Înþaralui”lasãcãmerge Industria turismului, în proces de ...
1
12 pagini n Numãrul solicitãrilor iniþiale de ajutor de ºomaj din SUA continuã sã scadã PAGINA 8 n BCR: Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3,9 miliarde lei, în luna august PAGIN A9 n OPINII / Vulnerabilitatea energeticã nu sare de salariul minim PAGINA 8 5 lei n STELIAN ION: “Klaus Iohannis vrea sã deþinã controlul total asupra justiþiei” PAGINA 3 n ÎNCEPÂND DE ASTÃZI / Obligaþiunile Prefera Foods intrã la tranzacþionare pe Sistemul Multilateral al BVB PAGINA 4 n COSTI ZÃRNESCU, FONDATORUL RENTAKUB.COM ªI LAKUBURI.RO: „Segmentul caselor de vacanþã, vilelor ºi bungalourilor de închiriat integral are un mare potenþial în România” PAGINA 10 Vineri, 10 septembrie 2021, nr. 175 (6955), anul XXXI GRAM AUR = 241,3481 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5494 RON EURO = 4,9482 RON DOLAR = 4,1824 RON În þara lui ”lasã cã merge ºi aºa”, digitalizarea se miºcã în ritmul presiunilor din exterior (Interviu cu Daniel Homorodean, CEO Arxia, dezvoltator de proiecte ºi produse web, ºi vicepreºedintele Clusterului Cluj IT) l ”Instituþiile au dificultãþi în definirea proiectelor de digitalizare ºi derularea lor în mod competitiv ºi eficient, chiar dacã nu au lipsit banii pentru asta” l ”Nu stãm deloc bine cu educaþia digitalã, suntem codaºii Europei” l În anul 2021 nu avem oraºe inteligente în Romania” Reporter: Cum aratã, în prezent, spaþiul digital din þara noastrã ºi de ce are nevoie ca sã meargã cãtre un model de succes? Daniel Homorodean: Aºa cum vãd eu spaþiul digital, el este format din trei componente esenþiale: digitalizarea, educaþia digitalã ºi industria IT românea- scã. Deºi în ceea ce priveºte digitalizarea ne îndreptãm într-o direcþie bunã, institu- þiile au în continuare dificultãþi în defini- rea proiectelor de digitalizare ºi derula- rea lor în mod competitiv ºi eficient, chiar dacã nu au lipsit banii pentru asta. Nu stãm deloc bine cu educaþia digitalã, unde suntem codaºii Europei, ºi avem nevoie de programe formale de educaþie pentru toate vârstele. Este important sã înþelegem cã nu vom obþine rezultate consistente în acest domeniu pânã când cetãþenii nu vor avea la dispoziþie siste- mele informatice prin care sã interacþio- neze. Estonia, Danemarca, Olanda au un nivel de top al educaþiei digitale nu doar pentru cã cetãþenii lor au primit cursuri la scoalã, ci ºi pentru cã au avut ocazia sã foloseascã zi de zi, pentru orice activita- te, aplicaþiile informatice. A CONSEMNAT ALINA VASIESCU (continuare în pagina 12) FPTR ACUZÃ: Industria turismului, în proces de dezintegrare din cauza MEAT l Patronii din turism, nemulþumiþi de OUG 65/2021, adoptatã fãrã avizul CES l FPTR: “Prin eliminarea posturilor de ataºaþi de turism, se doreºte de fapt contractarea serviciilor de promovare a turismului românesc de firme private, «de casã», prin care sã fie cheltuiþi banii de promovare alocaþi din bugetul statului” l 5000 de firme din turism nu au primit sumele solicitate prin mãsura 2 – granturi pentru capital de lucru I ndustria turismului românesc se confruntã cu un proces accelerat de dezintegrare, din cauza poli- ticilor guvernamentale, în speþã ale Ministerului Economiei, Antreprenoriatului ºi Turismu- lui (MEAT), aratã