preţul unui număr 3 L e i

Anul XIII. Nr. 20

J

A B O M A M E N T U L :

18 as.. . • • » • l g 0 ksi f§ jumătate . < . . 50 Lsi ]a Affleriea pe aa 2 dolari.

Iese odată îa săptămână Adrsaa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mici

Dir*ctor ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie «1 se clătesc: un şir mărunt odată 8 Lei

a doua si a treia oră 4 Lei.

n cinstea Născătoarei de Dumnezeu Conferinţa Exelenţîei Sale a Nunţiului apostolic Angelo Măria Doici,

la Radio-Bucureşti

Am arătat, într 'un număr trecut al gazetei noastre, că anul acesta se îm­plinesc 1500 ani de când, la săborul ecumenic din Efez (Asia Mică), părinţii bisericii, în frunte cu sf. Ciril al Ale­xandriei, împuternicitul Papei dela Roma, au combătut şi osândit rătăcirea lui Ne-storiii, care susţinea că Preacurata Ver ­gură Măria a născut numai pe Hris tos omul şi nu pe Hr is tos Dumnezeu, şi că ea nu este Născătoare de Dumnezeu, ci Născătoarea unui s implu om. Pe urmă au hotărît şi au definit dogma (adevărul de credinţă), că Preacura ta Vergură Mă­ria este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.

Exelenţa Sa nunţiul apostol ic dela Bucureşti a ţinut să vorbească despre acest mare jubileu al b iser ic i i creştine, în seara zilei de J o i , 14 Mai, la Radio-Bucureşti, şi a vorbi t atât de frumos, — (în l imba franceză, ca să-1 înţeleagă toţi oamenii cu car te din România şi din lumea întreagă) — încât aproape toatei ziarele cele mar i deîa Bucureşti 1_au reprodus întreagă conferinţa, lău-dându-o, în frumoase cuvinte.

Cuvine-se deci să arătăm şi noi, Pe scurt, ceeace a spus ministrul Papei Sela

Roma sau nunţiul apostolic dela Bucureşti:

«Bucuria, care a isbucni t în oraşul ttez odată cu hotăr î rea dogmei că P rea -^rata Vergură Măria este Născătoare ? 8 D l "nnezeu , s'a răspândit ca prin vrajă I n Răsăritul şi a aprins în inimi o

v

acăr5 dumnezeească, pe care aripile r e niii nu numai că n'au stins-o ci au nsuf i e ţ i t . 0 m a i mult. Văzutu-s'a atunci spusul, luându-se la în t recere cu Răsă -" u l . spre a iubi pe Maica Domnului, tP:

re a f a c e să răsune cân tece în cinstea

P e care Români i o n u m e s c „Născă-r e d e Dumnezeu.

>pintre toate b iser ic i le creştine, ace -d l « Răsărit se disting prin bogăţia,

Ei, t o a r

frumuseţea şi gingăşia cântecelor închi­nate Sfintei Fec ioa re . Cine nu cunoaşte Acatistul, pe care atât bogaţii cât ş i săracii, învăţaţii cât şi neştiutorii de car te îl rostesc, din respect, în pic ioare , din care pricină i-s'a şi spus „Imnul fără şedere" şi eare este o adevărată poezie înflorită întru preamărirea Maicii Dom­nului? Cine nu admiră pe călugărul T e o -fan, celce a scr is cele mai multe cântări în cinstea Preacuratei, şi pe ce l mai mare orator al lumei, sfântul Ioan Gură-deaur, care aşa de frumos o laudă pe Născătoarea de Dumnezeu? Cine nu s 'ar simţi Înduioşat la vederea chipului ei, preacinstit pretutindeni, în palate şi în col ibe, în oraşe şi la ţară, căruia dru­meţul i-se închină, la răspântia drumu­rilor, dându-i numele de „Preasfântă 8 ?

„Nu există iconostas, din care să nu se desprindă, în trăsături minunate şi dumnezeeşti, Regina Cerului, ca bună-oră în minunata icoană a vestitului pic­tor român Grigorescu dela mănăstirea Agapia din Moldova.

„Mare, adâncă şi puternică este dra­gostea popoarelor din Răsărit pentru Sfânta Mărie. Aceas t a . dragoste c rescu şi mai mult din ziua, în care săborul ecumenic dela Efez îi încinse capul ei feciorelnic cu strălucitoarea cunună de Maică a Iui Dumnezeu, numindu-o „Năs­cătoare de Dumnezeu."

Dupăce arată cum preamăreşte şi Apusul pe Preacurata de Dumnezeu Născătoare, continuă, zicând:

„Dar mai există un fel de cinste care "i-se dâ Preacuratei, mai minunată decât toate cele înşirate aici. Această cinste se numeşte: rugăciunea.

Să dea Dumnezeu, ea la toate reli­giile "din lume, de pe buzele credincio­şilor de orice vârstă, de or ice s e x e (bărbaţi ori femei), de orice condiţie socială (cărturar, meseriaş, ţăran), dela

m i c şi până la mare , să răsune cu ev­lavie numele atât de drag al Sfintei Fec ioa re" .

Pe u rmă E x c e l e n ţ a Sa a ros t i t ur­mătoarea minunată rugăciune:

„Iar Tu , Reg ină a Ceriului, de pe tronul T ă u de slavă priveşte blând la copii i T ă i şi binecuvântează-i! B inecu­vântează nevinovăţ ia copiilor, vir tuţ i le născânde ale tineretului, munca vârs te i coapte şi părul cărunt al bătrâneţei! B i ­necuvântează pe to ţ i aceia, cari în lumea întreagă T e chiamă în ajutor, şi mai ales binecumntează nobilul Tău po­por român atât de credincios cultu­lui Tău şi care nu Te strigă cu alt nume, decât cu acela pe care săbo­rul din Efez Ti l-a statornicit: „Nă­scătoare de Dumnezeu" şi „Maica Dumnezeului nostru11!

Reginele M ă r l o a r a şi E i i sabe ta capi a u n o r reg imente r o m â n e . Se ştie că în 10 Maiu, pe lângă serbarea obişnuită în această zi, în acest an s'a serbat şi împlinirea unei sute de ani de .când s'a format armata română în regimente aşa cum este azi. Cu prilejul acestei serbări M, Sa Regele Carol II, a dat unor regimente distincţluni deosebite. Astfel Regimentul 2 vânători a primit de Şef pe M. S. Regina Eiisabeta a Greciei, iar Re­gimentul 9 călăraşi a primit de Şef pe M . S. Regina Măria a Iugoslaviei.

Un tren s e r u p e în două . Un tren de marfă compus din 41 de vagoane a plecat din Balota regulat. Pe drum între staţii, nu se ştie cum, trenul s'a rupt în două. Partea de dinainte a înaintat pană în gara următoare, unde s'a observat lipsa celeilalte jumătăţi. Locomotiva a plecat îndată şi le-a adus. No­roc că s'a putut totuşi anunţa, altfel simplonul dădea peste vagoanele rămase în drum.

Alţi spioni sovietici. Fără îndoială bolşevicii din Rusia ne iubesc peste măsură. Rar trece o săptămână sâ nu fie prinşi unul ori mal mulţi spioni cari încearcă să treacă Nistrul în ţara noastră. Şi în săptămâna tre­cută câţiva spioni au fost observaţi şi prinşi de grănicerii noştri în timp când voiau sâ treacă Nistrul. Unul din ei se numeşte Oprea Mihăilescu, dezertor din regimentul 6, Mihaiu Viteazu. Toţi spionii prinşi au fost trimişi la Bucureşti unde vor fi judecaţi.

Durerea şi dragostea. Calce cercetează mai deaproape viaţa,

observă, şi fără să vrea, că fericirea, tn loc să crească deodată ca vârsta, scade Intr'una. Fericit e copilul care n'are nici o grijă, căruia părinţii fi poartă de grijă; fericit e şi băiatul şi fetiţa până n'au ajuns la şcoală, că n'au nici un gând; tndatăee ajung însă la şcoală, au şi ei necazurile şi grijile lor, de cari apoi nu mai scapă. Cu cât înaintează în vârstă, cu atâta se înmulţesc grijile şi necazurile, uneori chiar durerile, de cari apoi nu mai scapă până la mormânt.

Pentruce e aceasta? Fentruce nu poate avea omul vreodată linişte, îndestu-lire şi chiar fericire?

Pentrucă omul aşa e făcut ca în fe­ricire să-şi uite de Dumnezeu, de scopul său adevărat, şi să se lege prea mult de lume şi de toate cele lumeşti. Vine deci Dumnezeu şi, din dragoste curată faţă de om, ii trimite durerea, care-1 trezeşte din amorţeala sufletească, în care 1-a cufun­dat fericirea pământească, îl scutură una bună, şi-i aduce aminte, că nu pentru pă­mânt şi pentru cele lumeşti e făcut omul, ei pentru o altă lume, pentru ceriuri, unde apoi nu va fi nici înstristare, nici suspi-nare, ci viaţă fără de sfârşit.

