NATU RAU NTEI

REDACTIABUCURESTI

APARE

ADMINISTRATIA

STR. PARIS,

LUNAR

Soroca

No. APRILIE 1924ANUL AL TREISPREZECELEA

EDIT DECVLTVRA

www.dacoromanica.ro

APENTRU

APARE IN EDITURA CVLTVRA NATIOSUB INGRIJIREA D-LOR

G. TI A G. G. LONGINESCU OCTAV ONICESCUProfesor Universitar Profesor Universitar Docent Universitar

CUPRINSULORA*UL CETATEA SOROCA

de General Scarlat Panaitescu . . 1

CE POATE FACE UN BOTANISTIN AMERICA de M. Dimonie 4

EVOLUTIA STELELOR deD-r 8

APLICATIILE DESCOPERIRILORLUI PASTEUR AGRICUL-

de D-r D. A. Olaru . . . 19LUCRURI INSEMNATE IN

RABIA de Teodor Porucic . . . 24FERNAND DE MONTESSUS DE

BALLORE de A. Dissescu 28SFINTII VIINTEI PE LUNA APRI-

30NOTE DE . . 31INSEMNÄRI 38SUPLIMENT:

DIN INTAMPLÄRILEJA, de Waldemar Bonsels, tra-

ducere de Lica I. SimionescuBULETINUL ASTRONOMIC

de D-$oara Maria TheohariBULETINUL METEOROLOGIC

blicat prin DirectieiMeteorologic Central

PAGINAOCNELE MARI de

VOLUMELE I-XI, PE PRET DE 50 LEI FIECARE, SE GÄSESC DE VÂNZARE LAD-L C. N. THEODOSIU, LABORATORUL DE CHIME ANORGANICÄSPLAIUL GHERU I

VOLUMUL XII PE PRET DE 120 LEI SE LA ADMINISTRATIA REVISTEI

ABONAMENTUL LEI 180 PE AN / NUMÄRUL LEI 15REDACTIA ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. PARIS,

www.dacoromanica.ro

NATURA. SUPLIMENT

BULETINUL ASTRONOMIC

b

.i :

Cerul la ora t. oficial.

CERUL IN LUNA APRILIE 1924S'oarele se tot mai sus

-ziva tot timpul lunii ; lungimea sa carela Aprilie este 12h 41m la Bucuresti ajungela 30 Aprilie la o de 14h Acestastru in ziva 20 Aprilie in semnulzodiacului Taurul la ora 10

Luna se Apogeul Perigeulmai departe mai apropiat

de respectiv la 8 Aprilie ora 1712 minute la 20 Aprilie ora 20 si 18 minute.

Fazele sale urineaza.

nouä la 4 Aprilie ora 9hPrim a 12 13

» 19 a 16Ultim pätrar 26 » » 6

121128

PLANETELE

Mercur apare ca stea de se poateapropierea epocei sale elongatie

care are la 17 Aprilie, planetagäsindu-se spre de soare. E de

conjunctie satelitulla 5 Aprilie la ora este stationarziva 27.

Venera in stralucire, este tot maimultä vreme pe cer, intre22 23 ore laajunge la elongatia sa. la21 Aprilie se la 34' spre est

de soare. Conjuctia sa va la8 Aprilie ora 7 nu se va observit.

Marie se vede zorii zilei. Se gäseste inconstelatia la inceputul maijos de i ale acesteila lunii trece constelatia Capri-cornului mai la sud de stelele a ale acesteiconstelatiuni. Se quadralari soarele(trece la meridian ore soarelui)la 13 Aprilie este in conjuctie luna la25 ora 23.

Jupiter doua jumätate aräsare tot mai de La

putul lunii este stationar se parteamarginei constelatiei Ophiucus, segineste in apropierea steleiOphiucus. La 22 Aprilie are saluna, la ora 0, se poate

Saturn strälnceste noaptea,opozitia sa soarele la 19

Aprilie. In zi se inluna la ora 15. Se deplaseazä pe cer

ale constelatiei Fecioara.Uranus se poate spre lunii,

dirnineata de räsaritul soarebli. Sein conjunctie luna la 2 la 29

Aprilie.Neptun se poate noaptea

constelatia lui.

41X111

www.dacoromanica.ro

ATURA SUPLIMENT

Cerul la Aprilie ora t. oficial.

Zilele Treo. la Apus Aso. dreaptA Deelinatia Dist.

Timp ofidal Amlazi oficial

6h 21m 12h 58m 19h lb ± 46' 1.2311 6 13 13 24 20 35 2 26 ± 16 41 1.0121 5 57 13 25 20 53 3 6 20 29

VENER A1 7 36 15 9 22 42 3 32 21 30 0.87

7 27 15 15 23 2 4 16 ± 24 17 0.8021 7 21 15 19 23 16 5 0 26 9 0.72

A R TE1 2 24 6 48 11 12 19 10 23 6 1.21

11 2 8 6 34 11 2 19 36 - 22 30 1.1321 1 50 6 21 10 53 20 2 - 21 42 1.04

JUPITER1 0 26 55 9 23 17 16 22 21

11 23 43 4 16 8 54 17 16 - 22 2121 23 3 35 8 3 17 15 -- 22 19 61

TURN1 20 6 1 36 7 3 13 57 - 9 2 8.80

11 19 23 0 54 6 32 13 54 - 8 4621 18 39 0 12 5 41 13 51 - 8 30

ANUS1 5 15 10 6 16 40 23 20 - 5 6 21.62

15 4 22 9 5 15 49 23 23 4 49 20.90

TUN1 13 51 20 57 4 8 9 21 ± 15 45 29.47

15 12 55 20 3 3 13 9 21 ± 15 48 29.70

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL

TEMPERATURA AERULUI IN CURSUL LUNEI IANUARIE6 9 15. 65 11 29

40

7

orizontal& temperatura la fiecarecurbele abaterile temperatur" zilnice de lunarä; un pe reprezint&

o de un grad Celsius.

s'a caracterizat printr'untimp foarte friguros secetos.

Pretutindeni temperatnraa sub valoarea normal& Eaa fost Gheorgheni-3.9 pe valorilemnare sunt: -7.9 laGheorgheni -1.2 pe litoralul Negre.

Perioadele mai reci din cursulau fost zilele 1-6, 12-14 24-25,

in timpul noptii temperaturile minimesub -20° in tara

sub -25° in ArdealMunteniei, pe alocuri a atins -30°

chiar -31° (Bod).Zilele cele mai au fost dela 19

la 22, temperaturile maxime atins+30 tara, chiar

la 8.5° la Ocna In definitiv valorileextreme absolute inregistrate la statiunilenoastre meteorologice in eursul acestei

-31° la Bod in ziva de 3 +8°.5la ziva de 20,

o amplitudine de 39°.5.Interesant de este variatiunea

temperaturii de 22 la 23temperatura a descrescut bruse

toatä tara, ceeace ain regiunea M. Baltice noi aunui situatie care aducetotdeauna in un timp foarte

In cursul acestei luni s'au inregistrat intre28-31 zile de 15-20 zile de

acestora din urma a ajuns intre22-28 in Ardeal Basarabia.

Nebulozitatea sau de innourare acerului a fost in mijlocia intre 78, pe valorile mijlociiacestui element intro 6-7

Zilele noroase acoperite au fost celedominate, cele senine au fost inmijlociu cuprinse 5 10, peMoldova Basarabia fost cuprinse

2-5.rezultat ni-I dau statiunile

liografice, fractiunea de pro-centul de ore soare din totalui oreposibil, la aceste statiuni a variat intre 16°la Copou-Iasi (Brasov). Au fost incursul acestei luni la aceste statiuni 10

15 soare; numai la nu-

4/X111

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

PRESIUNEA AERULUI IN CURSUL LUNEI

9 16 20 21

767.

786.9

76? 6

.Presiunea orizontalá presiunea la statiune,dau abaterile mijlocii zilnice de lunará; un mm. pe repreziutá o variatiune

de un mm. de

acestor s'a la peCocorozeni au fost 21 zile.Umezeala a

temperatura scoborita dinlunii; ea s'a mentinut intro 75

85%, lala Särata

au suflat din variabile,inijlocin au predominat din regiunea

calme.vanturi tari in numär 3-7

semnalat mai ales in Moldovarabia, in restul alocurimimai in numär de 1-3 asemenea zile.

Presiunea atins valoarea cea mairidicata in zilelo de 12 13 in Ro-

ea s'a 775-778

märii) sub influentaanticiclonic din Rusia, care s'a

la noi. Cea mai scoborn valoare apresiunii s'a in 2-21in 28. In zile depresiunea venind

Scandinavia intins inregiunile noastre, precipitatiuni

ca in Ro-la 760-765 min.

Cantitatea ina atins 13,7

facede 34.8 un deficit de 61%.

api. a provenit din carea in mijlociu in timp de 4 zile aformat un strat de o de11.5 cm. acoperit timp de30 zile.

www.dacoromanica.ro

RAU RAS REA NTEI

ANUL XIII APRILIE 1924 NUMÄRUL 4

Fig.

a tereuurilorI Siluric

II CretacieIII Sarmatic

- Scara

E-20 - Equi-

CETATEA SOROCA

Urmele trecutului ingr-poruncitorglasul,che-

cu energie latäinuitor al noa-

trecute.

DE GENERAL SCARLAT PANAITESCU

ORA*UL Soroca este asezat o vechealbie a Nistrului cu fund convex 2talveguri. Partea a albiei, pe careeste asezat orasul, pare o dacasocotealä de vechiul talveg, din spreromânesc, astázi astupat, cáci apa Nistrululse scurge numai prin talvegul ucrainian,singurul mult adâncit astázi.

Prmul românesc este aproape prápá-stios dominá cu pe ucrainian, usor inclinat.

Centrele Comerciale din Basarabia, de General Panaitescu, Bucuresti.

A

www.dacoromanica.ro

Fig. 2

Vechiul talveg românesc se umple azi, aproape in intregime aparevarsatá din Nistru, când vin apele cea adunatá din ploi de peromânese, aproape de jur imprejurul orasului un colan de apa, care

insulä. Modernii nu s'au invrednicit nici o lucrare deincliguire pentru a acest colt de inundatii, din fericire destul de rare.

râpos românesc din dreptul orasului este acoperit grádinivile, asezate amfiteatru. servesc de vilegiatura pentru populatiaexpusa vara la calduri nesuferite, orasul asezat fundul unui ceaun,destul de adânc, un orizont cu totul limitat de jur imprejur, unobservator putin obisnuit al locului nu pe unde intrá iese Nistruldin acest ceaun.

Numai pe destul de deschis curentilor de aer,pulatia de Acest aspect armonios osare fermecátoare orasului, când vii mai cu pe drumul din spre

are lenticulará are putinta a se márijosul apei. Astázi el este acoperit cu o de strázi paralele perpen-diculare pe apa Nistrului ; dar ceea ce este curios, este faptul malulstrului de a fi un cheu, stradä sau public, este astázi prin

toate dosul la apá spreSoroca este ca din timpurile cele mai vechi;

astazi ruina cetátii, vechea factorie genovezá, o semetie de invidiat,marturia rolului important economic jucat de aceastá localitate.

D-1 I. Nistor (I) spune Cetatea Soroca este construitä in epoca luifan Mare. Nu vreau acest moment aceastä ocaziune stabilesc

Istoria Basarabiei de I. Nistor. 1923. Glasul Bucovinei.

TURA2

www.dacoromanica.ro

Fig. 3

reputatia a marelui domn moldovean, asupra generatiuneaea pare a fi la välul uitarii.

Revenind asupra Soroca, primul fapt ce m-a izbit a fost poarta deintrare cetate, punctul slab al oricärei fortificatii, care se fataspre spre Nistru de a fi locul mai prielnicpentru a face cu interiorul rezervele i aproviziondrile detot felul. Acest fapt mai este accentuat prin apá, odini-

ce'nconjoara cetatea, libera numai de pámânt care ducede la poartá la fluviu. Cu aceastä cetate nu poate fi operalui cel Mare.

Soroca este cea mai cetate, dupä ruinile ce se vad, decelelalte trei de pe Nistru - Hotin, Tighina Cetatea

Soroca are circulará. In dreptul pentagonuluicircumscris cetátii sunt construite turnurile circulare goale de aproape

8 metri diametru, de turnul din spre Nistru, care este dreptunghiularcare se poarta de intrare Cetate. Curtinele circulare

dintre turnurile de au aproape 20 metri. Turnurile au 2 etaje. Soluletajului e 4 metri deasupra nivelului curtii interioare.dinspre este de aproape 15-20 metri.

Apárarea se pe la partea superioará a zidäriei, prin canaluri,apárarea curtinelor de turnuri.In interiorul factoriei, sub circular, la 6-8 metri dedesubt sunt

cazematele zidite boltite pentru depozitarea productelor.Aceste magazii dau caracterizarea de a acestei

TURA3

www.dacoromanica.ro

CE POATE FACE UN BOTANIST IN AMERICADE PROFESOR M. DIMONIE

De pretutindeni din vechiulcontinent, puteri creato aresunt atrase

a organizatieide nationalitate sau

de politic&

IN «La Nature» din 6 1923 cetescpagini emotionante reproduse dinnal Geographic Magazine» publicate de DavidFairchild, unei adrninistratii ameri-cane, de Ministerul Agriculturii, inmemoria lui Frank N. Meyer, colaboratorla Institutie.

Meyer a fost trimis in anul 1916 incetári stiintifice hi China. Din cauza unor

turburâri revolutionara aceste primele luni aleanului 1918, Ministerul Agriculturii a o colectie bogatá de plantenecunoscute, dar nici o despre naturalist. o

intreprinsä de agentii consulari, tot ce s'a putut despremisterioasa disparitie a acestui mare botanist, a drui constitutie ii

zilnic km., se aceia la 8 1918 a fostväzut vaporul care lase la Jang-tsé-Kiang searaacelei zile dupá ce a luat masa a dispärut. Bagajul valiza s'au nea-tinse precum toate acele plante care erau destinate pentru Washingtonfárá sá se afost asasinat aruncat apá, sau va fi alunecat elsingur corpul lui nu s'a putut nici azi ca toate depusede misionarii americani.

Personal, nu cunoscut decât din scrisorile schimbate noi. Inanul 1903 mi-a scris din Amsterdam trimit un exemplar din «Ramondiaalbanicum». nu recoltasem decât patru exemplare dintre care trei pentruInstitutul botanic din Viena, Drul Halatschi, Drul de Degen din Buda-pesta, am excursiune vara anului 1904.Convingerea lui cá ne-am comercializând planta aceasta.

fi ceva de importanta si valoarea ei cáci tatäl a fost celmai mare horticultor din Olanda.

Planta aceasta a fost pentru prima datá Fiindd cresteanumite terenuri, nu se mai de ea. Eu am gásit-o

vara anului 1902 la poalele muntelui de i800 m., apropiereacomunei «Huma» la scoborire spre comuna arnbele comune româ-

in niste locuri mai pietroase.Dela am considerat-o ca pe o fiindd cu toate silintele

mele am putut patru exemplare. In vara anului 1904 cândhotárisem a merge impreuná, am fost impiedecati de turcestidin cauza revolutiei bulgare. Excursiunea nu s'a mai putut face nici in anii

1905 1906 din Meyer mi-a mai la cele patruscrisorice i-am trimis. .

Enigma acestei lungi acum o gäsesc deslegatá. Meyer inanului 1905 a plecat America s'a angajat serviciul Mini-de Agriculturd.

N A

4

www.dacoromanica.ro

Se acum un secol agricultura Statelor-Unite se la cul-tivarea porumbului, tutunului, la câteva specii de fasole laacel din care azi se extrage ; de când s'au introdus planteletextile (in arborii fructiferi, dar mai ales cerealele Europei, Ame-rica a devenit grânarul lumii.

intinderi mari necultivate sau produceau foarte putin,le lipseau plantele corespunzätoare culturii diverselor clime. Intr'adevär -tele-Unite o suprafatä mare a Europei toate declimä de pe suprafata globului: dela clima subarcticä la clima tro-picalä ; de când a devenit pe Filipine, gama climelor este completátinând seama de jumärate din Alaska se clincolo de cercul polar.

