.

7.5 Căile de acces pe terenul păzit al întreprinderii trebuie să fie utilate cu

porţi automate glisante, cu dirijare de la postul paznicului de serviciu şi echipate

cu elementele corespunzătoare de protecţie tehnică.

Din încăperea paznicului de serviciu trebuie să fie asigurat controlul vizual al intrării

principale în clădire precum şi, dacă e posibil, a intrărilor pe teritoriu şi la subsol.

7.6 La ferestrele încăperilor subsolului, demisolului şi primului etaj, precum

şi la ferestrele altor etaje, în cazul cînd accesul e posibil din partea construcţiilor

adiacente, trebuie prevăzute grilaje, construcţia cărora trebuie să corespundă atît

condiţiilor de inaccesibilitate pentru persoanele nedorite cît şi celor de securita-

te antiincendiu.

8 ASIGURAREA CONDIŢIILOR SANITARE ŞI ANTIEPIDEMICE

8.1 La proiectarea şi construirea clădirilor trebuie să fie prevăzute măsurile, care

asigură îndeplinirea condiţiilor sanitare epidemice, de protecţie a sănătăţii oamenilor şi

mediului înconjurător.

8.2 La proiectarea sistemelor de încălzire, ventilare şi climatizare trebuie respectate

prevederile documentelor normative în vigoare.

8.3 La folosirea în încăperi de lucru a computerelor trebuie respectate prevederile

documentelor normative în vigoare.

8.4 Materialele şi produsele utilizate în construcţie, care se supun evaluării igienice

în conformitate cu Listele aprobate privind tipurile de produse şi mărfuri, trebuie să fie

însoţite de avizul igienic, eliberat de instituţiile Serviciului de Stat de Medicină

Preventivă.

9 CONSERVAREA ENERGIEI

9.1 Normativul stabileşte condiţiile minime obligatorii de protecţie termică a clădirii.

La proiectarea clădirii se admite adoptarea unor condiţii mai înalte faţă de protecţia

termică, stabilite de beneficiar, pentru utilizarea cu economie a resurselor energetice.

Page 13: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.11

9.2 Clădirea trebuie să fie proiectată şi construită astfel, încît la îndeplinirea

cerinţelor stabilite pentru microclimat în încăperi şi a altor condiţii, să se asigure

consumul eficient de resurse energetice în procesul de exploatare a ei.

9.3 Determinarea indicilor de protecţie termică ai elementelor de construcţii ale

clădirii trebuie efectuată în corespundere cu documentele normative în vigoare după

rezistenţele aduse normate la transmiterea de căldură a elementelor de închidere ale

clădirii; se admite determinarea după valoarea normată a consumului specific de

căldură pentru încălzirea şi ventilarea clădirii în întregime pe toată perioada de

încălzire.

9.4 Pentru fiecare clădire trebuie întocmită cartea termoenergetică, care conţine

caracteristicile de protecţie termică ale elementelor de construcţii şi indicii

de consum de energie al clădirii şi utilajului.

9.5 Indicii de calitate ai elementelor de construcţii şi ai elementelor sistemelor

tehnice, în ce priveşte caracteristicile termotehnice şi eficienţa energetică, trebu-

ie confirmaţi în prealabil prin încercări (testări).

10 DURABILITATE ŞI MENTENABILITATE

10.1 Clădirea, proiectată şi construită în conformitate cu normativele în construcţii în

vigoare, trebuie să-şi păstreze proprietăţile de rezistenţă şi stabilitate ale elementelor

portante pe durata, stabilită în tema de proiectare, cu condiţia întreţinerii, deservirii

tehnice sistematice, respectării regulilor de exploatare şi a termenelor de reparaţie,

stabilite în instrucţiunile în exploatare.

10.2 La determinarea durabilităţii clădirii în proiectul de reconstrucţie, trebuie luaţi în

considerare factorii, ce reduc durata ei de serviciu: acţiuni neprevăzute în calcul, ce ţin

de modificarea condiţiilor de exploatare a clădirii şi a condiţiilor mediului şi, ca

urmare, a influenţei acestor factori, modificarea caracteristicilor fizico-mecanice

(chimice) ale materialelor elementelor portante şi de închidere.

10.3 Elementele principale ireparabile ale clădirii, care determină rezistenţa şi

stabilitatea ei, precum şi durata ei de serviciu, trebuie să-şi păstreze proprietăţile în

limitele admisibile ţinînd cont de prevederile ГОСТ 27751 şi în normativele pentru

elementele de construcţii executate din materialele respective.

Elementele, piesele, utilajele cu durata de serviciu mai mică decît durata de serviciu

presupusă a clădirii, trebuie înlocuite conform perioadelor dintre reparaţii, prevăzute în

instrucţiunile de exploatare şi ţinînd cont de prevederile din tema de proiectare.

Decizia de folosire a elementelor, materialelor sau utilajelor

Page 14: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.12 mai mult sau mai puţin durabile prin micşorarea sau respectiv mărirea perioadelor

dintre reparaţii se stabileşte în baza calculelor tehnico-economice.

10.5 Construcţiile şi piesele trebuie să fie executate din materiale rezistente la

acţiunile posibile ale umidităţii, temperaturilor joase şi înalte, mediului agresiv şi

altor factori nefavorabili sau protejate conform documentelor normative în

vigoare.

În cazurile necesare trebuie întreprinse măsuri corespunzătoare contra pătrunderii

apelor (de la ploi, topirea zăpezii, apelor freatice) în interiorul construcţiilor

portante şi construcţiilor de închidere a clădirii, precum şi contra formării

condensatelor de apă în construcţiile de închidere exterioare, prin ermetizarea

suficientă a construcţiilor sau organizarea ventilării spaţiilor închise şi a stratu-

rilor de aer din interiorul construcţiilor.