Federaþia Pa- tronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) într-un material înaintat Comi- tetului Economic ºi Social European. Nicolae Istrate, vicepreºedintele FPTR, a declarat pentru ziarul BURSA: “Practic, întreaga coordonare ºi suprave- ghere a politicilor naþionale a fost redusã la minimum prin ordonanþe de urgenþã ºi hotãrâri de guvern care încalcã flagrant legislaþia în vigoare precum ºi interesele legitime ale acestui sector. Prin mãsurile luate de Claudiu Nãsui, atât timp cât aces- ta a fost ministru al Economiei, Antre- prenoriatului ºi Turismului, s-a dorit de- sfiinþarea turismului din România ºi tran- slatarea unor activitãþi din cadrul mini- sterului cãtre mediul privat (n.r. - cum ar fi organizaþiile de management al desti- naþiilor), intenþionând sã mute banii pu- blici din bugetul þãrii în conturile unor ONG-uri - «deschizând robinete de bani cãtre privaþi» pe criteriul prieteniilor per- sonale sau de partid ale conducerii MEAT. Un alt lucru grav este cã structu- rile patronale reprezentative din turism nu sunt ascultate de MEAT, reprezentan- þii ministerului preferând discuþii cu structuri asociative care nu au legãturã cu prevederile legii dialogului social. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 11) MOÞIUNEA CU BUCLUC Lovitura de Palat a USRPLUS a eºuat P arlamentarii USRPLUS au încercat, ieri, cu prilejul citirii moþiunii de cenzurã pe care au depus-o cu cei de la AUR împo- triva guvernului Cîþu, sã dea o loviturã de Palat... parlamentar. De la tribuna Parlamentului, Ionuþ Moºteanu, liderul grupului deputaþilor USRPLUS, a soli- citat plenului sã stabileascã ºi un calen- dar al dezbaterii ºi votãrii moþiunii de cenzurã, în limita cadrului constituþio- nal, care stipuleazã la art.113 aliniat 3 cã moþiunea se dezbate în termen de trei zile de la data la care a fost prezentatã. Dupã lungi contre cu Florin Roman, vicepreºedintele Camerei Deputaþilor, care a þinut morþiº sã conducã ºedinþa de plen, deºi la prezidiu se afla ºi Anca Dra- gu, preºedintele Senatului, al doilea om în stat, ºi dupã ce reprezentanþii AUR au reuºit sã îi tragã la propriu scaunul lide- rului deputaþilor liberali ºi sã îl îndepãrte- ze de la microfon, Ionuþ Moºteanu ºi-a vãzut doar o parte din dorinþã realizatã: supunerea la vot a propunerii sale de mo- dificare a ordinii de zi aprobatã de Birourile Permanente Reunite. Numai cã la vot, lovitura de Palat încercatã de grupul USRPLUS a eºuat, deoarece parlamentarii PSD ºi PNL au fãcut front comun ºi cu 216 voturi contra, faþã de 117 voturi pentru, au respins sta- bilirea de cãtre plenul Parlamentului a unui calendar privind dezbaterea ºi votarea moþiunii de cenzurã. ”Prin acest vot s-a demonstrat din nou cã s-a format USL, alcãtuitã din PSD ºi PNL”, a afirmat, imediat dupã vot, Ionuþ Moºteanu. Practic, ce s-a întâmplat ieri în plenul reunit al Parlamentului a fost o urmare a tensiunii ce dominã scena politicã de la declanºarea crizei în rândul coaliþiei de guvernare, precum ºi o urmare a declara- þiilor fãcute în prima jumãtate a zilei de liderii partidelor politice reprezentate în Legislativ. La ºedinþa Birourilor Permanente Re- unite premergãtoare ºedinþei de plen, re- prezentanþii UDMR au propus ca un ca- lendar privind dezbaterea ºi votul moþiu- nii sã fie stabilit dupã ce Curtea Constitu- þionalã se va pronunþa cu privire la sesi- zarea trimisã de cãtre Guvern referitoare la depunerea moþiunii de cenzurã ºi la momentul trimiterii ei cãtre Palatul Vic- toria. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) FONDATORII ONE UNITED PROPERTIES: “Ne vom abþine de la votul privind crearea acþiunilor cu vot multiplu” l Înfiinþarea unei clase de acþiuni cu vot multiplu a fost respinsã în trecut de Registrul Comerþului l “Compania va utiliza toate mijloacele legale disponibile împotriva unei soluþii similare”, spune Victor Cãpitanu V ictor Cãpitanu ºi Andrei Diaco- nescu, acþionarii fondatori ai One United Properties (ONE), se vor abþine de la vot în ceea ce pri- veºte crearea claselor de acþiuni cu vot multiplu, la adunarea extraordinarã de astãzi, au transmis reprezentanþii socie- tãþii la solicitarea Ziarului BURSA. Decizia vine în condiþiile în care, pe ordinea de zi a AGEA se aflã aprobarea constituirii unei noi clase de acþiuni One (Clasa B), cu o valoare nominalã de 0,2 lei ºi cu vot multiplu, respectiv cinci drepturi de vot la o acþiune. Dacã punctul va fi aprobat, se va supune la vot conver- sia a 22,74% din acþiunile ordinare ale Vinci VER Holding SRL, societate afla- tã în proprietatea lui Victor Cãpitanu ºi OA Liviu Holding Invest SRL, deþinutã de Andrei Diaconescu, în acþiuni de Clasa B, respectiv câte 11,37% pentru fiecare. În prezent, Victor Cãpitanu ºi Andrei Diaconescu, cei doi fondatori de dezvol- tatorului imobiliar, deþin indirect 59,5% din companie, astfel încât au majoritatea în AGA, iar conform unor opinii din pia- þã, un eventual vot pentru crearea clasei de acþiuni cu vot multiplu pentru ei, prezintã un conflict de interese. Avocatul Gheorghe Piperea: “Dacã se forþeazã votul, se vor putea formula acþiuni pentru anularea hotãrârii ºi sã se obþinã anularea” Contactat de ziarul BURSA, avocatul Gheorge Piperea ne-a declarat: “În opi- nia mea, acþionarii fondatori ar trebuie sã se abþinã de la vot. Pe de altã parte, trebu- ie sã se asigure cã aceastã clasã de acþiuni este constituitã în mod legal. ANDREI IACOMI (continuare în pagina 4) Graficã de MAKE PANDEMIA A LÃSAT URME ADÂNCI CESE: “Repornirea operaþionalã completã a ecosistemelor turistice - dificilã ºi incertã” L a optsprezece luni de la debutul pandemiei în Europa, ecosistemele globale din domeniul turi- smului ºi al transporturilor încã se confruntã cu o crizã fãrã precedent, care a afectat grav între- prinderile mici ºi lucrãtorii independenþi din cadrul lanþurilor valorice ºi de aprovizionare core- spunzãtoare, precum ºi lucrãtorii, societãþile ºi capacitãþile de rezilienþã ale acestora, este con- cluzia evaluãrii pe care membrii Comitetului Economic ºi Social European (CESE) au efectuat-o la ºedinþa care a avut loc în insula Rhodos (Grecia). Evenimentul s-a desfãºurat în contextul planului de activitãþi pentru elaborarea avizului din proprie iniþiativã al CESE care abordeazã acest subiect sub conducerea lui Dumitru Fornea, preºedinte al grupului de lucru din cadrul CESE ºi secretar general al Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian. (G.M.) (continuare în pagina 11)
Transcript of Înþaralui”lasãcãmerge Industria turismului, în proces de ...