Din Ministerul Agriculturii a la 1897 infiintareaunei Administratii, felul ei, «Bureau of Plant Industry». Delaceput a urmärit acest scop dublu sä cultura plantelor existente

alte specii cari produc mai mult la hectar se pot vinde cu unpret mai ; de-a toatä suprafata globului pentru a noui specii

corespunzátoare regiunilor climaterice ale republicei.Plantele recoltate recomandate de specialisti se trimit la Washington de

aci se distribuesc celor statiuni corespunzátoare climelor diverse, statiunicunoscute cu numele «Plant Introduction Field Stations».

Aceste statiuni au rolul de grádini de incercare. plantäIndochina, localitate se incredinteazä statiunii delaMiami (Florida) Turkestanul chinez se trimite statiuniiseptentrionale.

aceste grádini se obtin rezultatele bune, setnintele räsadurilenouilor plante se numai la agrigultori botanisti. suntla curent de Ministerul Agriculturii prin o publicatie intitulatá«Plant Immigrants» unde se descriu caracterele speciilor gäsite, deacele modifidri ce planta legáturá clima solul american.Un buletin trimestrial intitulat «Inventory of Seeds and Plants imported»de vreo sutä de pagini revizueste completeazá descrierile din circulara de carevorbim mai sus. In fine catalogul anual «New Plant Introductions» care aparein toamna fiecärui an se lista tuturor acestor plante noui pe cari biuroulle regulat celor interesati.

Este de prisos spunem ce servicii reale aduce acest biurou care econsiderat azi ca mai principal factor de productiune a Statelor-Unite, veniturile din productia agricolä ale Republicii märit anual

mai multe milioane de dolari.Printre cei cari s au distins pe urma Republica s'a

pe M. David Fairchild dar mai ales pe amicul meu Meyer. Celdintâiu, director al acestei importante administratii a parcurs cea mai mareparte din Persia, Arabia si Africa de Nord dutarea celor mai buni curmali.Din supravegherea sa, s'au fäcut culturi deserturileCaliforniei meridionale la Arizara unde s'au plantat peste o de varie-táti de curmali. ani, recolta obtinutä 1911 a incurajat mult

la cultura curmalilor California de Sud, de unde oneproductivä, a devenit mai principal centru industrial al curmalului;azi cele mai frumoase curmale de pe sunt de provenientä americanä.

A

5

www.dacoromanica.ro

Din selectionarea acestor varietäti s'a obtinut curmalul cu trunchiuldin care se pot culege fructele

Dintre toti Meyer poreclit de säu «eroul botanicei» a duscele mai mari acestei institutiuni.

In America de Nord creste un arbore sälbatic, ale cárui fructe, zise«kaki» americani au le cantitáti mari pepietele Europei de curând, acesti pomi se JaponiaChina de câteva mii de Biuroul socotind o ameliorare a acestei speciisälbatice ce America parale pierdere de timp, atrimiterea lui Meyer cercetare China. El a adus din interiorul Chineimai multe de fructe insemnate frumuseta, márimeastul bor.

De când s'a obtinut o varietate cu sevá de mult s'aräspândit acest fructifer, cultura lui e de cum lanoi livezile de pruni din care se scoate kakiul american, circulatiasevei se face de gerurile cele mai mari ale primáverii nici

influentä asupra bor.Pentru recoltarea acestei Meyer a plecat 1905 stat in

China trei ani vizitând cu deamänuntul toate fructele ce se desfceau pepietele principale ale Chinei când a dat de urma unor «kaki» cu undiametru de io cm. fárá seminte. Pe seama acestei varietäti se fac aziculturi productive.

Intr'o zi vede pe sträzile Pekingului un cu un de piersicede mari una un kilogram. S'a le cumpere, au fostvândute altuia. Nereusind obtinä nici sâmburi, nu s'a läsatpânä n'a gäsit localitatea din care veneau, provincia Chantoung. Aici,

o multime de dificultäti, s'a cumpere opiersicii ce i-a gäsit pe dânsa, i-a trimis la Washington unde aclima-tizat cele mai multe regiuni, cu deosebire Sudul Vestul Republicii.

Din Lyaoyang 1906 a câteva grame de seminte din o varietatede spanac care creste tocmai atunci când toate celelalte varietäti

pe urma cultivatorii americani câstigä azi milioane de dolari.Tot din China a adus oZinziful» (jujubier). Locuitorii din Taxos

California de Nord cultivá azi pe o scará foarte zinzifulginal american, inflorind de vreme, se din cauza gerului primá-verii recoltá multi ani consecutivi.

A mai luat de Paodji din Kansou un piersic sälbatic «Amygdaluspataxini» considerat ca mai vechiu din toate piersicile domestice. Speciaaceasta e stare reziste la cele mai mari friguri uscáciune arsd se dar mai ales câmpiileräganului, unde sunt iernile cele mai aspre cáldurile cele mai insu-portabile.

expeditia a doua, a adus din China dela un castan refrac-tar boalelor care distrug Europa acest fructifer. Un lämâiu scundcare se a fi sä ne dea mari frumoase.Bambusi comestibili cari s'au aclimatizat foarte bine cleosebire sudulStatelor-Unite.

Expeditia a a fäcut-o in De rândul acesta s'au dus in Thibet,

A

6

www.dacoromanica.ro

nevizitatä de nici un botanist, de unde a expediat unaclimatizat regiunile reci. piersic care a dat rezultate foarte buneväile cele cálduroase, specii noui de

La 1914 dorind a mai Thibet ; dar din acesteregiuni erau terorizate de banditi s'a multumit trimiterea unui migdal carecre§te pämântul mai pe cáruia s'a Mcut plantatii petoti ai Republicii.

Descurajat se 1916 China, pentruca seara de 2Iunie 1916 disparä misterios. In sa s'a gásit un testamentcare colegilor toatá averea. In s'a dispus ca din venit sedea anual un acelui botanist, indiferent de nationalitate, care va

aclimatizeze noui plante.acum dat douá prernii, dintre cari din urmá l'a obtinut

un francez, director al Institutului botanic din Alger.

.,...

RE:CUNOATEREA CANCERULUI PE CALE

o lucrare de marede Fernand A. Kotzarell dinGeneva. Autorii reactivul paracre-sol-tirozinazd, descoperit de profesorul Ro-

poateterea cancerului, sifilisului altor

Profesorul paracresol-tirozinaza e un reactiv care, pus contactcu substante mai sau maiputin descompuse, produce coloratii diferitedupá descompunerii acestor sub-stante. In adevär paracresol-tirozinazacoloratie rosie cu substantele proteice solu-bilizate. Când degradarea a mers din-colo de coloratia e apoi

cu dicroism rosu.Paracresol-tirozinaza e prin urmare pentru

proteice, ceeace iodul e pentruamidon. Acesta din urmä e colorat in

de care pe dextrina, pro-dus de dezagregare a amidonului, e coloratä

rosu.F. A. Kotzareff au avut ideea

reactia paracresol-tirozinazii cuferite de oameni bolnaviEi au observat serul denormal, nu nici o coloratie paracresol-

tirozinaza, pe serul de cancero anume boala e mai

atât coloratia corespundedegradari mai inaintate a substantelor pro-teice.

organism se in mod nor-un ferment tirozinaza, care degradeazä

substantele proteice. faptul serulnormal nu nid o reactic paracresoltirozinaza, autorii trag serul

are putinta impiedice proteoliza,pe când cel bolnav a pierdut pu-

In organizmul bolnav tirozinaza lu-nesupârata, degradând

proteice, in actiunea tirozinazeiar fi nimicitä. F. A.numesc autofilarie pe care oserul normal de a se opune actiunii tirozi-nazei.

mai aratá paracresol-tirozinazae un ajutor urmärirea boalei. Inadevár un ser canceros de coloarecorespunzätoare gradului de proteoliza. Când

merge spre vindecare reactiaajunge chiar negativá.

Dr. G.(Comptes rendus, T. 177

A

7

www.dacoromanica.ro

Fig. i. Nor al lui Magellan (Lick)

Cerul spunesale omului de

pe asurilor. vreme acesteaerau reduse eram mai

de cerul pe careumanizat.

DE PROF. Dr. HURMUZESCU

BOLTA miliardele sale de lu-mini re a fost pentru omen ire misterul

; acolo asezat divinitatile ado-ratiei a dorintelor cele intime alecugetkii sale; acolo ales raiul; pentrua se de mizeriile vietii ridicatgândirea aceste regiuni eterice

spre veneratie.Ideea de a a cunoasee

n'a venit mai la o omenirtmai Din cea depârtatä anti-

chitate universul considerat etern in veci neschimbätor.descoperirea legii lui Newton, incercärile cosmogonice ajung la

teoria filozofului Kant care este forma sa definitivá de geometrulLaplace.

(i) la Universitatea 28/11, 1924

NATUR A8

www.dacoromanica.ro

Fig. 2. Nebuloasa M din Ursa Mare (Ritchey)

Teoria forrnarii universului astf el prezentatä admite oarecum ideeaistä .

Mara descoperire a principiului energiei a fi opritdesvoltarea mai departe a acestei idei; dar acum urmä evolutiunea a fostaplicatä la formarea corpurilor simple chimice la corpurile ceresti.

Privind un colt din cerul instelat, o regiune din Calea Laptelui,mintea se inspäimântä fata pusderiei de stele, cari sunt tot

unde vor fi atâtea lumi.Ce apropiate par stelele din parca se ating, pe când realitate

la ce mari distante se ?.In fata acestor márete omul a simtit o ; mult maiprogresele i-au sporit dându-i mijloace din ce ce

mai perfectionate pentru patrunderea tot mai a acestuimister.

Tenierea lui dela a fost curiositateatot mai mare, printr'o sete tot mai crescandä de a mai mult dinceeace se petrece aceste lumi, cu toatá departarea la care se

Gratie perfectionärii necontenite a mijloacelor de observatie, rezultateles'au perfectionat, prin comparatiile analogiile aduse dintiintele experimentale, din laboratoare, haosul care neinteles, a

NATUR9

www.dacoromanica.ro

Fig. 3. Nebuloasa Gogoasei dira sumbra (M. Wolf)

se lámuri, explicatiune satisfácátoare ale concluziuni sunt de omare pentru inaintarea filozofiei naturale.

Aceastä teorie se pe rezultatele dobândite in fizicespecial pe nouile conceptiuni ale constitutiei atomului.

dar explicatia infinitului mare prin infinitul vastul uni-vers, prin invizibilul atom.

teorie ajunge la urmâtoarele rezultate esentiale:toate corpurile ceresti sunt formate din elemente

tutive cele vreo 9 elemente cu adäugarea a corpuri noi neintâlnitepe Nebuliutn caracterizând unele nebuloase Coronium des-

coperit coroana2. In ipoteza corpurile simple se formeazá prin condensare din

mai simplu - hidrogen - pe ce fizice de temperaturäde presiune le permit, apar pe rând diferite stele caracterizeazá astfel

stadiul evolutiei dintre acestea.Considerând vieata unui sistem organic sau neorganic ca rezultatul

prefacerilor datorite fortelor fizice, dela inchegarea lui, desvoltându-se la un maximum, care la distrugerea lui, pro-blema ce ne-am propus (2) poate fi din puncte de vedere:

I. Vieata sine a corpurilor ceresti a soarelui. adicá

Special cele cuprinse in clasele P Q.(2) Este vorba de ciclul conferintelor din acest semestru de la Universitatea

A

www.dacoromanica.ro

Fig. 4. N. G. C. 6 992 (Ritchey)

2. de sistemelor organizate a (animaleplante) de pe planeta

Soa rele care ne ne face parte din cele aproapemiliarde de stele formând un sistem al plan

equatorial este Laptelui axul transversal al de lungimea a35.000 de ani de

Vom face dar o serie de consideratiuni asupra sistema comune.

Metodele de cercetäri la distante de mari nu pot fi decât datoriteobservatiei numai comparate la anumite limite cu rezultatele obtinute

laboratoare.Intre cele fizice cea mai importantá - spectroscopia - ne-a dat

rezultate asupra compozitiei materiale a astrelor.

OBSERVATIUNILE SPECTROSCOPICE

Se spectroscopul este un aparat desparte resfirând dintr'ode diferitele ei radiatiuni, corespunzatoare la diferite coloratiuni

simple cterizate prin anumite lungimi de unde:a) Un corp solid incandescent produce un spectru luminos colorat fárá

intrerupere.

TURA

www.dacoromanica.ro

Fig. 5. Nebuloase strAlucitoare obscure (Duncan)

b) Un corp simplu sub forma la unspectru de luminoase caracteristice, prin spatii obscure.

Dacä raza corpului incandescent o facem printr'o vapoarede mai obtinem un spectru format dintr'un fond luminatcu obscure. Aceste descoperit spectrul soarelui de careFraunhofer sunt astázi de peste woo.

Explicatia a fost de Kirchoff se datorete absorbtiunüce vapoarea cromosferii solare asupra radiatiunilor respective asâmburelui r.

Aceastá inversiune, foarte u.or reprodusä laborator, secazul eclipsei de soare, când discul fotosferii este ascuns când secromosfera pe fondul unei pete solare. Atunci aceste apar luminoasepe un fond obscur.

Studiul spectroscopiei s'a aplicat la cât mai multe stele, acumajutorul spectroheliografului, s'a ajuns la foarte importante rezultate.

Din comparatia numeroaselor spectre ale stelelor au rezultat o serie degenul liniilor obscure prezentate de fiecare stea s'a identi-

ficat astfel natura corpurilor chimice aflate sub forma de vapori in atmos-fera fiecdruia.

Experientele din laborator dându-ne liniile luminoase exact capozitie la locul ocupat de cele obscure din spectrele stelare.

TURA

www.dacoromanica.ro

Fig. 5. Nebuloasd clin Orion (Ritchey)

In interval, stmliul spectroscopiei scanteilor electrice a adus rezultatenoui a explicat o parte din anomaliile ce se constatase.

Astrofizica datoreste cea mai mare parte a sucesului lucrarilor siste-matice perseverente a observatorului de pe Muntele Wilson America.

Clasificatia Harvard College de totistelele de la cele mai albastre la cele mai rosu diferite claseinsemnate literele urmatoare:

P, Q, nebuloaseB, A, F, G, K, M, R, N, stele.

De mai departe n'avem obscure spectre de absorbtiune.P Q reprezinta nebuloase, cari dau un speatru de luminoase,

cari pe acelea a unui corp necunoscut pe nebulium.Aceste corpuri neprezentand in spectrele de absorbtiune, un

bure central.ne dau spectre cu dar in care a apare obscure

de absorbtiune.B. Corespunde la stele albe din clasificatia Secchi, caracterizate prin

de Helium, cuprinde 12,3% din totalitatea stelelor.A. 21,7%, caracterizate liniile Hidrogen; Helium aproape disparut.F. 2000, Hidrogenul se - apare Calcium alte metale.G. corespunde (grupa galbená-Secchi) timpului soarelui - Hidrogenul se

släbeste; metalele seK. 26,6%, (stelele galben inchis-Secchi) metalele devin prepon-

derante.M. (stele ro§ii-Secchi) apar compu§i chimici nedisociati este

N ATUR A

www.dacoromanica.ro

Fig. 7. Nebuloasa N. G. C. 7923 (Lick)

oxidul de Titan deci temperatura accstor astre este mai decât temperatura dedisociatie a acestui compus.

Clasa N. (stele rosu inchis-Secchi), aici nu se mai aratá liniile Frauenhoffer. He,H, Ca, se mai zäresc. Spectrul carbonului

Clasa R., mai ca temperaturä. Nu-i corespund vreo stele.

STELELOR

clasificatie, dupä coloare prezenta diferitelor elementesimple este o grupare statistica. cum ar gruparea

prezenta coloarea de pe cap la indivizii unei orne-sau a locuitorilor unei tari.

ce se introduce durata timpului aceste rranifestatii ideadesvoltärii, a etatii deci a vietii acestor indivizi.