10.6 Îmbinările cap în cap ale elementelor prefabricate şi elementelor multistrat

trebuie calculate la preluarea deformaţiilor termice şi a eforturilor, care apar la

tasarea neuniformă a terenurilor de fundare şi la alte acţiuni de exploatare.

Materialele de etanşare, utilizate la îmbinări, trebuie să-şi păstreze proprietăţile

elastice şi aderente la acţiunea temperaturilor negative şi la umeziri şi să fie

rezistente la acţiunea razelor ultraviolete. Materialele de etanşare trebuie să fie

compatibile cu materialele acoperirilor de protecţie şi decorative - protecţie ale

elementelor în locurile de îmbinare ale acestora.

10.7 Trebuie asigurată posibilitatea accesului la utilaj, armatură şi aparatele

sistemelor tehnice ale clădirii şi la conexiunile acestora în scopul examinării, în-

treţinerii tehnice, reparaţiei şi renovării.

Utilajele şi conductele, asupra funcţionării cărora pot influenţa negativ tempera-

turile joase, trebuie să fie protejate contra acţiunilor acestora.

10.8 La construirea clădirilor în zone cu condiţii geologice complexe, afective

de explorări subterane, supuse tasărilor şi deplasărilor de teren, branşamentele

comunicaţiilor inginereşti trebuie executate, ţinînd cont de necesităţile de com-

pensare a posibilelor deplasări ale terenului de fundare.

Utilajele şi conductele trebuie fixate de elementele de construcţii ale clădirii în

aşa fel, încît capacitatea lor de funcţionare să rămînă neschimbată în cazul de-

plasării posibile ale elementelor de construcţii.

Page 15: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.13

11 EVACUAREA DIN CLĂDIRI ŞI Î NCĂPERI

11.1 În clădirile de gradul IV şi V de rezistenţă la foc, şi clasa de pericol de

incendiu constructiv C2 şi C3, nu se admit ieşiri de evacuare prin încăperile de

producţie.

Distanţa de la punctul cel mai îndepărtat al încăperii fără locuri de muncă per-

manente cu utilaj ingineresc, destinat pentru deservirea încăperilor de categoria A

şi Б şi care are o singură ieşire de evacuare prin încăperile de categoria A şi Б, nu

trebuie să depăşească 25 m.

Căile de evacuare din încăperile de categoriile В, Г şi Д nu trebuie să includă

porţiuni, ce trec prin tamburele-ecluze ale încăperilor de categoriile A şi Б.

11.2 Ieşirile de evacuare din casele scărilor, amplasate în încorporări şi interca-

lări cu înălţimea de maximum patru etaje cu încăperi de categoriile B4,Г şi Д, se

admite a fi prevăzute prin încăperile de categoriile B4, Г sau Д în exterior cu

condiţia amplasării ieşirilor din două părţi ale încorporărilor şi intercalărilor (dacă

încorporarea şi intercalarea divizează clădirea în părţi izolate).

11.3 Ieşirile de evacuare din încăperile de categoria B4, Г şi Д, amplasate la

antresoluri şi intercalări (încorporări) în clădirile cu gradul I, II, III şi IV de re-

zistenţă la foc, cu clasele de pericol de incendiu С0 şi CI, precum şi la antreso-

lurile clădirilor mobile cu un etaj de gradul IV de rezistenţă la foc, clasele de

pericol de incendiu C2 şi C3, destinate pentru amplasarea utilajului ingineresc al

clădirilor, dacă nu se prevăd locuri permanente de muncă, se admite să fie

prevăzute pe scări de tipul 2 din materiale incombustibile, amplasate în încăperile

de categoriile В, Г şi Д. Totodată distanţa de la punctul cel mai îndepărtat al

încăperii cu utilaj ingineresc pînă la ieşirea de evacuare din clădire nu trebuie să

depăşească valorile stabilite în tabelul 1. Se admite o ieşire (fără executarea celei

de-a doua) pe scările executate din materiale incombustibile de tipul 2 şi 3 din

încăperile specificate, unde distanţa de la punctul cel mai îndepărtat al încăperii

pînă la ieşirea la scară nu depăşeşte 25 m.

11.4 Scările de tipul 3 pot fi folosite în calitate de a doua ieşire de evacuare de la

etaj în clădirea cu înălţimea (conform NCM E.03.02) de maximum 28 m, dacă

numărul de lucrători la fiecare etaj (cu excepţia primului) în schimbul cu număr

maxim de lucrători nu depăşeşte:

- 15 persoane - în clădirile cu multe etaje cu încăpen de orice categorie;

- 50 persoane - în clădirile cu două etaje cu încăperi de categoriile В1 - B3;

Page 16: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.14

- 100 persoane - în clădirile cu două etaje cu încăperi de categoriile B4,

Г ş i Д .

11.5 Din fiecare parte a subsolului conform 12.4 trebuie prevăzute minimum

două ieşiri de evacuare.

11.6 Distanţa de la cel mai îndepărtat loc de muncă din încăpere pînă la cea mai apropiată ieşire de evacuare din încăpere nemijlocit în exterior sau la casa scării nu trebuie să depăşească valorile din tabelul 1. Pentru încăperile cu aria de peste 1000 m

2 distanţa, specificată în tabelul 1, include lungimea căii de evacuare prin

coridor pînă la ieşirea în exterior sau la casa scării.