12 pagini
n Numãrul solicitãrilor iniþiale de ajutor de ºomaj dinSUA continuã sã scadã PAGINA 8
n BCR: Sistemul bancar a înregistrat un surplus delichiditate de 3,9 miliarde lei, în luna august
PAGINA 9
n OPINII / Vulnerabilitateaenergeticã nu sare de salariulminim
PAGINA 8
5 lein STELIAN ION: “Klaus Iohannis vrea sã
deþinã controlul total asupra justiþiei”PAGINA 3
n ÎNCEPÂND DE ASTÃZI / ObligaþiunilePrefera Foods intrã la tranzacþionare peSistemul Multilateral al BVB PAGINA 4
n COSTI ZÃRNESCU, FONDATORULRENTAKUB.COM ªI LAKUBURI.RO:„Segmentul caselor de vacanþã,vilelor ºi bungalourilor de închiriatintegral are un mare potenþial înRomânia” PAGINA 10
Vineri, 10 septembrie 2021, nr. 175 (6955), anul XXXI
GRAM AUR = 241,3481 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5494 RON EURO = 4,9482 RON DOLAR = 4,1824 RON
În þara lui ”lasã cã mergeºi aºa”, digitalizarease miºcã în ritmulpresiunilor din exterior
(Interviu cu Daniel Homorodean,CEO Arxia, dezvoltator de proiecte ºi produse web,
ºi vicepreºedintele Clusterului Cluj IT)
l ”Instituþiile au dificultãþi în definirea proiectelor dedigitalizare ºi derularea lor în mod competitiv ºi eficient,chiar dacã nu au lipsit banii pentru asta”l ”Nu stãm delocbine cu educaþia digitalã, suntem codaºii Europei”l În anul2021 nu avem oraºe inteligente în Romania”
Reporter: Cum aratã, în prezent, spaþiuldigital din þara noastrã ºi de ce are nevoie casã meargã cãtre un model de succes?
Daniel Homorodean: Aºa cum vãdeu spaþiul digital, el este format din treicomponente esenþiale: digitalizarea,educaþia digitalã ºi industria IT românea-scã. Deºi în ceea ce priveºte digitalizareane îndreptãm într-o direcþie bunã, institu-þiile au în continuare dificultãþi în defini-rea proiectelor de digitalizare ºi derula-rea lor în mod competitiv ºi eficient,chiar dacã nu au lipsit banii pentru asta.Nu stãm deloc bine cu educaþia digitalã,unde suntem codaºii Europei, ºi avem
nevoie de programe formale de educaþiepentru toate vârstele. Este important sãînþelegem cã nu vom obþine rezultateconsistente în acest domeniu pânã cândcetãþenii nu vor avea la dispoziþie siste-mele informatice prin care sã interacþio-neze. Estonia, Danemarca, Olanda au unnivel de top al educaþiei digitale nu doarpentru cã cetãþenii lor au primit cursuri lascoalã, ci ºi pentru cã au avut ocazia sãfoloseascã zi de zi, pentru orice activita-te, aplicaþiile informatice.
A CONSEMNAT
ALINA VASIESCU
(continuare în pagina 12)
FPTR ACUZÃ:
Industria turismului,în proces de dezintegraredin cauza MEATl Patronii din turism, nemulþumiþi de OUG 65/2021, adoptatã fãrã avizul CESl FPTR: “Prin eliminarea posturilor deataºaþi de turism, se doreºte de fapt contractarea serviciilor de promovare a turismului românesc de firme private, «decasã», prin care sã fie cheltuiþi banii de promovare alocaþi din bugetul statului”l 5000 de firme din turism nu au primitsumele solicitate prin mãsura 2 – granturi pentru capital de lucru
Industria turismului românesc seconfruntã cu un proces acceleratde dezintegrare, din cauza poli-ticilor guvernamentale, în speþãale Ministerului Economiei,Antreprenoriatului ºi Turismu-lui (MEAT), aratã Federaþia Pa-
tronatelor din Turismul Romanesc(FPTR) într-un material înaintat Comi-tetului Economic ºi Social European.
