Poliţia îl cercetează în stare de arest, pe Tudor E. Vidrian, de 28' am, inspector la Direcţia de muncă si protecţie socială Cluj. Acesta a întocmit o dispoziţie de plată în vederea efectuării unei plăti, către S.C. "Horus” SRL Cluj, a unor J!6chizite cumpărate pentru. D.M.P.S. Cluj, în valoare de 48.000

lei. După ce dispoziţia de plată a leil.Crezînd că a făcut o/afacere Banca “Transilvania” din Cluj- fost aprobată de "conducerea curată” a întocmit acte, prin care a Napoca. Întrucît Vidrian era:

"Falsificatorul" Tudor Vidrian este cercetat de poliţieDirecţiei, a falsificat suma îri litere ■ cerut ta Trezoreria Cluj, ca “contabil” la această societate, a şi cifre, de pe dispoziţia de plată milioanele de lei, să fie transferaţi putut ridica cele 48 de milioane în ele la 48 mii lei la , 48 milioane j în contul firmei “Horus”, deschis lâ numerar din bancă. Cu banii

procuraţi cu “trudă”, şi-a cumpărat un autoturism “BMW şi materiale de construcţii pentru o vilă. Prejudiciul esle în^ curs de recuperare. Urm ează să i se întocmească dosar penal pentru fals intelectual şi furt în dauna avutului public. ■ / v .

(Val. M.)

♦ Agenda/2♦ Royi vînturilor/3♦ Politică/4♦ Artă - cuhurâ/5♦ Administraţia îocală/6♦ PubIicitate/7-11♦ Sport/12-13♦ Economia/l 4♦ Eveniment/lS♦ Ultima oră/l 6

^ 4f f i► 1 r *•r - i

C i f • ’i

1 1

K aţ, l

i %ii

î 1>* 1 ? i

iŞt- «r

z ia r in d B p & n d e n k t

A N U L V II N R . 1 7 2 6 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M A R T I 2 3 IU L IE 1 9 9 6

1 6 P A G I N I 4 0 0 L E I

r a r a

Astăzi vremea va fi răcoroasă pentru această perioadă a anului. Cerul va ii variabil. VIntul va sufla slab la .moderat din NV. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2l°C şi 25°C. Ieri la Cluj-Napoca la oră 12 erau 19°C şi presiunea atmosferică 738,8 mm Hg în creştere. Meteorolog de servidu Constanţa NAGY.

In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă'a vremii, valabilă pentru azL

Austeritate estivalăM A R IA SANG EO RZAN

onotonia săracă a accstei veri este, din cînd în cînd, tulburată de scandalurile mafioţilor care-şi reglează conturile, prin presă, ori de luările de poziţie mai clare

ale oficialilor români.Evenimentele vin şi trec peste oameni, lată sâ lase urme

puternice. Nici extrem de importanta intrare în NATO, nici căderile băncilor, nici Olimpiada de la Atlanta, nici declaraţiile politicienilor nu impresionează piuă la insomnie pe omul de rînd. •" V . ■ •

O doamnă cumsecade, îi explica deunăzi altui domn, în faţa linei case de schimb valutar, că nu-şi face probleme eu banii,; îi investeşte pe toţi la piaţă. Adică, tot ce are dă pentru fmneare., într-adevăr, scumpctea este singura certitudine a românilor în

această vară, ; care eclipsează toate celelalte lucruri. Nu-i de mirare că interesul pentru chestiuni mult mai însemnate scade pînă spre indiferenţă. - ' ;

Ne marchează existenţa un şir de renunţări, începînd cu tradiţionalul concediu, pe care majoritatea l-am tăiat de pe listă, şi terminînd cu convorbirile telefonice mai lungi de trei minute.;, Cti cît înaintăm în tranziţie, cu atît sporeşte volumul renunţărilor. Nici socoteala multiplelor majorări de preţuri nu o mai ţinem Am obosit şi să mai socotim cît şi pentru ce cheltuim. în.fond, cînd banii se isprăvesc, am scăpat de toate grijile. Or, dacă nu mai putem'socoti cu ce vom plăti cheltuielile la bloc luna viitoare sau de imde vom avea bani pentru rechizite în septembrie, cum să ne mai interesăm de ce declară domnii

.Iliescu, Gherman, Ciorbea, Isărescu etc., etc.Viaţa de pe o zi pe alta, îmbinată cu convingerea că oricum

hicrurile nu pot fi schimbate, anihilează interesul pentru faptele, aparent doar, exterioare nouă. , ' .