Acest adevăr se poate urmări în isto­ria lumii. Oare viaţa oamenilor n'a început cu paradisul, unde Adam şi Eva erau de­plin fericiţi? Dar ei n'au putut suporta g multă vreme fericirea aceasta, li-s'a urît de ea şi au încercat să vadă, pentruce tăinueşte Dumnezeu anumite lueruri dina­intea lor. Apoi au călcat porunca şi s'au prăbuşit dintr'o dată in cea mai mare nefericire. Dumnezeu le-a dat insă totuşi o rază de nădejde, că adecă, prin luptă grea şi, mai ales, prin ajutorul său, cu vremea vor putea ieşi din această nefericire şi se vor putea ferici. Câte laerămi n'au vărsat bieţii noştri strămoşi, câtă durere nu le-a ros sufletul, atât lor cât şi urma­şilor, până a venit Isus Domnul şi i-a răscumpăraţi

Tot aşa au păţit-o şi creştinii cei dintâi, apostolii şi învăţăceii Domnului. Cu câtă fericire şi nădejde au primit ei legea cea nouă a lui Isus! Cât de feţi citi se simţiau, când deodată au venit, ca un fulger din senin, cuvintele Domnului: „Mai bine este vouă ca să merg eu, căci de nu voiu merge eu, Mângăitorul nu va veni la voi; iară de voiu merge, trimite-l-voiu la voi* (Ioan 16, 7). Şi Învăţăceii au tre­buit, deşi cu mare durere, să se despartă de el, ca mai apoi să se adeverească zi­sele Mântuitorului: »Şi voi acum Întristare aveţi, dară eu vă voiu vedea iarăşi, şi se va bucura inima voastră, şi bucuria voa­stră nimeni nu o va lua dela voi« (Ioan 16, 22).

Căsătoria nu este oare la început un şir lung de fericire? Vine insă seriosi-tatea vieţii, şi lunile de miere se schimbă în zile de fiere, de durere şi de amar, şi dacă soţii de căsătorie nu ar avea cre­

dinţă fi nădejde în Dumneieu, viaţa le-ar fi iadol cel mai grozav. Pentruee aruncă Dumnezeu asupra capetelor lor durerea? Pentrucă în fericire şi-ar uita de Dumne­zeu, ar trăi numai plăcerilor, ar trăi nu­mai pentru lumea aceasta. Ca să se tre­zească, aşadară din dragoste curată, Dum­nezeu îi loveşte cu pleazna durerii, şi ei se desmetecesc, îşi dau seama că este cineva care cârmueşte viaţa lor şi lumea aceasta, încep a se teme, a se ruga, în­cep a nădăjdui şi a înţelege povara vieţii şi rostul durerii.

Şi, eu cât îl iubeşte Dumnezeu pe cineva mai mult, eu atâta îl cercetează mai des cu durerea. Ii trimite Intăi du­reri trupeşti, ca pe urmă să le schimbe cu de cele sufleteşti, şi apoi din nou să-i dea de cele trupeşti, ţinându-i pururea treaz sufletul şi nădejdea la Dumnezeu.

Şi toate acestea Dumnezeu nu le face decât din dragoste curată. Cine ne iubeşte pe acest pământ mai mult decât mama? Şi cu toate acestea ea ne pe­depseşte din când tn când. Din ură, din răutate, din răzbunare? Doamne iereşte! Din dragoste curată. Aşa şi Dumnezeu, ne pedepseşte, ne bate cu sbieiurile şi plesnele durerii, pentruee? Pentrucă ne iubeşte, ne iubeşte nemărginit de mult, şi inima sa iubitoare nu ne poate lăsa pradă satanei, nu este liniştită văzându-ne cufundaţi în plăcerile cele aducătoare de nenorocire ale lumii acesteia, ne scutură într'una şi ne deşteaptă din toropeala pă­catului, ca oarecând să ne poată cuprinde şi strânge cu atât mai mare dragoste la pieptul său de părinte.

Iată legătura dintre dragoste şi du­rere! Durerea este trimisă de Dumnezeu din dragoste curată, ea suplineşte dra­gostea, este o fiică a dragostei, iară noi astfel trebue să o primim şi s'o privim, şi atunci chiar şi în nefericire şi durere, vom fi ierieiţi, asemenea sfinţilor mucenici.

Părintele luliu

Sfânta Teresa de pruncul Isus face minuni Aproape zilnic cetim câte o minune fă­

cută de această mare sfântă. De fapt ea ne-a făgăduit că „va face să cadă din cer o ploaie de rore, o ploaie de binefaceri". Suat foarte multe dovezi despre împlinirea făgăduinţelor sale.

Iată ce ne spune doamna Hodoş, din Blaj: „In noaptea de 3 şi 4 Martie 1930, eram în drum dela Bucureşti înspre casă. Intre cea­surile 11—12 noaptea, un călător stânge lampa din compartimentul nostru. Nu peste mult, eu ies pe coridor, merg până la capătul vagonului şi mă opresc în fata uşei, prin care se trece

dintr'un compartiment în celalalt. Aici î m j • în minte groaznica catastrofă de cale f ^ întâmplată acu's doi sau trei ani l a j ^ " 1

Plină de groază mă retrag în eompartimeJ?' meu şi încep a zice o „Novenă" către 8f T resa de Pruncul Isus, ea să ne ferească! rău. Numai decât, uitându-mă prin

geamul vagonului la cerul plin de stele, văd «tele r a A ~ T n o n a r i n H I n i n o . X » _ i . 'I formă de T, pe cari odinioară, într'o seară, sfânta Teresa de pruncul Isus le arătase ta

tălui său, spunându-i că acele stele sunt nu! mele ei scris pe cer. In tot timpul, cât m'aj rugat, nu am perdut din vedere aceste stele-cum ele îşi schimbau locul, prin mersul % nului, aşa îmi îndreptam şi eu capul după ele Era înainte de a întră trenul nostru într'o garj mică de lângă Sighişoara, unde nici când tre-nul accelerat nu se opreşte.

De-odată ne oprim. Eu îmi terminasem rugăciunea. Toată lumea sta liniştită, nimeni nu bănuia nici un rău. Afară se auzeau voci cari nu inspirau nici o teamă.

Am stat astfel cam un sfert deceas;usa

vagonului se deschide, apare şeful de trei, ne spune că foarte puţin a lipsit ca să nu fin striviţi şi ucişi. Vagonul nostru era imediat după locomotivă. Trenul nostru, care venea cu o mare iuţală, se Întâlnise cu un alt tren, de marfă, care întrase în gară, din partea opusă pe aceeaş linie. O minune dumnezeeasca,

îndată mi-am amintit de rugăciunea mea. Ua călător din vagonul nostru, ca să se

convingă de adevăr, se dă jos din tren. Omul, înforeându-se înapoi, ne spune că de faptatn-bele locomotive, ale celor două trenuri, stau faţă în faţă, între ele un spaţiu de o palma.

Mecanicii încă spun că locomotivele s'au oprit dintr'odată, fără voia lor. Acarul, UD băiat de vre-o 17 ani, schimbase greşit acul şi ast­fel trenul de marfă veni pe linia acceleratului. O greşală ce putea avea urmări catastrofale.

Eu zic că sf. Teresa de Pruncul Isus ne-a scăpat de pericol. Am urmat apoi călătoria mai departe, zicând rugăciuni de mulţumită lui Dumnezeu şi sf. Teresa şi, ajungând acasă cu bine, am fost foarte fericită, precum sunt şi astăzi, când scriu aceasta, şi sunt fericita că însumi am fost de faţă la o minune a sf. Teresa de Pruncul Isus".

Vedeţi iubiţilor cât de mult face o rugă­ciune spusă cu evlavie! In toate necazurile »1 ne rugăm Maicii Domnului şi sf. Teresa! Ne­cazurile sunt nişte cruci date de Dumnezeu, să-le ducem spre gloria Golgotei. Din necazuri vom scăpa mai cu uşurinţă, dacă ne vom ruga cu credinţă sf. Teresa. Ea ne va asculta rugă­ciunea pentru a-ne scăpa de necazuri şi P e B ' tru gloria ei sfântă.

După cum cu d-na Hodoş a făcut o mi­nune, şi cu sutele de persoane din tren, *ot

aşa Sf. Tereta poate face minuni eu fiecar* dintre noi. Vas i l e Ş ă r m ă ş a "

Zile grele la Madeira Madeira este o insulă din

Oceanul Atlantic, în apro­piere de coastele apusene ale Africei, stăpânită de Portughezi. Locuitorii din această insulă s'au răsculat împotriva Portughezilor, au cuprins mai multe vapoare de ale Portughezilor şi au chemat sub arme, împetriva stăpinitorilor, pe toţi rezer­viştii. Chipul acesta ne a-rată militarii portughezi stând de strajă pe străzile oraşului Funchol, care este capitala insulei Madeira.

Nr- 20 O N I R E A P O P O R U L U I P a g . 3

Un jubileu al liceului de băeti din Blaj 50 de ani de când s'a întemeia! grădina botanică din Blaj, eare este cea mai

veche din întreagă Europa

Vineri, 15 Maiu, Liceul român gr.-cat.de

bieţi à i n B l a ) ' a f i C u t ° f r u m o a s * serbare şcolară. P â « * acum trei ani ziua de 15 Maiu era o zi de sărbătoare în Blaj. Veneau şcoli şi oameni din toate părţile ţării, ca să sărbă­torească aici la Blaj, lângă „Piatra libertăţii" 2iua aceea măreaţă delà 1848, când 40.000 de Români, ascultând glasul conducătorilor lor şi-au cerut într'un glas drepturile de viaţă,pe cari Ungurii nu voiau să li-le recunoască.