Cu idee stelele din clasa B ar fi cele mai calde formate dinelementele cele mai simple, heliul hidrogen, deci din elemente cu o maigreutate Evolutia stelelor este chiar evolutia elementelor chimice,corpurile simple la mentinute in starea aceasta prin temp era-tura a stelelor. Chiar de s'ar fi combinatiunea legea atrac-tiunii, la inceput, temperatura rezultanta ar produce disociatia elementelor,

NA T A

www.dacoromanica.ro

Fig. 8. Pleiadele (Ritthey)

cum laboratoarele noastre, mijloace mult mai putin produ-disociatia compuilor chimici.Numai mai steaua a trecut in faza unei temperaturi mai

joase, corpurile mai grele putut mentine; atunci s'au putut obtine liniilede absorbtiune caracterizänd prezenta metalelor.

Lockyer a bazat aceast pe rezultatul experimental din labora-toare: mai caldä arcul acesta caldo spectrul dä (renforsate) care reprezintä. cor-

disociate, protometalele, protohidrogen. adicá hidrogen sau calciudin care s'a smuls unul sau mai electroni.

Deci dupä teorie din nebuloasele gazoase prin atractiune s'ar fiformat primele concentrári, transformându-se brusc stelele cele mai caldecu temperaturi foarte mari: stele albastre, stelele cu Helium, dupá care tempe-

A

www.dacoromanica.ro

ratura treptat mai elementele chimice din cece grele, apoi compusii chimici.

Pentru a explicâ aceste rezultate s'a apel la teoriarilor simple: considerând pe de o parte lui Bohr la formatia atomului,

pentru a energia ondulatorie, se admite ideea lui Plank -quantumde energie:

hem =

T= W1-W2 ; h constantä universald, T perioade de vibratie

fiecare vibratiune - linie - corespunde la o variatieelectronul sare de pe o pe alta.

conceptia lui Bohr un atom de hidrogen ar fi format deun ion positiv unul din focarele unei elipse, pe care s'armiscare de revolutie un electron.

Ar fi dar un sistem analog acela format din miscarea pámântuluiimprejurul soarelui, n'am considerà existenta lunii prezenta celor-

planete, cari ar fi ca alti electroni.suntem la anologie comparám vreo câteva din da-

tele acestor fenomene.

Masa Soarelui 1,99X tonePámântului 5,7X 10-21

Raza orbitei 149,500,000 kilometriIuteala pámântului pe orbita sa kilometri pe secundá.

masa ionului de bidrogen grameelectronului 6,2X 10-28 grame

raza orbitei mijlocii electronului= centimetrielectronului pe orbita sa = 2, X centimetri pe secundá.

Din aceste cifre aproximative vedem electronul se iutealámare, de 200.000 km. /s aproape de vreo 80.000 de ori mai mare

deck a pámântului.la fiecare sáriturá o orbitä pe alta dä nastere la o

luminoasä caracteriza printr'o anume din spectru.Sub influenta temperaturilor foarte din stele, electronul

de sub atractiunea ionului central se duce infinit,ceeace rámâne continuând a produce un alt

spectrale ale Hidrogenului satisfac ecuatiunii lui Balmer: princare se unei vibratiuni

IT 22 ' N constantä, M un numár

De dar, atornul o vibratie atomul ionizat(care a pierdut un electron) un alt spectru, se explicá existenta celor

feluri de spectre ale Hidrogenului.Megh Nad Saha aplicând teoria iui Van T'Hoff la atomul lui Bohr

o formulä care-i ionizarea (adicä plecarea unuia sau mai multorelectroni din atom) la temperaturi la diferite presiuni.

NATURA

www.dacoromanica.ro

Ionizarea este atât mai mare temperatura maipresiunea mai

corp admite un potential minim de ionizare.Aplicarea formulei lui Saha pentru temperaturi 120000

presiuni dela Io atm. atm., treptata sporire ala totala pierdere a electronilor, deci numai protocorpurile.

lui la temperaturile presiunilejoase corpurile sunt ionizate spectrul este de felul celor obtinuteprin scântei laborator.

Helium este corpul care se mai greu, deaceeatemperatura cea mai ridicatá.

Pentru stelele cu temperatura mai in ordinea :

hidrogenul, rnetalele alcaline, etc., apoi in compusi chimicioxidul de titan.

Pickering dela nebuloase in ordinea :P, Q, B, A, G, K, M, R, N,

o ramificatie R, N, dela clasa G.cum am väzut clasele Q, cuprinde nebuloasele cari nu dauluminoase la spectroscop iar a linii obscure.

Considerând evolutia stelelor ordinea a temperaturilorar trebui admitem temperatura acestor nebuloase este cea mai ridicatd.

altä teorie a evolutiei lui Sir Norman Lockyer ar ficea reprezentatá prin fig. se admite condensarea nebu-loaselor se face mod progresiv, temperatura mdrindu-se necontenit

stelele numite Wolf-Rayet care se steleleternperaturi din ce in ce mai

TEORIA LUI M. RUSSELLPlecând de la conceptia stelele s'au format prin condensarea dato-

ritá gravitatiunii a din Univers, acestor forma-tiuni teoria transformärilor adiabatice temperatura

pe condensdrii, cäldura deformatiune este compensatd de cea pierdutá prin radiatiune, care

se ráceascd. o aceiasi stea ar trece prin temperaturä lafaze ale vietii sale: prima in epoca tineretii având densitate

volum mare (giganta) a doua maturitate cu densitatea mare cuvolum

Ordinea cronologicä a ar fi :

gigante pitice

M, K, G, F, Be B, A, F, G, K, M,Ae Be stele raze subtiri de Hidrogen cu raze renforsate de

metale, (astea

Sirius a trecut de apogeu descreascd.Soarele ar fi la maturitätii, steaua Barnard la limita

a sale.Avortoni. Nu toate stelele desvoltare ;

T A

www.dacoromanica.ro

diferite cauze necunoscute bine, nu trec prin toate cicu o vieatä : avortoni.

Aceasta din teorie confirmä ideile lui ; estecomplea, nu aratá locul ocupat de stelele 0 - (Wolf,Rayet) denebuloasele P. Q.

Teoria evolutiei stelelor dupá cum am väzut este bazatä pe proprie-spectroscopice ale exterior ale acestor corpuri presupunem

ca generalizäri se aplicä la interiorul bor.Deci se incumetä, astäzi arate, in infinitul spatiilor

pusderia de stele, depärtati, are acee4 compozitie matialä, cacum ar proveni din dar se gäsesc stadii diferite ale

activitätii, adicá ale vietii

O

Ein Românii dintre Timoc" de Em. Bucuta

A A

www.dacoromanica.ro

APLICATIILE DESCOPERIRILOR LUIPASTEUR IN AGRICULTURÁ DE Dr D. A. OLARW)

In de salvareamilioane de vitegratie serurilordescoperite de Pasteur eleviisdi, de studierea boaleigandacilor derile asupra microbilor avutun mare asuprateoriilor

SPRE a sfintenie Centenarullui Pasteur, mai mare alomenirii, Franta a expus Expozitia dinStrassbourg numeroasele rezultate ale minunatelor sale descoperiri, subdiferite aspecte.

cum ne spune biograful lui (R. V., Pasteur in ultimile luni ale vietii,

se «Invins de timp», seurmärind progresele pre-

incredere ce roade vor da descoperirile sale, pentru suferintelor omeniri. au fost

medicina veterinard, pretioasele sale cercetdri cari au salvattunci vieti; dar sunt interesante de mult ajutor pentru omenireaplcatiile ideilor sale la agricultura.

Agricultura e cea dintre toate cum spune (2),ea va cea la refacerea baza reconstituirii nationale, cáciTara a fost este «eminamente agricold», s'a spus adesea

banalizat.Comparandu-se mai fertile cu cele mai

se compozitia pentru a se cear o fertilitate constantd. In timpuri mai vechi, se nutritiaplantelor, printr'o teorie a sucurilor din Mai pe se adaptaseo teorie a «humusului, materia ce dinsturilor vegetale animale din progresele Chimiei, din timpul luiLavoisier Liebig, se atribue fertilitatea numai särurilor minerale.

Pasteur Duclaux de interesant e rolul agricol al microbilorin care e ca o sau laborator care intervin factori: schim

chimice, flora cu ciclul principalilor AzotulFosforul.

Intre vegetalul care moare ce-i va urmä, intervin o de culturide microbi, care cu lumina soarelui materiade pe substante ce pot fi folosite asigurand rotatia dea materiei, mentinerea vietii pe suprafata globului.

Teoriile lui Pasteur ultima teorie bio-chimia in problemasolului, teorie care este rezultanta tuturor fenomenelor fizice, chimice

biologice ce se petrec in sol.In decenii aceste cumqtinte s'au completat, prin metoda expe-

ajutorul bacteriologiei, studi+ndu-se elementelor rare

La Expozitia ce a avut la Strassbourg, cu ocazia Centenarului Pasteur,s'a acordat Diploma medalia de aur cercetärilor d-lui D. A. Olaru, Doctor dinParis, asupra «Rolului Manganezului in agriculturä ; in special influenta lui asupra unormicrobi din sol». Domnia-sa expune ad o privire asupra acestor chestismi.

(2) salut par la terres, Hachette-Paris.

A

www.dacoromanica.ro

e gasese sol in plante cantitäti infinit de reduse, considerate inutileapoi elementele coloidale, reactiile chimice biologice din sol,

o lume nevázutä de microbi, unii liberi, altii («symbiozá»),unora oxigenul, evitându-1; mai importanti asigurând fixareaazottilui nitrificarea. Printre elementele rare, «infinit de chimici» - spre

de cei «infinit de vii» (microbii), Prof. Gabriel Bertrand delaInstitutul Pasteur din Paris, atentia, din 1894-96, asupra Man-ganezului, a cárui prezentä fusese recunoscutd de unii, tágáduitä de altii, infiintele vii, animale vegetale.

Plecând dela prezenta a Manganezului in sucul rásinos alarbore din China Japonia, suc care locuitorii acele párti din Extre-

in negru minunatele lucruri, mobile, etc., acestvant ajunse gäseascá ce rost fiziologic are acest element - Manganezul -functiunile respiratorii ale plantelor. Mai se prin perfectionareametoadelor analitice, prezenta Manganezului mod constant toate vie-tatile, animale vegetale.

Cercetári cari se continuarä acum (1921-22) Franta America,acest element are o localizare interesantá ; in organele vegetale

care transformärile chimice sunt intense cum sunt organele de repro-ducere, organele clorofiliene se gäsesc proportii mai maridin acest metal, lemnul rol pasiv, e

S'a observat deasemenea solurile fertile, bogate in Manganez.Un savant american, Mc. Hargue (1922), studiind comparativ cresterea

unor plante pe 2 soluri fárá Manganez, altul continând acest metal -aratá el un rol important desvoltarea clorofilei.

Leguminoasele sunt mai sensibile la lipsa acestui metal, alteManganezul continut in serninte, ajunge pentru prima perioadá de vege-tatie. Pe substantele chimice recunoscute ca necesare fertilizante, caAzot, Potasiu, Fosfor, apoi Calciu, elementele rare: Manganez, Bor, Aluminiu,Fier, Zinc, etc., numite de G. Bertrand «olygodinamice» sau catalitice, au

având o actiune synergick toate elementele intervenindo lege a raporturilor fiziologice (Mazé).

Calcarul, prea abundent, reduce puterea dizolvantá acinilor, absorbtia acidului fosforic, a Fierului, Manganezului, Zincului.

bine muncit, organice, favorizeazátivitatea microbilor, producerea de acizi organici a acidului carbonicsol, prin aceasta solubilizarea terosi, modificând chiar constitutia

a solului. Särurile de calciu permeabilitatea lui, nitratii (azo-mentin umiditatea.

Studüle acestea au explicat de ce soluri acide din Anglia erau ste-rile, neutralizare au devenit productive.

se explicá rostul asolamentelor bazate pe diferiteplantelor, evitându-se oboseala mentinându-i fertilitatea,

substantele toxice, produse in timpul culturii, se pot arde fáráse acurnuleze.

Propus 1903, la Congresul de din Berlin, de G.trand, ca complimentar, Manganezul fu experimentat, sub formade diferite mai toate

A

20

www.dacoromanica.ro

Pretutindeni, incercarile bine conduse, cu economice sub 50 k.la hectar, rezultate favorabile, recoltele, de cereale, legume.

etc., calitatea produselor recoltate: greutatea la hectolitru,mai mare, amidon mai mult la cartofi, sfeclele strugurii

mult hameiul mai bun.In urma cercetarilor savantului din Praga, care a gasit cä

mai bun contine mai mult Manganez Aluminiu, decât celrnangano-superfosfatii servä ameliorarea de Deasemenea serveste in culturile de sfecle de selectionate pentru

care se toatä lumea.Incercarile cu peste k. hectar, n'au dat rezultate favorabile,

actiunea Manganezului devenind atunci e mult tre-buie, stricb. rezultatele negative obtinute de unii experimentatori.

Am spus e in de minereu de Manganez.ar fi exploatate, ele ar fi de pentru extragerea Man

ganezului pur care, otelului, metalurgie, face foarte rezistentpretios, rezidiu sau minereul natural - prezentändu-se de obiceiusub de carbonati de fier - putandu-se pulverizat in ca

Pentru a aceste minereuri pot fi folosite Agriculturä,cum se America, doi autori, Picado si Vicente, din Costa-Rica,au o serie de cercetari, publicate de curând

S'a divizat un câmp de in parcele, s'a adaugat dozedin ce ce mai mari progresie geometrica) de minereu, de la 2 k. la512 k. la hectar (2-4-8-16-32-64-128-256-512.) Pulverizat fin, ame-stecat intim straturi de 20 cm., s'au intrebuintatpentru fiecare specie cultivatä 9 straturi, al zecelea de control.

de porumb, cartofi, fasole, ridichi,cafea, trestie de ca dahlii (gherghine) garoafe.

La morcovi, s'a obtinut un spor de de 15 cu 4 k. la hecta ;

la toate straturile cu Manganez au dat recolte superioare,un spor de 8 k. minereu; la 32 k. la hectar, s'a obtinutun spor la boabe de - cu de 64 k. s'a avut unde -; la k. la hectar, s'a avut un spor de la porumb,numai 2 k. la hectar, a fost tin spor de 310/o spicele mai viguroase,mai grele. cu adaus de Manganez erau mai mari, mai viguroase;7 k. la hectar aveau multe flori. La ceapd, spor de 5 k. la hectar

adaus de Io k.Vedem importanta dozelor economice; dozele cele mai potrivite

nu fie Incercari de acest fel, minereu pulverizat, ar fi dese tara la de agriculturä, Ministerul respectiv

ar le procure minereul ce se Moldova (Brosteni), Bucovina (Iacobeni, etc.), numeroase inBanat, Resita, etc.

In Franta foarte de (2), s'au experiente de legume:

Annales Inst. Pasteur, Oct. 1923, p. 891.(2) wicz : vie Déc. 1923.

A

21

www.dacoromanica.ro

lagele roii vinete cartofi, adid: Manganez,radioactiv.

La vinete, varietate neagrá, adaus de k. la hectar, s'a avutun spor de recoltá de 3000 k. la hectar - cu un beneficiu de 1020 franci,aprox. lei -; varietatea violetk un spor de i000 k. la hectar.

La pe o varietate s'a obtinut un plus de de k.la pe varietate n'a dat un rezultat, pe când un adaus de

a dat k. plus de Pe cartofi, s'au altedin cari unele radioactive, cu rezultate favorabile.

Concluzia acestui autor este aceste complimentare (cata-litice), Manganez, Radioactiv, s'au arkat favorabile vegetatiei, sporindrecoltele. Se presupune ele au o influentä buná asupra microbilor din sol,stimulându-le activitatea, ceeace ar plantelor o mai buná folosire aelementelor nutritive din hipoteza ar fi realk defelul acesta ar urmâri importante, cáci s'ar economii apreciabile,reducându-se intrebuintarea materiilor fertilizante.

Acum, ca explicatie sau interpretare a rezultatelor cu Manganez ca ferti-lizant, cercetärile de laborator din diferite - mai ales in Franta, Italia,America domonstrat Manganezul se poate gási toate solurile -ceeace a fäcut pe unii considere e de prisos mai teren -poate fi de multe ori sub forma de silicati, sesquioxid, etc., insolubili. Un adausde sulfat sau carbonat de manganez (acesta din e atacat de sucurileradácinilor plantelor de acidul carbonic din sol) - sporWe Manganezulsolubil, necesar plantei.