Dacă ieşirea de evacuare din încăpere duce în coridor, în exterior sau la casa scării printr-o încăpere adiacentă, atunci distanţa de la cel mai îndepărtat loc de muncă din această încăpere pînă la ieşirea din încăperea adiacentă se stabileşte după cea mai periculoasă categorie a uneia din încăperile adiacente.

Densitatea fluxului de persoane se determină cu raportul dintre numărul de per-soane, evacuate prin trecerea comună, şi aria acestei treceri.

Distanţele pentru încăperile de categoriile A şi Б se stabilesc ţinînd cont de aria de revărsare a lichidelor uşor inflamabile şi combustibile egală cu 50 m

2; la alte

valori numerice ale ariei de revărsare, specificate în tabelul 1, distanţa se înmul-ţeşte la coeficientul 50/F, în care F este aria posibilă de revărsare, determinată în compartimentul de tehnologie al proiectului.

La valori intermediare ale volumului încăperilor distanţele se determină prin interpolare liniară.

Distanţele sînt stabilite pentru încăperi cu înălţimea sub 6 m (pentru clădiri cu un etaj înălţimea se ia pînă la partea inferioară a fermelor); la înălţimea încăperilor de peste 6 m distanţele se măresc: la înălţimea încăperii de 12 m - cu 20 %, 18 m -30 %, 24 m - 40 %, însă de pînă la 140 m pentru încăperi de categoriile А, Б şi de pînă la 240 m pentru încăperi de categorii B; la valori intermediare ale înălţimii încăperilor mărirea distanţelor se determină prin interpolare.

În tabelele 1-4 sînt stabilite norme pentru categoriile de clădiri şi compartimente de incendiu la combinările prevăzute ale gradului de rezistenţă la foc şi clasa de pericol de incendiu a clădirii. La alte combinări, neprevăzute în tabelele indicate, distanţa şi numărul de persoane se stabilesc după cel mai nefavorabil din aceşti indici pentru categoria dată de încăperi sau se coordonează în modul stabilit în 1.6 NCM E.03.02.

Page 17: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.15

11.7 Etajerele şi platformele interioare trebuie, de regulă, să aibă minimum două

scări deschise. Se admite proiectarea unei singure scări la aria pardoselii fiecărui

nivel al etajerei sau platformei de maximum 108 m2 pentru încăperile de

categoriile А, Б şi 400 m pentru încăperile de categoriile B1-B4, Г şi Д.

Distanţa de la cel mai îndepărtat punct de pe platforme şi etajere, pînă la ieşirea

de evacuare cea mai apropiată din clădire trebuie stabilită conform tabelului 1,

ţinînd cont de lungimea căii de evacuare pe scara de tip 2.

Volumul Categoria Gradul de re- Clasa de Distanţa, m, la densitatea

încгperii, încгperilor zistenţг la pericol de fluxului de persoane în

mii m3

. foc al clгdirii incendiu trecerea comunг, pers/m2

constructiv pînг >1 pî- > 3 pî-

al clгdirii la 1 nă la 3 nă la 5

А,Б I,II,III,IV С0 40 25 15

Sub 15 I,II,III,IV С0 100 60 40

B1-B3 III,IV C1 70 40 30

V C2,C3 50 30 20

А,Б I,II,III,IV C0 60 35 25

30 B1-B3 I,II,III,IV C0 145 85 60

III,IV C1 100 60 40

А,Б I,II,III,IV C0 80 50 35

40 B1-B3

I,II,III,IV

III,IV

C0

C1

160

110

95

65

65

45

А,Б I,II,III,IV C0 120 70 50

50 В1-ВЗ I,II,III,IV C0 180 105 75

III,IV CI 160 95 65

60 şi mai

mult

А,Б I,II,III,IV CO 140 85 60

В1-ВЗ I,II,III,IV

III,IV

C0

C1

200

180

110

105

85

75

80 şi mai I,II,III,IV C0 240 140 100

mult В1-ВЗ III,IV C1 200 110 85

Indiferent de

volum

В4, Г I,II,III,IV

III,IV

V

C0

C1

Nusereglem

Nelim.

160

120

Nelim.

95

70

Nelim.

65

50

Indiferent

Д

I,II,III,IV C0,C1 Nelim. Nelim. Nelim.

de volum IV;V C2,C3 160 95 65

Tabelul 1

Page 18: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.16

Ieşirile de evacuare de la platformele şi nivelele etajerelor, aria cărora la orice

cotă depăşeşte 40 % din aria nivelului (etajului), în cazul existenţei locurilor de

lucru permanente, trebuie prevăzute prin casele scărilor.

Se admite ca una din ieşirile de evacuare să fie prevăzută la scara de tipul 3.

Tabelul 2

Amplasa- Catego- Gradul de Clasa de Distanţa pe coridor, m, pînă la

rea ieşirii ria încă- rezistentă pericol de ieşirea în exterior sau la cea

perilor la foc al incendiu mai apropiată casă a scării la

clădirii constructiv densitatea fluxului de persoane

a clădirii în coridor, pers./ m2

pînă >2 pî- >3 pî- >4 pî-

la 2 nă la 3 nă la 4 nă la 5

Intre două

ieşiri în ex-

terior sau

între două

case de scări

А,Б I,II,III,IV С0 60 50 40 35

B1-B3 I,II,III,IV

III,IV

С0

C1

120

85 95

65

80

55

65

45

Nu se

reglem

C2,C3 60 50 40 35

I,II,III,IV C0 180 140 120 100

В4,Ă,Д III,IV C1 125 100 85 70

Nu se

reglem

C2,C3 90 70 60 50

In corido- Indife- I,II,III,IV C0 30 25 20 15

rul înfun- rent de III,IV C1 20 15 15 10

dat categorii Nu se

reglem

C2,C3 15 10 10 8

11.8 Distanţa de la locul de muncă cel mai îndepărtat pînă la cea mai apropiată

ieşire de evacuare din clădirile cu unul sau două etaje de gradul IV de rezistenţă la

foc şi clasa de pericol de incendiu C2 şi C3 trebuie stabilită de maximum:

- 50 m în clădirile cu un etaj cu încăperi de categoriile B1-B3 şi de

maximum 80 m pentru categoriile B4, Гşi Д;

- 40 m în clădirile cu două etaje cu încăperi de categoriile B1-B3 şi de

maximum 60 m pentru categoriile B4, Гşi Д .

