Nadeş 2011

Fiii satului revin la Nadeş

www.nades.ro

AUGUST 2011

Saşii care au ajuns în Transilvania prin secolul alXIV au ştiut de ce au ales zona Nadeşului pentrua-şi întemeia aşezările. Bogăţia naturală a zoneide podiş a dat naştere unei prosperităţi emblem-atice a zonei. Popor de oameni harnici, serioşi şipricepuţi la munca pământului, germanii autransformat zona într-una adevărat „corn alabundenţei”. Zeci sau chiar sute de hectare deviţă-de vie au fost plantate şi mai apoi exploatatepe dealurile din Nadeş, Ţigmandru, Măgheruşsau Pipea. Grădini cu legume, livezi cu fructe,turme de animale au adus bogăţie localităţii sit-uată lângă celebra cetate a Sighişoarei.Oamenii locului au trăit tot timpul în bunăînţelegere, indiferent de etnia în care făceauparte. Nemţi, români, maghiari sau romi, toţi aupus umărul la dezvoltarea localităţii de baştină.Deşi oameni paşnici, nădăşenii nu au dat înapoinici în faţa războiului atunci când cauza a fostdreaptă. Cete de lănceri au luptat cu vitejie îm-potriva invadatorilor, indiferent că au fost turci,

tătari, moldoveni sau cazaci. Feţe luminate ale epocilor s-au perindat prinNadeş, fie ca simpli trecători, fie ca elemente di-recte ale comunităţii. Este suficient să-i amintimpe Janos Kemeni, principe al Transilvaniei, carerănit mortal în lupta cu turcii de la Seleuşulmoare şi este îngropat în Nadeş, într-o criptă dincimitirul ortodox. Sau de Alexandru Papiu Ilariancare a venti în Nadeş să-i convingă pe locuitorisă se alăture mulţimii de la Blaj. Însă istoria nu a fost tot timpul bună mai ales cusaşii din Nadeş. După cel de-al Doilea RăzboiMondial s-au trezit expropriaţi sau chiar trimişiîn lagăre de muncă silnică de bolşevicii victorioşi.Atunci, numele de german însemna practic ocondamnare. Uneori la muncă silnică alteorichiar la moarte. După 1945, instinctul nativ alsaşilor pentru agricultură a fost practic extirpatde colectivizarea forţată făcută de comunişti.Mulţi au ales calea exilării în ţara mamă pentrua scăpa de tiranicele măsuri anti-germane ale

regimurilor ce s-au succedat deflagraţiei mondi-ale. Până în 1989, germanii rămaşi în Nadeş ausimţit pe pielea lor ce a însemnat teroarea. Dupărevoluţie, majoritatea au ales ca destinaţie Occi-dentul, mai dezvoltat, mai generos şi mult maiprosper decât România din perioada de tranz-iţie.După 21 de ani de la evenimentele din decem-brie ’’89, saşii originari din Nadeş preferă să sereîntoarcă pe plaiurile în care s-au născut. Vin caşi „fii ai satului” pentru a gusta încă o dată dinpâinea şi sarea locului în care în trecut îi spuneau„acasă”.

Ioan Albulescu

2

editorial

Nadeş 2011

Nadeş... locul în care fac casă bună trecutul, prezentul şi viitorul

Comuna Nadeş este una din-tre puţinele localităţi dinjudeţul Mureş care a primit fi-nanţare din fonduri europenepe Măsura 322 privind „Reno-varea, dezvoltarea satelor, îm-bunătăţirea serviciilor de bazăpentru economia şi populaţiarurală şi punerea în valoare amoştenirii rurale”. Finanţarea,în mare parte, a venit din„vina” tânărului edilul din lo-calitate care s-a încăpăţânat să viseze la binele localităţii pe care o păstoreşte.Aşa că luni 27 iunie, consilierii locali din comuna Nadeş au adoptat în unanimitate, încadrul unei şedinţe ordinare, proiectul de hotărâre ce viza „însuşirea contractului de ex-ecuţie lucrări încheiat între Comuna Nadeş şi SC Licasir Trust SRL, din Baia Mare învedere implementării proiectului Canalizare menajeră cu staţie de epurare în comunaNadeş, alimentare cu apă potabilă în comuna Nadeş, modernizare reţea stradală în lo-calitatea Nadeş, reabilitare şi modernizare aşezământ cultural în localitatea Nadeş, co-muna Nadeş, judeţul Mureş”. Valoarea contractului finanţat din fonduri europene estede 8.616 milioane de lei plus TVA. „ Sperăm că lucrările vor începe pe la jumătatea luniiiulie şi că ele vor fi terminate până la jumătatea anului viitor”, a declarat primarul IvanErhardt Laszlo.

Ioan Albulescu

Comuna Nadeşdin judeţul Mureşva fi gazda celei de-a patra ediţii a dejaconsacratului Festi-val „Fii Satului”. Înacest an vor fiaşteptaţi pe lângălocalnici, saşi dinGermania, person-alităţi dar şi for-maţii cunoscute.Evenimentul se ţine din cinci în cinci ani şi din acest motiv este aşteptat cunerăbdare de nadeşeni.

Compact vine la NadeşDin august 2006, după cinci ani de aşteptare locuitorii comunei Nadeş vorputea merge la a patra ediţie a Festivalului „Fii Satului”. Evenimentul ce se vadesfăşura în perioada 6-7 august va avea invitaţi de seamă din ţară dar maiales din străinătate. „Fii satului” plecaţi din comună în străinătate, se întorcpentru a sărbători cu cei rămaşi. „O să vină din străinătate cei care s-au născutaici ar au plecat în urmă cu ani buni. Manifestaţia se ţine din cinci în cinciani, anul acesta am ajuns la ediţia a IV-a care se va desfăşura în perioada 6-7august în centrul comunei”, a declarat primarul Ivan Laszlo Erhardt. Deşi nuare încă renumele unor festivaluri din Târgu Mureş sau Sighişoara, manifes-taţia din Nadeş se va bucura de invitaţi celebri. Vor veni interpreţi de muzicăpopulară, cunoscuta formaţie Mircea Rusu Band şi nu în ultimul rând vede-tele de la Compact.

Măsura 322 se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificareaeconomiei rurale şi are ca obiective: îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază înspaţiul rural; îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală;creşterea numărului de sate renovate; creşterea numărului de obiective de patrimo-niu din spaţiul rural”.

Fii Satului din Nadeş la a patra ediţie

Consilierii au dat un vot pentru dezvoltare

3

admiNistraţie

www.nades.ro Nadeş 2011

Reporter: Cum se prezintă Nadeşul după trei ani demandat ai lui Erhardt Laszlo Ivan?erhardt laszlo ivan: Nu cred că eu ar trebui să răspundla această întrebare ci locuitorii comunei care trăiesc şivăd zilnic ce se petrece aici. Părerea mea, dacă tot măîntrebaţi, este că localitatea se prezintă din ce în ce maibine. Nu spun că lucrurile ar fi perfecte mai ales că fon-durile pe care le-am primit în aceşti ani nu au fost sufi-ciente. Nu am putut face chiar tot ce ne-am dorit cutoate că eu unul, mi-am dat toată silinţa să fac tot ce-mi stă în putere să aduc bunăstare comunei. Sper în con-tinuare să se schimbe ceva şi pe la noi, să primim maimulţi bani de la Guvern, să se simplifice procedurile deaccesare a fondurilor europene pentru a putea face maimulte pentru comună.