G. Bertrand, Manganeznl chimice din celula vie,pentru organizarea tesuturilor, Loew atribue un rol oxidareatoxice. Van Dam cred Manganezul intervine producereaclorofilei, fotosinted.

Bernardini a demonstrat Manganezul ajutá solubilizareaminerali din teren - mai ales oxizi de Calciu Magneziu din silicati -Greaves (S. U. America) a stabilit s'ar solubilizarea caridevin asimilabili.

Noi am - comunic. Acad. tiinte Paris Paris 1920särurile de Manganez, cantitáti slabe, stimuleaz6 activitatea micro-

bilor din sol, folositori agriculturii, adid de «Bac. radicicola»,(din radäcinilor Leguminoaselor),Pastor»., microbii amonizanti cari transformä materiile albuminoide arno-niac, care la rândul lui e transformat de fermentii acetiade fermentii nitriti nitrati, foarte utili plantelor.

In teza sa Dr. I. Voicu, a Borul - ca acid boric boraxare o asemenea actiune stimulant6 asupra micro'bilor din sol.

Ideile noui cu care s'a de la Pasteur s'afie folosite pentru imbunätátirea raselor de plante, spre a se

desvoltâ caracterele bune, eliminându-se cele putin bune sau rele.Biochimia - Chimiei vieata - de mult aju-tor selectionarea semintelor ameliorarea plantelor.

Rezultate frumoase obtinut selectionarea semintelor de sfecle dezahár, sfecle furajere, cereale, plante medicinale, etc.

A

22

www.dacoromanica.ro

Pe cale biochimicd se acum valoarea a semintelor, (energiagerminativk d. ex.), prin cercetarea diferitelor diastaze: amylaza din(orz incoltit), care lichefiazá zaharificd amidonul; invertaza, d. ex. dindrojdia de bere, care desface in ; catalaza, careface se degajeze oxigenul din apa oxigenatâ. etc., se

dia,staze vitalitatea semintelor.Praga a arätat de curând prin metode biochirnice se

poate cunoaste f ertilitatea terenurilor. Reactiunea terenului - e acid,neutru sau alcalin - are mare asupra florei microbiene din solasupra desvoltärii plantelor.

Terenurile acide sunt neproductive - aceasta s'a observat in AngliaSuedia - cele neutre cele alcaline absorb mai bine substantele nutritive

ele se desvoltá mai bine microbii folositori, cari, cum am spuspámântul.

Radioactivitatea terenurilor de asemenea influenteazA micro- macroflora.Vedem de sunt aplicatiunile toate ramurile vietiide e rezultatelor cercetarilor din laboratoare, cari

ajutate ráspandite, pentru progresul omenirii binele patriei.

,...,.

FIERULUI DE RUGINIREVan a dat o metodä ingenioasä

pentru fierului de ruginâ. Metoda epe faptul cunoscut aluminiul sela aer o foarte subtire de

oxid. restul metaluluide oxidare, de ruginire. Van Tatterfierul un strat de aluminiu. Acestmetal, dela inarmat pentru luptaoxigenul, fereste de ruginire pepâtrunde. Metoda e calorizare seface cuptorul electric in feluri:prin acoperirea fierului praf de alutni-niu sau 2). scufundarea lui baiede aluminiu topit.

cam seA coperirea sau pätrunderea cu pral.

tr'un vas care se poate ermetic, sepun obiectele cari fi supuse

praf foarte márunt deminiu oxid de aluminiu. Se introducedrogen pentru a aerul a creid atmos-

reducâtoare in vas. Se inchide binevasul se cuptorul electric, latemperaturd foarte In acest timpfirele de aluminiu se topesc la su-prafata pâtrund mai saumai putin adânc durata operatiei.Obiectele astfel de alnminiu, suntapoi la aer. se

la suprafatl. se cu o pro-tectoare de oxid.

2. Procedeul prin sculundare aluminiue mai simplu mai repede, nu

rezultate de bune ca mai sus descris.Intre fier aluminiul care-I se

face un aliaj care are proprietatileniului ce resistenta la oxidare.Obiectele de fier calorizate pot fi incálzite

la 900-1000 gradenimic din proprietätile Incalzitela temperaturá mai grade

face ca aiuminiulmai adânc fier. Urmarea ace-

stei e stratul de oxid de alumniu,dela suprafatá distrus, nu se maipoate regenerà.

Pot fi supuse catorizárii: fierul, cuprul,alama, alte metale. Acestea

sunt la adapostul aerului, acizilor,hidrogenului sulfurat oxidului de carbon.

Pentru cazul obiectele de metal tre-buesc la o temperaturd mai ridi-can, Van Tatter a fäcut un aliaj de fier,aluminiu nichel, care nu se oxideazá

la grade, cáruia i-a datnumele de . Dr. G.

(Revue des Sciences).

U A

23

www.dacoromanica.ro

LUCRURI INSEMNATE IN BASARABIADE TEODOR PORUCIC

COBORÂND spre d culmea Nistrului chiarde pe la Visoca (un sat mare latare de Soroca spre N.-V.), imari cu intortochiate :giunea masivul Central, care e foartedeluroasa, culmile dealurilor sunt din cein ce mai Putin mai la Sud deSoroca cu vreo 20 chiar acelemari cari frumosul

de codru, a este necu-dar pare a fi numele

acesta in numele orasului albanez Scodra. Masivul Centralchiar marele deal al Bacsanilor, al numehuno-mongolic ne aduce mai De pe acestuideal conic de m. inconjurat de pärtile de väile aBoloatei Cainarului, se vede la mari chiar licarirea luminiirefractatä noaptea asupra norilor de deasupra Iasului, Moviláului podolean.orasului Balta (tot din Podolia). In toate se pierzandu-se inzare o mare de culmi acestdeal, care oferä o priveliste din cele mai impunatoare, de unde probabil i-a

venit numele de Bacsan, ceeace - priveliste, viziune. Cand oar-dele huno (i)-turano-mongolice, aduse de Atila au trecut astepelor scito-sarmatice, ce se dela Altai la Nistru Prut, dealulBacsanilor a fost primul deal mare, care a fost de ei nu numaiprin configuratia sa le aduceä aminte de Asiei Centrale, dar le-a of erit

o priveliste din cele maiacest deal spre Sud incepe nu numai regiunea codrilor, dar

giunea, care urma invaziei huno-turanice s'a turanizat, locuitä timpde peste ani de diferite turanice: bulgari, unguri, avari, pecenegi,cumani, (chirghiji), nohai, Cramului), turci. mie de ani au

stepele pontice ale Basarabiei triburile scito-sarrnatice, miede ani au turanii, o mie de ani va stepeleBasarabiei rasa toponimia Basarabiei au multenumiri geografice turanice, ales cele de din ele :Cáinar fierbetor, Ciuluc = pustiu Ciutrur = vale Culaascunzatoare, = mare, Ichel= Delia = turbat (salbatic),(dela Cuialnic) pietrarie, etc. Lacurile toate nume turano-mongolice:Chitai= victorie, Sasic= Burnas = cap de continent ; chiarnumirea de Bugeac e regiune promontorii colturi.Dela ne-a rämas numele Nistrului: dela Don-Istr, apa Istrului,iar dela goti ne-a numele Botnei (=albie). Tot dela alani ne-a

moldoveneascd, curani la pas lavorbd, rdbddtori,

ai vechilor rosturi,la noi prin vredni-

vremurilor dreptateaistoriei, vei

DupA cercetäri minutioase s'a dovedit hunii o populatie ariadin Pamir in stepele Djungariei, unde s'a mongolizat dupA ce s'a unit cu

din Turchestan, a venit Europa.

A

24

www.dacoromanica.ro

numele Reutului, care in valea Reutuluidinspre Nistru de o parte a Reutului se vede masivul Codrilor

de altá parte masivul Codrilor Orheiului, masive suntrotunjite producand impresia a piepturi de femeie.

Masivul Central are toate sale asimetrice, adicä coaste inegaldesvoltate amime: coastele de soare, deci cele indreptate spre S.-E.,S. ori S.-V., sunt largi, bine desvoltate, lipsite de cu pantedulci; dimpotrivä, coastele umbrite, cele indreptate spre N.-E., N.N.-V., sunt pante repezi, de hartoape, izvoare

ponoare. Acest fel de asimetrie dealtfel se nu numai la. din regiunea codrilor, dar la toate Basarabiei ca a Moldovei; esteo asimetrie, care n'are nimic de aface cu asimetria ce s'ar bazalegii lui care cum se se numai la mari sereste rotatiunii Asimetria basarabene este datoritä pe de

parte insolatiei, pe de altä parte straturilor spre Sud.narea a straturilor a apele subterane cele superficiale s'auscurs spre Sud deci au ros coastele inclinate spre S. ori S -V. Deciele au ros aceste coaste ce le-au adus la starea acestecoaste se ca coaste bine formate, perfect modelate. Dimpotrivästele umbrite toate au inclinare contrarie straturilor; deaceeaapele subterane le-au ros coastele se totul neterminate,

de formare, de 3-Io ori coastele opuse.aceste coaste sunt, cum am spus, de formare, deaceea hartoapele

sunt in numär mare, ponoarele fiecare an distrug nu numai sutemii de hectare de teren arabil, päsuni livezi, dar chiar sate;

anii 1914-1915 au fost distruse satele: Cliseva, Ohrincea, Malu-Tohatinului,Balabanesti, Mereseni, Cobusca, etc. In Ohrincea Cliseva s'au distrusbisericile ; tot in Ohrincea locurile livezi au fost rästurnate,

copacii au rädäcinile sus, iar coroanele au intrat inIn desvoltarea asimetriei a avut un rol insolatia, pu-

terea de din partea soarelui: unde soarele a mai puternic,acolo vegetatia din pricina de s'a desvoltat mai repede, s'a coptmai de timpuriu solul mai s'a de vegetatie astfelexpus actiunii vanturilor, cari au ros astfel terenul, praful inparte. Pe coastele umbrite s'a contrarul.

Un alt lucru la Basarabiei este intoarcerea gurilordela directia apropiindu-se de gura brusc sespre a ajunge pe o linie mai la valea principalä. Acesta este unnomen obisnuit de captare, au captat nu afluenti sträini,ci afluenti proprii, pe cari i-au atras sa câtiva chilometri mai

E de o frumusete deosebita acest fenomen la afluentii Prutului:afluent apropiindu-se de valea Prutului ladirectia din N.-S. E.-V., direct spre valea Prutului.este valea Säratei Narnovii, Läpusnii, Tigheciului, etc.

* *

Codral e frate romanul», zice vechea In codris'a ascuns peste el urdiile turanice ; iar aceste

A

25

www.dacoromanica.ro

urdii au s'au retras, au iesit din codri formatminte cari toate stint asezate pe la marginea acolo undepädurea in contact cu stepa, - prin sutele de hârtoape mari,

de izvoare prin numeroase cismele,fontaluri, s'au asezat intemeietorii neamului nostru. Ca strávechi locuitoriai ei cunoTteau bine toate colturile ei, prin sale, statorni-cite o de subteranä, singura apä de bäut,ei au dovedit in adevár cunosc la amánuntimi. Satelerázesesti, cari marginile coclruhii, cari

marginea stratului aquifer bordura platformei orografice, cemasivul central, dându-i frurnusetea originalá, aceste par a fi tot devechi ca codrul. e cuvânt Manic : sfetnic, proprietar,gospodar. Acest trib, care pare din vechii sciti regali care pro-babil este Ironii actuali din Caucaz (cunoscuti sub numele deoseti), vestit prin frumusetea oamenilor cari mai erau foarte curajiosi,buni crescätori de cai, cari dealtfel se gäsesc la ro-

ramurä a se numiä. aceastä a fondat probabilatât Iasi, satul lasca de pe Nistru (in fata satului Alanesti.tot pe Nistru). Un voievod al Hotin a fondat cetatea Hotinului, undescendent al räposatul profesor Sp. (haret limba alania

frumos), a impodobit matematicd cu lucrärile sale. Sfetnicii,adicä voievozilor alanilor probabil primeau cu titlu de proprietateacele hârtoape, cari strámosii au format sate obi-

datini, ce parte amintese obiceiurile datinile Ironilordin Caucaz cari ne-au läsat frurnoasa baladä a Mioritei, careZamfirescu a existenta «sufletulni Printre aceste sate

s'au primele colonii de români «rezeni#, veniti din Istriaau format satele: Rázina, Rezeni, Rezina, etc.

Satele toate sunt asezate basinul (a cárui nume,am spus, sân), asemenea in cele trei masive a :

Orheiului, Tigheciului.Codrii au pe niste depozite nisipoase de 20-120 gro-

sime, spinárile culmilor late foarte alungite ale dealurilorBasarabiei. Incepând de pe la unde este punctul mai alBasarabiei m.), aceste culmi se resfirá evantai acoperind tot spatiuldintre Nistru Prut, atârnând jos spre Dunäre ca o ghirlandd. Acestenisipuri cari s'au dovedit a fi parte meotiene, parte pontiene mai spre Sud

resturi din fauna cea presupusä meotianä. La Taraclia s'achiar un adevärat cimitir : osemintele formau strate ; geologii

veneau acolo, caravane de oase fosilele trimiteau pe la Universitätile din München, Petrograd, Odesa, etc.

Girafe, antilope, cai rinoceri, mastodonti, mistreti, iepuri, hiene,vivere, tigri (machairodus), cerbi, vulturi, etc. Dar ce nu s'agäsit acolo ! Se vede o din Africatualá. Strutii, girafele, antilopele, erau stepe acele

(r) Ciudat lucru: Duiliu Zamfirescu a fost numit primul guvernator al Ba-

N A

26

www.dacoromanica.ro

locuri, unde dealtfel azi sunt stepe. Rinocerii, mistretii, probabil,tigrii rnastodontii ne stuhárii, ca cele dinBalta Dunärii actuale, cerbii ne erau Nume-Toase intipárituri de plante, de mine prin valea Culei,Botnei, Ialpuhului ne aratá acele existau ca masivemari, iar esentele putin se deosibesc de cele actuale: stejar,ulmi, carpini, castani, sequoia, etc. Doar ele pe atunci oputin mai anume: Bugeacul actual clima din miezul codrilor

Dar nu numai la Taraclia gäsit oseminte ; alte sateoseminte sunt de multe din ele se fac case, prin uneleadesea se ca procesele de denudare la doicolti ai mastodontilor de 2 m. lungime.

Spre de Taraclia marea a Bugeacului, a cárei prelun-gire este Baräganul Dunärii. Maiu Bugeacul e unrai: este acoperit de un covor nepatruns decari toate umplu aerul curat ca cristalul miros Ici colocuri de stepä de plug, flora stepei virgine cu desisti descrad, colelie, päiusi alte graminee, rämase, cum s'a dovedit,din epoca glaciala. In toiul verii, August totul seaerul ca pustiu arde de apa mortilor,de seara ca greierii, dar cu totul Aceste stepe prezintadrumul, deasupra cäruia primávara toamna se scurg miliardele decalátoare cari vin chiar de pe oceanului glacial, ele viaprimävara din Europa de Sud ori Africa, toamna cu tineretufse scurg aerul se umple de fluieratul a celormai variate specii: cocostarci, dropii, grauri, ciori, lebede, ratesälbatice, etc., etc., o zoologica, de supra-vegherea omului.

La marginea a stepei Basarabiei se un de limane; cele ce se opresc la au dulce, cele ce se pe

au In acestea din cari au caracterul maide lagune, de adevarate limane, au o de

in ele pier pestii, de chefal cambala, pe la margini sedepun cantitati enorme de sare de bucatárie, sarea lui Glauber, gips, etc.Fenomene intensive de fosforescenta, miros puternic detirea extraordinará microorganismelor rosii - ce se poate varape lacurile ale Basarabiei, de gramezile de sare de zeci de mi-lioane de kgr. de colosale depozite de nornol medical, a cantitateeste de peste woo ori mai mare ca cea din Techir-Ghiol.