Se admite mărirea distanţelor indicate cu 50 %, dacă aria pardoselii, neocupate de

utilaj în încăperi, constituie 75 m2

şi mai mult pentru un lucrător din cel mai

numeros schimb.

Page 19: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.17

În clădirile cu un etaj cu încăperi de categoriile В1-B4, Г şi Д dacă respectarea

distanţelor indicate nu e posibilă, ieşirile de evacuare trebuie plasate în pereţii

exteriori, pe perimetrul clădirilor la maximum 72 m una de alta.

Lăţimea rampei scării, în funcţie de numărul de persoane evacuate pe ea de la

etajul 2, precum şi lăţimea uşilor, coridoarelor şi trecerilor pe căile de evacuare

trebuie să se stabilească din calculul 0,6 m pentru 100 persoane.

11.9 Distanţa pe coridor de la uşa celei mai îndepărtate încăperi cu aria de

maximum 1000 m2 pînă la cea mai apropiată ieşire în exterior sau la casa scării nu

trebuie să depăşească valorile prezentate în tabelul 2.

Volumul încăperii,

mii m3

Categoria încăperii

Gradul de re-zistentă la foc

al clădirii

Clasa de pericol de incendiu con-structiv a clădirii

Numărul de persoane pe 1 m de lăţime a ieşirii de evacuare

(uşă), pers.

sub 15 А,Б I,II,III,IV С0 45

B1-B3 I,II,III,IV III,IV

Nu se reglem.

С0 C1 C2,C3

110 75 55

30 А,Б I,II,III,IV C0 65

B1-B3 I,II,III,IV III,IV

C0 C1

155 110

40 А,Б I,II,III,IV C0 85

B1-B3 I,II,III,IV III,IV

C0 C1

175 120

50 А,Б I,II,III,IV C0 130

В1-ВЗ I,II,III,IV III,IV

C0 C1

195 135

60 şi mai mult

А,Б I,II,III,IV C0 150

В1-ВЗ I,II,III,IV III,IV

C0 C1

220 155

80 şi mai mult

В1-ВЗ I,II,III,IV

III,IV C0 C1

260 220

Indiferent de volum

В4,Г I,II,III,IV III,IV

Nu se reglem.

C0 C1

C2,C3

260 180 130

indiferent de volum

Д Nu se reglementează

Tabelul 3

Page 20: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.18

La amplasarea la un singur etaj a încăperilor de diferite categorii distanţa pe

coridorde la uşa celei mai îndepărtate încăperi pînă la ieşirea în exterior sau la cea

mai apropiată casă a scării se determină după cea mai periculoasă categorie.

Densitatea fluxului de persoane în coridor se determină cu raportul dintre numărul

de persoane, care se vor evacua din încăperi în coridor la aria acestui coridor,

totodată în cazul deschiderii uşilor din încăperi în coridoare comune, lăţimea

calculată a coridorului comun trebuie să fie redusă:

- cu jumătate din lăţimea canarului de uşă în cazul plasării uşilor dintr-o

singură parte a coridorului;

- cu lăţimea totală a canatului de uşă în cazul plasării uşilor din două părţi a

coridorului.

11.10 Lăţimea ieşirii de evacuare (uşii) din încăperi trebuie stabilită în funcţie

de numărul total de persoane evacuate prin această ieşire şi numărul de persoa-

ne la 1 m de lăţime a ieşirii (uşii), stabilit în tabelul 3, însă de minimum 0,9 m

dacă printre lucrători sînt persoane cu handicap cu deficienţe locomotorii.

Numărul de persoane la 1 m de lăţime a ieşirii în cazul valorilor intermediare ale

volumului încăperilor se determină prin interpolare.

Numărul de oameni la 1 m de lăţime a ieşirii de evacuare (uşii) din încăperi cu

înălţimea de peste 6 m se măreşte: la înălţimea încăperilor de 12 m - cu 20 %, la

înălţimea de 18 m - cu 30 %, la înălţimea de 24 m - cu 40 %; în cazul valorilor

intermediare ale înălţimilor încăperilor mărirea numărului de persoane la 1 m de

lăţime a ieşirii (uşii) se determină prin interpolare.

11.11 Lăţimea ieşirii de evacuare (uşii) din coridor în exterior sau la casa scării

trebuie stabilită în funcţie de numărul total de persoane evacuate prin această

ieşire şi numărul de persoane la 1 m de lăţime a ieşirii (uşii), stabilit în tabelul 4,

dar nu mai mică de 0,8 m.

11.12 Casele scărilor antifum de tipul 2 - SF2 trebuie să fie separate la înălţimea de două rampe de un perete despărţitor antifoc plin la fiecare 30 m pe verticală în clădirile de categoriile Гşi Д şi la fiecare 20 m în clădirile de categoriile В (cu trecere dintr-o parte a casei de scări în alta în afara volumului casei scării).