Tranziţia, cu toate valenţele şale democratice, a exclus aproape complet individul de rînd, din viaţa publică. Cîteva personalităţi politice şi din lumea afacerilor, domină totul. întreo vedetă cu datorii de sute de miliarde de lei şi omul de rînd- care n-are cei cinci mii de lei, atît de importanţi, pînă la chenzina următoare - nu mai . încape nimic. Descurajat de ascensiunea fiilminantă a oamenilor de afaceri români, simplul cetăţean şi-a pierdut curajul de a spune ceva. Cît despre spiritul întreprinzător, ce să mai vorbim? Ca să te lansezi în afaceri şi să n-ai probleme, atunci trebuie să jonglezi cu sume de ordinul miliardelor. Altfel, la cîteva zeci de mii, repede eşti descoperit şi sancţionat. ■ ., Speranţele primitor ani postdecembrişti s-au pulverizat, precum

fantasmagoria numită, pc nedrept, “Caritas”! Ne-âm tot minunat de abundenţa societăţilor occidentale, uitînd că nu-i suficient să ai ce cumpăra, ci trebuie să ai şi cu ce cumpăra! Singural bun Iară bani, nădejdea, este şi ea pe terminate. Unde o fi capătul tunelului? î 1 văd sau nu politicienii? Pentru că “ecranul” nostru nu este decît cenuşiu, colorat cu preţuri în creştere: ba b pîine, ba la benzină, ba la carne..

Posibil ca reprezentanţii noului^val (al tranziţiei) să vadă altceva: un cont în băncile străine,'concedii în Spania, autoturisme de Ia “Mercedes” în sus...

între ei şi noi, diferenţa este extremă. Ceva comun, însă, avem. Cu toţii sîntcm creaţii ale unei perioade numită tranziţie.

M I u T B 'f l î L l î - î r A 'P l A, - 1 <■

f i.

o r,{

* '4 t.s r - * " ' f -

i ' ’ î î Y £

:: 1 . . «* * * v r «’

* • * - !K - . . • • ^ %.*■*«&: ; ,

Gheorghe Funar nsideră că mantia şi-au propus un

, \

Sîmbătă şi duminică, (20- 21 iulie a.c.) la cota 1486 a M untelui Găina s-au aflat aproxim ativ 100.000 de oameni (potrivit aprecierii organizatorilor), din Ardeal şi ■ d e p e s te Carpaţi, veniţi să participe la celebrul ;tîrg, căruia îi mai zice, impropriu, “de fete” şi la manifestările

^înscrise sub genericul retrospectivei istorico-literare şi muzicale “Avram lancu - eroism şi je rtfă”, 15 mai - 21 iulie 1996 Biografia Ţării de Piatră se confundă, de cele , mai multe' .ori, c u . Munţii Apuseni a căror inimă o formează satele şi cătunele răsfirate în pilcuri ca. nişte veşnice izvoare: Abrud, Roşia Montană, Cîmpeni, Vidra de Sus, Albac, Horia, Scărişoara ' sau Distra...

• Sărbătoarea s-a aflat sub semnul lui lancu - foc sacru aprins pe dealuri, tulnicat pe văi şi prin trecători, sub geana . stelelor. Prin lancu, poporul român şi-a înălţat o cariatidă a veşniciei, iar istoria i-a închinat o pagină a iluminării.’ Acum, cînd finul aromeşte ameţitor şi-n aer pluteşte iz

de cireşe de munte şi cîntec de fluier, în Ţara-Moţilor se mai coseşte, e deci nevoie de coasă, şi se mai ţese , la lumina iămpaşelor.