,..,

NATURA27

www.dacoromanica.ro

FERNAND DE MONTESSUS DE BALLOREDE CONST. A. DISSESCU

Cele mai sistema-

sunt acelea cari multimeafaptelornumerele mari ale fenomenelor sta-

UN adânc resimtit s'a produs rândurilesismologilor prin moartea Montessus de BaHore.Disparitia lui e un doliu pentru lumea

o durere pentru Observatorul ce-1dar mai ales o pierdere ireparabilä pentru Sismologie. Vestea aceasta sositá ne

puternic ne pebuze cuvintele de bine cu cari am vrea cel

cinstim memoria lui.Conte le Fernand de Montessus de Ballore

Dompierre-sous-Sanvignes din departamentul Saône Loire. cula liceale prin studii superioare fäcute

la Politehnicä din Paris, a fost coleg Marechalul Foch. ImbrtiseazA caacesta cariera armelor in care nu râmâne multá Totusi, in acest scurt

interval de timp, pe el este ales al militare trimes tocmaiSan-Sahador, unde pânä 1885. Impresionat de puternicele eutremurede din Republicele Americei Centrale, el problemd,al cárui studiu 1 a absorbit tot restul zilelor sale. Reintors patrie, este numit directorde studii la Politehnicä, ocupandu-se de chestiunea preocupa:oscilatorie a scoartei terestre. Rezultatul primelor sale cercetäri, la condus repedeconcluzia ce se stabilise seisme diferite fenomene caeruptiuni vulcanice, fazele lunei anotimpurile.

Pentru cauzelor cari produc cutremure pentru o monografie aacestora, Montessus de Ballore intreprinde atunci timp de 12 un al

studii amánuntite la in toate regiunile bântuite de cutremure. Lamaterialul de abservatii pe cari adunat, 23 ani toate

rezultatele marea sa lucrare La Géographie sismologique' care a ince el a depus ocazie este uimitoare, cercetárii

trecând de cutremure au fost examinate, regiunile sismiceliniile principale ale rehefului, dintr'un grup de nestabile, cea

mai nestabilá este aceea care relieful e mai ridicat cá mult de din cutremurese produc dealungul a zone circulare situate una Pacific alta inMediteranä. Prin lucrarea aceasta monumentalä, renumele lui M. de Ballore inintreaga lume 1907 oferindu-i-se chiar conducerea sismologic dinChili. Devenit Director, el organizeazä acest serviciu pe bazele cele mai moderne,prin sale ocupe de frunte printre serviciile similare din celelalte

Cu ocazia intocmirii citate mai sus, M. de a avut pus la dispozitiasa de cátre Hepites un bogat material relativ la sismice ce se observanla noi. sale au fost publicate in Analele Institutului Meteorologic Central alRomâniei apoi extrase de acolo tipárite, tot de Institut, intitulataLa Roumanie et la Bassarabie sismiques" Din cele expuse lucrare reeseM. de Ballore admite ca sismicá principalä a României o linie dela Bucurelti

El explicarea deselor cutremure ce se produc dealungul acesteiin structura Negre. Talusul abrupt ce adâncimile de

metri care corespunde probabil unei dislocatiuni importante a scoartei terestre,ar fi punctul de plecare al cutremurilor pámânt ce se manifest&Basarabia, urmând o linie paralela. aceasta a fost de deMartonne, dupá care adevärata axá sismicä s'ar o linie dela Focsani laGalati ar fi indoiturii Carpatilor dislocatiunii straturilor sarmatice dealun-gul muntilor din Moldova.

Primei lucrári, urmeazá imediat o a doua La Science sismologique"apoi o carte de popularizare La Sismologie moderne" care se

numaidecât pe tot cuprinsul globului. Afará de acestea el mai este autorul a ode studii memorii, printre cari - interesant ca curiozitate - o bibliografie a

NATÚRA28

www.dacoromanica.ro

titlul a 9.000 de adeváratàvolum !

Ultimele sale l'Ethnographie sismique et volcanique" premiatá de cätreAcademia de tiinte din Paris - La Geologie se actualemente

tipar, autorul neavând norocul le vadäFernand de Montessus de Ballore, moare in de de ani, lásánd urnia

lui o i mai ales o contributie la solutionarea problemei deprevedere a seismelor de apárare contra a deslegare omenirea asteaptäde la ,4ECLIPSA DE SOARE DIN 10 SEPTEMVRIE 1923

Cele mai multe dintre ame-ricape cari au plecat pentru observarea ace-

eclipse au avut nenorocul ca fiepiedicate de a obtine vreun rezultat din

timpului nefavorabil. Aproapede centralitate a avut vremea nefa-

Expeditia observatorului Lick,D-rului Campbell a avut cerul

complet tot timpulAlte trei expeditii in apropiere vreo

altele din districtul Californieide au avut nefericire.peditiile Institutului de Technologiesachussettos a observatorului Sproul acolegiului Swarthmore care seMexico central au avut cerul seninparte din timpul fazei totale au putut

câteva fotografii. In timpul eclipsei, dea-supra diferitelor statii din California s'auridicat un de aviatori cari au pututajunge deasupra norilor, aeroplanul cares'a deasupra statiei observatoruluiLick n'a putut ajunge la partea superi

a stratului deProf. Frost, directorul observatorului

Verkes scrie intre altele obser-vatorului Verkes foarte fru-

la Catalina Island treizeci cincizile de timpul a fost

mod continuu excelent. deci foarteprobabil ca acest conditiile de obser-vatie fie favorabile aproapede astronomi de amatori se strânseseräin Observatorul dela MountWilson expeditia San-Diego,

observatoarele Lowell Indianastatiile pe teritoriul Mexican apro-

piere de statia observatorului Lick. Toateaceste misiuni au avut nefericire, ce-

rul complet acoperit. Expeditia Sta-tului Mexican a avut conditii destul de bune,

ce in dimineata zilei cu eclipsa oploaie In sesiunea dela Swartluuore cea dela Alle-gheny ; nu departe se misiunea ger-

(Ludendorf, Schorr, KohlschultterDolberg) din astronomii delaservatoarele din Potsdam Hamburg.ce priveste misiune, Ludendorf, conducätorul ei (directorul observatorului dinPotsdam) ca statie satulPasaje Statul Durango (Mexico). Eclipsaa putut fi observatá in conditii foarte bune ;de jur imprejurul soarelui cerul perfectsenin la destul de mari. Pro-gramul observatorilor dela Potsdamin verificarea efectului Einstein stabi-

curbei de intensitate a spectrului continuu al coroanei. Pläcile fotografice luateau ajuns bine in Europa ; rezultateleprecise vor fi publicate mai

Observatorii dela Hamburg (SchorrDolberg) au avut ca cercetarea struc-turii coroanei solare obtinereaspectrelor cromosferei coroanei. Pläcilefotografice relative la structura coroanei aufost developate chiar in Pasaje dau imaginifoarte bune ale coroanei protuberantelor.Coroana aspectul bine cunoscut alroanelor de minimum de activitate solará;

ochiul liber se extensiuneaecuatoriala la o de vreoori diametrul soarelui parteCoroana interioará extrem decitoare, iar ecuatorialefoarte slabe. Intunecimea generalá tim-

n'a fost prea mare.V. G. SIADBEI

Februarie 1924

Observatory, No. 595, pg. 387. Astronomische Nachrichten, No.

ATUR A29

www.dacoromanica.ro

SFINTII PE LUNA APRILIEAprilie, 1813. Rammelskrg, Karl Friedr., in Berlin, mort la 28 Decemvrie 1899

Chimie-Mineralogie.Aprilie, 1872. Morse Samuel Finley Bruse, mort Pough-Kupsie New-York,

la 27 Aprilie 1791 in Charlestown, Massachusetts: Electricitate, Telegrafie.3 Aprilie, Napier (Neper), John, Baron de Merchiston, mort in Merchiston Castle-

Edinburgh, la Descoperitorul logaritmelor.Aprilie, 1822. Siemens Karl Wilhelm (Sir Charles William), Leathe, mort

59 Noemvrie 1883 in Londra: Industria fierului.5 Aprilie, 1622. Viviani icenzio, in mort la 22 Sept. 1703: Colaboratorul

lui Galilei.6 Aprilie, Bouchardat Alexandre, mort Paris, la sur :

Chimie-FiziologicA.7 Aprilie, Borch (Borrichius) näscut in Synder Borch Iutlanda, mort la 13 Oct.

1690 in Copenhaga: Chimie botanic&8 Aprilie, Schweigger loh. Salomo Christian, E langen, mort la 6 Sept. 1857

in Halle: Journal Chemie und Physik.9 Aprilie, 1847. Nietzki Rudolf, Heilsberg (Prusia de rasárit), mort 28 Sept.

1917io Aprilie, 1651. Tschirnhausen, Ehrenfried Walter, Graf von, in Kieslingswalde

Görlitz, mort la Oct. 1708 Dresda:Aprilie, 1804. Erdmann, Otto Linné, näscut in Dresda, mort la 9 Oct. 1869 Lipsca.

revistei Journal praktische Chemie.12 Aprilie, 1854. Will, Wilhelm, Giessen, directorul institutului central pentru

cercetilri tehnice din Neubabelisberg.13 Aprilie, Zepharovici, Victor Leopold von, Viena, mort la 24 Februarie

Praga: Mineralogie.14 Aprilie, 1629. Huygens Christian, in Haga, mort 8 1695:

tematicá.15 Aprilie, 1843. Schwackhöfer Franz, Viena, mort la 18 1903 Viena:

fesor de chimie tehnologicä.Aprilie, 1777. Kater Henry, in Bristol, mort la 26 Aprilie 1835 Londra:

17 Aprilie, 1748. Sir Charles, mort 26 Martie 1820 Arcueil.Aprilie, 1873. Liebig von, mort in nöscut la 12 1803 Darmstadt:

Chimie.19 Aprilie, Fechner Gustav Theodor, in Gross-Särchen, sitz, mort la Noemv.

1887 Lipsca: Psihologie.20 Aprilie, 1836. Dragendorff Georg näscut Rostock: Profesor de farmacie in

Dorpat, mort la 6 Aprilie Rostock: Toxicologie.21 Aprilie, 1774. Biot Jean Bapt., in Paris, mort la 3 Februarie 1862: Fizicá.22 Aprilie, 1724. Kant Immanuel, Königsberg, mort la 12 Febr. Filozofie.23 Aprilie, 1858. Max, Kiel, renumit profesor de teoreticá Berlin:

(Premiul Nobel).24 Aprilie, 1817. Marignac Jean Charles Gaillard de, in Geneva, mort Aprilie

5894: chimie.25 Aprilie, 1832. Stohmann Friedrich, Brema, profesor de chimie agricolá in Lipsca,

mort la Noemvrie 1897.26 Aprilie, 1834. Frankfurt a. M., profesor de chimie

mort la Sept. 1915 in Florenta.27 Aprilie, 5820. Spencer Herbert, Derby, mort la 8 Dec. Londra:

torul filozofiei evolutioniste.28 Aprilie, 1798. Retzius Carl Gustav, Lund, mort la 28 Febr. 1833 Stockholm.29 Aprilie, 1854. Henri, in Nancy, mort la 17 1912 Paris: Mate-

Aprilie, Hochstetter Ferdinand von, Esslingen, mort la 1884 inViena: Geologie. N. L.(Din Chemiker Kalender).

A

30

www.dacoromanica.ro

NOTE DEUN OZONATOR PRACTIC

Ozonatorul este un aparat, cu care se dintr'un parfum Pentru intrebuindesinfecteaza aerul dinteo incapere. tare este destul se aprindä cametoda de mai jos se poate construl un cum ar fi o de alcool.mic ozonator, care rezultate tot de câteva minute se stinge, extremitateabune ca cei mai buni ozonatori din comert, fitilului incandescenta produselecari dealtfel sunt foarte scumpi. Totul de oxidare a alcoolului, cari suntse reduce la o de alcool, de felul antiseptice, se in aercelor laborator, dar care cu parfumul pus alcool. Incandescentain de obisnuit are format se mentine atât timp este alcooldin 2 de asbest impletite. Partea de ; poate fi intrerupta punându-sesus a fitilului este cu câteva pi- pacul la

de de platin Trebuie ca alcoolulla incandescenta intr'o foarte fie de 95°, altminteri având preaca aceea a lâmpii Bunsen. ozonatorul n'ar bine.

fitilul a fost bine preparat el tre- Este chiar mai bine mai economic sebuie incandescent curentul eter sulfuric, dar acest produsde gaz rece, stingerea este periculos trebuie lucrat

Alcoolul trebuie fie al- bägare de N. B.cool de parfumat cu câteva («Sciences et voyages*, Noemvrie 1923).

COMPOZITIA A APELOR MINERALE DELA GOVORAApele minerale de la Govora, se

part in ape clorurate, bromurate,feruginoase, alcalino-pâmantoase altelein cari iodul e cu Apele iodate

clorurate mijlociu 77 gr. dede sodiu la litru 0,37 de sodiu.

Apele sulfuroase contin aproximativ i4gr.clorurá de sodiu sulf-hidrati.

Radioactivitatea ajunge uneori lamilimicrocurie pe litru de

Apele contin petrol, datorit infiltra-tlilor de petrol brut, care se la ooarecare V. ST.

(Les stations balnéaires et lesde Roumanie).

CINEMATOGRAFUL VOR'BITORinventMne a dat lac la un mare

de indeplineascáconditiuni principale: a)

imagini sunete ; b) un acordperfect intro ele.

Prima incercare, de a sepunandu-se un gramofon in dosul

Am avut chiar prilejul asistla un asemenea spectacol

Aceastä idee a fost s'auultimii un mare de dispozi-

tive, ce aveau ca fundament vechilemetode de inscriere ale vibratiilor sonore,inspirate de marele Marey, discuri saucilindri acoperiti sau funinginecari deveneau neaplicabile vorba

se capete efectul cerut de conditiunea adoua.

Insuccesul a indreptat pe cercetätori

«Natura», No. 4, anul XII.

metodele ce vibratiunilesonore pecaleintrebuintându-se, pentru aceasta,

dispozitive vibratorii sau diapazoane,oglinzi cari reflectând apoi lumina primitá,dau aspectul ografics al vibratiunilor, ana-log celebrele experiente ale lui Lisajour.

astfel de experiente se primesc ima-pe un ecran sensibil, ce poate fi apoi

developat fixat, se realizeaza un mod.de a inregistra sunetele, pe cale

realizarile pornite dela aceastáau fost greoaie.

Incercarile acestea ause electro-op-

tice directiune Germanias'au putut astfel fotografià sunetele, prinintermediul intrebuintânduseaparate electrice, a puteâ

undelor sonore, pro-ducând efect luminos ce impresiona apoiun film sensibilizat. Gratie lucrarilor lui

TURA

www.dacoromanica.ro

Hans Vogt colaboratorilor s'a pututsala societatii Urania din Berlin,

perfecta sincronizare a imagimlor sunetelor,executându-se productiuni muzicale, dansuri

acompaniament de un actdin piesa care a impre-siunea de reprezentatie

Ni se acum invatatul americanLee De Forest, inventatorul cu treielectrozi, a reusit, dup5. patru ani de

realizeze eel mai perfectionat mo-del de cinematograf inmod elegant cele principaleexpuse mai sus pentru astfel de aparate.

Mare le inventator american,dispozitivul ales, lampa sa trei

electrozi, a proprietate, de abratiunile a emite unde electricei-a asigurat un succes nebänuit.