Românii de azi îşi fac o datorie către ei inşi?', sărbătorind aceea zi măreaţă. Dar anii dia urmă eu greutăţile materiale, cari ne do-koară pe toţi, n'au îngăduit continuarea a-cestor cuvenite sărbători. Fără Îndoială săr­bătorile se vor ţinea însă în anii ce vin.

Totuşi, ca să nu treacă ziua de 15 Maiu, fără nici o sărbătorire, liceul de băeţi din Blaj, a sărbătorit în acest an şi la această zi cincizeci de ani delà întemeerea grădinii sale botanice (grădină în eare se află toate florile şi pomii şi buruienile pe cari ie învaţă elevii la şcoală).

In acest scop la ora 11 înainte de a-miazi profesorii şi elevii liceului, au ieşit în grădina botanică, unde prin cântări şi cuvân­tări frumoase au sărbătorit această zi.

Se vor întreba poate unii, ce însemnătate mai poate avea şi grădina aceea botanică? însemnătatea unei grădini botanice este foarte mare pentru oricare şeoală. Şi dacă şcolile din Blaj au ajuns la o vază atât de mare în ţara noastră, apoi vaza lor se datoreşte în bună parte muzeelor şi grădinii sale botanice.

Să-şi închipue oricare cetitor pe un tânăr de ţăran, care ar învăţa, numai din spuse, cum si ţină de coarnele plugului şi eum să tragă coasa în iarbă. Le-ar prinde tânărul în minte şi poate le-ar putea spune şi el altora, dar, când ar pune mâna mai întâi pe plug sau pe eoasă, ar fi tot aşa de neîndemânatec, ca şi unul care n'a auzit de aşa ceva nici odată. El, deşi le ştie din auzite, ar fi neîndemânatec, pentrucă n'a încereat să şi facă ceeace în­ţelegea cu mintea. Toţi oamenii trecuţi prin viaţă spun că nimic nu te învaţă ca deprinderea.

Tocmai aşa este şi la şcoală. Cartea spune foarte multe lucruri bune şi frumoase, dar ereerul copilului, dacă nu şi vede cu ochii lucrurile despre cari i-se spune, nu le înţelege bine, ori chiar dacă le înţelege, uită tot şi când iasă în viaţă este tot neîndemânatec.

Conducătorii acestor şcoals bătrâne din Blaj, au descoperit de mult acest adevăr şi au jertfit totul, numai să poată da şcolilor tot ceeace le trebue pentru învăţarea şi lumi­narea temeinică a copiilor ssteşi de carte. Şi d«Pă cum ele sunt cele mai vechi şcoli i o -Wâneşti, tot ele au fost cele dintâiu cari s'au gândit la întemeerea de muzee şi grădină bo­tanică. In muzee copiii văd toate lucrurile v « e » i , arme, vase, îmbrăcăminte ş. a., despre care învaţă la istorie, precum şi tot felul de Paseri şi animale, despre care îi învaţă cartea

e z °ologie , iar în grădina botanică ei văd, şi I i n «r i j«se chiar, tot felul de flori, ierburi şi Pomi, cari crese pe pământul ţării noastre şi B e alte meleaguri mai îndepărtate. In felul a-C e s ta copilul nu învaţă numai eu ereerul şi nuJQai din spusele profesorului, ci vede el cu ochii

sau pipfte cu m â n g . o cunoştinţă, pe care ţl;o eâştigi tu singur, o ţii minte până la moarte J t e «iută mai mult în viaţă decât multe

e l e Pe cari ţi-le spune altul. Conducătorii şeoatelor din Blaj s'au gândit

m « l t la toate aeestea. Ei întemeează gră­

dina botanică acum 50 de ani, adecă în anul 1881. In acel an nu mai era nicăiri în Europa un liceu care să aibă grădină bo­tanică; cea din Blaj este deci cea dintâiu din întreagă Europa.

întemeietorul acestei grădini botanice a fost profesorul Alexandru Uilăcan, care a ajuns mai târziu canonic mitropolitan la Blaj, murind mai anii trecuţi. Celce a desvoltat-o şi a întregit-o a fost profesorul Dr. Ambroziu Cheţian, astăzi canonic mitropolitan la Blaj şi vicarul mitropoliei. După Sf. Sa a urmat ca conducător al acestei grădini profesorul Dr. Alexandru Borza, astăzi profesor universitar la Cluj, fost, sub guvernul dlui Maniu, secretar general la Ministerul Instrucţiunii. Astăzi în­grijeşte această grădină profesorul Ioan Popu-Câmp.anu, bine cunoscut cetitorilor noştri din frumoasele D.-Sale articole publicate nu­măr de număr în „Unirea Poporului" chiar dela întemeierea ei.

Fiind întemeiată la 1881, grădina bota­nică din Blaj se desvoaltă din ce în ce mai mult. De atunci încoace s'au mai făcut ase­menea grădini şi la alte şcoli, dar cea din Blaj a rămas totuşi cea mai de frunte. In ea se află azi nu mai puţin decât 542 feluri de flori, ierburi şi arbori. Să se gândească fiecare ce­titor la acest număr şi să încerce să vadă cât de greu este să aduni din lume şi să îngri­jeşti atâta amar de plante.

Va vedea fiecare câtă trudă şi osteneală au trebuit să pună profesorii şi elevii acestor scoale până să ajungă la această bogăţie. Va înţelege fiecare din cetitori, de ce şcoaiele din Blaj, au fost căutate de fiii de român din cele mai îndepărtate colţuti ale ţării şi de ce e-levii acestor scoale cei mai mulţi au ieşit oameni întregi la minte şi la suflet, cinstiţi şi muncitori. Taina este uşor de înţeles: la şcoa­iele din Blaj se munceşte cu suflet şi dragoste, în mod cinstit şi cu multă jertfire de sine.

O frumoasă iniţiativă a luat Camera agricolă a judeţului Braşov, care are de preşedinte pe dl Ion Podea. Din îndemnul acestei Camere s'a înfiinţat în fie­care comună .Cercuri de tinere gospodine", din cari fac parte fetele dela sate. Membrelor acestor cercuri li-se va împărţi în primăvara aceasta seminţe de zarzavaturi, spre a le să-mâna şi cultiva în grădinile şcoalelor, sau în grădinile părinţilor lor.

Camera va împărţi acestor Cercuri ale gospodinelor tinere 5000 ouă de găină din rasa Leghorn, a căror preţ va fi jumătate din preţul lor, cu condiţia ca fiecare Cerc să re-stitue toamna Camerei, câte o puicuţă şi un cocoşel. Astfel Camera agricolă va avea po­sibilitatea în anul viitor să împartă ea singură ouă cari nu vor mai fi importate din străinătate.

' Cercurile gospodinelor, oriunde au posi­bilitatea, vor clădi coteţe comune, după un plan dat de Camera agricolă şi aceste coteţe vor putea fi construite în curtea Primăriei, Şcoaleî, sau în curtea vre-unui gospodar. Jumătate din pui vor forma proprietatea fetelor din „Cerc", iar cealaltă jumătate se va împărţi între co­mună şi Camera agricolă. Cheltuielile cu în­treţinerea puilor le va suporta eomuna şi membrele acestor Cercuri, cari în primăvară ror primi fiecare câte o găină şi un cocoş şi ouă pentru două cloşti şi astfel părinţii fetelor vor avea posibilitatea să-şi înlocuiască toate găinile eu găini din rasa Leghorn.

Acolo unde se pot face coteţe comune' fetele vor primi ouă de găini din rasa Leghorn, eu obligământul ea lU parte din puii scoşi să-i pue Ia dispoziţia Camerei, oricând îi va cere, timp de 5 săpt. dela clocire. Tinerele gospodine, cari în urma vârstei lor, sau mă-ritâadu-se ies din Cerc, vor forma o societate pentru valorizarea ouălor în comun.

Este o iniţiativă frumoasă, care merită s i fie urmată şi de alte Camere de agricultură, contribuind astfel la cultivarea găinilor de rasă, cari vor aduce frumoase câştiguri bă­neşti gospodarilor dela sate şi oraşe.

Şeicaia Valeriu C r l ş a n

Scrisoare din Şercaia Conferinţă agricolă. Dl. Ilie Agârbiceanu

directorul Camerei Agricole din Făgăraş a ţinut în localitate o conferinţă agricolă, vorbind despre cultivarea pământului şi a cerealelor, dând în acelaşi timp sfaturi practice agricul­torilor.

Producţiune teatrală.Reusnunest femeilor române unite „Sfânta Măria" din Şercaia, eu concursul Soc. tinerilor români uniţi, a aran­jat o producţiune teatrală, în favorul Reuniunei. Corul sub conducerea măiastră a Dlui înv. Octavian Simen, a cântat foarte frumos „Ba­ladele lui Avram Iancu". S'au jueat piesele „Nevasta mea, fie îngerii cu ea" şi „Qvidiu Şicană". Paulină Prună a declamat poezia „Duşmancele" de Gheorghe Coşbuc, iar Eu­genia Vlad a cântat o romanţă, fiind acom­paniată la harmoniu de Dl. O. Simen. Pentru reuşita acestei producţiuni au ostenit D-nii Octavian Simen şi Victor Inocenţiu Pruni, cărora Dna Presidentă Eugenia Crişan şi D-şoara casieră Olimpia Vlad le-a exprimat călduroase mulţumiri atât dânşilor, cât şi tinerilor diletanţi.