D esfăşurată sîm bătă, In prezenţa prefecţilor judeţelor Alba, Arad şi Cluj - domnii Ioan Rus, Avram Crăciun şi Grigore Zanc - . gala laureaţilo r concursului de interpretare a muzicii populare româneşti “Sus, sus, sus la Vidra, sus”, ediţia a I lI-a , i-a adus la rampă pe cîştigătorii ale căror nume vi le prezentăm prin am abilitatea preşedintelui juriului, prof. Gelu Furdui: M are le P rem iu - Georgeta Fârţală Florea (Cluj- Napoca), Premiul. I - Nicolae Gabriel Tuhuţ (Abrud), II - Mihai Petreuş (Şieu, Maramureş), III - Gabriela Ilinca (Dobreşti, Argeş); solişti instrumentişti: I - Ioan A rdelean (C luj-N apoca, II - T raian C iuculescu (Bradu, A rgeş); III- C iprian Oneţiu (Abrud, Alba); Premiul Uniunii V atra Românească, Filiala Alba- Ileana Rus (Orăştie); Premiul P rim ărie i C îm peni - Mirela Mănescu (Cîmpeni); Prem iile Societăţii C ultural Patriotice “Avram lancu” din România:

Florina Moca (Cluj-Napoca,-

Transilvania autonomăPreşedintele PUNR, Gheorghe-

' | ' Funar, prezent la Tîrgul de fete” de pe Muntele Găina a declarat că ’ungUrii nu şi-au propus să aifiă un candidat la Preşedinţia României, ci unul al viitoarei Transilvanii autonome cu concursul şi pe banii statului român”. ■

Liderul PUNR ă mai declarat câ. toţi liderii politici trebuie să se unească si să împiedice acest demers - al UDMR.

Liderii

BurzNeag

P isto lBlagaAnton

M aria G eorgia (C îm peni), M aria (M ureş), Eugen (O răstie), V iorica (A lbă), A lida (Botoşani); Premiul “Nicolae Furdui lan cu ” - N icolae G abriel Tuhuţ : (A brud). Concurenţii şi apoi laureaţii au fost acom paniaţi - de Orchestra “Doina Iancului” din Cîmpeni. ,

Dimineaţa de duminică a debutat cu slujba religioasă pentru. Eroul Neamului, la Crucea lui Avram lancu de pe culmea Găinii, oficiată de . P.S. Andrei şi un sobor de p reo ţi, fiind urm ată de desch iderea o fic ia lă a trad iţiona le i m anifestări fo lclorice prin m om entul evocator “A vram lan cu - eroul naţional; Tîrgul de fete de pe M un te le G ă in a . - ră d ă c in ă a g ra iu lu i rom ânesc”. Manifestarea - la. care au fost de faţă miniştri, parlamentari, prefecţii Ioan Rus (Alba), Avram Crăciun (Arad), Grigore Zanc (Cluj),

Michaela BOCUcontinuare în pagina a 5-a

loialitate”i

I Lideri ai UDMR din judeţele | Bihor, Satu Mare, Arad, Sălaj,| Maramureş şi Timiş- s-au. întîlnit,

sîmbătă, ia Biserica Olosig din I Oradea. , . <| Întîlnirea a avut ca scop instruirea

liderilor UDMR pentru pregătirea ! "Reuniunii Mondiale a Reformaţilor I Maghiari” şi a alegerilor generale.| Primarii, viceprimarii, parlamen- I tarii şi consilierii UDMR din cele ! şase judeţe au depus, cu acest prilej,I un ”jurămînt de lo ialitate’, cu | următorul text:i ”Eu (...), din voinţa alegătorilor ] din (...), reprezentant al administraţiei I publice locale în calitate de (...), mă | angajez ca în perioada însărcinării | mele cu treburi publice, respectînd

legile în vigoare, punînd toată puterea . I şi ştiinţa mea în folosul public, s ă . | reprezint cu demnitate voinţai cetăţenilor localităţii mele.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.I O parte a liderilor UDMR a | contestat utilitatea acestui jurămînt,I pe care l-au considerat redundant şi

chiar discriminatoriu la adresa I cetăţenilor de altă naţionalitate decît 1 maghiară.

Securitatea alimentară a naţiunii este un obiectiv fundamental al RomânieiObiectivul fundamental al

României îl constituie asigurarea securităţii alimentare a naţiunii, prin crearea unor structuri complexe agro-industrialc, capabile să o aducă printre statele exportatoare de produse agricole, a afirmat, luni, preşedintele Ion Iliescu. El a adăugat că agricultura României sc confruntă, în prezent, cu un declin conjunctural, care “poate- şi trebuie să fie depăşit cît mai repede”, deoarece ţara este o forţă agricolă în accastă regiune

a Europei, o forţă care se va concretiza, în timp, în importante

• rezerve agricole şi* alimentare.Iliescu a opinat că super-

parcelarea terenului agricol, mijloacele tehnice şi financiare reduse de care dispune agricultorul român, precum şi sprijinul insuficient al statului au condus la obţinerea unor rezultate sub aşteptări. E l i adăugat că repunerea

; ţăranilor în posesia pămîntului era, totuşi, o măsură necesară.