Inregistrarea cu aparatul se face ast-fel: Se produc sunetele dorite fatamicrofon special, inventat tot de De Forest,

care e din fire de4,escente, aflate circuit electric, a

variind din cauza sunetelorse nasc curenti telefonici ce sunt apoiplificati convenabil de o serie de cutrei electrozi. oscilantiplificati au ca efect fac oscileze, säse un alt curent alternativ de

produs detrei electrozi ce in acest caz,ca generator de acest curentternativ stfel modulat, se descarcä.

tub cu gaz rarefiat, analogdin Crookes, se con-

tubul se lumineaza succesiv, pro-ducând timp o mai

sau mai cumtensitatea curentului modulat, ce se

In felul acesta putem zice securentul electric modulat de sunet,

in luminoase, ce depind de sunet.Tubul in care se fac a fost

coustruit indicatiunile profesoruluiWood e umplut un gaz, aies special,pentru a obtine maximum de efect se

photions.Lumina variabilä, de

este concentrata cu ajutorul uneiapoi printr'o

deschidere extrem de dimensiunile0,05 2,4 lungime, pro-ducandu-se astfel un fascicol foarte mic deraze de variabilä ce filmul

tocmai in spatiul liber in-tre locul unde se imaginilece filmul pe aparat.

pe parte amului, tascicolul de va o

serie de bande fine luminoase mai pronuntatsau mai slab a variat intensitatealuminii ce a trecut prin micade 0,05

Aceste bande impresiune pe film e da-emisiuuei luminoase de ampa pho

ne vor da deci inregistrarea pe cale elec-trooptica a sunetului acest lucru ne aratáefectul sonor, s'a transformat in efect electric

apoi in efect optic, inregistrat pe film.Un film acustic, se deci de un

film prin aceea de-a-lungul unei margini, pe lungimea fil-mulni, o de 2, 4

de bande orizontale dreptunghiu-lare extrem de fine, cari suneteleproduse in timpul scenei cinematografiate.

cu mai util acest dispozitivactualele modele de aparate cinematograticenu vor fi de modificate pentru a

la inregistrarea sunetelor.Ne putem usor cum un

asemenea film va reproduce sunetele.Se introduc in aparatul de proiec0e, deci

filmului, electrice ; una,cu ce lumineaza partea

apoi le proiecteazä, iar alta cuputernica, ce trimete

mina pe f de film din margine, cu bandelecari corespund sunetelor inregistrate.

Lumina de lampa incandescentäde a lovi lihnul, trece printr'o

schidere tot de 2, 4 ca cea delagistrare, f este de uncicol luminos de bande, careva sau lumina cum

e opacä sauproduc de parte a fil

mului o serie de extinctiuni suc-cesive, aie fascicolului ce a sträbatut filmul,iar aceasta are ca efect o variatiune azistentii unei pile foto-electrice, in

fascicolului. Pila aceasta foto-electricde sulfit de taliu, care e maisibil de decât seleniul.

Curentul variabil din pila foto-electrica eampliticat apoi o baterie de cutrei electrozi astfel unmicrofon un telefon, ce calefon, sunete la tel cele produse.

din de vedere cultural, cine-matograful vorbitor, va de sigur o mareinseninatate, din de vedereel este un mare succes al teoriilor fizicei alconceptiei despre transformarea energiei,truca realizarea sa ne odatá ceadmirabil se marea ce

intre fenomenele electrice, opticesonore. SCARLAT DINESCU

R. Brocard. Les No. 2103).

A

32

www.dacoromanica.ro

COMPOZITIA AIsvorul Cäciulata este o apá rece, care

litri un miros sulfuros gustsárat. Densitatea 1.0013 indicele defractie la este

Na 19.73 mgr.K'Li nu s'a dozatCa" 5.006Mg" 3.040

27.97 mgr.nioni

so4"

21 180 002

7494.292

27.93 mgr.

POLUCele mai tetnperaturi au fost atinselaboratorul criogenic din Leyda sub

lui care vremede a metodele pentru aobtine zero absolut,

o limitá teoretick peste care nuse poate trece - 273 - lrigului. Kam-merlingh Onnes a reusit tempera-tura de - 272, deci numai cu un grad deasu-pra celei teoretice.

Scopul de a pro-prietátile materiei la temperaturi joasepentru aceasta a incercat, obtinäperaturi scoborite, leconstante câteva

Este interesant de aruncat oprivire asupra Kaminerlingh

a realizat aceasta.Cine pentru prima in acest

borator, uimit Temperatura etrivia vremea de afará; nicáiri nu se ai-re#e sau frigul e un lucru

nici o nu trebuie !

Vasul in care se produce frigul ede lichide cari fierb la temperaturi joaseintreaga estesirea obtinerea acestor lichide.frigoriferi este in esentä dintr'oserie de masini frigorifere, dispuse cas-cadi, urmând principiul lui Frigulprodus prima masinä este folosit pentrua lichef ace sau pentru a ajutá lichefacereacorpurilor, cari servescin masina urmätoare.

de In primafrigoriferi se licheface clorura de

metil care se la temperatnre

ISVORULUI CACIULATA0091

Aceste date corespund unei ape cari audisolvate la litru:

NaCI. . . 1.1521 gr. SO,Ca . . 0.1224KCI . . . 0.0145 . . o.o628

. . 0.0006 . .

. . . Ca OH . 0.0026. . 0.1155

silice o.co8oliber . 0.2482

Radioactivitatea este putin mai marecea a apelor de Vichy.

(Les et le eauxales de R

L FRIGULUIordinari sub o presiune de atmosfere. La

se aduce o cantitate oarecare dinacest lichid; vas de evaporare, in

pompi de ficut gol, la 5Clorura metil fierbe, se evaporh

temperatura vasului scade la - Vaporii de metil care ies din pompisunt un compresor care

dela 5-6 atmosfere, rácindu itimp cu de api care

in exterior. Clorura se licheface 7i dincircuit.

etilenei. al doilea vas seetilena stare se

dela 5-6 atmosfere o fac sacircule serpentin implântattr'un vas de evaporare fierbe clorurade metil. Etilena comprimati, trecând prinserpentin e in contact pe de o parte de

de cloruri de rnetil cari in sensinvers, pe alta de lichidul care fierbe, se

progresiv pe contul de metiltot pin& se

licheface. Etilena ea larândul ei, a produce temperaturi mai

e in al doilea vas deevaporare, o mentine un golde cm. Etilena fierbeperatura pini la - Vaporii stint

compresor, se comprimi pâni la 6atmosfere, se licheface din intrá din

circuit.Lichelacerea corn-

primat la 20 atmosfere, eirculandserpentinlichidi care ricit de vaporii eti-

care circuli sens contrar, se liche-

N A

33

www.dacoromanica.ro

face/ ce aduce apoi in al treileavas de evdporare face lapresiunea atmosfericd.

Temperatura scade -de oxigen sunt de compresor

readusi la presiunea tem-peratura la

ogenului. Hidrogenulchid se obtine folosind principiul

anume destinderea f arä lucru mecanic. Hidrogenul gazose comprimat la atmosfere

compresori speciali curece. Gazul comprimat aparatde lichefacut format dintr'un tub care sedesparte 2 tuburi paralele: o parte dingaz, trece tub in spirala, parteprin Cele 2 tuburi se reunescdin Hidrogenulprin alte in la deschiderea

supape se destinde la presiuneaatinosferica. parte din gaz se lichefacelichidul e clunat un vas Dewar de unclese poate alte 2 vase Dewar.

Ramurile auntte vas pe fundul fierbe aerlichid sub o presiune de 2 Inm.,de o de gol. Hidrogenul nu e

numai aer lichid, ci prin vaporide aer vapori de hidrogen.

Aparatul produce pe 13 litri de hi-drogen lichid. Hidrogenul trebui fie perfectcurat. Temperatura scade la 253°C.

ea Se face inaparat frigorifer intr'o baie dehidrogen lichid care fierbe comprimat la

atmosfere, se intre spiralecari reunese pentru ca se din

alte spirale. Ramurile suntvapori reci de hidrogen vapori reci

de heliu. Aceste spirale se apoitr'una singurä a parte superioard e

vapori reci de hidrogen, parteamijlocie este inconjuratä de hidrogen carefierbe, la partea se face destin-derea heliului care se licheface la iesire se

deaparate construite

Onnes in caritemperatura constantamulte ore, aproximatie de dintr'ungrad.

mai sigur pentru aaceste rezultate este de a folosi de li-chide mentinute subconstantä.

Un criostat simplu este format dintr'unvas Dewar care un cilindru

in baia lichidului ce fierbe. Vasuleste capac ce sefoarte bine, deschideri pen-tru ca un termometruferential, termometre de

agitatoare o deschidere pe unde iesvapori.

Vasul este aer lichidca micsoreze iutiala de evaporare a li-chidului ales a mentine temperatura con-

Un monometru aratá necontenit pre-

Din cele descrise de sumar mai sus,se o cale care se deschide cer-cetatorilor spre a departe in lumeape care o y. ST.

(Dupä un articol din revista:semnat de A. Troler).

IN RAZELORCu aniversärii a de ani de

a societätii franceze de d 1Fabry a fost insrcinat osubject ales voie. ce multumestepentru onoarea ce i s'a d-1 Fabry

va vorM despre un capitolfi7icei, care cele fapte

cunoscute tot de vechi calumea, dar ale cArui notiuni fundamentale

precizats'au notiunile vecine ces'au impreunat totuna din de a fenomenelornaturii. E vorba de tinut al

cunoastere a eu senzatiile

In adevar, a dela sell-

zatii. Studiul razelor a pornit deasemeni delasenzatiile Incetul aceput se ideea lumina existá

de ochiul care opoate fi ca atare. ne-adescoperit proprietátile maide a fi cunoscut natura ei. dela Newtonse lumina e dinraze simple, fiecare distingandu-se pinloarea ce ne-o deviatia ei decare o Temelia a razelorfusese astfel stabilita, dar se totpe senzatiile Mai bine de un secols'a optica e o márginitäcomplet cunoscutä. iluzia omului de

care a descoperit totul,atunci a un al

A

34

www.dacoromanica.ro

iluzia copilului, care crede a ajuns laatunci cand e la

margineaElementele razelor descoperite,

dar nu se proprietatea, carecaracterizeze fiece in parte. cu

Young Fresnel se definitiv, petemelii experimentale, -

mult - care lumina este unfenomen vibrator periodic. Ea

o care hi gol are o valoarebine Lumina ca ocare vibratorie, pasi foarte,

dar egali eilpentru oIuteala mai sau mai mare a

bratiilor ei corespunde la pasi mai mari sauLungimea pasului sau lungimea de

este proprietatea caracteristicaraze. milimetru sunt mii

asemenea de unda, ele s'auputut cu o precizie uimitoare. Spec-troscopia ne se ca unitatede micronul, r, a mia partedin milimetru, razele luminoase au lun-gilnea de 0,4 r.

Mai a ideea o poatealte acelea pe

cari vede ochiul. ina dovedit ochiul vede numai oparte razelor. In ce aparat

ne incredem atunci, când ochiul nu neslujeste ? s'ar face o

deasemenea inlocuitori ai ochiului.Nici unul n'a adus atâtea serviciica placa fotograficä. Ea vede raze, pentrucare ochiul este orb.

*

acum diteritele razenoase. incepem acelea ce au pasul

dela razele violete.Cercetarile le face ajutorulfotografice a prismelor de Ajungândla pasul 0,4 vom trece de marginedintre razele luminoase cele neluminoase.Nici din punct de vedere teoretic, nici dinpunct de vedere practic, margine

apare ca o granita.trati in regiunea razelor ultraviolete, ne

tot mai malt in luminii, carenu se vede.

Dar aproape dela ni seaccident. Care sticla, acest ne-

pretuit al fizicianului, pierduttransparenta. Noroc natura fbricatele Cuartul pastreazä tran-sparenta. Vom prismele de sticlá

prisme de ne vomdrumul. merge acum destul debine; ni se un singur accident

punctul toate soareluiabsorbite de din

Aceste raze de foartele lumina arcului san inlumina de o scanteie. Putem mergeastfel spre lungimi de tot mai scurte.

Dar, sedin toate Chiar mai

indrazneti sunt gita, gata se opreasca.ce ochial pentru razele ultra-

violete, acum placa pierdutla rândul ei sensibilitatea. Tot acum cuartul,inlocuitorul sticlei, ne

In cuartul apierdut aerul transparenta. Ce e de ?

Fizicienii s'au oprit ani fatator au a le invinge.Placa fotograficá a

gelatina. Fluorina alocuit In lu-creze gol, oamenii de au

ajungând la 0,12 z.alt accident. la ei

pierde transparenta. Nici un altde nu o roate

lentilelor nu eo de ani,

Lymande metal. Nimic simplu ca odungi paralele egale trase ode metal. Dar nimic mai greu de realizat.Trebuiau o de mii de dungi peo dungi ladistante perfect egale. Cu acest instrument

Lyman impinge hotarul razelorcunoscute la Mai

laureat de pre-miul Nobel ajunge la pasul 0,01

* * *In acest timp de indelungate

a Xexistenta altor raze nebanuite

cunoscute. Felul de a fial acestor raze se la demisterios, se intâmplareascoperise

continentele cunoscute. Tainamare intregul arsenal

optic: oglinzi, lentile, retele, nu da-nici un in studiul nouilor raze.

Se despre raze moi raze tari,a se ceva cantitativ. razeleX se lucru, care se

luminoase de Fresnel. Abi de12 ani deslegata

re a se X suntde fel ca razele himinoase, dar

mult mai iuteala devibratie molt mai mare. Sunt

UR A35

www.dacoromanica.ro

raze hiperultraviolete. cele maisunt aparate prea grosolanenisura pasul acestor raze, Noroc natura

de ajutorul omului deLaue av de ade laborator cu retelele cristaline.

In ipoteza lui Bravaiscristal o

retea, mai cele artificiale, mult mai decat acestea

in sfârsit mult mai usor de fäcut,aceasta se natura. Spre a ana-

razele X s'a tocmai laaceste retele. Experienta a verificat

Dintr'o ipotezalui Bravais fu confirmata chipul mai

ipoteza vecheprimi un puternic sprijin,

misterios al X fu Acumamasurarea lungimei de undä a razelor Xfu ca unitate dea zecea parte din micron - micronul

prea mare - s'azele X au pasul cuprins 0,05 12 ase-menea

Am ajuns care la razele? Nu, cáci razele y produse de sub-

stantele radioactive au pasulLungimea de n'a putut fi

reteaua cristalina este pentru eleo Da, distantele dintre mole-cule mult prea mari spre apasul razelor

Razele X s'au astfel celor lumi-noase. Dar ele uncunoscut, o octave. Spre a

acest cristaline erauprea cele artificiale prea mari.astazi regiune a fost

toate intâmpinate. dar delarazele luminoase la razele X y câm-pul nu o regiune necunoscutä.

* * *trecem acum la f a

zelor luminoase. 'recand hotarul in regiuneaplaca fotograficil ne mai

Ne vom de un alt aparat: termometruse transformä prin

Ideea aceasta e foarte veche.A avut-o Archimede, care a dat focbiilor romane servindu-se de lumina soare-

Dar lui i seefectele cäldurii erau efectele

razele calorice nu sunt o specieaparte, ci o prelungire a luminoase.

cari au másurat pasul acestor razesunt Mouton Pierre Curie. Numeroasefrumoase au reusit acest

al razelor la

croni. Am in sfârsit laal ? Nicidecum, aici

se laAcum 6o ani, Maxwell dovedi identitatea

dintre electricitate. In Hertzprodusese unde electrice, pas se

nu cu micronul, metru.Undele eIectrice fac parte din

razelor. Ele se deosebese de razele luminoaseaceea au pasul mult

mare. Ajunsi aici fizicienii au cer-in directii ; unii spre lungimi

de mai altii lungimi demari. Spre undele electrice scurte ei

sä spre aface astfel intre razele luminoase

cele electrice. contopireacum 20 ani, este acum Doiricani au obtinut astfel raze electricesul de zoo r.

despre razele pasul marenu s'a la nici o margine. S'a ajuns

la pasi de zeci de kilometri.nu de márimea aparatelor

este treaba tehnicienilor dela T.F.P.a se opreascA. ne vommárgini la legäturile pe mica

de sigur nu va fi obtinemunde telegrafice lungimea de mult

mare.