Reporter: Care sunt cele mai importante fapte aleadministraţiei locale conduse de dumneavoastră înultimii ani?erhardt laszlo ivan: După cum am spus şi mai sus, nuam putut realiza tot ce ne-am fi dorit. Totuşi am reuşitsă reabilităm mai multe drumuri din comună, fie că aufost comunale, agricole sau săteşti. Am reuşit să extin-dem şi mai apoi să reabilităm drumul Ţigmandru-Măgheruş pentru că era într-o stare deplorabilă. Amreuşit să îmbunătăţim iluminatul public stradal pentruca oameni să nu mai umble prin beznă ca în Evul Mediu.Un alt aspect importat realizat în acest mandat a fostachiziţionarea imobilului în care funcţionează ŞcoalaGenerală din Ţigmandru, clădire care a fost retrocedatăproprietarului de drept. Am reuşit să reabilităm ŞcoalaGenerală din Nadeş, în exterior şi interior pentru a puteaoferi copiilor noştri un mediu adecvat desfăşurării studi-ilor. Am investit aici aproape 200 mii de lei din banii co-munali, pentru că de la Guvern nu am avut fonduri. Am

mai câştigat prin FRDS un proiect european care viza„reabilitarea de străzi în comunitatea de romi din Nadeş”prin care s-a asfaltat un drum important din localitateşi s-au construit şanţuri şi podeţe. Cred că cei din comu-nitatea romă nu pot să se plângă de faptul că le-am adusasfaltul în faţa caselor. În plus cred că am îmbunătăţitmodul în care administraţia pe care o conduc re-laţionează cu cetăţenii comunei pe principiul sănătos alpunerii în slujba contribuabilului. Oamenii din Nadeşsunt cei care trebuie să beneficieze de respectul nostru,ca mai apoi să putem să îl cerem şi noi.

Reporter: Am înţeles că aveţi planuri mari pe viitor?erhardt laszlo ivan: După ani buni de muncă, de-plasări la Bucureşti şi Alba Iulia putem spune că a începutcel mai important proiect din ultimii 20 de ani în co-muna Nadeş. Intitulat „Canalizare menajeră cu staţie deepurare şi alimentare cu apă potabilă în comuna Nadeş,modernizare reţea stradală în localitatea Nadeş, reabil-itare şi modernizare aşezământ cultural în localitateaNadeş”, proiectul câştigat pe măsura 3.2.2. va rezolva ceamai mare problemă a localităţii: alimentarea cu apăpotabilă şi canalizarea. Practic putem spune că intrămşi noi în rândul zonelor civilizate din România şi Europa.Investiţia, realizată în mare parte din fonduri europene,va aduce un alt nivel de trai locuitorilor comunei. Cu ceiaproximativ 3 milioane de euro, pe lângă apă şicanalizare, se vor asfalta străzi şi se va modernizaCăminul Cultural din comună. Lucrările au început deja,sperăm să se termine cât mai repede cu putinţă pentruca oamenii să beneficieze de avantajele apei curente,canalizării şi străzilor asfaltate. Doar pe durata Festivaluluile-am întrerupt puţin pentru ca oaspeţii şi localnicii săse poată bucura de linişte şi calm. După aia îi dăm biceaşa cum am promis.

Reporter: Care ar fi în schimb nerealizările din acestmandat?erhardt laszlo ivan: Nu am primit suficienţi bani de laGuvernul României pentru a asfalta atâtea drumuri câtaş fi vrut. Din bugetul local chiar nu ne putem permitesă ne asumăm lucrări de o asemenea valoare pentru căam fi intrat în incapacitate de plată. La fel a fost şi cu re-abilitarea sediilor celorlalte şcoli şi grădiniţe din comună,unde banii de la Bucureşti au întârziat să apară iar la nivellocal nu avem posibilităţi. Eu sincer sper ca în urmă-toarea perioadă să se schimbe ceva şi pe la Capitală, laconducerea ţării că poate vor exista atunci şi fonduripentru comuna noastră.

Reporter: Cine sunt invitaţii Festivalului „Fii Satului”din acest an?erhardt laszlo ivan: Ca de obicei o să vină din străină-tate oamenii care s-au născut aici dar au plecat de anibuni din ţară. Alături de saşi vor fi prezenţi localnici, per-sonalităţi judeţene şi artiştii care ne vor cânta şi încânta.Pentru că această aniversare se ţine o dată la cinci ani,este un eveniment deosebit de important pentru noi.Acum am ajuns la a patra ediţie care se desfăşoară în pe-rioada 6-7 august. Vor veni formaţii de muzică populară,uşoară, rock. Cei mai cunoscuţi sunt cei de la Compactşi Mircea Rusu Band.

Reporter: Ce le transmiteţi celor din Nadeş cu ocaziaacestui festival mult-aşteptat?erhardt laszlo ivan: Să se bucure de petrecere, să nedistrăm împreună aşa cum merităm cu toţii. Şi mai alesmultă sănătate şi putere de muncă!

A consemnat Ioan Albulescu

erhardt laszlo ivan: „Nadeşul va beneficiade avantajele apei curente şi de canalizare”Este la primul mandat ca şi primar al comunei Nadeş.Tânăr, ambiţios, întreprinzătorcrede mai mult în fapte decât învorbe. Fiind şi german de origine,Erhardt Laszlo Ivan şi-a petrecutmajoritatea vieţii în ţara cea maiputernică, economic vorbind, dinEuropa. A hotărât să se întoarcăacasă şi să se implice activ în viaţacomunităţii din Nadeş. Cu toatăpriceperea şi puterea de muncă de care dă dovadă.

4

INtervIu

Nadeș 2011

Reporter: Cum se prezintă comuna în 2011?Ioan Drăgan: Comuna s-a schimbat după plecareasaşilor. De-a lungul istoriei populaţia majoritară a fostcea germană, un popor care are în sânge simţul ordinii.Oameni corecţi, cinstiţi şi harnici. Erau nişte persoanecare respectau cu sfinţenie tradiţiile şi regulile pe caresocietatea le impunea. Biserica pentru ei a fost un ade-vărat liant care i-a legat de-a lungul veacurilor. Aveauo vocaţie specială pentru agricultură şi în special pen-tru creşterea viţei de vie care în trecut era principalacultură agricolă a zonei. Pe lângă populaţia germană,mai trăiau în Nadeş români, maghiari şi romi. Vreau săsubliniez că toate aceste etnii au trăit mereu într-o at-mosferă de armonie şi coexistenţă paşnică, un multi-culturalism european.

Reporter: După plecarea saşilor ce s-a întâmplat?Ioan Drăgan: După plecarea lor s-a creat undezechilibru în viaţa comunei: social, economic şi cul-tural. Eu cred că saşii erau liantul care lega viaţa co-munităţilor din Nadeş, ei se identificau cu localitateaşi îi oferea strălucire. Exista o adevărată competiţieîntre ei: cine avea casa cea mai îngrijită, cine avea ceamai curată stradă, cine avea cea mai productivă vie.Aveau cu adevărat un spirit civic dezvoltat, se impli-cau în viaţa comunităţii şi nu aşteptau ca alţii să vinăşi să le dea ceva. Şi acum, cei care au plecat se întorccu plăcere în locul în care s-au născut, ajută cu dragpe cei care au rămas şi nu le este ruşine să spună căsunt din această zonă. Cu adevărat, plecarea acestoroameni a fost o pierdere enormă pentru comună.