Principala problemă a comunităţii niralc, a precizat

Iliescu, o reprezintă constituirea, unor exploataţii agricole viabile, proces îngreunat atît de mentalitatea

-potrivit căreia asocierea în agricultură duce la reapariţia cooperativelor, formă denaturată în timpul regimului comunist, cît şi de dem agogia c e lo r , care propovăduiesc un tip arhaic dc

'agricultură.Şeful statului a participat, luni,

la deschiderea celui de-al 9-lea Congres Mondial de Sociologie Rurală, organizat de Asociaţia Internaţională de Sociologie Rurală

(AISR), Universitatea Bucureşti şi Academia Română. Formată în 1964, AISR este un consorţiu de societăţi regionale '"şi continentale de sociologie rurali Congresele mondiale au loc o dată la patru ani, ediţiile precedente desfăşurindu-se în Franţa, Olanda, Polonia, Mexic; Italia, Filipine si de două ori în SUA. ' 1 ’

Actualul congres îşi propune să reliefeze rolul pozitiv pc care populaţia rurală îl poate juca în viitor, “într-un mîine comun”. !

Aplicaţia militară “Cooperative Parte ’96" a debutat la Constanta

A plicaţia ; m ilitară “Cooperative Partner ’96", care se desfăşoară în perioada 22-28. iu lie , a debutat, luni, cu concentrarea forţelor participante în portul Constanţa, a informat corespondentul MEDIAFAX. *

La accastă aplicare participă statele membre NATO - Grecia, Ita lia , Spania, SUA, Turcia, Gruparea navală de intervenţie din M editerana , şi s ta te le partenere România, Bulgaria şi Ucraina.

In primul interval (22-24 iulie) a desfăşu ră rii ap lica ţie i “Cooperative Partner ’96" sînt p revăzu te an trenam en te , p regă tirea şi p lan ifica rea activităţilor care vor avea loc pe mare, exerciţii de transmisiuni, prelucrarea planului de ieşire pe mare, antrenarea forţelor aflate în po rt, an trenarea fo r ţe lo r p artic ip an te la opera ţiun i um anitare şi evacuarea noncombatantilor.

APEyAWUl- A G E N D A __________________maţi, 2I iulie <996 (?)

■ • Azi: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţit Mc. Foca Sf. Mc. Trofîn, Teofil; Calendarul greaxatolic. Sf. Focas, m.'jpr. (Aducerea moaştelor sale la CoiEzechiel, pf. (s. VI î.Cr), Trofim şi

'onstantinopol, 400); el, pf. Js. VI î.Cr.j, Trofim şi

Teofil, m; Calendarul romano-

catolic: Sf. Brigitta, clg.• Miîne: Calendarul ortodox: Sf

Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen; Calendarul greco- catolic: Sî. Cristina, m. din Tir (+220); Calendarulromano-catolic. Sf. Cristina, fc. m.; Fer. Cunegunda.

îi felicităm pe, toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul-din numele sacre'.'pomenjte mai sus.

m• PREffiCTURACONSJUULTOTMN;

19-64-16• PRIM ARI A CUJJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA UJRDA; 31-31-60 .• PRIMĂRIA ClMPlA TURZII: 36-80-01

PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548 ' -• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26,

POLTJ1A CLUJ-NAPOCA; 955 şi ; 43-27-27. •

• POUTIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA; 1349-76 :• .

POLffTA DRJ: 21-21-21POUTIA TURDA; 31-21-21

• POUTIA ClMPIATURZfl: 36-82-22 ■• POUTIA H/KD1N: 25-15-38' POUTIAGHERLA'24-14-14 •,' POMPIERII: 981 ■ • - x V ' ' i PROTECŢIA Q VILĂ CLUJ-NAPOCA;

19-50-29I GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23

şi 19-16-70,int 158.' SALVAREA; 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL; 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE 921 ORA EXACTĂ; 958 . 'REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-87-48 REGJAAUTONOMÂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 • : REaAAUTONOMÂADOMEMULUI PUBUCOSPECERAT: 1544-78 S.C "SALPREST" S A DISPECERAT: 19-55-22 ■ \ , .