Reuniunile femeilor săseşti din Ţara Bârsei şi-au ţinut adunarea anuală în ziua de 14 Maiu 1931 în Şercaia. Şedinţa congresului a fost deschisă de Dna secretară Wonner, preoteasă în Ghimbav, care a făcut o dare de seamă asupra activităţii din anul trecut a a-cestei Reuniuni. D-na prezidentă Wechter, di-rectoară din Braşov, a vorbit aproape o o r i despre „Educaţia fetelor". La amiazi li s'a servit un banchet în sala cea mare a somunei. In şedinţa de după amiază Dna Med. Dr. Muller din Feldioara a vorbit despre „Boalele femeilor". Au participat Ia acest congres 250 femei, ea delegate a Reuniunilor femeilor din Ţara Bârsei.

Şcolare. Pentru continuarea lucrărilor la Şcoala Primară de Stat şi la grădina de copii de Stat din Şercaia, s'a vândut materialul lem­nos în ziua de 14 Maiu a. e. de pe un teritor de 87. 75 Ha. pădure din pădurea „Chiciora" urmând ea în decursul acestui an să se mai vândă încă tot atâtea hectare de pădure spre acelaşi scop. In felul aceste se vor acoperi toate cheltuielile, împreunate cu clădirea aces­tor edifieji şcolare, fără de-a simţi individual locuitorii comunei nici o sarcină bănească beneficiind şi aici eomuna, căci acest teritoriu de pădure se va transforma în păşune, de care până acuma a fost lipsită cu desăvârşire. După o luptă continuă, purtată în decursul ultimilor patru ani, cu atâta tărie şi sbucium sufletesc, în fine aceste edificii şcolare vor fi complect terminate şi vor fi date destinaţiei lor, spre a fi izvor de lumină şi cultură naţională pentru generaţiile viitoare de copilaşi români.

C o r e s p o n d e n t

Citiţi „ U N I R E A P O P O R U L U I "

De când avem România Mare nici odată n'a fost îmbulzeală mai mare spre Casa Ţării, ca acuma. Gei cari vreau să ne fericească s'au înmulţit grozav. Pe lângă partidele celea vechi au ră­sărit altele, cari se silesc şi ele din răsputeri să, apuce la scaunele moi de catifea ale Parlamentului. Alegătorii cap să aibă, să se poate desmeteci dintre atâtea făgăduieli câte li-se fac. In dumineci şi sărbători huruie • satele de maşini, şi bietele galiţe, [găini, gâşte, raţe nu mai ştiu pe cari picioare să calce, ca să nu apuce sub roţile auto­mobilelor. .

Iată o listă despre partidele cari cer voturile alegătorilor:

1. »Uniunea Naţională* sau gu­vernul, întovărăşit cu liberaJii-ducişti şi cu Saşii, cari fac ce fac şi se află tot­deauna în tabăra puterii. Domnul Pro­fesor Iorga, când a primit cârma ţării se gândia la o tabără mare, peste toată ţara, în care să între toţi oamenii ou dor de mai bine şi cari s'au scârbit de vechile obiceiuri ale partidelor. Insă partidele vechi nu s'au dat bătute şi „Uniunea" d-lui Iorga s'a trezit, că a-proape numai liberalii-ducişti s'au învoit să-o sprijinească.

2. Partidul naţional-ţărănest al dlor Maniu şi Mihalache, care luptă cu în­verşunare, să arate, că mulţimile i-au rămas credincioase şi că puterea i-se cuvine tot partidului naţional-ţărănese. Acest partid îşi îndreaptă lupta mai ales împotriva miniştrilor Argetoianu şi Manoilescu, despre cari spun că se ascund după vaza cea mare a d-lui Profesor Iorga ca să-şi îndeplinească gândurile lor, cari cică sunt celea ale vechilor liberali.

3. Partidul averesean, care în Ardeal are conducător pe d. Octavian Goga şi care luptă de puterea sa, fiind tot un partid de opoziţie faţă de guvern.

4. Partidul liberal zis georgist sau al d-lui George Brătianu, rupt dela ve ­chii liberali, care î ice despre "sine, că singur se află pe cărarea cea veche pe care a mers Ionel Brătianu, Insă fără oamenii cu păcate de demult.

5. Partidul lupisi sau al d-lui Doc­tor Lupu dela Bucureşti, care, supărat pe guvern că s'a însoţit cu duciştii, s'a dat în opoziţie şi luptă singur. L u -piştii se socotesc a fi partidul vechiu ţărănesc de peste Oarpaţi, cari n'au fost trecut la naţionali cu d. Mihalache

6. Partidul cuzist sau cum se nu­meşte însuşi al „Apărării Naţionale Creştine", care este înverşunat mai cu aeamă împotriva Evreilor şi are rădă

îmbulzeală mare spre scaunele de barşon ale Parlamentului

In toate judeţele s'au pus pentru alegeri liste mai multe ca totdeauna

cini în judeţele Moldovei, unde este jidănime multă.

7. Partidul unguresc din Ardeal care şi-a pus liste separate, vrând să aibă voturile tuturor Maghiarilor pe cari îi vrea într'o singură tabără. Ungurii au nădejdi mari mai ales in oraşe. Ei merg foarte strânşi laolaltă şi fiindcă voturile româneşti se vor împărţi foarte între atâtea liste câte sunt, ungurii vor do­bândi mult. De aceea foarte râu judecă acei alegători români din popor, cari spun că nu vor vota cu nici un partid, ori vor pune ştempălu pe toate listele stricându-le astfel pe toate, căci ungurii vor vota toţi şi în multe judeţe vor iesi ai lor, iar românii noştri vor ră-mânea pe dinafară.

8. Partidul socialist sau al munci­torilor de pe la oraşe, cari cer opt cea­suri de muncă şi ieftinătate.

9 Partidul sterist din Basarabia sub conducerea d-lui Const. Stere, care s'a rupt dela naţional-ţărănişti şi n'are par­tizani decât în Basarabia.

10. Partidul comunist care este ră­sad străini în ţară la noi şi vrea să nu mai aibă nimeni avere, nici pământ, nici vite, ba nici casă, ci toate să fie ale tuturora, deavalma, iar oamenii să ca­pete şi mâncare cu ţidulă.

11 Liga contra eametei care a răsă­rit acuma de curând şi face fâgădueli că vor şterge datoriile. Adecă dacă, de pildă, d-ta nene Vasile^ai nişte bă-nişori adunaţi cu trudă şi daţi împru­mut, să nu mai ai drept la camătă ba precum făgăduiesc unii, nici la capul banilor.

Inafară de acestea sunt: 12. Partidul naţional-tvreesc, sau al

Jidovilor, cari încă şi-au pus listele lor şi cer voturi dela ai lor. Şi în judeţul Târnava Mică s'au adunat Evreii, trimi-ţindu-şi lista lor la tribunal.

Auzim apoi că ar mai avea liste şi >Liga Vlad Ţepeş*., despre care pe la noi nu s'a prea auzit. Cu aceasta ar fi 13 liste cari cer voturile alegă­torilor.

Noi una zicem: faţă de atâtea liste, alegătorii să-şi cerce adânc mintea si inima lor şi să voteze cu oameni pe cari li cunosc temători de Dumnezeu iubitori de celea sfinte, iubitori de lege' de ţară şi de popor. Făgăduieli se fac multe, cari de obiceiu se uită. Să nu ne lăsăm îmbătaţi de ele. Şi mai ales să nu ne lăsăm îmbătaţi de aceia ne cari nu i-am mai văeut şi nu ştim cui slujesc. T

Călătoriile Dlui primministru Nicolac Iorga prin ţară In săptămâna trecută Dl p r j m n i i

nistru N . Iorga a pornit în călători' prin diferitele părţi ale ţării. P i e c â n ( i

din Bucureşti cu automobilul, Dsa 8 &

oprit într'o singură si la 3 prefecturi de judeţ. Ou această ocaziune dl ^ Iorga a dat îndrumări funcţionarilor asupra felului cum ar trebui să se po&t. te. Dsa a spus: „ A m venit aici spre a

da îndrumări la muncă şi a propovădui cinstea ce trebue pusă în toată slujba închinată ţării. Voiu alunga pe şarl*. tanii şi pungaşii politici şi în locul lor voiu întrona cinstea şi munca rod­nică. Pungaşii vor fi puşi la puşcărie si nu vor putea fi scoşi din ea, pen-truca eu însumi voiu fi de pază la uşa e i a . Maideparce Dsa a spus că prefec­tul n'are numai slujba de a sta în can­celarie. El trebue să umble prin judeţ şi, ascultând necazurile oamenilor, sa încerce uşurarea lor.

Din judeţul Târnava Mică Şedinţa Consiliului judeţean

18 Maiii 1931

Astăzi s'a ţinut în Diciosânmărtin şedinţa extraordinară a Consiliului judeţean. Au tos de faţă toţi consilierii aleşi, iar cei de dre numai trei din opt.

Şedinţa a deschis-o d. Dr. Macaveii preşedintele consiliului, care a salutat penou prefect Dr. Petru Roşea, asigurându-1, că i şedinţele consiliului, precum nici în trecut,i se va face nici de-aici înainte politică. Coi siliul are menirea să facă gospodărie şi va rămânea la această îndatorire.