Reporter: Au plecat germanii dau au venit romii.Cum se prezintă situaţia lor în acest moment?Ioan Drăgan: Cu adevărat, în locul saşilor a venit oimportantă comunitate de romi. Unii şi-au cumpăratcasele de la cei plecaţi, alţii le-au primit de la stat. Potsă spun că şi la ei s-a văzut în ultima perioadă o îm-bunătăţire a spiritului civic şi chiar doresc să seadapteze şi să devină mai buni. Pentru a se ajunge laacest lucru a intervenit şcoala, biserica, însăşi comu-nitatea printr-o serie întreagă de proiecte naţionalesau străine. Am colaborat foarte bine cu o comunitatedin Olanda care s-a implicat activ în viaţa socială a co-munei şi în viaţa păturii celei mai defavorizate de pe

la noi. În urmă cu mai bine de 10 ani, în 1998 dacă îmiaduc bine aminte am introdus în Ţigmandru, cu spri-jinul olandezilor un ajutor pentru elevi asemănătorcelui de acum „cornul şi laptele”. Timp de 10 ani copiide acolo au primit un mic dejun sănătos în fiecare zi.

Reporter: Cum vedeţi dumneavoastră evoluţia co-munei în ultimii ani?Ioan Drăgan: există o modernizare evidentă a co-munei atât ca aspect cât şi ca economie. Avem câtevamici întreprinderi de producţie, ferme agricole careoferă câteva locuri de muncă atât de necesare în zonă.Totuşi eu cred că la nivelul posibilităţilor agricole dinzonă, ce avem acum este destul de puţin. Cu siguranţăviitorul aceste localităţi va sta tot în agricultura de cares-au servit în trecut şi saşii. Putem creşte aici viţă-de-vie în sistem ecologic iar creşterea animalelor poateasigura locuitorilor o bună parte din hrană. Cu sigu-ranţă, după terminarea alimentării cu apă potabilă,canalizare şi asfaltare, va exista posibilitatea dezvoltăriiunor activităţi în domeniul agroturismului şi turismu-lui care va aduce beneficii comunei şi populaţiei dinzonă.

Reporter: Cum staţi cu infrastructura în comună?Ioan Drăgan: Din punctul acesta de vedere avemdrumul de la Pipea deja asfaltat, s-a reuşit reabilitareadrumului Ţigmandru-Măgheruş, se vor asfalta străzilecomunale. Aşa că putem spune că problema infra-structurii s-a rezolvat sau se va rezolva în curând. Dupăasta părerea mea este că oamenii ar trebui să se apucede treabă, să se implice mai mult în agricultură, să seapuce de agroturism. Să nu mai aştepte de la alţiimilostenii şi să ofere ei ceva comunităţii şi societăţii îngeneral. Ar trebui să le ofere vizitatorilor produseletradiţionale ale zonei, împreună cu peisajul idilic aldealurilor şi văilor de aici şi liniştea caracteristicăNadeşului, adică tot ce avem noi mai de preţ.

Reporter: Sunteţi şi consilier local şi director al şcoliicomunale. În ce constau aceste activităţi?Ioan Drăgan: În Consiliul Local avem mai multecomisii în care analizăm şi dezbatem proiectele dehotărâre propuse de execuvit şi comunitate. Eu de ex-emplu coordonez activitatea comisiei de învăţământ,

cultură şi protecţie socială unde am promovat acţiunicare să facă viaţa oamenilor mai uşoară sau de calitate.Nu este foarte uşor să lucrezi cu cei în nevoie, trebuiesă ai multă răbdare şi înţelegere. Eu unul mă străduiescsă fac cât pot de mult pentru ei.Ca şi director al şcolii din Ţigmandru şi acum în Nadeş,prima mea grijă a fost să asigur o bună funcţionare ainstituţiei de învăţământ pe care o conduc. Am reuşitsă introducem apa curentă în scoli şi grădiniţe, cu aju-torul voluntarilor olandezi. Care prin banii şi muncalor au reuşit să degreveze Consiliul de anumite in-vestiţii importante, mai ales că Nadeşul nu este o co-mună atât de bogată.

Reporter: Care este relaţia pe care o aveţi cu pri-marul?Ioan Drăgan: Avem o colaborare foarte bună deşiuneori ne mai contrazicem noi, zic eu constructiv, peanumite aspecte. Dar per total zic că ne înţelegembine şi facem tot ce ne stă în putinţă pentru binelecomunei. El este un om de acţiune căruia îi place săfacă mai mut şi să vorbească mai puţin.

A consemnat Ioan Albulescu

Ioan Drăgan: dascăl, om, stâlp al comunităţii din NadeşEste profesor în comuna Nadeş de 35 de ani. Pedagog de profesie, s-a străduit să le dea zecilor de generaţii de copii ce i-au trecut prinmână învăţătura care să-i scoată din necunoaştere. S-a implicat înviaţa socială a comunei, ajutându-i pe cei în nevoie de câte ori aavut ocazia. A studiat istoria localităţii şi îi respectă pe fiecare din-tre locuitorii comunei. Mai multe despre dascălul Ioan Drăgan îninterviul următor.

5

proIeCt

www.nades.ro Nadeș 2011

După ani buni de aşteptare, localitatea Nadeş va intraîn rândul satelor „civilizate” din judeţul Mureş. Astapentru că în decursul următorilor ani se va desfăşuracel mai amplu proiect de dezvoltare al comunei dinistoria sa: introducerea apei potabile, a canalizării, as-faltarea de străzi comunale şi reabilitare a CăminuluiCultural. Proiectul în valoare de aproximativ 3 mil-ioane de euro (incluzând TVA) va începe începând culuna august 2011. În luna iunie 2009 a fost semnat contractul de fi-nanţare între APDRP şi Comuna Nadeş pentru fi-nanţarea proiectului integrat «Canalizare menajeră custaţie de epurare în comuna Nadeş, alimentarea cuapă potabilă în comuna Nadeş, modernizare reţeastradală în localitatea Nadeş, reabilitare şi modernizareaşezământ cultural în localitatea Nadeş, comunaNadeş, judeţul Mureş”, investiţie care va fi realizată înlocalitatea Nadeş. Investiţia se va realiza din fondurieuropene în cadrul Programului Naţional de Dez-voltare Rurala, prin măsura 322. Lucrările vor începeîn luna august 2011 şi se vor finaliza în anul 2012.

Modernizare Cămin CulturalLucrările de baza ce se vor efectua pentru reabilitareaşi modernizarea clădirii Asezământului Cultural dinLocalitatea Nadeş, sunt următoarele: se vor executareparaţii la tencuieli şi zugrăveli atât la interiorul cât şila exteriorul clădirii; se va înlocui duşumeaua scenei;

în sala de spectacole, în club şi în camera dintre scenăşi grup sanitar se va realiza o pardoseală din gresie; învederea asigurării împotriva pătrunderii apei la fun-daţii ceea ce conduce la deteriorarea acestora şi laapariţia igrasiei la pereţi se va turna un trotuar de pro-tecţie împrejurul clădirii. În plus se va efectua o ter-moizolaţie a planşeului din vată minerală de 15 cm şio termoizolaţie a pereţilor exteriori cu polistiren ex-pandat de 10 cm pe exterior pentru înscrierea Coefi-cientului Global de Izolare Termică în limiteleprevăzute în standarde. Pentru a exista un confort deutilizare Căminul Cultural va fi echipat cu noi ele-mente. Se vor înlocui sobele de teracota pe gaz cu unsistem de încălzire centrală, se va realiza o instalaţie deventilare; se vor înlocui elementele acoperişului carenu mai ajută la îndeplinirea rolului acoperişului deînchidere şi protecţie a clădirii la partea superioara încondiţii de rezistenţă şi stabilitate normale. Se vor maiînlocui elementele putrezite ale şarpantei cu elementecare îşi pot îndeplini rolul şi învelitoarea cu o înveli-toare din ţigle ceramice de aceeaşi formă. Ddeasuprauşilor exterioare se vor realiza copertine cu structurăde lemn şi învelitoare din ţiglă, jgheaburile şi burlanelese vor înlocui şi se vor adăuga în zonele în care lipsescpentru ca apa colectată de pe acoperiş sa fie evacuatăcât mai departe de zona în care se poate infiltra la fun-daţie. În curtea interioara se va pava cu pavele şi se varealiza o alee de acces tot din pavele de la stradă pânăla intrarea principală.