COMENZI SPEGf LEPENIRIT TRANSPORTREZOUURI: 11-10-12 . in t132,DISTRIBUIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ,REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00,

ORARUL CURSELOR TAROM D e lu n i p în ă vineri.

Plecări din Guj-Napoca • v. .8,20 şi 18,50

Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 •De lu n i p în ă sîm bătă . Plecări din Cluj-Nipoc* -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.Preţ bilet: români - 54.700 lei

: ■ străini - 55 dolari.TELEFOANE; 43-25-24; 43-26-69 - peirtru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

■ Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de m aift vioeri şi simbati la ora 11,00.• Quj-Napoca- Oradea - Debreccn ■- Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de jo i ora 11.

. INFORMAŢIIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

[U TRANSrORT GiKU.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direepr . trenuri accdc-rate, rapide şi intercity

•BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 11.57 •BISHOTA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,33 ' .'(prin Sibiu - Piatra OU): 11,4 8 •BUDAPESTA: 0.30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 . '(prin Ploieşti-Buzău): 11,40 . . - ■ •IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21 ; . •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATUMARE: 4,08; 14,57 - • SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGIIF.TU MARMATTEI: 5,55 " • •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea) : 14,35; 16,22; 23,47 •TtRGUMURES: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA: 7,49 •INFORMAŢII GARÂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

- 19-24-75 (internaţional)

Mortalitatea generală în creştere

Mortalitatea generala a crescut îri primele cinci tuni ale anului în cuts cu peste 16.000 de cazuri, faţă de perioada similară a Iui 1995, a informat, joi, conducerea Centrului de Statistică al Ministerului Sănătăţii. Principalele cauze , de deces rămîn, în continuare, bolile cardiovaculare, accidentele şi canccml. Tot în primele cinci luni s-au înregistrat cu zece decese materne mai mult decît în 1995. Medicii sînt-de părere că gravidele vin prea tîrziu - sau chiar deloc - la control De aceea, în numeroase cazuri, viaţa mamelor şi chiar a copiilor este pusă în pericol. Dr. Dan Viorel, şefiil Direcţiei Mama şi Copilul din Ministerul Sănătăţii, a declarat agenţiei Mediafax că, de la începutul anului, s-au născut 97.948 dc copii, cu 573 mai mult decît în anul prezedent în schimb, a mâi spus dţ. Dan Viorel, mortalitatea în rîndul nou-năs- cuţilor a fost, în primele cinci luni, dc 22,3 la mie, comparativ cu 1995, cînd a fost de 22,7 la mie.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Bfaga” (strada

Clinicilor 2): Oran zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbătă; 8-14, duminica: închis. .

■ Biblioteca judeţeană -OCTAVIAN GOGA" (1 iulie-30 august 1996): SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: • luni-vineri: 11 -17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, ' Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi; 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbălă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (Slr, M. Kogălniceanu iir.7) va îi închisă in perioada 1-31 iulie. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-joi: 13-18,45; vineri; 13-17,45, sîmbălă: 9-13,45. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str;- Einstein nr.' 14), ORAR; luni-joi; 9- 19,45; vineri; 9-17,45; sîmbălă, duminică închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANA Şl INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-joi: 9-16; vineri:. 9;14; sîmbătă, duminică închis.

I Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 * 14). Orar; luni - sîmbălă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică; închis . V •• • . :

Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi miercuri, joi - 12-16; vineri - I M 6, sîmbâtă-dumiiiică • închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7. - 9). Orar: luni - vineri 1 2 - 1 6

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Oran luniy miercuri: 14 -19; marţi,’joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă-şi duminică; închis

■ Biblioteca '"licitai" (strada Clinicilor 18), Oran zilnic 10 - 18; sîmbătă; 9 - 13; duminică; închis

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniccanu 7 - 9 ) . Orar: marţial 8 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogăhiceaiui 12-14). Orar luni, marti, miercuri, jdi: 10-18; vineri; 10-16; simbălă şiduminică închis.

. Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” . (str. Memorandumnluil8). Oran boi, marti,miercuri, joi; orele 16-20. .

“ Biblioteca "Valeriu Bologa"'aUniversităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Oran luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: Închis.

■ Muzeul Nafional de A rii (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis -

Muzeul National de Artă, Secţia Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar

miercuri - duminică 10 - 17 ; luni şi marţi: închis

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica; 10 - 16; luni închis. *

■ M uzeul Etnografic ai Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.. '

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri 9-17; sîmbătă, şi duminică: închis -

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminica 13-17; luni şi mai# închis.