Noul prefect, d. Dr. Petru Roşea, mulţn mind, spune, că a venit condus de celea ma curate gânduri şi se va nizui să fie un stric observator al legilor. Voiu priveghia—a spus d. prefect — să se facă administraţie bună administraţia să-şi recucerească autoritatea! bunul nume pe care 1-a avut odată în acei judeţ. „Să sfătuim cât mai puţin şi să făptuiri cât mai mult". In deosebi va trebui să ne ni-zuim a pune în cumpănă dreaptă bugetul sau veniturile şi cheltuielile judeţului, căci altîV ne dăm de mal.

S'a trecut apoi la dezbaterea rând pe rând a punctelor din programa şedinţei şi s'au făcut mai multe reduceri însemnate de chel­tuieli. S'a aprobat un târg nou în oraşul Di­ciosânmărtin, care se va ţinea în zilele de " 8 şi 9 Decemvrie a fiecărui an.

In legătură cu aprobarea noului buge toţi consilierii au fost de părerea că drumu­rile judeţului sunt într'o stare de plâns; chiar şi în faţa Palatului judeţan drumul este d« pomină. S'au ridicat mari plânsori împotriva cantonierilor, cari trag plăţi însemnate şi n U

fac aproape nimica. Pierd vremea plimbân-du-se, iar drumurile sunt pline de gropi şi d e

bălţi în zile ploioase. S'a îndrumat Serviciul judeţului să ţină sub aspră controla pe canto­nieri şi cei ce iau plata pe deageaba să " e

daţi afară din slujbă. S'au ridicat ponoase şi asupra întreg

Capitolului 5 din noul buget, unde din 7 rn'" lioane cheltuieli numai 4 milioane sunt p ' e ' văzute pentru lucrări, aproape 3 sunt pent f0

plăţi, iar 1 milion pentru materiale. S'au făc« l

reduceri. In legătură cu bugetul d. preşedinte »

consiliului judeţean a adus în vorbă şl che» t i a

d-lui Dr. Ion Zileriu, prefectul administra"*'

Nr. 20 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

punând eă această chestiune va trebui să fie Vindecată pe ţară de către noul Parlament, întrucât consiliul nu are cădere. Insă faţă de 4 Dr Zileriu, care a fost totdeauna un harnic «i foarte priceput om de administraţie, consi­liul întreg şi-a arătat părerea de rău că a fost lisat fără atribuţii.

Şedinţa consiliului s'a închis apoi la ora 2 după masă.

Corespondent .

Spania a ajuns tara revărsărilor de sânge

Luple între partizanii regelui şi republicani. Bolşevismul bolşevicilor

De când s'a întâmplat plecarea Regelui Alfons al XlI I - lea , turburările de stradă continuă aproape zilnic în Spania. Partizanii regelui (monarhiştii) nu văd cu ochi buni de loc noua con­ducere republicană. Ei nu admit acea­stă conducere cu atât mai mult cu cât, după cum mărturisesc ei, bolşevicii din Rusia sprijinesc mişcarea, cu gândul să facă şi în Spania bolşevism. Contra re­publicanilor luptă mai ales ti arul A . B. C. Din acest motiv mulţimea revolu­ţionară au pornit în ziua de 10 Maiu, atacuri mari contra tuturora celor cari mai ţin la Ragele lor. Turburările au fost mai mari la Madrid, capitala ţârii. Poliţia şi armata n'au făcut nimic con­tra răsculaţilor ci s'a mărginit doar numai să nu-i mai lase să facă lucruri prea mari.

Turburările au atacat mai ales lo­calul ziarului A . B. O. şi a aprins vre-o zece mănăstiri de călugări. Bieţii călu­gări au fugit care încotro. Averile mă­năstirilor au fost scoase în drum şi aruncate apoi în foc. Mulţi din călugări au fost prinşi şi chinuiţi. Interesant este că armata n'a făcut nimic la toate acestea, decât doar a păzit ca să nu se întindă focul şi la alte case alăturate. T o ­tuşi au ars şi câteva case învecinate cu mănăstirii® aprinse. Din toate aceste lucruri se vede destul de bine că aceste turburări şi jafuri sunt făcute la îndem­nuri bolşevice. Oăci nimeni în lumea de azi nu ureşte aşa de mult biserica lui Hristos aşa de mult cum o urăsc bol­şevicii. Ei o urăsc tocmai pentrucă biserica cere să fie între oameni frăţie adevărată, iubire, bună înţelegere şi pace.

Dl general Berenguer, fost prim mi­nistru în vremea dictaturii a fost dus din nou la închisoare, deşi mai înainte s'a afiat că nu este vinovat. Se pare că şi guvernul ţării a observat că aeeste turburări nu sunt pornite din inimă bună şi curată şi de aceea a instituit stare da asediu (ca în timp de războiu). Ora­şul Madrid precum şi altele, unde s'au făcut asemenea turburări, sunt puse sub stricta pază a armatei. Cu ocazia multelor ciocniri dinte partizanii Regelui şi turburători iar pe de altă parte între aceştia şi armată mai multe persoane omorîte şi foarte multe rănite.

Guvernul este foarte îngrijat de aceste turburări şi în zilele de nelinişte,

Ard mănăstirile în Spania

Fotografia aceasta arată focul pus de bolşevici la o mănăstire şi biserici din, Madrid Capitala Spaniei), flăcările cari au cuprins casa Domnului şi a smeriţilor săi slugi cari sunt Plugarii, iar în fata focului se văd mii de oameni, parte credincioşi cu iacram, în ochi, parte »' « « mai mulţi necredincioşi, rânjând cu îndestulire în faţa acestei privelişi dureroare şi ; « «u i t decât păgâneşti. Iţi vine să-i asameni pe aceştia din urmă cu Jidovi, de^pe v r e m . , p u i t o r u l u i , cari întocmai la fel priveau şi ei chinurile Dumnezeu - omului z când. Sân f16 'ui asupra noastră şi asupra copiilor noştri". Bătaia lu, Dumnezeu i-a a « n s - D e a t u n c l

? n t împrăştiaţi în toate părţile lumii şi nu mai sunt în stare să-şnn emeie.e ţara lo proprie. T o t aşa va pedepsi Dumnezeu şi pe aceşti ticăloşi de bolşevici cari au aprins casele Dom-

Pumne'zeu P S b a o r a a"lu? Dumnezeu care încă niciodată n'a rămas da or c u pedeapsa «^nitâ, chiar aici pe pământ. Neam de neamul lor vor sufer, urmările acestei nebunii de

vor p l â n g e d e m i l

P

ă C

P

U t 0 { i i c a r l „ V or vedea. Daeă N a b a c h o

f f e ° O S ° r ^ ^ X i celui v u 0 ; ă ^ aceeaşi noapte, pentrucă a îndrăznit numai să bea din potirele f*™*™™ « l u i viu î . ^ e a p s â vor primi aceşti ticăloşi, cari au aprins vre-o 40-50 biserici ş. mânăstiri. Doamne,

l e milostiv, că, în turbarea lor n'au ştiut ce fac!

miniştrii toată ziua erau în consfătuire. Totuşi şi guvernanţii au pus o mare chestiune în discuţia publică. Se vor­beşte anume că guvernul, bazat pe nişte documente descoperite în palatul regal, ar avea de gând să zălogească întreagă averea fostului rege. Se spune anume că din acele documente s'ar vedea că Regele în timpul cât era stăpânul ţării ş'-ar fi mărit prea mult averea lui. Uşor de înţeles că aceste svonuri produc şi mai mult gustul de răfuială în sufletele tur­burătorilor de stradă. Pe de altă parte partizanii Regelui vor încerca să dove­dească că nu este frumos să iei fostu­lui Rege toată averea. Şi alte oerte vor isbucni.

Râul nu trebuie decât început şi apoi îşi face el singur drum în viaţa omenească. Aşa se întâmplă în familie, în sat şi tot aşa în ţară. EÎ uşor să pui oamenii în răscoală dar e greu să-i li­nişteşti. Tocmai aşa se întâmplă în Spania. Aco lo partidele republicane au îndemnat poporul la revoluţie. A z i le-ar opri dar nu-î pot decât prin vărsare de sânge. Mult sânge s'a vărsat şi nu se ştie cât se va mai vărsa până când va ajunge iar să fie pace în sufletele tuturora. Mai ales că şi bolşevicii lu­crează pela spate.

Serhan de 10 Mai cu scandal In comuna noastră Şeica Mare, jud. Târ­

nava Mare, s'a sărbătorit ziua de 10 Mai foarte frumos. Şcoala primară, cu băieţii şi fetiţele îmbrăcate în costumuri naţionale, în frunnte cu di director, învăţătorii şi învăţătoarele, tot la fel şi Şcoala de arte şi meserii, cu directorul şi învăţătorii, iar în fruntea tuturora fan­fara, au defilat, venind delà biserică, în faţa autorităţilor comunale. Au întratapoiîn curtea şcolii, unde s'a ţinut o vorbire, s'au declamat câteva poezii şi s'au cântat frumoase cântări naţionale.