Proiectul integrat cuprinde următoarele obiective de investiţii:

1.Alimentare cu apă potabilă Lungime reţea distribuţie, L=10.544 m

2.Canalizare menajeră cu staţie de epurare Lungime totala de 10.605 m de conductă

3.Modernizare reţea stradală:Strada care face obiectul acestui proiect este situatăîn localitatea Nadeş şi are o lungime totală de 1,575km. Din punct de vedere al îmbrăcăminţii rutierese propune urmatoarea structura:- îmbrăcaminte din beton asfaltic;-strat de mixtură bituminoasă;-strat de macadam;-fundaţie de balast;-strat geotextilCaracteristici tehnice:-Laţime carosabil 3,00 m-Laţime platforma 3,00 m-Laţime trotuare 1.00 m-Rigola carosabilă

Intrarea în civilizaţie a comunei Nadeş

6

agRicultuRă

Nadeș 2011

Pentru cei doi fermieri din Nadeş, povestea fermei nu aavut un început prea uşor. În anul 2004 au începutaproape de la zero cu doar câteva capete de animale.Creşterea vacilor de lapte este o treabă migăloasă, aşa căagricultorii noştri au trebuit să muncească întreit faţă dealt domeniu agricol. „Din 2004 am început aproape de lanimic, cu 15 capete de animale. Pe parcursul anilor ce autrecut numărul lor s-a înmulţit iar în acest moment neputem lăuda cu 70 de vaci şi viţei pe care îi creştem la noiîn fermă”, ne-a destăinuit Daniel Rusu. În medie, fermaproduce în jur la 3500 de litri de lapte per vacă pentruun an, producţie foarte bună pentru rasa bălţatăromânească. „Noi avem aici o vorbă din bătrâni: „O vacăîngrijită bine, te ţine şi pe ea şi pe tine”. Cred că noiaplicăm această zicală astfel încât să fim şi noi mulţumiţişi animalele noastre”, ne-a spus Ioan Ciotloş.

Laptele eco fără căutare în RomâniaUna dintre marile nemulţumiri ale celor doi fermierinadeşeni este faptul că laptele pe care îl produc nu esteapreciat la adevărata lui valoare las noi în ţară. „Mai binede 80 la sută din laptele pe care îl producem este „bio”.Din păcate la noi nu se caută aşa ceva, preţul pe care îlprimim pe litru fiind doar 1,2 lei. Este foarte puţin avândîn vedere că avem o calitate excepţională a produsuluinostru”, ne-a explicat Daniel Rusu. Nemulţumirea loreste cât se poate de normală având în vedere că laptele„bio” are un preţ dublu faţă de cel normal, iar în ţările

dezvoltate din Uniunea Europeană acest produs este celmai căutat şi apreciat. „În Uniune oamenii caută pro-dusele „bio” pentru calităţile lor şi sănătatea pe care oaduc. La noi nu se vorbeşte încă de aşa ceva”, s-a plânsIoan Ciotloş. Totuşi nu se dau bătuţi şi vor să primeascăatestatul pentru laptele „bio” pe care îl produs, pentrua-l putea vinde la adevărata lui valoare. „ Renovăm înacest moment ferma ca să îndeplinească condiţiile eu-ropene necesare. Când va fi terminată vom putea atestalaptele nostru pentru a-l putea vinde ca produs „bio” şisă cerem preţul real”, s-a destăinuit Daniel Rusu.

Investiţie de 150 de mii de euroPentru modernizare şi utilaje, cei doi fermieri au investitpână acum nu mai puţin de 150 de mii de euro, bani pecare vor să şi-i scotă în cât mai scurt timp. Nu au împru-mutat de la nimeni, au investit doar propria agoniseală,fapt care îi face să fie extrem de mândri de ferma lor. Fap-tul că nu au rate de plătit îi face să privească cu speranţăşi încredere în viitor. „Chiar dacă acum este criză noi amavut noroc că am băgat banii noştri în afacere. Şi sprămsă treacă o dată şi problemele financiare ca să creştem şinoi”, ne-a spus cu speranţă în glas Daniel Rusu. Deşi nu auîncă angajaţi şi se descurcă prin propriile forţe, cei doi fer-mieri ajută comunitatea din Nadeş oferind de lucru cuziua oamenilor harnici din comună. Pe viitor, dacă lucrurilevor merge bine, ferma va putea oferi şi locuri de muncă.

Ioan Albulescu

Comuna Nadeş a fostvestită în trecut pentrurezultatele agricole avute.Pe vremea când saşii eraumajoritari în comună, niciun metru de pământ nuera lăsat de izbelişte.Acum, unii dintre locuitoriicomunei s-au gândit să investească din nou înacest domeniu important.Vii prezentăm pe IoanCiotloş şi Daniel Rusu, doiîntreprinzători care şi-auconstruit o adevăratăfermă zootehnică în satul Ţigmandru.

Agricultura creşte în comuna Nadeş

La doar 32 de ani poate fi mândru de propriile re-alizări. Crede că munca este principalul mod princare poţi reuşi în viaţă, şi prin muncă a construitferma zootehnică. A început ca şi agricultor casnic,cu doar câteva vaci iar acum are 70 de animale pecare le îngrijeşte ca pe ochii din cap.

Daniel Rusu

7

agRicultuRă

www.nades.ro Nadeș 2011

De profesie inginer, a lucrat într-o o fabrică dinSigişoara aproape toată viaţa lui. Când a ieşit alpensie nu a optat pentru o viaţă liniştită aşa cumfac majoritatea oamenilor ci a hotărât să in-vestească câştigul de-o viaţă în această fermă. Nuîi pare rău şi speră ca pe viitor să profite din plin deaceastă investiţie.

ioan ciotloş

8

iNFrASTruCTură

Nadeş 2011

Sub numele de „Acces la o nouă şansă”, proiectul re-alizat în cadrul „Programului de investiţii prioritare”, afost finanţat de Guvernul României prin FondulRomân de Dezvoltare Socială. Pentru această re-

alizarea autoritatea locală a avut o contribuţie de doar7980 euro iar cei de la FRDS 95.780 euro. Beneficiariiproiectului au fost cele câteva zeci de familii carelocuiesc pe cele două străzi comunale.

Centru de zi şi viitorul copiilor de etnie romăCentru de zi înfiinţat prin acelaşi proiect în comunaNadeş asigură educaţia şi de ce nu şi creşterea a 15copii de etnie romă proveniţi din familii defavorizate.La Centru, copiii, pe lângă educaţia oferită maiprimesc zilnic o masă consistentă, pot să-şi facă som-nul de după amiază, se joacă în condiţii de siguranţăşi se integrază mai bine social.

Străzi asfaltate în Nadeş

Printr-un proiect depus la Fondul Român de Dezvoltare Socială,Primăria Nadeş a reuşit obţină fonduri de peste 103 mii de europentru reabilitarea a două străzi din zona comunităţii rome şi pentru înfiinţarea unui Centru de zi pentru copii proveniţi din familii defavorizate.

Aurelia Fodor

„Noi suntem foarte mulţumiţi deaceastă asfaltare. Înainte era o ade-vărată mocirlă pe stradă, mai alescând ploua”.