Nicolae Istrate, vicepreºedinteleFPTR, a declarat pentru ziarul BURSA:“Practic, întreaga coordonare ºi suprave-ghere a politicilor naþionale a fost redusãla minimum prin ordonanþe de urgenþã ºihotãrâri de guvern care încalcã flagrantlegislaþia în vigoare precum ºi intereselelegitime ale acestui sector. Prin mãsurileluate de Claudiu Nãsui, atât timp cât aces-
ta a fost ministru al Economiei, Antre-prenoriatului ºi Turismului, s-a dorit de-sfiinþarea turismului din România ºi tran-slatarea unor activitãþi din cadrul mini-sterului cãtre mediul privat (n.r. - cum arfi organizaþiile de management al desti-naþiilor), intenþionând sã mute banii pu-blici din bugetul þãrii în conturile unorONG-uri - «deschizând robinete de banicãtre privaþi» pe criteriul prieteniilor per-sonale sau de partid ale conduceriiMEAT. Un alt lucru grav este cã structu-rile patronale reprezentative din turismnu sunt ascultate de MEAT, reprezentan-þii ministerului preferând discuþii custructuri asociative care nu au legãturã cuprevederile legii dialogului social.
GEORGE MARINESCU(continuare în pagina 11)
MOÞIUNEA CU BUCLUC
Lovitura de Palat aUSRPLUS a eºuat
Parlamentarii USRPLUS auîncercat, ieri, cu prilejul citiriimoþiunii de cenzurã pe care audepus-o cu cei de la AUR împo-
triva guvernului Cîþu, sã dea o loviturãde Palat... parlamentar. De la tribunaParlamentului, Ionuþ Moºteanu, liderulgrupului deputaþilor USRPLUS, a soli-citat plenului sã stabileascã ºi un calen-dar al dezbaterii ºi votãrii moþiunii decenzurã, în limita cadrului constituþio-nal, care stipuleazã la art.113 aliniat 3 cãmoþiunea se dezbate în termen de treizile de la data la care a fost prezentatã.
Dupã lungi contre cu Florin Roman,vicepreºedintele Camerei Deputaþilor,care a þinut morþiº sã conducã ºedinþa deplen, deºi la prezidiu se afla ºi Anca Dra-gu, preºedintele Senatului, al doilea omîn stat, ºi dupã ce reprezentanþii AUR aureuºit sã îi tragã la propriu scaunul lide-rului deputaþilor liberali ºi sã îl îndepãrte-ze de la microfon, Ionuþ Moºteanu ºi-avãzut doar o parte din dorinþã realizatã:supunerea la vot a propunerii sale de mo-dificare a ordinii de zi aprobatã deBirourile Permanente Reunite.
Numai cã la vot, lovitura de Palatîncercatã de grupul USRPLUS a eºuat,deoarece parlamentarii PSD ºi PNL au
fãcut front comun ºi cu 216 voturi contra,faþã de 117 voturi pentru, au respins sta-bilirea de cãtre plenul Parlamentului aunui calendar privind dezbaterea ºivotarea moþiunii de cenzurã.
”Prin acest vot s-a demonstrat din noucã s-a format USL, alcãtuitã din PSD ºiPNL”, a afirmat, imediat dupã vot, IonuþMoºteanu.
Practic, ce s-a întâmplat ieri în plenulreunit al Parlamentului a fost o urmare atensiunii ce dominã scena politicã de ladeclanºarea crizei în rândul coaliþiei deguvernare, precum ºi o urmare a declara-þiilor fãcute în prima jumãtate a zilei deliderii partidelor politice reprezentate înLegislativ.