După masă au eşit la pădure, unde şi-au petrecut foarte frumos. Dar nici o seamă de inşi, cărora le place scandalul, nu s'au lăsat mai pe jos. Ei au rămas în comună, unde şi-au petrecut la masa albă, aşteptând să-şi răsbane, dupăce se vor fi întors din pădure ceilalţi.

Ce mai veselie a fost, când cei delà pă­dure au intrat în sat. Muzica cânta, copiii urau plini de verdeaţă, pânăce au ajuns în sat, în faţa şcolii primare, unde au jucat hora unirii. Nu ştieau bieţii oameni, ce-i aşteaptă. Deodată apoi nişte liberali s'au acăţat cu gura de dnii directori ai şcolilor. Şi apoi s'a în-căerat aproape întreg satul. Noroc că nu s'a întâmplat moarte de om. Numai un ţăran a rămas gol, fără cămaşă, iar pe unul l-au rănit la faţă; pentrucă au sosit numai decât jan­darmii la faţa locului şi au împrăştiat pe oa­meni, făcând a doua zi anchetă.

Doamne, ce batjocură pe satul nostru, mai eu seamă eă această bătaie s'a întâmplat tocmai în ziua de 10 Mai!

Unul dintre cei de faţă

P e d e p s i r e a unul omorftor. Curtea cu juraţi din Buzău a judecat în zilele trecute pe Ion Uruc din Pătărlagele pentrucă a omorît cu voinţa un om. Omorîtorul a fost pedepsit cu 10 ani muncă zilnică şi 30.000 lei despă­gubiri tatălui pe a cărui fiu 1-a omorît. Pe­deapsa lui a produs mulţumire în sufletele populaţiei care doreşte liniştea şi curăţirea de oamenii răi.

Pag . 6 U N I R E A P O P O R U L U I Ă L . 20

Regele Angliei pe dea'ntregul să­nătos. Medicii Curţii regale din Anglia, au comunicat că sănătatea Regelui este întreagă. Regele va putea să iese acum pe afară fără nici o grijă.

Reducerea taxelor de transport . De mult s'a eb6ervat că în bună parte scum­pirea diferitelor lucruri pentru cumpărători şi în acelaş timp ieftinirea lor pentru vânzători se datoreşte taxelor prea mari cari trebuiau plătite pentru ducerea lor cu trenul. Ministrul pe industrie şi comerţ dl. M. Manoilescu, a făcut guvernului propunerea ca acestea taxe să fie micite. Se vor mici taxele la lemne, bucate, legume, vite, ciment, la cărămizi de zidărie şi la alte lucruri cari sunt oamenilor mai trebuincioase. Propunerea trebue să fie primită de guvern şi noua uşurare se va simţi In viaţă. Credem că guvernul numai aproba poate o astfel de propunere.

Noul preşedinte al Republicei fran­ceze. In săptămâna trecută s'a făcut în Franţa alegerea de preşedinte al Republicei. La înce­put cei cari doreau acest post înalt au fost mulţi, dar rând pe rând şi-au retras candida­turile, aşa încât la urmă a rămas candidat numai dl Doumer. Dsa a şi fost ales ca nou preşedinte şi urmează ca la 13 Iunie să preeie puterea în mână.

S'a Tncercat detronarea preşedin­telui Mexicului. Poliţia şi siguranţa repu­blicei mexicane a descoperit săptămâna tre­cută firele unui complet contra dlui Ortiz Rubio, preşedintele acelei Republici. Au fost arestate mai multe persoane între cari şi mi­nistrul de finanţe.

Un cinematograf ia foc. Din Tokio se anunţă, că un cinematograf din orăşelul Shimamahi, a luat foc în timp când era plin de lume. Spăimântaţi de flăcările focului, cei din sală s'au năpustit la uşi şi la fereşti-Bărbaţii au eşit aproape toţi, dintre care unii au fost rău - răniţi. Totuşi 16 persoane, mai ales femei şi copii, au fost prinşi de foc şi arşi cu totul. De la cinematograf focul s'a în­tins la alte 16 case din apropiere, cari de asemenea au fost nimicite.

Cine vor fl mobilizaţi în Italia în-tr'un caz de r ă z b o i u . Parlamentul italian a votat mai zilele trecute o lege prin care se prevăd lucruri cu totul nouă în legătură cu mobilizarea armatei în caz de războiu. Ia legea cea nouă se spune anume că în caz de răz­boiu se vor supune ordinului de mobilizare toţi locuitorii ţării; bărbaţi şi femei cari au 16 ani împliniţi. Cei cari vor călca această lege, se vesteşte de acum, că vor fi aspru pedepsiţi. Toţi vor fi consideraţi dezertaţi (cari fug) dela împlinirea datoriei faţă de patrie.

Unul c a r e şi-a uc is nevasta Tn vis. Multe lucruri face omul în viaţă; cu ştiinţa şi cu neştiinţa. Unii poate nu vreau să creadă că omul poate face ceva şi fără să ştie. întâm­plarea următoare va fi o dovadă acestor lucruri pe cari le facem şi nu le ştim. In satul sârbesc Krusiov, trăia o pereche tinără în cele mai fericite zile ale vieţii. Erau căsătoriţi tinerii aumai de trei luni. Când trăiau mai fericiţi, o

întâmplare foarte ciudată a adus între ei des­părţirea şi durerea. Intr'o noapte soţul avu un vis ciudat. Se părea că nişte duşmani îl atacă. El se sculă din pat, puse mâna pe puşcă şi trase. Glonţul nimeri pe nevastă-sa şi, trezit din vis, de sunetul împuşcăturii, soţul ucigaş fu lovit în duiere de boala nebuniei.

Englezii v r e a u s ă ne cunoască . In săptămâna trecută au sosit cu vaporul la Constanţa 250 de Englezi cari vin cu scopul să vadă ţara noastră. Ei vor vizita mai ales oraşul Constanţa şi coastele Mării-Negre, apoi cu un tren special vor pleca la Bucureşti ca să ne vadă şi capitala ţării. Ei vor fi primiţi într'un mod deosebit de bine şi frumos, aşa cum se cuvine oaspeţilor rari şi îndepărtaţi.

Doi s p ă r g ă t o r i îndrăzneţi. In noaptea zilei de 12 Maiu, poliţaiul Dumitrache Con­stantin din Galaţi dădu peste doi inşi cari lucrau ceva în dosul fabricei Titanu. Cei doi, Aii Alunet şi Stoenescu zis Marinaru, aveau de gând să facă o spargere la numita fabrică. Observând ei că sunt văzuţi de poliţist, au început a trage focuri de armă asupra lui. Acesta nu s'a speriat ci îndată a puşcat şi el după hoţi. Gloanţele sale au nemerit îndată pe Aii Alunet care a şi fost prins; celalalt a dispărut în Intunerecul nopţei.

Revărsăr i d e ape în D o b r o g e a şi în Ardeal . In 13 Maiu s'a descărcat foarte multă'apă asupra unor părţi din ţara noastră. Mai mari au fost furtunile în Dobrogea şi în Bihor (Ardeal). In Dobrogea o rupere grozavă de aori a produs pagube şi spaimă în satele Independenţa, Boşbunar, Tusla, Becter şi Car­men Sylva. Unele din acestea au fost de tot acoperite sub apă. Multe vite şi animale, ca porci, găini ş. a. din curţile omeneşti, au fost înecate. Ba chiar câţiva oameni au căzut în furia valurilor. Ploaia a fost atât de mare, încât apele, ce curgeau de pe dealurile înve­cinate, au nimicit cu totul vre-o treizeci şi şase de case din satul Becter. O furtună ase­mănătoare s'a deslănţuit şi asupra Bihorului din Ardeal. Linia ferată ce duce de Oradea la Satu-Mare a fost spălată pe o întindere

de câţiva zeci de metri. Ploaia a foit ţită şi' de grindină. Ca şi în Dobragea mmte

animale au fost înecate. In râul Criş au f0 s t

pescuite patru trupuri omeneşti; o femee Şj trei copii. Toate locurile mai adâncite s'aB

umplut de apă, astfel încât crezi că sunt ae-numărate lacuri mari.

T u r b u r ă r i ş l în S u e d i a . Ţările nor-dice Suedia şi Norvegia, erau şi sunt vestite în lumea întreagă pentru buna râaduială ş| liniştea în care trăesc oamenii. Cu o dovada mai mult că năcazurile vieţii de azi sunt îD

toată lumea, este faptul că şi în aceste ţj r| liniştea a fost turburată de nesaţul oamenilor. In Suedia s'a produs o mare revoltă munci-torească. Vre-o 7000 de muncitori au atacat fabricile în care lucrau pentrucă, acestea n'au putut să Ie măreascăx plata. Pornirea lor a

! fost atât de răsboinică, încât s'au prins la lupiă cu armata. Astfel a trebuit să se verse şi acolo sânge omenesc ca să se poată resta­bili ordinea.

Tren atacat d e bandiţi . In noaptea zilei de Miercuri, 18 Maiu, trenul expres ce mergea dela Bucureşti spre Oradea-Mare, tn apropiere de gara Braşov a fost atacat de bandiţi. Fără a putea fi observaţi, aceştia an tras mai muite focuri de armă asupra trenului. Gloanţele au spart mai multe geamuri dar n'au lovit pe nici o persoană. Totuşi oame­nii s'au speriat şi au tras de semnalul de alarmă. Trenul s'a oprit în mijlocul câmpului, dar bandiţii nu s'au mai arătat. Fiind înştiin­ţaţi jandarmii, s'au început cercetări pentru prinderea bandiţilor.