Adriana Diţi

„Este foarte bine că l-au făcut. O fost unnoroc mare pentru noi, cei care aveamcopii. Din cauza drumului ei nu puteaumerge la şcoală dacă ploua sau ningea.Îi mulţumim domnului primar”

Constantin Pleşa

„Această asfaltare a fost un lucrubenefic pentru noi, cei din zonă. Ce săzicem... suntem foarte mulţumiţi”

Toader

„A fost noroi şi drum foarte răuînainte. Acum e mult mai bine. Totuşipoate constructorul ar fi trebuit să îlfacă mai bine zic eu”

9

PerSoNAliTăți

www.nades.ro/ Nadeş 2011

Ciprian Dobre va readuce în discuţia ParlamentuluiRomâniei problema asigurărilor obligatorii alocuinţelor, asta după ce deputatul mureşean aefectuat joi, 28 iulie, o deplasare de urgenţă în co-muna Deda, pentru a vedea la faţa locului efecteleploilor torenţiale care au provocat, la începutulsăptămânii, inundarea a 50 de imobile şi 200 degospodării şi anexe din această localitate.Anunţul a fost făcut de Dobre după discuţiile amă-nunţite purtate joi cu locuitorii comunei Deda alecăror locuinţe au fost afectate grav de inundaţiilede pe Valea Caselor, deputatul constatând căfoarte multe contracte de asigurare obligatorie alocuinţelor sunt doar o formă de încasare a unorsume de la populaţie. În opinia deputatuluimureşean, poliţele de asigurare sunt încheiate de-fectuos, iar societăţile de asigurare se pare că nuintenţionează să îşi respecte obligaţiile, aşa cumspun şi locuitorii din comună. Analizând poliţeleîncheiate de asiguratori cu oamenii din zonacalamitată, Dobre a constatat că acestea prezintăo serie de ambiguităţi care permit societăţilor deasigurare să se sustragă de la achitarea sumelorprevăzute în contractele respective. Astfel, înmulte cazuri, poliţele nu specifică explicit calitateaşi destinaţia imobilelor asigurate, descrierea saunominalizarea imobilelor şi a anexelor gos -podăreşti fiind de cele mai multe ori imprecisă,fapt care permite societăţii de asigurare să nuachite către asiguraţi banii prevăzuţi în contract.„În sesiunea din această toamnă voi propuneamendarea legislaţiei asigurărilor obligatorii,deoarece ceea ce se întâmplă la Deda şi în altezone calamitate este inadmisbil. Nu e normal caoamenii să plătească pentru nişte poliţe de asigu-rare care nu au nici un efect concret. Societăţile deasigurare încasează bani de la populaţie în bazaunei legi care prevede asigurarea locuinţelor îm-potriva dezastrelor naturale, cutremure, alunecaride teren si indundatii, iar în momentul în careasemenea calamităţi se produc, constatăm că asig-uratorii nu acceptă să preia riscurile şi să contribuiela refacerea gospodăriilor şi imobilelor distruse. Dinpunctul meu de vedere această carenţă trebuie re-mediată de urgenţă şi sper ca Parlamentul să aibăînţelepciunea de a corecta această nedreptate!”susţine deputatul mureşean. Referitor la dezastrul din Deda de pe Valea Caselor,Dobre cere instituţiilor statului să se implice de ur-genţă în vederea remedierii situaţiei, prin măsurirapide de reabilitare, îndiguire şi regularizare a văii,deoarece o nouă viitură ar putea avea efecte cata-strofale. În opinia deputatului mureşean, se im-pune, ca pe lângă lucrările de amenajare şiregularizare, statul şi autorităţile locale şi judeţenesă demareze şi un program complex de reîmpă-durire a zonelor în care au avut loc defrişări masive,

tocmai pentru a preveni pe viitor, repetarea aces-tor dezastre. Totodată, Dobre va cere primarilor şialeşilor locali ai PNL din judeţul Mureş să de-mareze de urgenţă acţiuni de strângere de ajutoarepentru oamenii din Deda şi să contribuie la refac-erea locuinţelor şi imobilelor afectate din zonă cumateriale de construcţii.

Nadeşul are şansa relansăriişi a unor proiecte serioasePrin efortul susţinut al tânărului edil, primarul Las-zlo Ivan, comuna Nadeş este una dintre puţinelelocalităţi din judeţul Mureş care a primit finanţaredin fonduri europene pe Măsura 322 privind „Ren-ovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea servici-ilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şipunerea în valoare a moştenirii rurale”. Interesullocal, echipa tânără şi competitivă, precum şi per-manenta grijă pentru problemele comunităţii lo-cale au făcut din primarul comunei Nadeş unmodel de urmat în administraţia locală.Toate acestea dau măsura performanţei individ-uale şi colective, conducând la o nouă perspectivăde dezvoltare a Nadeşului.Aici se împletesc frumos dăruirea oamenilor,tradiţia locală şi buna convieţuire a nadeşenilor.Acest eveniment aflat la a IV-a ediţie, Festivalul ’’Fiiisatului’’, ne dă ocazia să privim cu admiraţie cumoamenii se întorc în satul natal pentru a sărbătorialături de cei rămaşi bucuria revederii. Locuitorii comunei Nadeş au înţeles că unitateaînseamnă putere, au încredere în actuala echipă şiîn capacitatea ei de a aduce Nadeşul acolo unde

trebuie să fie orice comuna în anul 2011. S-a arătat încă odată că atunci când eşti harnic şite gândeşti la interesul local poţi face lucruri buneşi folositoare locuitorilor comunei. Susţin şi voisusţine în continuare prin toate mijloacele comu-nitatea din Nadeş, un exemplu de succes local.

Ciprian DOBRE

În sesiunea din această toamnă, Ciprian Dobre va repune în discuţia Parlamentului României legea care prevede asigurarea locuinţelor împotriva dezastrelor naturale

10

dezvoltare

Nadeş 2011

Drumul dintre Ţigmandru şiMăgheruş a fost reabilitat

Drumul comunal care leagă localitatea Ţigmandru de Măgheruş a fost reabilitatprin fonduri din bugetul local. Primăria Nadeş a alocat sume importante pietruiriidrumului de pământ, care, în caz de intemperii devenea de neutilizat. În acest mo-ment, localnicii din Măgheruş pot spune că viaţa lor s-a normalizat, ne mai ex-istând pericolul izolării în cazul unor ploi sau ninsori abundente. Zeci de maşinide piatră au fost împrăştiate pe cei câţiva kilometri de drum. Când este uscat, peacest drum se poate circula cu viteze de până la 50 de kilometri.

Şcoala din Ţigmandru a fost cumpărată

După ce clădirea în care funcţiona Şcoala Generală din Ţigmandru a fost retroce-dată Bisericii Evanghelice române, primăria Nadeş s-a trezit în faţa unei situaţii di-ficile. Neexistând un alt spaţiu propice desfăşurării activităţii profesorale, singurasoluţie a fost achiziţionare de a cultul în cauză a clădirii retrocedate. La insistenţeleedililor locali din Nadeş, Guvernul României a dat o hotărâre prin care s-au alocat200 mii de lei pentru cumpărarea imobilului. Astfel, soarta profesorilor şi elevilordin Ţigmandru, ameninţaţi cu pierderea şcolii din localitate, a fost rezolvată întimp util.