* *

Astfel dela raze X, cari fac sute dede pasi a un mili-

la unde electrice, caripasi, se

frumoasa azelor. Razele y, cari prin metalele grele,

X cari tree prin corpul omenesc,zele ultraviolete cari sunt oprite de stratde materie, luminoase ajutorulrora vedem, razele prin care se faceschimbul de sfârsit undeelectrice care laantipod, toate acestea nu-s

lucru, deosebindu-se mimai printeala vibratiei pasul Din toateacestea ochiul nu vede o parte.Nu suntem totul orbi, dar nici nu suntemdeparte de ceva. de e universulreal de ceeace cade substre !

in picioare oLa dreptul vorbind ce sunt aceste

raze ? Ceva periodic. Dar ce-i aceeaperiodic Ce este o de ? Drumulunor particele aruncatezicea Newton. transmise printr'un me,diu elastic, care intregYoung, Fresnel urmasii

A

36

www.dacoromanica.ro

care de a redâ proprietAtile acestui mediuduceä la ; e numai ofantomâ, produsá de imaginatia noastrá. Cuteoria electromagneticá inträm de sigur inrealitatea dar printr'un de abdicare.Lumina, Maxwell este o perturbareelectromagneticá. Dar asta nu oarea o ghicitoare prin ghicitoare ?Da, de sigur, dar acesta e rolulzitive. A un fenomen e un caz par-ticular al unui fenomen general, a

din ce ce faptelor singura-tice, tot ceeace putem face. Se poaterice astfel taina, care se la inceputul

se retragea se inconjurând cercul

din ce in ce larg al cunoscute,strâns ele. Astfel

nainteazá noastre asupra lumii.I. N. LONGINFSCU

Revue zque, 9 Februarir 1924).

PROGRESELE INDUSTRIEI ENGLEZE DELA 1914Evenimentul caracteristic pentru

progresul de marea industriein Anglia este desigur constructia uzinei dinBillingham, pentru producerea amoniacului

din initiativa d-lor Bruner, Mond,

Productia ce de iootone amoniac poate fi usorla tone, ceeace ar reprezentà 450.000tone de at de amoniu pe an.

Acum se acid sulfuric, cone 5ilichid.

Societatea United Alkali, carea inceput fabricarea benzenului a

dicloro benzenului, din timpulboiului o serie de derivaticlorurati ai ; apoi o serie intreagi.de produsi necesari fabrieärii colorautilor.Printre produsii intermediarinati putem fosgenul, orto para clorani-lina, dicloranilina acidul para

orloamidode se in cantitáti

mari, de Spondon, cari au sucursaleCanada.

Fabricarea revelatoarelor fotograficeamidol, hidrochinon) a o desvoltare

cáci fotografia mereucantitáti mari; calitatea nu e inferioaräcelor germane.

lucru putem spune despreproduse chimice *curate*, pentru cercetäri,cari de monopolul ca-selor germane.

Deasemenea s'a desvoltat mult fabricareanitratului de pentru site incandescente,a unor produse farmaceutice aspirina,vocaina, a taninurilor sintetice.

Acest progres e datorit in genere existentiimultor firme vechi, traditii de multi

personal incercat, care de rás-au cedat concurentei germane mult

din motive economice tehnice.C. A. B.

conlerin/a d lui Levinstein (Congr.3 de Ch. Industr.).

LEONARDO TORRES Y QUEVEDOde când, cu ocazia

derii anului 1923/24 aParis, s'a dat titlul de <Doctor honoris causa> ladiferiti Printre nouii doctori,se aflá Leonardo Torres yvedo, profesor Universitatea din Madrid,membra al Academiei de din Madrid

membru corespondent al Academiei detiinti din Paris.Reproducem urm5toarele, raportul

cetit de decanul Facultätii de dinParis la mare serbare.

Cercetárile de cápetenie ale acestuiau dus, la creiarea intregi

de de calculat, destinateserie de operatii destul

de complicate. Aceste masini au fost nu-mite de care chiar Torres, alge-brice. Oricine poate usor inchipul dinmodul cum ele sunt numite, aceste

nu servesc la facerea diferitelor operatiuniaritmetice,,ci numai, la rezolvirea diferitelorecuatii algebrice.

Principiul pe care aunt bazate acestesini, e de a considerà un numár oarecarede mobile, reprezentând ovariabilà. Stabilind o acesteelemente mobile putem un de

o relatie Principiul sinee usor, punerea lui e ane-

Torres invingetoate greutátile servindu-se, pentru facereamasinilor, de logaritmici. Acestiaritmofori fácuti din ce se pot

de invârtire propor-tional logaritmul numáruhii ce reprezinthunghiul. Pentru a cunoaste numárul devârtituri ce le fac inginerulTorres se serveste de comptori. Cu acestemasini posibilitatea rezolvitn dife-

NAT A

37

www.dacoromanica.ro

rite simple. rczolvirea polinonnelore mai mare ; d 1 Toi nu se des

curajeala o serie deo de masini cari

ecuatii, ce se foarte des di-ferite aplicatii. Ecuatiile diferentiale nu

ele de a fi rezolvate acesteNoul mecanism pe care introduce e

acel a fusDar d merge mai departe ; el

o serie de automate cefoarte des industria

a sau de a face otried, de a o in general de a

mielecrede pentru un moment cdstor automate sunt limitate decomplexe ar fi ele n'ar opera-

cari depind inteligenta omendascä.Torres cd nu e

restrictiune, nu arede a fi teorie se poate

chipul de a actiunea unuiautomat la un moment dat, atunci de cenand de toate auto-inatul n'ar care el e

pentru ca ne demonstrezeceeace a e adevarat, solutia prac-

tied ce ne-o Eaeste realizatä cu faimosul deIn ce consta acest aparat ? E vorba un

de de ajutorul tur-nului a regelui alb automatul face-sah matla regele negro ce este dein carne oase. Partea cea ingenioasda acestui aparat e atunci adversarulcauta jnacä contra regulilor

adversarulaprinde o joaceadversarul face trei greseli una altaautomatul definitiv joace.

Intreabd-te acum, cetitor,ginatie a trebuit acest

cede fire electrice trebuie

INSEMNARIebuinlarea ga ca In

multor observatii in America s'astatat cd cisternele diferitele organe ce

gazolind, eran adesea acoperitestrat de s'a deci in mod logic

vaporii de pot fi intrebuintatipentru producerea frigului. Astfel in

uzinele se minerale brute,pentru a extrage distilatul, compresoarele intrebuintate merg dar sunt con-

ei ca lucreze de

Torres facemecanice compuse dintr'o de

multe mecanisme constituind unmometru un inecanism automat

totul ingenios. Toate acestelegate prin o serie de comandeelectrice. Pentru a face o socoteald, e destul

numerile la masina de scris precumoperatia pe care trebuie s'o execute.

face toateculele mai decât unoperatia e aritinometru

de rezultatul, ea sendscocire a d-lui aparatlil

numit care se poate deladistantä, ajutorul undelor hertziene, di-ferite motoare. foartesantá a fost la Bilbao inun ce a fost condus in largul

peinventie, e un tip nou de dirijabil

care toatá edin o serie de ce se când

balonul seun fel de arcuri ca la

Cea din inventie a d-lui eun de transbordareniste legate la unul din de

punct fix iar lapentru ca tie cablul acest

cablu poate merge un vagonet. Pentru a davagonetului pune

cabin mai multe,rupe; vagonetul sustinut de cele ce

Un de funicular sepe o lungime de 580 m. la o

de metri deasupra Niagarei apro-pierea celebrei cascade.

Prin a acestor inventii, neputem usor da de puterea de imagi-natie a mare, de

de pe care a in realizareaacestor uimitoare. ER. TOPORESCU

struite a intrebuintA cacitor vaporii de C. A. B.

L'industrie chimique, no. 119, Dec. 1923).- Carnease pune cutie de lemn,

care e floare de care seapoi se foarte bine. Se tine astfel

minute. bucata carne trecede 3 kgr, se fac pentru ca

mai sulfurosi.

A

38

www.dacoromanica.ro

e mai putin de 2 kgr., nu trebuiemai de io minute in cutia de

terminarea se scoatecarnea mimai se aer

atingere vreun object.Gustul de dispare carnea sefoarte bine eel putin 15 zile. ST.

(»Sciences et voyages»).principale de titan. Cele mai

de minerale cari contin titan sunt incele trei varietäti cunoscute: rutilbrookit, sfenul care e silico

tanat de polymignitul titanatul dezircön leuxenitul Celemai principale de acid titanic suntla Buitrago (Somo-Sierra), (Un-

Saint Brasiliavegia. In cantittiti se laSaint Irieux aproape de Limoges, SaintChristophe Monstiers (Savoia). ST.

Nature»).de pori in ab-

de bunele de lemn. Cutorul unui calorimetru LambCoolidge au desvoltat& la

absorbtia de cArbunele de lemna mare numár de vapori organici:traclorurä de carbon, eter, cloroform, for-miat de etil, de carbon, alcooltilic, bromork de ben-zen, alcool etilic.

CAldurile aflate astfel la diferite lichidesunt apropiate intre 12.000cal. mici clorura de cal.

pentru tetraclorura de carbon. (Acestesunt relative la

lecule gram de vapori gr. cArbonede lemn). ST.

des sciences»).- Aliaj de aluminiu. Se un aliaj

bogat continAnd:cupru . . . pArticobalt . . . Sonichel . . . 164aluminio . . 56stanin . . . 20

topind separat de o parte cupru, cobaltulde alta aluminiu stanio ames-

tecându-le repede.Acest aliaj in proportie de

30 gr. pentru un kilogram de corat,un aliaj care se folose$te la

proportie de gr. kgr. de alu-minio dA un aliaj pentru laminare.

(Chimie et industrie). V.asupra

prin procedeul camerilor plumb. Cu toatvechimea acestui procedeu, teoria reactiei

este bine cunoscutá, cáci cerceatorii aucAnd au fcut

varieze deodatá ce 1 influenteazä.

aparate simplenioase, E. M. Rossignol(Helv. acta. VI, 4)

transformarea delala apropiindu-se cAt mai molt deconditiile sistemului industrial.

Din actiunii globale,prin de azot, ce reactio-

auCantitätile aproximativ

patratul concen-initiale, a Pozzi-

2. acidului sulfuric un fe-de 3-lea cere prin

participarea a 3 molecule.Influenta concentra(iei ni-

este considerabilä: o aface ca

mult.Industrial aceastá constatare a fost

in practicd, aplicarea estepe de o parte de atacul serios al plum-

de alta de pierderile in recuperareaoxizilor de azot.

S'ar ca pe viitor sebuinteze gaze puternic nitrate, o pre-siune un material non, foartezistent la acizi. C. A.

- Prepa,area de Se :

a) de prima calitate . . 13 kgde coco -

Ulei de -Le$ie de sodA . 23 -

b) distilatä -Carbonat de sodio cristaliiat --

13 5

Se seul uleiurile,apoi se se masa,mestecând-o o la saponifi-

completd. Se apoi lini$tecAnd masa devine transparent& seatunci solutia b. Se in liniste la

minute se toarnmentinând temperatura

apropiere de In cele din secâteva de o solutie

sau parfumul aceasta sela trei se su-

printr'o imersiune in rece. Pro-cedând astfel, se obtine untransparent. ST.

(La Nature).

N A T UR A39

www.dacoromanica.ro

mare de tt. Dupa socote-lui dela Academia de

cheltuesc pe fiece an luptacontra parazitilor vitei de vie, mi

de franci. Ori estemare parte cheltuitä pe sárurile de cupril,mai ales sulfat, care intrebuintatesucces vitei de vie.

Lichidele cari se vita maivar.

Villedieu, profesor la Tours, a decurând prin

nici o actiune asupracea mai dintre toate

vitei de vie; din actiuneasulfului varului.

In prezent cuprul este un metal foarteimportat cu

mare enorm de preparareal lichidelor cuprice. Deci s'ar

lichide baza de saucum se face in Stale le Unite, s'ar face o

economie de câteva milioane de franci.M. N. B.

(Sciences et voyages, 29 Noemvrie 1923 ).-Formula de Cremona. Se

sonoritatea Stradivarius se datorea inmare parte lacului, cu care unse ;

scum timp nu fuseseformula acestui lac minunat.

Inginerul Luc Gallicane, foarte bunzicant, formula acestul lacnuscris din 1716. acesta deCremona ar fi format din:ine materii colorante. Manuscrisul aratä

de a cele mai taria le a le preface in pastele cele

mai Tot in acest manuseris au mai fostgäsite formulele colorilor lacurilortrebnintate de pictorii celebri. N. B.

(Sciences et voyages, 29 1923).a ebonitului dela aparatele de T.F.

F. Observându-se o alterare la suprafatade ebonit a aparat de T.F.F., d-1

Sachet de vorba de undepozit de acid sulfuric. A crezutacest acid sulfuric s'ar fi con-densarea vaporilor din acumulatori, dar s'avorbit de lucru la de ebonitnevecine acumulatorii nu

de acid sulfuric pe vecineani dearândul acumulatorii.

A

CLI$EELE

Tot d 1 Sachet crede dovedit acestde acid, provine din oxidarea in aer

umed a sulfului din ebonit ajutat derazele solare. Aceastá atinge nu-mai ebonitul de calitate Un leaccare poate fi preventiv este de aebonitul un strat de lac.

Revue Scientifique, 23 Noemvrie 1923).-Industria in Indo-China.

o mare urcare productia defosfati. de zinc

redus productia, cele de wolframdin Pia Ouac sunt stationare.

Mina de grafit amorf din Quang-Ngliaieste din cauze financiare.

Minereurile de fier stintfierarii indigeni nu este Tonkino rnetalurgie a fierului.

adevarata bogátie mi-a coloniei. Societatea a nil-

nelor din Tonkinnele din regiunea Hongai deschis nouipiete de desfacere in Filipine. Venireapede a apei la adincimi a indepartat pe mi-

localnici din care cauzá productia nue insä o exploatare rationaläputuri alte mijloace, arfoarte simtitor. E. P.

Revue Scientifique, 23 NoemvriePeruci de Un a

tat nu de de infire foarte subtiri. Aceste peruci nu sunt

foarte ware, dar au efectminunat.Ele pot fi acute toate cerutepot fi incretite toate cerintele modei

gustul clientilor.Se zice de de

pe natural, numai greuprintr'o examinare poate fi

N. B.«Sciences et voyages), 15 Noemvrie 1923 ).

-Un Aliajul estecompus din crom, molibden tungsten com-binate in anumite proportii o anume

Este metal foarte orezistenta foarte mare la tocit. Uneltelebricate din aliajul Diamant pot fibuintate la cald, deaoarece nici apro-pierea punctului de topire nu se moaie.

M. N. B.(«Sciences et voyages», 29 Noemvrie

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

DIN ALBINEI JADE WALDEMAR BONSELS

CAP. IV

ISSI KURTA doua zi de trezindu-se Maja in corola unei campanule albastre,

auzi un fosnet usor Floarea se ca ar fi fostdeschiderea ei un miros de ;

dealtfel destul de Maja ingrijorat, putin din polenul ante-relor ; fac apoi, amanuntit, giteala de cu mare bägare'n

spre marginea corolei ca un clopot. atuncio ploaie rece, cu fosnet lin, impânzind totul prin prejur cude stropi argintii. Piaturile se prindeau de frunze alunecau lungulcäräruilor de pe firele de negru.

Cu mare surprindere dar uimire, Maja se laprefacerea din jurul zi de scurta-iCu toate i se suflet o aduandu-siaminte de prevenirea Casandrei, nu sboare nici o prin ploaie. Isiseama de anevoios ar fi miste aripile picaturilor. Dealtfelnu sufere nici frigul ; raze de soare, cari aduc veselie

pe fata pámântului.Se vede prea de dimineatk deoarece se

arate vieata. Cum albastru, puteä petot ce se petreceä sub dânsa. pentru o grijile dorul de

cask de cari fusese cuprinsd. de bine staisigur de sus, la forfota din ! Pe nesimtite ganclurile

sburará din nou la patria la din stup.celelalte albine una alta, de o zi de odihnkici colo o sau hränind larvele La drept vorbind, peo zi ploioask stup e destul de bine tihnit. Din in vreme doar

o pe urdinis, ca afle starea viemii ori cerceteze din-cotro bate vântul. Regina inspecteazá fagure cu fagure, cercetând totulamänuntime; ici, dojeneste dincolo, mai pune un ou fericestepe lurnea cu regeasca ei Te simti sorbinclu-i pri-virea sau câte o de Uneorr se netezeste _prietenosalbinele tinere, puse de curând la incercare sau se devile

fericire este te poti bizul pe dragostea altorape apárarea ! locul acesta singuratec si expus, in caleatuturor primejdiilor de frig. Ce se va face cu ce se va

cumva mai tine ploaia ? In floare, nectarul pe sponciu, iar poknulnu poate ajunge lumea. Intâia vieata ei seama detrebuitor e soarele pentru pribegie soare, nimeni n'ar

fi usuratec, se Maja.Când aminti de soare, i se inima din de bucurie

(i) Din de Lica I. Simionescu.