Altă nenoroc i re d e avion în An* glia. Anglia este foarte mult lovită de ne-

\ norocirile cari se întâmplă cu aeroplanele. Acum mai nou un aeroplan a căzut în apro­pierea şcoalei de aviaţie din Hompbell. Con­ducătorul avionului a murit şi maşina s'a stricat cu totul. Grija cea mare este însă b faptul că aceasta e a 43-a nenorocire de ae­roplane în cursul acestui ari, în Anglia.

Chipuri din Paris

au prodts M l o î m e * ^ expoziţia colonială, arătându-se acoloftot^ lor ciudată, iară în cel de tos ore , 8 6 v ă d 8 o l d a î i i indochînezi în îmbrăcămi^ automobil) însoţit de dl mareşal Lyanhe d ' D o u ™ r g u e ( c e l c e ^ * , f l

> uyantheiKcelce stă în picioare), mergând la expoziţie.

U N I R E A P O P O R U L U I Pag . 7

Plante de nutreţ — Luţerna şi trifoiul —

2, Trifoiul este o plantă de nutreţ mai bună şi decât luţerna. II mânâncă bine toate animalele. Nu e aşa cotoros ca şi luţerna şi uşor îl poate cultiva orice gospodar.

Sunt mai multe soiuri de trifoi. Toate se trag din trifoiul sălbatec de rât. Este trifoi de Stiria şi de Brabant, trifoi francez şi american. Trifoiul de Stiria şi de Brabant dă nutreţ foarte bun, dar puţin, fiindcă nu creşte mare, Trifoiul american are cotorul şi frunzele păroase, de aceea economii nu-1 prea cultivă.

Şi trifoiul cere pământ bun. Nu-i place însă pământul prea gras, nici pământul umed.

Pământul în care se seamănă trifoi, trebue lucrat bine şi curăţit de buruieni. Trifoiul semănat în pământ buruienos, nu creşte.

Buruienile se curăţă bine, semănând în acel pământ mai întâi plante prăsi­toare: porumb, napi ori cartofi. Dupăce se culeg acestea plante, pământul se ară adânc de 18—20 cm. Peste iarnă se lasă să degere, iar primăvara se ară din nou.

Trifoiul încă ae seamănă împreună cu o plantă apărătoare. Mai ales orzul ebun să se samene împreună cu trifoi.

Unii economi se obicinuesc să sa­mene toamna trifoiul. Nu e prea potri­vit, căci dacă iarna e aspră, se poate prăpădi.

Eaonomil să fie cu mare grijă când cumpără seminţă de trifoi, să fie curată fi sănătoasă. Seminţă stricată nu încol­ţeşte. Să cumpere seminţă de trifoi numai dela neguţători cinstiţi, cari răs­pund de bunătatea marfei.

Seminţă de trifoi este puţin mai mică ca şi cea de luţerna, are o co­loare galbenă-albăstrie şi e strălucitoare.

Seminţă stricată şi învechită e în­tunecată surie şi nu străluceşte de loc. ^u e bună nici cea surie-verzuie, fiind-0 a e necoaptă, iar seminţă necoaptă nu încolţeşte.

Pe un jugăr trebue 10—14 kilo-.?rarne de seminţă. După semănat t i trifoiul trebue îngrijit ca şi luţerna. *2 âPlanta apărătoare, orzul, dupăce •J seceră, nu trebue lăsat pe trifoişte, ¡ T C 1 pe locul unde stau elăile, trifoiul

clin 6 ' D e a c e e a e m a i b i n e s ă , e s c o a t a

j l ă l l e la margina, ori să se duoă acasă. n cazul când totuşi, din prioina clăilor,

ao i a Pierit, câte pe un loc, trebue , ? e l loc să se sape si să se samene

a , n «ou cu trifoi. ' Dlo D a C a m i r i Ş t l n a cu trifoi primeşte jljjaie de ajuns, creşte frumos şi prin D o S U 8 t 8 a u începutul lui Septemvrie se ^ a t e cosi. Mulţi economi, păşunează

r , 8trna cu miei sau purcei. Nu e bine,

căci trifoiul uşor se smulge şi se strică. Mai bine e să se cosească şi astfel să se deie mieilor sau purceilor.

După Sântă Măria cea mică, nu-i iertat să se mai cosească sau păşuneze miriştina cu trifoi, oăoi trifoiul numai atundi iernează bine, dacă e destul de mare. Trifoiul prea mic şi prea slab trebue lăsat neatins până în anul ur­mător.

Peste trifoiul ajuns în toamnă prea slab, e bine să se presere gunoi păios, căci iernează cu mult mai bine.

Trifoiul ieşit bine din iarnă, se poate cosi peste vară de 2—3 ori.

Uscarea trifoiului se face sau aşa că se lasă în breazde sau, aşa că se aşază pe capre. Mai bine e dacă se uscă pe capre.

Da pe un jugăr semănat cu trifoi, se pot aduna 20—30 măji de nutreţ.

Trifoiştea nu se poate csoi atâta vreme ca şi luţerniştea. După doi ani, trifoiştea se sparge şi se seamănă ce­reale sau cartofi.

In pământul oe a foit semenat cu trifoi, 3—4 ani nu-i iertat să se mai samene trifoi. Zicala e: „pământul încă se ureste de trifoi". De aceea în aceasta vreme se samenă alte plante.

Ion Popu-Câmpeanu

Starea economică in ţară Timpul prea rece din Martie şi

Aprilie a îngrijorat pe mulţi, căci în-seminţările de primăvară au întârziat, iar semănăturile răsărite nu creşteau de loc. Azi , mulţâmitâ timpului mai călduros şi a ploilor căzute în toată ţara, câmpul s'a înviorat mult. Grâul de toamnă în câmpia ţării, care e grâ-nerul României, e aşa de frumos cum de multă vreme nu s'a, mai văzut în ţara noastră. Grânele semănate mai de vreme sunt mult mai frumoase ca şi celea semănate târziu.

Până acum, grâul nu sufere de nici o boală. Gerul a făcut ceva stricăciuni în Basarabia, partea de miază-noapte a Moldovei şi prin Ardeal, unde multe sămănaturi de toamnă au degerat şi au pierit. Şoarecii de câmp încă au făcut stricăciuni, mai ales în grânele de toamnă, prin Ardeal, Basarabia şi Do-brogea.

Recolta grâului este asigurată chiar si dacă nu vor mai cădea pioi.

Păioasele de primăvară: orz şi ovăs au răsărit bine şi cresc frumos. :

In s'a semănat mai mult ca şi în anii trecuţi.

Se face cu sârguinţă, peste tot locul semănatul porumbului şi a fasolei.

Se nădăjduieşte, că nu va rămânea neînsemânţată nici o brazdă de pământ. Economii să fie cu încredere şi să asculte sfaturile ce le primesc dela Oa-merile de agricultură.

Viile s'au desgropat în toată ţara şi starea lor este bună. Lucrăriile viilor merg însă încet din cauza lipsei de lu­crători. Nu se găsesc lucrători fiindcă toate lucrările economice s'au îngră­mădit din cauza vremii nepotrivite din Aprilie.

Pomii sunt înfloriţi peste tot locul, înflorirea s'a făcut cu vre-o 2—3 săp­tămâni mai târziu ca şi altădată, din cauza răcelilor din Martie şi April ie.

înflorirea pomilor făcându-se acum, când nu mai e teamă de brumă, să nă-dăjdueşte o mare recoaltă de poame.

Starea vitelor încă e bună. In multe părţi, mai ales în Transilvania a fost mare lipsă de nutreţ.

Răzbunare Mi-ai zis odată eă sunt prea sărac Şi pot să-mi iau nădejdea dela tine; Ba şi măicuţă-ta mi-a spus de-a bine Că nu-şi dă fata unuia ca mine. Ce abia doar cântece, de ştiu să fac

Iar plugu-n brazdă nu ştiu cum să-l pun Şt nu ştiu cum se poartă-o găzdăcie, Că n-am apucături de plugărie; Iar nasu-mi stă mereu după domnie, Şi doar' abia de „crisnic" aş fi bun.

Ba şl mătuşa-ta mi-a spus la moară Că n-ai să te măriţi cu „ori şi cine", Ci cu averea ce fi se cuvine Tu poţi ursita să ţi croieşti mai bine, Şi straie poţi să 'mbraci de „domnişoară".

Moşia ta şi lunca din poiană, Şi cea mai bună viie 'ntre „Coline"; Un altul ţi-or aduce, nu ca mine, Căci teologi şi dascăli vin la tine, Şi poţi s-ajungi să-ţi zică satul „doamnă".

Dar nu după „diac" te~ai măritat, Ci după unul cu merindea 'n glugă Ce ziua 'ntreagă chiuie la strungă; Dar are oi şi ştie să le mulgă, Iar ţie ţi-a plăcut, c-a fost bogat.

Eu, drept să spun, nu am nici car, nici boi; Dar dacă din ursită 'mi va fi dată, Pe mamă-ta am să-mi răzbun odată, Şi poate chiar peste vre-un an sau doi, Am să mă 'mbrac în lungă „revereandă", Şi „popă" am să viu în sat la voi.