11.13 În încăperi şi coridoare trebuie prevăzută evacuarea fumului în caz de incendiu conform NCM E.03.02.

11.14 Luminătoarele zenitale cu deschidere, care se includ în calculul, de evacuare a fumului, trebuie să fie amplasate uniform pe aria acoperişului

Page 21: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.19

Tabelul 4

Categoria încăperii cu

cel mai înalt pericol de

incendiu, cu ieşire în

coridor

Gradul de rezis-

tentă la foc al

clădirii

Clasa de pericol de

incendiu con-

structiv a clădirii

Numărul de per-

soane la 1 m de lă-

ţime a ieşirii (uşii)

de evacuare din

coridor, pers.

А,Б I,II,III,IV С0 85

B1-B3 I,II,III,IV

IV

Nu se reglem.

С0

C1

C2,C3

175

120

85

В4,Г,Д I,II,III,IV

IV

Nu se reglem.

C0

C1

C2,C3

260

180

130

12 PREVENIREA PROPAGĂRII INCENDIULUI

12.1 Gradul de rezistenţă la foc, clasa de pericol de incendiu constructiv, înăl-

ţimea clădirilor şi aria etajului în limitele compartimentului de incendiu trebuie

stabilite conform tabelului 5.

Dacă există platforme, etajere şi antresoluri, aria cărora la orice cotă depăşeşte

40% din aria pardoselii încăperii, aria etajului se determină ca pentru clădirile cu

multe etaje conform 4.5.

La utilarea încăperilor cu instalaţii automate de stingere a incendiului ariile in-

dicate în tabelul 5 pot fi mărite cu 100 %, exceptînd clădirile de gradul IV de re-

zistenţă la foc cu clasele de pericol de incendiu C0 şi C1, precum şi clădirile de

gradul V de rezistenţă la foc.

Dacă există goluri tehnologice deschise în planşeele etajelor adiacente aria totală

a acestor etaje nu trebuie să depăşească aria etajului, indicată în tabelul 5.

In clădirile de categoriile В cu încăperi de categoria В1 înălţimea clădirii şi aria

etajului în limitele compartimentului de incendiu, indicate în tabelul 5, trebuie

sa fie reduse cu 25 %.

În tabelul 5 sînt stabilite normele pentru categoriile de clădiri şi compartimente de

incendiu la combinările prevăzute după gradul de rezistenţă la foc şi clasa de

pericol de incendiu a clădirii. Pentru alte combinări, neprevăzute în prezentul

tabel, aria etajului şi înălţimea clădirii se stabileşte după cel mai

nefavorabil din

Page 22: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.20

aceşti indici pentru categoria respectivă de clădire sau se coordonează in modul

stabilit în 1.6 NCM E.03.02.

12.2 În clădirile cu un etaj de gradul IV de rezistenţă la foc şi clasa de pericol

de incendiu C2 se admite amplasarea încăperilor de categoriile A şi Б cu aria

totală de maximum 300 m2. Totodată încăperile specificate trebuie separate prin

pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 şi prin planşee de tipul 3. Pereţii exteriori ai

acestor încăperi trebuie să fie de clasele К0 sau Kl.

Se admite proiectarea clădirilor mobile cu un etaj de gradul IV de rezistenţă la foc

şi clasa de pericol de incendiu C2 şi C3 de categoriile A şi Б cu aria de maximum

75 m2.

12.3 La amplasarea într-o singură clădire sau încăpere a proceselor tehnologice

cu diferit pericol de explozie-incendiu şi de incendiu trebuie prevăzute măsuri

de prevenire a exploziei şi propagării incendiului. Eficienţa acestor măsuri tre-

buie să fie justificată în compartimentul de tehnologie al proiectului conform

7.3 NCM E.03.02. Dacă măsurile indicate nu au eficienţa necesară, atunci pro-

cesele tehnologice cu pericol diferit de explozie - incendiu şi de incendiu trebu-

ie amplasate în încăperi separate; totodată încăperile de diferite categorii А, Б,

Bl, B2, B3 trebuie separate una de alta, precum şi aceste încăperi de încăperile

de categoriile B4, Г şi Д şi de coridoare prin pereţi despărţitori antifoc şi plan-

şee antifoc de următoarele tipuri:

- în clădirile de gradul I de rezistenţa la foc - prin pereţi despărţitori

antifoc de tipul 1, planşee antifoc (între etaje şi deasupra subsolului)

de tipul 2;

- în clădirile de gradul II şi III de rezistenţa la foc - prin pereţi

despărţitori antifoc de tipul 1, în clădirile de gradul IV de rezistenţă

la foc, clasele de pericol de incendiu C0,C1 - de tipul 2, în clădirile

de gradul IV de rezistenţă la foc, clasele de pericol de incendiu C2,

C3 încăperi de categoriile Bl - B3 - pereţi antifoc de tipul 2,

încăperile de categoriile A şi Б conform 12.2; planşee antifoc

(între etaje şi deasupra subsolului) de tipul 3.

12.4 Subsolurile, în cazul amplasării în ele a încăperilor de categoriile B1-B3,

trebuie separate cu pereţi despărţitori antifoc de tipul 1 în secţii cu aria de maxi-

mum 3000 m2 fiecare, totodată lăţimea fiecărei secţii (măsurată de la peretele

exterior), de regulă, nu trebuie să depăşească 30 m. În încăperile indicate trebuie

prevăzute ferestre cu lăţimea de minimum 0,75 m şi înălţimea de minimum 1,2 m

cu curţi de lumină cu lăţimea de minimum 0,8 m şi lungimea de minimum 1,8 m

pentru instalarea aspiratorului de fum. Aria totală a ferestrelor trebuie stabilită de

minimum 0,2 % din

Page 23: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.21

aria pardoselii încăperilor. In încăperile cu aria peste 1000 m2 trebuie prevăzute

cel puţin două ferestre. Limita de rezistenţă la foc a planşeelor deasupra

subsolurilor trebuie să fie de minimum REI 45.