■ Muzeul Zoologic zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14. . •

■ Parcul Etnografic National "Romulus Vuia”: orele 9-16.

P R O G R A M U L R A D IO C L U JM arţi, 23 iulie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Dan Horea).10.00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanta, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş,' Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri/11,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristca. 11,30 Ternă cu variaţiuni, Liana Goţa. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia dc marţi: moderator Metania Drâgan şi Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, rcdactor Traian Bradea.18.00 Radio Fax, redactor Constantin Mustaţă.19.00 Radiojurnal. 19,30 Emisiunea partidelor, parlamentare, redactor Traian Bradea. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic.21,55 Buletin dc ştiri.22.00 închiderea programului.

F A R M A C IIFarmacii cu serviciu permanent: Farmacia

"CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4 , tcL 17- 51-05.Garda de noapte: ■ F a rm acia nr. 6

"SPERANŢA", str. I. Maniunr. 10, tel. 19-64- 56, orar 20-8,00.

M a r ţ i , 2 3 iu l ie6,00-11,00 Radioprogram

_ "P rim ul sa lu t”. 7,00-7,20 KAtf@%îifivpC> R adio jurnal ■ România

Blg M l l Actualităti. 10,50-10,55 Plus.A drian Suciu. 11,00-11,30

Muzică, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale şi europene. 11,35-13,00 M uzică, pub lic ita te , ş tiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-19,30 Muzică, publicitate, ştiri. 19,30-21,30 Greierii şi mămăliga. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei.’ 21,35-.23,00 Muzică, publicitate. 23,00- 24,00 Program preluat RFI. 0,00-6,00 Muzică, publicitate, ştiri.

N oti: PROGRAMUL DE VARÂ; Cinematograful „Republica" - ultimul spectacol este la ora 21. Cinematograful „M irişti” - LUNI este închis. La cinematograful „Arta” primul spectacol înccpe la ora 13. în scopul atragerii spectatorilor la spectacolele cinematografice, în perioada 21’iunie - 31 august a.c. sc practică tarife reduse pentru copii, elevi, studenţi, militari în termen, veterani dc război şi soţiile acestora, handicapaţi şi la spectacolul dc la ora 15. Biletele sc eliberează pc bază dc legitimaţie.

Marţi, 23 iulie :P rogram ul 1: 7,00 TVM

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Seriat Santa Barbaxa (r); 10,05 Serial; Baywatch (r); 11,00 Film:; Cu orice preţ (r); 12,15 Ritmuri muzicale; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,35 Fii tu însuţi; 16,00 Actualităţi; 1.6,10- Convieţuiri; 17,05 Cazuri şi necazuri în dragoste; 18,00 V iaţa; partidelor parlamentare; 18,25 Medicina pentru toţi; 18,55 JO de vară, Atlanta 1996 (rez.); 19,25 Serial: Tarzan >,: 19,55 Urgenţe ‘în agriculturi; 20,00 Actualităţi; 20.50 Film serial; 21,40 Actualităţi; 21.55 JO de vară. Atlanta 1996 (d)

Programul 2 : 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzici 1.0,05 Caleidoscop satelit; 11,30 Desene animate -Don Quijote; 12,00 Teatru (r); 13,25 Divertisment muzical; 14,00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor, 14,45 Desene animate; 15,10 Teleenciclopedia (r); 15,30 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 16,25 Serial: Andrea Celesta, 17^0 JO de vară, Atlanta 1996 (rez.); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM Mesager, 21^30 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „...Eseu” de Tudor Musatescu.

TV G a jP rog ram u l 2: 8 ,30-9,20

Radiofotografii cotidiene. Matineu muzical folcloric.

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa; 9,00

Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Not in Front ofthe Childrm (r); 12,55 Ştiri; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Film: Peny Mason (r); 15,10 Lumea rugby-uhii; 15,40 Portret sportiv; 16,00 Serial: Paradise Beach; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi;18.00 Ştirile Pro Tv, 18,15 Bună seara, România !; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 19,30 Ştirile Pro Tv;20.00 Serial: Spitahil de wgenţă;

21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptă-te, române (talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: -ştiri sportive; 0,30 Film: Arta de- a seduce (SUA).