Microbuz şcolar pentru comuna Nadeş

În vara anului 2008, la câteva luni de la venirea pe funcţie a noului primar s-a reuşitobţinerea de la Ministerul educaţiei şi Cercetării a unui microbuz şcolar destinattransportului elevilor din Măgheruş, Ţigmandru şi Pipea la şcoala din Nadeş.Această achiziţie a fost necesară din cauza distanţelor lungi dintre sate. Practic,copii ajungeau la şcoală cu ce apucau: uni p ejos, alţii cu bicicleta sau căruţa. În pe-rioada iernii, datorită temperaturilor scăzute, mulţi copii preferau să nu mai vinăla şcoală. Astfel, procesul de învăţare era întrerupt iar copiii nu puteau asimila su-ficient de bine programa şcolară. După aducerea microbuzului, rata de absenţăşcolară datorată deplasării a scăzut drastic.

Şcoala din Nadeş reabilitată

În decembrie 2008 s-a reabilitat Şcoala Generală din localitatea Nadeş. Principalainstituţie de învăţămân din comună a beneficiat de izolare termică exterioară carea dus la reducerea consumului de combustibil destinat încălzirii pe timpul iernii,deci economii la bugetul local. În plus au fost schimbate geamurile şi uşile cu geamtermopan, s-a refăcut acoperişul care era într-o stare avansată de deteriorare. Înurma acestor lucrări, clădirea în care funcţionează şcoala generală şi-a schimbataproape în totalitate aspectul. În interiorul clădirii s-au efectuat lucrări punere degresie pe culoar, s-a refăcut şi înlocuit pardoseala în clase, s-au făcut zugrăveli in-terioare. Pentru această lucrare de anvergură, administraţia locală din nadeş a in-vestit aproximativ 250.000 lei. Nu mai puţin de 100 de copii au beneficiat în urmaacestui proiect al Primăriei.

11

adMINIStrațIe

www.nades.ro/ Nadeş 2011

Ce spune legea:art. 36 (1) Consiliul local are initiativa şi hotărăşte,in condiţiile legii, in toate problemele de interes local,cu excepţia celor care sunt date prin lege in compe-tenta altor autorităţi ale administraţiei publice localesau centrale.(2) Consiliul local exercita următoarele categorii deatribuţii:a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparat-ului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi ser-viciilor publice de interes local şi ale societăţilorcomerciale şi regiilor autonome de interes local;b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şide mediu a comunei, oraşului sau municipiului;c) atribuţii privind administrarea domeniului public şiprivat al comunei, oraşului sau municipiului;d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizatecătre cetăţeni;e) atribuţii privind cooperarea interinstitutionala peplan intern şi extern.(3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit.a), consiliul local:a) aproba statutul comunei, oraşului sau municipiului,precum şi regulamentul de organizare şi funcţionarea consiliului local;b) aproba, in condiţiile legii, la propunerea primarului,infiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatu-lui de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi ser-viciilor publice de interes local, precum şireorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonomede interes local;c) exercita, in numele unităţii administrativ-teritoriale,toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare partici-patiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii au-tonome, in condiţiile legii.(4) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit.b), consiliul local:a) aproba, la propunerea primarului, bugetul local,virările de credite, modul de utilizare a rezerveibugetare şi contul de incheiere a exerciţiului bugetar;b) aproba, la propunerea primarului, contractareaşi/sau garantarea imprumuturilor, precum şi con-tractarea de datorie publica locală prin emisiuni de ti-

tluri de valoare, in numele unităţii administrativ-teri-toriale, in condiţiile legii;c) stabileşte şi aproba impozitele şi taxele locale, incondiţiile legii;d) aproba, la propunerea primarului, documentaţiiletehnico-economice pentru lucrările de investiţii de in-teres local, in condiţiile legii;e) aproba strategiile privind dezvoltarea economică,socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;f) asigura realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesareimplementarii şi conformarii cu prevederile angaja-mentelor asumate in procesul de integrare europeanăin domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelorpentru serviciile furnizate cetăţenilor.(5) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit.c), consiliul local:a) hotărăşte darea in administrare, concesionarea sauinchirierea bunurilor proprietate publica a comunei,oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a ser-viciilor publice de interes local, in condiţiile legii;b) hotărăşte vanzarea, concesionarea sau inchiriereabunurilor proprietate privată a comunei, oraşului saumunicipiului, după caz, in condiţiile legii;c) avizează sau aproba, in condiţiile legii, documen-taţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale lo-calităţilor;d) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri destrăzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.e) hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi,potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;f) sprijină, in condiţiile legii, activitatea cultelor reli-gioase;g) poate solicita informări şi rapoarte de la primar, vi-ceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de ser-vicii publice şi de utilitate publica de interes local;h) aproba construirea locuinţelor sociale, criteriilepentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilorlocative aflate in proprietatea sau in administrarea sa;i) poate solicita informări şi rapoarte specifice de la

primar şi de la şefii organismelor prestatoare de serviciipublice şi de utilitate publica de interes local.(6) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit.e), consiliul local:a) hotărăşte, in condiţiile legii, cooperarea sauasocierea cu personae juridice romane sau străine, invederea finanţării şi realizării in comun a unor acţiuni,lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;b) hotărăşte, in condiţiile legii, infratirea comunei,oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-ter-itoriale din alte tari;c) hotărăşte, in condiţiile legii, cooperarea sauasocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale dinţara sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţiinaţionale şi internaţionale ale autorităţilor adminis-traţiei publice locale, in vederea promovării unor in-terese comune.(7) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice ro-mane sau străine cu merite deosebite titlul decetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municip-iului, in baza unui regulament propriu. Prin acest reg-ulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titluluiconferit.(8) Consiliul local indeplineşte orice alte atribuţii sta-bilite prin lege.

Componenţa Consiliului Local Nadeş

Nr. Crt Numele şi prenumele Apartenenţa Politică1 BalU FlorIN PNL 2 orBaN veNCel PNL3 daŢU SorINel PDL4 dINU GHeorGHe PDL5 JeNeI laSzlo CSaBa UDMR6 drĂGaN IoaN PER7 ColCer IoaN PNG8 FIŢa zaHarIe PRSDR9 NICola IoNel INDEPENDENT10 BUzaS eMIl PSD PC11 MUller eMIl PNL

Componenţa şi atribuţiile Consiliului Local NadeşPractic, este forul decizional lanivelul comunei Nadeş. Prinhotărârile sale, Consiliul Local de-cide toate acţiunile autorităţii lo-cale: investiţii, buget, vânzări şicumpărări, patrimoniu etc. Consil-iul local reprezintă mini-Parlamen-tul comunei, legiferează prinhotărârile sale pe care executivulPrimăriei le pune în aplicare.

12

agricultură

Nadeș 2011

La câţiva kilometri de drumul european ce trece prinNadeş, se află satul Măgheruş, cel mai mic dintre local-ităţile comunei. Cu cele câteva zeci de familii, locul nu-şi găseşte parcă răgaz în secolul globalizării, ridicândparcă în aer un iz din alte vremuri. Drumul ce leagă Ţig-mandru de Măgheruş este proaspăt reabilitat aşa că încâteva minute ajungi în centrul satului. Aici caselevechilor saşi încă au rezistat deceniilor de persecuţie co-munistă. Bineînţeles sunt locuite acum de alţi oameni,veniţi în trecut de prin alte locuri.

Ciobănaş cu 1000 de oiDoru Chişu este nădeşean get-beget. Lumea zice că estecel mai de vază om al satului. Economic vorbind, arecea mai productivă activitate din zonă: ferma-stână decreştere a animalelor din Măgheruş. Doru are în propri-etate cam 600 dintre cele 1000 de capete de ovine pecare le are în grijă. În plus mai creşte 40 de porci, 25 devaci cu lapte şi 500 de miei. Un număr impresionant, arspune unii, suficient crede Doru. Stâna este situată peun deal de lângă sat, „pe un picior de plai pe-o gură derai”, cum spune poetul anonim al Mioriţei. Occidentalii

care caută acum ruralul extrem şi liniştea molcomă asatului românesc, s-ar călca în picioare pentru o săp-tămână petrecută aici. Dacă ar şi şti de existenţa locu-lui.