Coridoarele trebuie să fie cu lăţimea de minimum 2 m cu ieşiri direct în exterior

sau prin case de scări separate. Pereţii despărţitori, care separă încăperile de co-

ridoare, trebuie să fie pereţi antifoc de tipul 1.

Subsolurile cu încăperi de categoriile B1-B3, care conform prevederilor tehno-

logice de producţie, nu pot fi amplasate lîngă pereţii exteriori, trebuie separate cu

pereţi despărţitori antifoc în secţii cu aria de maximum 1500 m2 fiecare cu

instalaţii de evacuare a fumului conform documentelor normative în vigoare.

12.5 Nu trebuie prevăzut accesul locomotivelor de orice tip în încăperile de

categoriile A şi Б, iar a locomotivelor cu abur şi cu ardere internă de asemenea

în încăperile de categoriile B1-B3 şi în încăperile cu elementele acoperişurilor

de clasele K2 şi КЗ.

12.6 În faţa ascensoarelor în încăperile de categoriile A şi Б la toate etajele tre-

buie prevăzute tambure-ecluze de tipul 1 cu suprapresiune permanentă a aerului.

In secţiile de maşini la ascensoarele din clădirile de categoriile A şi Б trebuie

prevăzută suprapresiunea permanentă a aerului conform documentelor normative

în vigoare.

12.7 Porţiunile de planşee şi platforme tehnologice, pe care sînt instalate apara-

tele, instalaţiile şi utilajele, care conţin lichide uşor inflamabile, combustibile şi

toxice, trebuie să aibă borduri pline din materiale incombustibile sau suporturi de

fund. înălţimea bordurilor şi aria între borduri sau aria suporturilor de fund se

stabileşte în compartimentul de tehnologie al proiectului.

12.8 Luminatoarele zenitale cu elemente transparente la lumină din materiale din

grupa С3 şi С4 se admit numai la clădiri de gradul I, II şi III de rezistenţă la foc,

clasa de pericol de incendiu C0 în încăperi de categoriile B4, Г şi Д cu acoperiş

din materiale cu pericol de incendiu С0 şi С1 şi învelitori în rulouri cu acoperire

de protecţie din pietriş. Aria totală a elementelor transparente la lumină ale

acestor luminătoare nu trebuie să depăşească 15% din aria totală a acoperişului,

aria golului unui luminător - de maximum 12 m2 la masa specifică a elementelor

transparente la lumină de maximum 20 kg/m şi de maximum 18 m2

la masa

specifică a elementelor transparente la lumină de maximum 10 kg/m2. Totodată

învelitoarea în rulouri trebuie să aibă acoperire de protecţie din pietriş.

Page 24: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.22

* Înălţimea clădirii în prezentul tabel se măsoară de la pardoseala primului etaj pînă la tavanul etajului superior, inclusiv etajul tehnic; la o înălţime variabilă se adoptă o înălţime medie a etajului; înălţimea clădirilor cu un etaj cu clasa de pericol de incendiu C0 şi CI nu se

reglementează. ** Pentru industria de prelucrare a lemnului *** Pentru halele de debitare a lemnului cu numărul de gatere pînă la patru, halele de prelucrare primară a lemnului şi a staţiilor de tăiere şi mărunţire a lemnului

Categoria Înălţi- Gradul de Clasa de pe- Aria etajului, m2, în limitele

clădirilor mea clă- rezistenţă ricol de compartimentului de incendiu

sau a com- dirii*, la foc al incendiu al clădirilor

partimente- m clădirii constructiv a cu un etaj cu două cu trei şi

lor de clădirii etaje mai

incendiu multe

etaje

А,Б 36 I С0 Nelimitat 5200 3500

36 II С0 Nelimitat 5200 3500

A 24 III С0 7800 3500 2600

- IV С0 3500 - -

36 II С0 Nelimitat 10400 7800

Б 24 III С0 7800 3500 2600

- IV С0 3500 - - 48 III С0 Nelimitat 25000 10400

7800** 5200**

24 III С0 25000 10400 5200

B1-B4 5200** 3600**

18 IV С0,С1 25000 10400 -

18 IV С2,СЗ 2600 2000 -

12 V Nu se reglem. 1200 600*** -

54 I,II С0 Nelimitat

36 III С0 Nelimitat 25000 10400

Г 30 III С1 Nelimitat 10400 7800

24 IV С0 Nelimitat 10400 5200

18 IV С1 6500 5200 -

54 I,II С0 Nelimitat

36 III С0 Nelimitat 50000 15000

Д 30

24

18

12

III

IV

IV

V

С1

C0,C1

C2,C3

Nu se reglem.

Nelimitat

Nelimitat

10400

2600

25000

25000

7800

1500

10400

7800

-

-

тт 24 IV С0,С1 Nelimitat 25000 7800

д 18 IV С2, СЗ Nelimitat 7800 -

12 V Nu se reglem. 10400 1500 -

2600

Tabelul 5

Page 25: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.23

Distanta liberă între aceste luminătoare trebuie să fie de minimum 6 m la aria

golurilor de la 6 pînă la 18 m2 şi de minimum 3 m la aria golurilor pînă la 6 m

2.