N . L. i oanăş

nu-i nasa de Anglia

Chipul acesta înfăţişează pe ministral preşedinte al statului New Sud-Wales din Au­stralia, dl Lang, care într'o bună zi a hotărît să nu mai plătească datoriile statului său către Anglia. Bine înţeles că Englezii au rămas foarte surprinşi, auzind despre hotărîrea dini Lang, l-au numit obraznic şi ticălos, dară dini Lang nu-1 pasă, pentrucă ţara lui aşa era de îndatorată faţă de Anglia, încât nu mai putea face faţă greutăţilor, şl, decât să-şi nimicească cetăţenii, mai bine s'a făcut de ură cu cei mai puternici stăpânitori ai pământului.

Cetiţi „ U N I R E A P O P O R U L U I "

Pag. 8 U N I R E A PO±OBJJhJll Nr. 20

Preţul cerealelor în ţară şi străinătate Mai în primăvară, se întrebuinţa

în multe ţări, atât grâul cât şi secara pentru hrana vitelor şi a galiţelor. A z i nimeni nu se mai gândeşte la aşa ceva, deoarece atât grâul cât şi secara 8unt bine preţuite.

Putinţa de a vinde cerealele în părţile de răsărit ale lumii, au înviorat mult piaţa cerealelor. In aceste părţi ale lumii, orezul, care este mai scump decât grâul a început să fie înlocuit cu grâu. Din cauza aceaata se cumpără în fiecare săptămână câte 10.000 vagoane grâu din America şi din Australia, cari au Început să vândă pe aşteptare.

Se crede, că Franţa şi Italia, fiindcă grânele lor sunt pe sfârşite, vor mai avea lipsă încă de multe grâne străine.

La noi în ţară desfiinţându-se taxele de export, preţurile s'au urcat simţitor. Grâul se vinde în Austria şi în Ceho­slovacia, orzul în Germania, iar po­rumbul mai mult în Italia.

Preţurile celea mai urcate la noi sunt în Ardeal.

La Brăila, preţurile s'au urcat: la grâu călit. I cu 1000 lei la vagon, la porumb cu 800 lei la vagon şi la fasole cu 3000 lei la vagon.

Au scăzut preţurile la orz cu 800 lei, la ovăs cu 200 lei şi la săcară cu 1500 lei la vagon.

Dacă la Brăila preţurile la orz, ovăs şi secară au scăzut, la Galaţi a-ceste preţuri au crescut la orz cu 700 lei, la ovăs cu 300 lei şi la secară cu 1800 lei la vagon.

In străinătate, preţurile sunt urmă­toarele:

L a Chicago, s'a urcat preţul la grâu cu 300 lei şi a scăzut preţul la porumb cu 700 lei, la ovăs cu 1600 lei şi la secară cu 1100 lei Ia vagon.

La Hâmburg s'a urcat preţul la grâu cu 600 lei şi a scăzut preţul la orz cu 1000 lei, la ovăs cu 1100 lei şi la secară cu 600 lei la vagon.

L a Fraga s'a urcat preţul la grâu cu 1500 lei şi a scăzut la orz cu 200 lei, la ovăs cu 1500 lei şi la secară cu 1500 lei Ia vagon.

Seminţă de in Seminţă de cânepă • Rapiţă sălbatică Turtă de floarea soarelui Seminţă de mac Uleiu de floarea soarelui

220

950 800

-270 330

18G0 2050

Tij ie Basalici. Am primit cei 150 dinaii. Plătit abonamentul, până la 31 Dec. 1930.

Gherman Vasi le . Foaia la adresa Dv. o trimitem regulat. Vă' rugăm a ne scrie ce număr n'aţi primit.

Ioan Bota 1. Vas i l e . Am primit 330 Lei. Abona­mentul plătit până la 1 Maiu 1931.

No. G 1270—1929

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta pu­

blică că în baza deciziuniiNo. 111 şi 112—1929 a Judecătoriei de ocol din Blaj, în favorul re­clamantului Cassa de Economie S. P. A. din Blaj, repr. prin advocatul Dr. Ludovic Eoyedy din Blaj pentru Încasarea creanţei de 45.000 Lei bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 9 Iunie 1930 orele 4 la faţa locului în comuna Ocnişoara unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 1 motor de benzină, butoiu de fier, 40 buc. scânduri, 40 buc. leţe, 2 ham­bare, 3 coteţe, 100 de buc. ţigle, grinzi de brad în valoare de 10.000 Lei.

Iu caz de nevoe şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, Ia 1 Maiu 1931. 1406 1-1 ARTHUR BERAN, portărel

Nr. G. 5630-1929

Publicaţie de licitaţie

Preţul vitelor în ţară Boi de muncă Vaci cu lapte Junei Cai de muncă Porci

3500—5000 Lei b u c a t a 2700—3000 „ 1800—2800 „ „ 1000-4500 „ 1400—2000 „

Preţul vitelor în streinătate L a V I e n a

Boi călit. I Boi călit. II Vaci călit. I Vaci călit. II Viţei Miei Porci graşi

36—38 L e i k i logramul 24—26 „ 23—34 „ « 19—21 „ 38—50 36-64 „ 43—45 ,

Preţul de oleioaselor L a Gala ţ i

Preţul se înţălege pentru 100 kgr.

Seminţă de floarea soarelui Seminţă de bostan

560 Lei maja 1020 „

portărel

Nr. G. 5639-1929

Publicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publică,

că în baza deciziunii Nr. G. 5639—929 a ju­decătoriei mixtă Blaj în favorul reclamantului Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benedek şi Dr. Iosif Kobori pentru incasarea creaDţei de Lei 1427 şi acces, se fixează ter­men de licitaţie pe ziua de 25 Maiu 1931 p. m. ora 4 la faţa locului în Lupu la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: grajd cu şură, hambare şi grâu, în valoare de Lei 4000,

In caz de nevoie şi sub preţul d e e i t , Dumarăveni, la 2 8 - I V 1931.

(1413) 1-1 • INDESCIFRABIL Pertârel

No. G. 4310-1930

Publicaţiune de licitaţie Subsemnaturportărel prin aceasta

are

că în baza deciziunii Nr. 4310— 193 U a

Public Judecă­toriei mixtă Blaj în favorul reclamantului 1 n

Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu Benei! si Dr. Iosif Kobori pentru incasarea < . « . . ! r e a creanţa de Lei 1240'— capital şi acces, se fixează fermi

m. la faţa locului In Şoroştin la locuinţa ^ de licitaţie pe ziua de 26 Maiu 1931 « T a ™"

toraşilor unde se vor vinde prin llcltaflnai publică judiciară: 2 vaci albe şi l c a r m ^ vite, în valoare de Lei 11,000.

• In caz de nevoie şi sub preţul de esti mare.

Dumbrăveni, la 3 0 - I V 1931. (1412) 1-1 INDESCIFRABIL

portărel

Subsemnatul portărel prin aceasta publică, că în baza deciziunii Nr. G. 5630—939 a ju­decătoriei mixtă Blaj în favorul reclamantului

| Iuliu Herzlinger repr. prin advocaţii Dr. Iuliu | Benedek şi Dr. Iosif Kobori pentru incasarea

creanţei de Lei 4875 şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 27 Maiu 1931 ora 3 p. m. la faţa locului în Petrisat la locuinţa datoraşilor unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 1 iapă, 1 car, 10 hi. porumb, 4 care de fân în valoare de Lei 13000.

In caz de nevoie şl sub preţul de estimare. I Dumbrăveni, la 30—IV 1931.

INDESCIFRABIL (1414) 1—1

No. G. 5443—1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta publici

că în baza declziunei No. 27 38—1927 1 Judecătoriei de ocol din Blaj, în favorul re clamantului Cassa de Economie S. P. A. dlt Blaj repr. prin advocatul Dr. Enyedi Ludovli din Blaj, pentru încasarea creanţei de 33! Lei — bani şi acces, se fixează termen di licitaţie pe ziua de 28 Maiu 1931 ora 6 p. m la faţa locului în comuna Blaj, unde se voi vinde prin licitaţie publică judiciară: 1 tră­sura pe arcuri 5000 Lei, 2 cal 5000 Lei, 1 ca­mion pe arcuri 3000 Lei în valoare de 13.001 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti­mare.

Blaj, Ia 1 Maiu 1931. 1403 1-1 ARTHUR BERAR, portărel

Căminul „Sf. Iosif, fosta V i l l ă P r a g c r , din Sovata va fi deschis pentru vizitatori din 1 Iunie "

15 Septsmvric El c condus dc Surorile gr.'cat. w

mâne şi a satisfăcut pe deplin vizitator" din vara anului 1930. (1400) 2-5

1 3 '

I Aduc la cunoştinţa măiestrilor rotari că în magazia mea ara de vânzare ^

ligi ii I60ţ! pentru c a r ă , în c a n t i t ă ţ i mari.

Preţ"!: la obez buc. 4 L e i , spiţa 2 IÂ toate în calitatea cea mai bună şi usca*9-

IOAN D R A G A N comerc iant , BENlC judeţul Alba.

Casă de vânzare cu 2 c a m e r e , bucătăr i e etc. în B l a i '

strada Câmpia Libertăţii Nr 16« ^ Informaţiuni se dau la Depozitul de spi'1

strada Regina Măria Nr. 1

Tipografia Seminarului