Producţie cu patru zerouriTrecând de aspectul estetic al locului, ferma lui DoruChişiu produce anual aproxiamtiv 10 mii kg de brânzăecologică 100%, pe care producătorul local o vindecum poate. Spune că a distribuit până şi în Bucureşti,dar acum se mulţumeşte cu judeţul nostru. Ne-adestăinuit că până la primirea subvenţiilor de la APIAactivitatea nu prea îi aducea profit. Acum îşi permite,cu ajutorul primit de la UE, să mai investească în fermă,să se mai dezvolte pentru a nu fi înghiţit de piaţa liberăşi cam lacomă. O soluţie ar fi şi un proiect european,dar încă nu vrea să se gândească aşa de departe. „Euunul nu vreau să strâng averi. Familia mea să o ducăbine, să nu avem lipsuri sau necazuri. Asta este tot ceîmi doresc de la viaţă”, ne-a mărturisit cu simplitateDoru Chişiu.

Creşterea animalelor.... o tradiţie în familia Chişiu„De animale nu poţi să te ocupi cum trebuie dacănu eşti făcut pentru asta”, spune fără ezitare săteanuldin Măgheruş. Din tată în fiu, familia mea s-a ocupatde ocupat cu creşterea animalelor, cu agricultura.Asta ştim să facem şi cu asta ne ocupăm”, ne-a maispus Doru. Venit dintr-o familie cu patru copii, cutatăl şi mama agricultori, Doru a ales să continue ac-tivitatea lor. Fraţii săi au luat alte căi, s-au domnit pela oraş. La rândul său, are patru copii dintre care doigemeni. „Pe copii i-am trimis la şcoală să înveţe carte.Nu ştiu dacă o să facă agricultură ca părinţii lor. Sănă-toşi să fie...că restul nu contează”, ne-a mai spusChişiu.

Ioan Albulescu

Ferma cu 1000 de oi de la MăgheruşMăgheruş, unul dintre satele comunei Nadeş pare un loc rup de lume. Liniştea, pacea, lipsatehnologiei şi de ce nu a poluăriine duce cu gândul la colţul de raienunţat de Mioriţa. Cele 50 defamilii care trăiesc în localitateseamănă cu oameni din alte vre-muri. Simpli, cinstiţi...câteodatănaivi. Acolo l-am cunoscut peDoru Chişiu un crescător de animale care a reuşit să dezvolte o adevărată afacere în zonă.

13

cultură

www.nades.ro/ Nadeș 2011

Pe lângă corul din Nadeş, pe scena Nurnberg au mai apărut celebra actriţă StelaPopescu, artiştii Operei Comice în frunte cu directorul Smaranda Oţeanu-Bunea,Mihai Constantinescu şi Simona Secrier. Programul celei de-a VI-a ediţii a dejacelebrului Festival al Românilor din Nurnberg şi nu numai, a fost unul de excepţie.Timp de două zile Piaţa Jacobs (Jacobs Plaz) din centrul frumosului oraş a fostneîncăpătoare pentru sutele de români dornici să se întâlnească, să se distreze,să deguste din preparatele româneşti (mititeii la grătar au fost „regii”!), să danseze,să asculte muzică românească, să asiste la spectacole de excepţie şi mai ales să-şi întâlnească artiştii preferaţi. Marea actriţă Stela Popescu, Mihai Constantinescuşi Simona Secrier sau Ricky Dandel au susţinut recitaluri în ambele zile ale Festi-valului, care au alternat cu programele de cântece şi dansuri populare susţinutede diferite ansambluri populare”. La final, mai precis după cele două zile 100%româneşti de la Nurnberg, organizatorii Doina şi Vasile Dolbea, alături de mem-brii Asociaţia Culturală Româno-Germană „ROMANImA” au acordat OpereiComice Marele Premiu „BRAVISSIMO”, odată cu invitaţia oficială de a participaşi la ediţia din 2011. Actriţei Stela Popescu i s-a conferit titlul de Cetăţean deOnoare al oraşului Nürnberg.

Festivalul Romaniei la Nurnberg - iulie 2011Corul Bărbaţilor din Nadeş a susţinut şi înacest an un concert de excepţie pe scena "Rumanien Festival 2011” de la Nurnberg.Deja o tradiţie pentru cei 20 de mii de oameni câţi numără comunitatearomâneasca din zonă, festivalul a fost un bun prilej pentru saşii plecaţi din Nadeş sărevadă tradiţiile şi să asculte muzica de acasă.

Dumnezeu a vrut ca în acest ţinut, cuprins maternde braţele de argint al celor două Târnave, să fieadunaţi laolaltă, români, maghiari şi germani, „şi ei

s-au făcut fraţi, şi nu puţine au fost vremurile decumpănă, dar nimic nu i-a frânt ci doar i-a îndârjitspre biruinţă, ca să devină liberi, să trăiască mai

bine”. O serie de descoperiri arheologice valoroase,dovedesc dezvoltarea societăţii omeneşti pe acestemeleaguri din vremuri imemorabile. La venireasaşilor, în secolul al XIII – lea, în condiţiile unor col-onizări secundare, mai la nord, aceştia au găsit aicipopulaţia băştinaşă românească, organizată în obştisăteşti. Aşezarea saşilor în acest habitat a constituitun fenomen istoric pozitiv, aceştia fiind elementeproductive, cu spirit de ordine, care au contribuitla dezvoltarea civilizaţiei umane pe aceste me-leaguri. Locuitorii satelor actualei comune Nadeşnu au fost străini de marile frământări ale istoriei.Au purtat un proces colectiv împreună cu celelaltesate săseşti dintre Târnave, pe durata unui secolîmpotriva „domnilor de pământ”, care le răpise lib-ertăţile şi comiteau numeroase abuzuri. În primă-vara anului 1948, acţiunile populaţiei din sateleactualei comune s-au radicalizat, socotind că a sosittimpul să fie liberi si stăpâni pe pământul pe care-l lucrau. Prin efortul mai multor generaţii au trans-format dealurile pustii , înveşmântându-le încobaltul verde al viilor şi pădurea plantaţiilor depomi fructiferi. Au suferit de pe urma celor douărăzboaie mondiale şi al surghiunului din Rusia al ex-

14

istorie

Nadeş 2011

Nadeş.... scurtă sinteză a monografiei comunei

La 20 octombrie 2007, s-au împlinit 706 de ani de când, documente îngălbenite de vreme, face trimitere la satul Nadeş (Terra Nadas), centrul administrativ al comunei cu acelaşi nume, din care maifac parte Măgheruş, Pipea şi Ţigmandru, localităţi amintite documentar pentru prima oară în secolulal XIV – lea, respectiv Pipea şi Ţigmandru în anul 1325, iar Măgheruş în anul 1391.

15

istorie

www.nades.ro Nadeş 2011

Scurte repere cronologice

7000/6500 - 4500/4000 î. Hr. În marginea de vest a localităţii (Găunoaia) estemenţionată o aşezare preistorică, neolitică.

2000/1900 - 1200/1150 î. Hr. epoca bronzului Fără o precizare topografică exactă, s-au descoperit înaria localităţii Nadeş un cuţit curb din ardezie calcaroasădin perioada timpurie a bronzului.