La amplasarea luminătoarelor în grupuri ele se consideră ca un singur luminător,

pentru care sînt valabile toate restricţiile indicate.

Între luminătoarele zenitale cu umpluturi transparente la lumină din materiale din

grupele С3 şi C4 în direcţii longitudinale şi transversale ale acoperişului clădirii

peste fiecare 54 m trebuie prevăzute intervale cu lăţimea de minimum 6 m.

Distanţa pe orizontală de la pereţii antifoc pînă la luminătoarele zenitale indicate

trebuie să constituie minimum 5 m.

12.9 Scările de tipul 3, destinate pentru accesul subdiviziunilor de pompieri,

trebuie să aibă lăţimea de minimum 0,7 m.

13 PREVEDERILE PENTRU CLĂDIRILE DE PRODUCŢIE CU

LOCURI DE MUNCĂ PENTRU INVALIZI

13.1 Dacă la întreprindere se prevede posibilitatea de folosire a muncii invali-

zilor trebuie respectate prevederile suplimentare, specificate în prezentul capitol,

în funcţie de tipul de invaliditate.

13.2 În cazul creării la întreprindere a secţiilor (sectoarelor) specializate, desti-

nate pentru folosirea muncii invalizilor, trebuie, de asemenea, luate în conside-

raţie regulile sanitare pentru întreprinderi (asociaţii de producţie), secţii şi sec-

toare, destinate pentru folosirea muncii invalizilor.

13.3 Numărul şi tipurile de locuri de muncă pentru invalizi (specializate sau

obişnuite), amplasarea acestora în structura de sistematizare spaţială a clădirii

(dispersate sau în secţii specializate, sectoare de producţie şi încăperi speciale),

precum şi încăperile suplimentare necesare se stabilesc în tema de proiectare.

13.4 Locurile de muncă pentru invalizi trebuie să fie organizate raţional şi să nu

prezinte pericol pentru sănătate. Ele trebuie să aibă avizul Serviciului de Stat de

Medicină Preventivă. în tema de proiectare trebuie prevăzută specializarea lor şi,

după caz, includerea unui set de mobilă, utilajelor şi dispozitivelor auxiliare,

special adoptate pentru tipul concret de invaliditate.

13.5 În zona de lucru (în spaţiul locului de muncă) sau în încăpere trebuie să fie

asigurată respectarea complexului de prevederi sanitare şi igienice faţă de

microclimat în conformitate cu documentele normative în vigoare, precum şi cu

prevederile suplimentare, stabilite în funcţie de tipul de invaliditate.

Page 26: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.24

Aria încăperilor de serviciu trebuie să fie prevăzută, ţinînd cont de faptul că fie-

cărui invalid pe cărucior să-i revină minimum:

- 5,65 m2 - în încăperi administrative, oficii şi birouri de contabilitate;

- 7,65 m2 - în birouri de proiectări în construcţii;

Distanţa de la locurile de muncă, destinate pentru invalizi cu handicap locomotor

şi deficienţă de vedere, pînă la toalete, camerele de relaxare, încăperi pentru

încălzire sau răcire, duşuri şi dispozitivele de alimentare cu apă potabilă trebuie să

fie de maximum:

- 60 m în limitele clădirilor;

- 150 m în limitele instituţiei, întreprinderii:

13.8 Asistenţa sanitară şi socială a invalizilor care muncesc trebuie asigurată

conform condiţiilor prevăzute în СНиП 2.09.04 şi în prezentul normativ.

13.9 Dacă accesul invalizilor în cărucior la locurile de alimentaţie publică din

întreprindere sau instituţie este dificil, trebuie prevăzută suplimentar o cameră

pentru ospătărie, luînd în calcul cîte 1,65 m2 pentru fiecare invalid, însă nu mai

mică de 12 m2.

13.10 Clădirile de producţie cu destinaţie generală, unde se prevăd locuri de

muncă pentru persoane cu handicap locomotor, iar în unele cazuri - pentru

invalizi în cărucioare, trebuie proiectate de preferinţă clădiri fără obstacole

constructive.

Pentru a scurta căile de deplasare a invalizilor şi a înlătura deplasările inutile e de

dorit comasarea încăperilor, vizitate zilnic, cu secţiile şi sectoarele de muncă,

excluzînd pe cît posibil din aceste blocuri încăperile nevizitate de invalizi. Astfel

lîngă secţia specializată ar fi binevenită amplasarea încăperilor sanitare şi

igienice, încăperile pentru ospătărie şi complexul de recuperare a sănătăţii.

Clădirile întreprinderilor specializate pentru nevăzători trebuie să fie cu număr

redus de etaje, de preferinţă cu două etaje, cu sistematizare simetrică, uşor

memorizabilă.

În cazul existenţei la etajul doi sau mai sus a încăperilor, destinate pentru munca

invalizilor în cărucioare, în clădire trebuie prevăzut un ascensor pentru persoane,

dacă nu este posibilă organizarea locurilor de muncă pentru invalizi la etajul întîi.

Cabina ascensorului trebuie să aibă dimensiuni de minimum: 1,1 m lăţimea,

2,1 m adîncimea, 0,85 m lăţimea golului de uşă. Trebuie să fie prevăzute

Page 27: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.25

bare de sprijin pe pereţii laterali şi din spate ai cabinei la înălţimea de 0,9 -1,0 m

de la pardoseala finită. Panoul de comandă al cabinei trebuie să fie amplasat la

minimum 0,4 m de la peretele din faţă, la înălţimea 0,9 - 1,2 m mai sus de

pardoseala finită a cabinei; culoarea butoanelor de pe panou trebuie să fie con-

trastantă cu fonul. Toate podestele de ascensor trebuie să aibă zone libere cu di-

mensiunile de 1,5 x 1,5 m în faţa uşii cabinei ascensorului. Uşile ascensorului în

poziţie deschisă trebuie să asigure lăţimea golului deschis de minimum 0,85 m.