La ºedinþa Birourilor Permanente Re-unite premergãtoare ºedinþei de plen, re-prezentanþii UDMR au propus ca un ca-lendar privind dezbaterea ºi votul moþiu-nii sã fie stabilit dupã ce Curtea Constitu-þionalã se va pronunþa cu privire la sesi-zarea trimisã de cãtre Guvern referitoarela depunerea moþiunii de cenzurã ºi lamomentul trimiterii ei cãtre Palatul Vic-toria.
GEORGE MARINESCU
(continuare în pagina 3)
FONDATORII ONE UNITED PROPERTIES:
“Ne vom abþine de la votulprivind crearea acþiunilor cuvot multiplu”l Înfiinþarea unei clase de acþiuni cu vot multiplu a fostrespinsã în trecut de Registrul Comerþuluil “Compania vautiliza toate mijloacele legale disponibile împotriva uneisoluþii similare”, spune Victor Cãpitanu
Victor Cãpitanu ºi Andrei Diaco-nescu, acþionarii fondatori ai OneUnited Properties (ONE), se vorabþine de la vot în ceea ce pri-
veºte crearea claselor de acþiuni cu votmultiplu, la adunarea extraordinarã deastãzi, au transmis reprezentanþii socie-tãþii la solicitarea Ziarului BURSA.
Decizia vine în condiþiile în care, peordinea de zi a AGEA se aflã aprobareaconstituirii unei noi clase de acþiuni One(Clasa B), cu o valoare nominalã de 0,2lei ºi cu vot multiplu, respectiv cincidrepturi de vot la o acþiune. Dacã punctulva fi aprobat, se va supune la vot conver-sia a 22,74% din acþiunile ordinare aleVinci VER Holding SRL, societate afla-tã în proprietatea lui Victor Cãpitanu ºiOA Liviu Holding Invest SRL, deþinutãde Andrei Diaconescu, în acþiuni deClasa B, respectiv câte 11,37% pentrufiecare.
În prezent, Victor Cãpitanu ºi Andrei
Diaconescu, cei doi fondatori de dezvol-tatorului imobiliar, deþin indirect 59,5%din companie, astfel încât au majoritateaîn AGA, iar conform unor opinii din pia-þã, un eventual vot pentru crearea claseide acþiuni cu vot multiplu pentru ei,prezintã un conflict de interese.
Avocatul Gheorghe Piperea:“Dacã se forþeazã votul, sevor putea formula acþiunipentru anularea hotãrârii ºisã se obþinã anularea”
Contactat de ziarul BURSA, avocatulGheorge Piperea ne-a declarat: “În opi-nia mea, acþionarii fondatori ar trebuie sãse abþinã de la vot. Pe de altã parte, trebu-ie sã se asigure cã aceastã clasã de acþiunieste constituitã în mod legal.
ANDREI IACOMI
(continuare în pagina 4)
Graficã de MAKE
PANDEMIA A LÃSAT URME ADÂNCI
CESE: “Repornirea operaþionalãcompletã a ecosistemelorturistice - dificilã ºi incertã”
La optsprezece luni de la debutul pandemiei în Europa, ecosistemele globale din domeniul turi-smului ºi al transporturilor încã se confruntã cu o crizã fãrã precedent, care a afectat grav între-prinderile mici ºi lucrãtorii independenþi din cadrul lanþurilor valorice ºi de aprovizionare core-spunzãtoare, precum ºi lucrãtorii, societãþile ºi capacitãþile de rezilienþã ale acestora, este con-
cluzia evaluãrii pe care membrii Comitetului Economic ºi Social European (CESE) au efectuat-o laºedinþa care a avut loc în insula Rhodos (Grecia). Evenimentul s-a desfãºurat în contextul planului deactivitãþi pentru elaborarea avizului din proprie iniþiativã al CESE care abordeazã acest subiect subconducerea lui Dumitru Fornea, preºedinte al grupului de lucru din cadrul CESE ºi secretar general al
Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian. (G.M.)
(continuare în pagina 11)