20 octombrie 1301Prima atestare documentara a localitatii Nades Capitulul din Alba Iulia emite un act care adevereşte căvoievodul Transilvaniei Ladislau Kan a donat comiteluiNicolae satul Bun şi jumătate din satul Uilac, în schimbpentru satele Ceauny, Daia Hagmas şi Kürtolastelek. Înacest document se aminteşte despre "TERRA NADAŞ",adică pamântul Nadeşului, aratându-se că locul numitMEZNEST PATAKA, desparte pamântul Bun (Boiu) depământul Nadeşului.

1448 În acest an Nadeşul intra în posesia lui Iancu de Hune-doara.

1475 Construcţia bisericii catolice a saşilor peste cea existentă,primul etaj al turnului clopotniţă datează din aceastăperioadă precum şi frumosul portal în stil romanic dela intrarea în biserică, partea cea mai veche a edificiului.

1593 Prin donaţie regală Nadeşul intră în posesia lui GerebLadislau, episcopul Transilvaniei.

1650 Prima atestare documentară a existenţei unui în-văţământ organizat la nivelul localităţii. Documentul dinacest an certifica faptul că un nobil a arestat o văduvădin sat pe motiv că şi-a trimis copilul la şcoală şi nu lamuncă.

27 august 1755Prima atestare documentară a funcţionării învăţămân-tului confesional în limba română.

1771 Se termină construcţia casei parohiale evanghelice, con-strucţia influenţând arhitectura localităţii.

1833 Este construit un nou local de şcoalp pentru învăţămân-tul confesional evanghelic (demolat în 1954).

1839 Prin strădania preotului Vasile Popoviciu se construieşteo sală de clasă (chilie) lângă biserica din lemn ortodoxăpentru copii românilor. 1848-1849 Documentele vremii confirmî prezenţa în sat a cance-laristului Alexandru Papiu Ilarian care-i îndeamna peromâni să participe la Adunarea de la Blaj din 15 mai1848. Activitatea lui Stephan Ludwig Roth se leagă şi deNadeş deoarece cetele de lăncieri saşi şi români au sta-tionat săptămâni bune în Nadeş, unde ilustrul cărturari-a organizat.

1 Decembrie 1918Participarea unui grup masiv de români nadăşeni lamarele eveniment prilejuit de Marea Adunare Naţionalăde la Alba Iulia, care a consfinţit unirea Transilvaniei cuRomânia.

1930 Primul recensământ realizat în România Mare. Dinnumărul total de 1546 suflete existente atunci în Nades:938 germani, 392 români, 152 maghiari, 64 altele.

1945În baza legii de reformă agrară nr. 197/1945 s-a expro-priat de la populaţia germană 1411,16 ha teren agricol.

1948 Naţionalizarea, Legea cotelor obligatorii, pun bazele dis-trugerii ţărănimii mijlocii şi a micilor întreprinzatori, dis-trugerea proprietăţii.

1949 Înfiinţarea întovărăşirii agricole.

1951-1953 Înfiinţarea C.A.P.-ului marchează practic distrugerea vo-caţiei agricole a locuitorilor din Nadeş.

1956Racordarea Nadeşului la reţeaua de gaze naturale.

1964 Electrificarea localităţii.

1990, 1992, 1996, 2000 Urmare a unor alegeri libere şi democratice se punbazele noilor structuri ale administraţiei publice locale17-18 august 1996 Prima întâlnire a fiilor satului Nadeş. 5-6 august 2000 A doua întâlnire a fiilor satului. 5-6-august 2006 A treia întâlnire a fiilor satului.6-7 august 2011A patra ediţie a fiilor satului

proprierilor de după 1945 , a colectivizării forţate şial neajunsurilor din perioada comunistă .

Personalităţile Ardealului în legătură cu NadeşOamenii acestor locuri sunt mândrii de localităţilelor, amintesc mereu de mari personalităţi care autrăit sau au trecut pe aici, ţin la prezumţia că înpământul satului Nadeş şi-ar afla odihna de veci în-suşi un principe al Transilvaniei, Janos Kemeny, rănitmortal în lupta de la Seleuşul Moare cu turcii şi în-gropat în Nadeş, într-o criptă din cimitirul ortodox.La 1848, a fost prezent prin satele comunei, Alexan-dru Papiu Ilarian, îndemnându-i pe români să par-ticipe la Adunarea de la Blaj, din 15 mai 1848.Cărturarul sas Stephan Ludwig Roth a staţionatzile multe prin satele actualei comune organizândcetele de lăncieri saşi şi români de aici. În Nadeş avăzut lumina zilei, la 9 ianuarie 1829, profesorul, bi-ologul şi etnograful Frantz Frederic Fronius. ZahariaBoiu , publicistul şi pedagogul de renume al Tran-silvaniei era nepotul preotului greco-catolic din Tig-mandru, Mihail Nagy. Renumitul poet, eseist, ziarist,critic de artă, diplomat şi traducător, Stefan Baciu,nepot al preotului nădăşean Ioan Baciu, a petrecutcei mai frumoşi ani ai copilăriei şi adolescenţei laNadeş. În amintirea anilor petrecuţi în aceste locuristau mărturie două frumoase poezii. Al treileafizician ca valoare al Ungariei după Eötvös Lorand,din prima jumătate a secolului XX, Gyulai Zoltan(1887-1965), îşi trage rădăcinile din Pipea, fiindnepotul preotului Gyulai Ferencz. Acesta a fost şişeful catedrei de fizică la Universitatea „Eötvös Lo-rand”.

Articol preluat din Lucrarea de grad a profesorului Ioan Drăgan

EVENIMENT

16 Nadeş 2011

,,FIII SATULUI’’NADEȘ ,EDIȚIA a IV-a, 06.08.2011

13,30 Muzică diversă17,00 Festivitatea de deschidere a Festivalului,

discursuri oficialităţi şi invitaţi:- Primar Ivan Erhardt Laszlo, Hening Wernner, Secretarjr.Badea Iulian, prof. Drăgan Ioan, prof. Gheorghe Munteanu17,30 Grupul vocal feminin,,Târnava Mare’’-Ţopa

d-na Şuteu Eusevia18,30 Formaţia de dansuri populare ,,Târnava’’

dinVânători .19,30 Larisa Lup.20,00 Corul bărbătesc ’’Nadeşul dintre Târnave,,21,00 Ciprian Istrate22,00 Mircea Rusu

,,FIII SATULUI’’ NADEȘ, EDIȚIA a IV-a07.08.2011

11,00-12,00 Slujba Ecumenica la Biserica Evanghelică din Nadeş

12,00-15,30 Pauză 16,00 Ora oaspeţilor germani 16,00 Fanfara 17,00 Dansuri 18,00 Formaţia de dansuri populare etnice

din Miercurea Niraj 19,00 Costea Ştefan20,00 Corul bărbătesc ’’Nadesul dintre Târnave,,20,30 Nicu Raţ 22.00 Compact

PROGRAMUL FESTIVALULUI

În urmă cu cinci ani, cu sprijinul unei importante comunităţi din Olanda, se înfiinţa la Nadeş Centrul de zi “Inocenţia”. Creat cuscopul de a ajuta copiii cu familii aflate în situaţii dificile, Centrul reuşeşte acum să asigure asistenţa pentru 17 copii din co-mună. În acest moment principala sursă de finanţare a activităţii provine de la bugetul local, dar se primesc bani şi de la Con-siliul Judeţean şi partenerii olandezi. Administratorul Centrului este Diana Drăgan, un jurist care şi-a găsit valenţe de asistenţăsocială. Împreună cu ea mai lucrează două persoane care au grijă de activitatea copiilor din instituţie.

Centrul de zi “Inocenţia” din Nadeş