Pentru persoane cu vedere slabă alături de butoanele de comandă trebuie să fie

amplasaţi indicatori tactili şi sonori, care semnalizează sosirea ascensorului şi

determină numărul etajului, culoarea butoanelor trebuie să fie contrastantă cu

indicatori tactili ai numerelor pe buton sau alăturaţi acestora.

Trebuie să fie asigurate mijloacele de salvare a invalizilor în situaţii de avarie.

Condiţia principală constă în crearea zonelor - adăposturi protejate contra in-

cendiului, încorporate sau amplasate lîngă scările de evacuare, unde invalizii ar

putea fi ajutaţi în caz de evacuare. Poate fi prevăzut şi un ascensor de evacuare

separat, închis într-o casă de ascensor protejată contra incendiului, cu alimentare

electrică autonomă.

13.11 Lăţimea ieşirii (uşii) de evacuare din încăperi trebuie să fie stabilită de

minimum 0,9 m dacă sînt invalizi cu handicap locomotor.

13.12 Lăţimea ieşirii (uşii) de evacuare din coridor în exterior sau la casa scării

trebuie să fie stabilită de minimum 0,9 m, dacă sînt invalizi cu handicap

locomotor.

13.13 Dacă sînt invalizi cu handicap locomotor lăţimea rampei scării trebuie

stabilită de minimum 1,2 m. înclinarea scării pe căile de evacuare trebuie stabilită

de maximum 1:2.

13.14 Dacă sînt invalizi în cărucioare, adîncimea tamburelor şi a tamburelor-

ecluze trebuie stabilită de minimum 1,8 la lăţimea de minimum 2,2 m.

13.15 Treptele scărilor pe căile de deplasare a invalizilor se recomandă să fie

executate netede şi cu suprafaţă nealunecoasă. Marginea treptei trebuie să aibă o

rotunjire cu raza de curbură de minimum 0,05 m. Pe marginile laterale ale rampei

de scară, neracordate la pereţi, treptele trebuie să aibă borduri cu înălţimea de

minimum 0,02 m. Lăţimea treptelor trebuie să fie pentru scările exterioare de

minimum 0,4 m, pentru scările interioare - de minimum 0,3 m; înălţimea treptelor

scărilor exterioare trebuie să fie de maximum 0,12 m, iar a celor interioare -de

maximum 0,15 m, rampele scărilor se utilează cu mîini curente din două părţi.

Mîinile curente se plasează la înălţimea de 0,9 m de la suprafaţa treptei. Mîinile

curente trebuie prelungite deasupra podestelor pe o lungime de minimum 0.3 m.

Page 28: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.26

Nu se admite folosirea unei singure trepte de ridicare. Numărul de trepte

trebuie să fie de cel puţin trei în rampa, care trebuie să fie echipată cu în -

grădirile şi mîinile curente corespunzătoare. Scările interioare trebuie să

aibă lăţimea minimă a rampei de 1,0 m.

Ridicarea rampei între podestele de scară nu trebuie să depăşească 1,8 m.

Podestele superioare, inferioare, şi unde e necesar, cele intermediare

trebuie să aibă o suprafaţă liberă de cel puţin 1,2 m în adîncime,

neacoperită de canatul uşii.

Pentru nevăzători şi persoanele cu deficienţă de vedere rampele scărilor la

partea superioară şi cea inferioară, precum şi porţiunile de mîini curente,

corespunzătoare primei şi ultimei trepte a rampei, trebuie să fie marcate

prin porţiuni de suprafaţă striată (fîşie tactilă) şi vopsire în culori

contrastante. Ar fi de dorit şi vopsirea în culori contrastante a treptelor

(treptele în culori deschise şi contra-treptele în culori închise) Se admite

utilizarea iluminării din interiorul treptelor. Numărul treptelor la rampele

de scară pe căile de acces ale invalizilor de vedere trebuie să fie acelaşi. în

locurile de cotitură a mîinilor curente de scară la fiecare etaj se recomandă

să fie instalate plăci cu indicarea numărului etajului, executa te cu cifre

arabe reliefate sau cu caractere Braille. Sub rampa scării, în zona cu

înălţimea sub 2,1 m trebuie instalată o barieră de avertizare.

13.16 Dacă sînt invalizi cu handicap locomotor, scările interioare deschise

(în lipsa pereţilor caselor scării) trebuie să aibă o pantă de maximum 1:2.

Page 29: NCM_C_02.02-04

NCM C.02.02-2004 pag.27

CUPRINS

1 Domeniu de aplicare ........................................................................ 1

2 Referinţe ........................................................................................ 1

3 Termeni şi definiţii ......................................................................... 2

4 Principii generale ........................................................................... 3

5 Soluţii constructive şi de sistematizare spaţială .............................. 5

6 Clădiri pentru întreprinderi mici ..................................................... 9

7 Siguranţă în exploatare .................................................................... 9

8 Asigurarea condiţiilor sanitare şi antiepidemice ........................... 10

9 Conservarea energiei ..................................................................... 10

10 Durabilitate şi mentenabilitate ...................................................... 11

11 Evacuarea din clădiri şi încăperi ................................................... 13

12 Prevenirea propagării incendiului .................................................. 19

13 Prevederile pentru clădirile de producţie cu locuri de muncă

pentru invalizi…………………………………………………………23