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

ca a avut curajul vieata pe socoteala ei. n'an'a vrernea a pribegiei sale. Alte albine vieata

nu Experienta este doar cel mai de bun dinvieata, pentru care merita te jertfesti, Maja.

In se la drum o de furnici tact,pas Erau ; o

crunta. Cântecul pe frunzele de podbal. Cumarsul au facut una buna de tot, se unglas gros, frunzulitele unei tinere date brusc la oparte. Dintre ele se ivi un mare, albastriu. ca un bumb

metal, la coloare, stralucitor, albastru, inverde ori chiar negru. cam de trei ori mai mare Maja.Paviza spate ca fierul de tare, glasul lui te

Desteptat de soldatilor, in toane rele.sonmul, ochii

«Vin, tipa el «asta e indeajuns pentru voi toti, ca si-miBine nu-s in calea lui, se Maja, simtindu-se

acolo ascunzatoarea ei de Dar tot o cuprinse,vrere, frica se un pas mai

iarba umeda greoiu leganat. Nu prea oeleganta. la o drept sub floare, se odadi la o parte se trase putin atunci acolose deschiderea unei pesteri.

Nu nu mai sunt pe lume, se ea curioasa, de carenici habar nu Nn-ti ajunge o afli toate se pot

Tac chitic. Numai domol. astfel pe:

vrei mergi mine la vanitoare, trebuie te scoli Eziva mare». trezit noaptea'n cap, se crez de grozav,nu-i si fie mai prietenos.

Trec o bucati de vreme Maja auzi un glassubtire, scartiitor, din gauri :

«Pentru Dumnezeu, oblonul, ciciasculti, trase putin la o parte capul citi prin

te spuse elMaja ca pe spini, dornici vadi cine va iesi din Se

de mult, o mai de caz pe umeri.Se se repede. Dedesuptul ei, frunza fu ridicati

sus se o goangi cafenie, care i se totultrupul gros, capul neobisnuit de mare antene

ridicate'n sus. picioare subtirele fata«Buni dimineata, scumpa mea Iffi» spuse de curtenitor ce

se mai svelt. ai dormit?» apoi adiugi tainic:o !»

Iffi raceali.«S'a Kurt» zise ea. «Nu pot merg tine. Ne-a luat lumea

ochi».Bietul de spaimi.«Nu prea el, ware fericirea a prieteniei noastre

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

trebuie se de toate nimicurile Gândeste-te bine, draga Iffi, cepasä de lume? Ai casa ta care te poti e destul de

nu mai ajunge la tine nici o dintrist compátimitor.

«Kurt, ce pricepi tu din toate acestea. Eu am párerea mea. mai esteceva la Ai folosit nestiinta mea, fel prea putin delicat. Te-aidat drept de trandafiri, ieri, mi-a spus de fapt esti

de báligar. mare deosebirea. Melcul te-a la oasupra voie nu mai insist. Intelegi, acum, de ce retragcuvântul».

Venindu-si in fire spaima ce-1 cuprinse, Kurt se fácu foc:«Nu, nu manios vreau sa fiu iubit pentru mine, nu

pentru ceiace fac. Cum judeci pe un bárbat, dupa locul care

n'ar fi mácar vorba de tot mai ochii»Iffi rezervatá. «Dealtfel te o ca mine, a

sot a fost acum trei zile de un chitcan, trebuie sä-si impuiecea Asadar... cu bine».

Dintr'o Iffi se de repede nevázutd, ei, inpare a fost de vânt. Maja nu putut inchipul, cum ar fi

stare cineva sä intre in ai Iffi nu seprivi prostit, in spre deschizdtura pustie de cara-ghios, Maja pufni de

In de dea din cap,iar antenele spanzurau ca evantalii muiate de ploaie.

«In ziva de azi nimeni nu se la caracter sánátoasä agonisirea traiului» el, «Iffi e inimá ; nu mi-am putut vreodatd, dar

este. Dacä nu-i spune fie prietena trebuie mäcar

Maja o prinse mila.Kurt se terse ochii se o

de scoasä se vede, de prietena lui, Prinse o trandafirie. Se in chip neobisnuit ; acum

se fäceä subtire, acum Vârful al trupuluidin multe máruntele, alunecau sgomot, terenul.

Maja se amarnic, Kurt se repede ca o ságeatä dintoarea lui, o taie bucáti. din

; nici nu la svárcolirile desnádájduite pe care le fäceau celede una pe pämânt, alta lui. o biatä

micä.«Räbdare» Kurt «Se totulDar pe aduse de Iffi, care l-a läsat pentru

totdauna. ivoaie de lacrimi curgeau peDin ei, mica Maja din toatá inima. amar

mai este lumea aceasta, se ea. zári cum bucata depe care Kurt, durerea lui o lásase din labe, o ia la sdnátoasa.

ceva n'am mai rácni Maja de tare, Kurt,se toate pártile.

el, -a auzit«Dar stau in cale» ráspunse Maja.

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

«Unde el. «Trebuie sä fi doar undeva».«Stint aici sus» strigä Maja. «Deasupra Hoare».«Te spuse Kurt. «Dar eu nu sunt mi-e

f el, ca te zäresc. Pentru ce aidin vierme fuge» Maja.

«Da, zise Kurt, uitându-se dupäjumátatea de râmä. «Fiintele acesteasunt neastârnpärate. Mi-a pierit pofta de mâncare». Spunând acestevorbe, de pe care o labe; aceasta ea inpartea cealaltä.

Maja rämase zápácitä, pe când Kurt se vede deprins obice-

«Sä nu-si inchipui curnva cá eu hränesc viermi» spuse el,dar nu se gäsesc trandafiri pe toate cárärile».

«Spume mäcar bucátelei celei a apucat cealaltä» räspunseMaja foarte necäjitä.

Kurt dádu serios din : a soarta, bun despártit rämâne»spuse el sententios. «Dar cine esti?»

«Sunt Maja, din neamul albinelor».pare räspunse Kurt. «Nam nimic de albinele.

De ce stai acolo? Nu e in obiceiul albinelor aceasta.de unde esti?»

«Aici am dormit».?» fácu lämuritor «Cred dormit «Te-ai trezit acum ?»

Maja din cap de seamä de nepläcut i-arfi fost lui Kurt afle ascultase convorbirea lui. Nu voiä mai

ea. Kurt de colo-colo, doar ar sá se uite sus.zise el, pe paiul acesta,

zäri mi-ai ochi. Ai vrea, nu espuse Maja.

Kurt gäsi un fir potrivit, codita unei de bulbuci; fiindcä floareaputin aplecatk Maja sä-1 vadá se sä se uite sus,

ridicat pe picioarele de dinapoi. drägu prietenos, desi nuprea tânár; obrajii cam

se floarea se putintel. Apoi se recomandä:«Kurt, din familia gândacilor de trandafiri».Mica Maja in sinea ei, cáci bine un gândac de bäligar;

nevoind sä-1 jigneascd,«Nu-si face ploaia ?» Maja.«Nu; sunt deprins ea din trandafiri, peste care adesea».Maja zise in tot trebuie peste nas pentru

nile lui sfruntate; e prea increzut.«Kurt» spuse ea, surâzând, «ce e aceea de sub frunzä?»Kurt incremeni.

gaurá ?» el. de o gaurá oarecare? Sunt multepoate fie, acolo, o ca oricare alta. Nici câte

pe pamânt».Dar cum se prea turburase, i se ceva grozav. Iritat cum

dându-si osteneala se arate echilibrul. Maja auzi scotândun desnádájduit aceea H fata sus, dânddin din picioare.

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

«S'a mine» se el. «Nu pot Trebuiemor. de nu mi s'a niciodatd».

Se de tare, nu mai vorbele deale Majei. auta toate chipurile cu picioarele de pämânt, dar

s'a prins de un de la care cu greu ajun-acesta se el din nou pe spinarea,

o priveliste dureroasd; Mica Majaales se la ca ceara, lui rupeau

mai scap din aceastä el. inparte. Nu chinul un muribund sfredelindu-1 privirea.

Oh! ajunge un fir de sau codita floarei de bulbuci,Cine e stare se agate de aer? Nimeni nu poate».

Biata Maja despuse ea «voiu viu voi

ajung la capät.Kurt, nu te mai atâta ia seama: un

fir de te cu ai te prinzi de el?Kurt numai o nu o ca scos din

fire, de frica mortii. Mäcar tot Maja din addpostul ei,un subtirel, care se apropierea lui Kurt se de

lui. I se umpl de bucurie când vázu, prin greutatea ei. paiulse ajunge drept deasupra lui

«Prinde-te bine» Maja.Kurt simtl ceva pe se cu o apoi cu

cu picioarele inzestrase fiecare.se trase tot mai mult, ce a ajuns la rädäcina paiului; unde

acesta e mai gros in sfârsit sä seadânc.

zise el «fu grozav. prezenta mea de spirit fivorbirei tale».

mai micaKurt duse la frunte.«Multumesc, multumesc; ce voiu desmetecl, da toate

deslusirile».Dar Maja nu mai av parte sä asculte rdspunsul. In se o

la de insecte. Mica Maja se cum rämasetrec departe. Când, îl

pe Kurt, acesta se fäcuse ploaia contenise, sevreme

(Va

4/XIII

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

PAGIN.Aaceasta din la dispozitia ei

va dupá felul corespondentii nostri vor sä sefoloseasca de dânsa.

Domnul C. Morosanu, profesor la liceul lad, sprijinitor harnicrevistei bun al rosturilor ei educatia deschide

aceasta primä

*coala secundará, prin timpul prograrnul ei limitat, face ca interesul,ce arata elevii pentru preocupdrile nu poatä fi realizat

complet de ori suflet ar pune caacestor porniri de Dar golul ce mod rezultä din acesteapoate fi completat de catre revistele

Dintre toate, revista alura» de sub ingrijirea profesoriini-a fost un colaborator pretios, pentru completareaale elevilor.

Pentru a convinge majoritatea elevilor nu urmáresc, innota ci cunostintelor, am provocat clasa VII o

lare pentru o dare de scoasä din cetireada aici parti din cele

CON ST. TH. MOROSANUdin

REVISTA *NATURA*

Perspective totul noui nebänuite i se deschid eea are o fornmrea viitorului unei

natiuni. natiune care va munca pe baze carenu va o industrie viguroasá prosperd, se va rásboiuluieconomic, astfel va trebul se resernneze in rolul de umilitá apopoarelor puternice .

Spiritul public trebuie schimbat fel, - dela oameniicare au un de orânduirea la copiii cu mintea

de cunostinte rolul primordial al manifestä-rile economice sociale ale de rásboiu preocuparea

politica, iar al doilea veneau chestiunile artistice literare;chestiunile stiintifice nu erau uitate, apoi - in caz - läsatepe plan. Astázi irnprejurärile s'au schimbat. atunci unideal national pe care literatura cântau pe care politica

aduce - acum un ideal care nu se va cao minune, ci se va pe calea lungâ grea dar sigurá"a chestiune de patriotism deci se impune: se predicepeste tot

ONU V.Cl. VII Liceul Codteanu

4/XIII

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPI

N'AM mai fost Ocne (nu de 13 ani; nu e vorba, te duciani pe te vezi e te mai

te totdeauna, mai sau mai asteptamun prilej reped pe locurile unde copil fáceam multa gálágie.

In ziva de 22/VII ce m'am la ora 9 gara Draga-sani, m'am urcat automobilul Rv. 76, de 8/25 H.P., cu unchiul

M. F. am pornit tren, ocolind putin, ca ajunsacesta la prima statie, Zdvideni.

De fie aproape caleane jucäm:

«Expresul» merge ca un mele, mergeam noi tot spre a leda iluzia nu putem face Stam imediat sa-iprindem km. pe ! Sunt multi pe la ferestre neprivim ; apoi suntem la Orlesti.

plecare, cale popa batistele, sa ne vaddpopa nu ne meargä - Doamne de vreo pana ca ne-ajocul - hai la mergem tot oprim, dandimpresia s'a stricat Cei vagonul paturi de noi;pe Petre el vrea le arate ce poate.

In noi cu 25 km.; apoi dam 45, ajungem, mergem la pas,o eram care vreapotriveascd pasii un

Dar piticul dat naibi: Ionesti, vrea nenas. artdm noi: 45-55-60

Aproape de bariera Ramnicului, ne nu ne mai ducem launde pornisem de unde eu venisem seara la ora 2012; ci la Tro-

ian, o spre unde suntem la

* *

Am alergat peste ; dece n'am acum memoria copilului de !

Cum s'au schimbat lucrusoarele! Ce deziluzie, ce Cei ce nucunoscut pe Klauss, nu ce el din ce Statul

i-a luat Govofa, a venit a adus brazi, regiunesi a fAcut parcuri... mare, s'a scufundat,

s'a Ce vechiu a fost de actualul arendator, dar nicialteeva nou n'a desi mai are pe vreo io ani. pe

fost lupte pe meleagurile acestea, spre a5 ani...

Emotia ce cuprinde e foarte mare; desi nu se poateacum bine emotia lui Einstein la Reims,strie de d-1 Ch. Nordmann.

La 12, primesc la pe cari radeau de noi pedrum ; onoarea L. K-ului e Petre e multumit. tree, vesniceste numai räul», a zis poet din vechime; stomacul zice suflete lui aducandu-mi aminte am prieteni din copilarie,d-lui Soiu, care cinstit au deschis un birt (de cate ori noi

www.dacoromanica.ro

NATURA SUPLIMENT

la nu ziceam d-lui säla Obor), deci hai la ei. Greu sä conving pe tovaräsii mei,

cáci toatä dela la parculuini.; cum oare sä mergi 200-300 i treci un pod, peste unspre a ajunge la «Restaurantul Carpati». mai e Românul nu-si face

; nicäeri nu e o Ba sunt niste afise... la eireclama le-o fac eu pentru la

Nimeni n'a privit din locul acesta ce minunatá esteCe vedere largá, ce n'ar face din parte o Societate dragoste delucru capital.

Pozitia birtului e incântätoare... casä boereascá, brazi.bune, - unchiului räu n'a luat vin din pivnitele lui, dar gustânddin ne-am asezat la chef. ce cântá tot de bineaPovestirile lui ca In ne-am urnit laora 15; la platá jale... pentru ei, cáci negustori proaspeti nu

jupoae.apoi spre la sunt la prie-

teni, spatiu nu pentru noi, dar vai - de greulipsa timpulni.

1923.

CONSTANTIN BELCOT

BIBLIOTECA TARA

VASILE PARVANINCEPVTVRILE VIETIIMANE LA GVRILE

*

GHEORGHE OPRESCUARTAL A

CVLTVRA NATIONALÄ

www.dacoromanica.ro

CVLTVRATEA A BUNA

V. ALECSANDRI:

SINZIANA PEPELEAP ASTELURIM. EMINESCU:

P OEZII LIRICEPOEZII FILOZOFICE

C. NEGRUZZI:UVELEN EGRU PE ALB

P.I. E. RADULESCU:

GHEORGHE LAZAR*

BIBLIOTECA OAMENII CELEBRI

N. DAVIDESCU:

RENAN*

O. ONICESCU:

GALILEIDE LA TOATE LIBRARIILE DIN

SAU PRIN

CENTR ALABUCURESTI, STRADA PARIS No.

www.dacoromanica.ro

CVLTVRA NATIONALASOC. ANON. DE SOC. LEI

SEDIUL CENTRAL CENTRALBUCURESTI BUCURE*TISTRADA PARIS No. STRADA PARIS No.

TELEFON No. 57/62- ADRESA TELEGRAFICA oCULTROM»

A APARUT

C. RADULESCU-MOTRUProfesor la Univ er e a din Bucuresti

CURS ELEMENTARDE PSIH LOGIE

FORMATMARE, LEGAT FLEXIBILIN PANZA. LEI 160.--

Intereseazd devil de liceu siadvocatii, magistratii,

fesorii, pedagogii, ofiterii, etc.

www.dacoromanica.ro