TELESPECTATOR,CBN

* -7,00 Caleidoscop; 7,30 Desene animate; 8,00 Biografie muzicală (r); 9,00 Bună dimineaţa, Cluj!;10.00 Film artistic - Atacul femeii1 gigant (r); 12,00 închiderea programului; 18,00 Deschiderea programlui; 18,00 Desene animate;18.30 Film serial: Pasiuni, episodul 1; 19,00 ECOFORUM - emisiune realizată de Mircea Olaru-Zainescu;20.00 Film documentar, 21,00 Ora locală (ştiri+sport); 21,40 Film artistic: Renegaţii; 23,15 Muzică;23.30 Reluare Ora locală; 24,00 închiderea programului. , * \, Miercuri, 24 iulie

P ro g ram u l 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Lumini ale creatorilor din umbră: Operatorii (II); 11,05 Videolexicon; 12,05 Serial: Andrea Celeste (r);12.55 Desene anim ate; 13,10 M uzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 JO de vată, Atlanta 1996 (rez.); 17,10 Eclesiast ’96 ; 17^5 Muzică populară; 18^5 Timpul Europei; 18,55 JO de vara, Atlanta 1996 (rez.); 19,25 Serial: Întîmplări din Florid^ 20,00 Actualităţi; 20,40 Serial: Domiciliul (Anglia, ep. 1); 21,50 Noi frontiere. Emisiune de ştiinţă; 22^0 Totul despre muzica;22.55 Actualităţi; 23,10 JO de vară, Atlanta 1996 (d).

! Programul 2:7,00 La prima oră;8.30 TVR Timişoara; 9^0 Ota de muzică; 10,05 Magazin satelit;11.30 Don Quijote (desene animate); 11,55 Film (r); 13,45’ •SeriaLPuterea banilor, 14,40 Gong (r); 15,10 Medicina pentru toţi (r); 15,40 Desene animate; 16,05 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,00

P r o g r a m u l t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u

PORTALEXPORT-IMPORT S.R.L

Marţi, 23.07.19967,45 Buletin informaliv; 8,00

Documentar - Pe urmele lui F. Nietzgchc' (r) - 2 max; 8,28 Documentar- Rachmaninov (r) - 2 max; 8,52 Buletin informativ; 9,10 Film: Rosa Roth (r) - 2 max; 10,40 Buletin informativ; 10,50 Documentar Ultima zi în Ierusalim (r) - 2 max; 11,20 Magazin -, Bulevard Germania (r) - 2 max; 12,00 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Documentar - Bookmark - Colţul cititorului - 2 max; 17,30 Documenta - Stalin şi Arta - 1 - 2 max; 17,52 Buletin informaliv; 18,10 Film: Cea mai bună metodă de a merge - 2 max; 19,32 Buletin informativ; 19,45 Documentar - Salvaţi pădurea de elefanţi - 2 max; 20,33 Magazin - Bulevard Gemiania - 2 max; 21,13 Buletin informativ, 21,30 Program sateliL

Marţi, 23.07.1996 10,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Ecouri mondiale - doc. (r); 10,40 Ziua norocoasă - film (r); 17,15 Placa turnantă "Europa’ - rep.;. 17,45 Paris "Lumini" - rep.; 18,15 Dedicaţii muzicale; 18,30 Tîrgul - doc.; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 19,20 Emisiune interactivă; 20,15 Bibi şi prietenii lui ”- d.a.; 20,30 Provocarea - film; 22,05 Artă şi companie - rep.; 22,35 Revoluţia - film (regia: JafT Kahn, cu Kimberiey Flynn, QiristopherRenslrom. Ollieşi Suzy trăiesc în estul oraşului Manhattan. Celor doi li se alătură Steve. Ei decid să o jefuiască pe mătuşa acestuia, pentru a putea cumpăra "lucrurile şi bombele” pentru propria revoluţie. Ceea ce urmează este o săptămînă de distracţii...; 23,15 Videokronica.- s

Natura 2000; 17,40 Seriat Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Clio; 21,00 TVM Mesager, 21,30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cinema; 23,45 JO de vaiâ, Atlanta 1996 (d).

PRO TV7.00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport h minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Serial: Spitalul de urgenţă (r); 11,45 Serial:. Secrete de familie (r); 12,30 Sport extrem (r); 12,55 Ştiri; 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Sport; 14,30 Deşteap- tă-te, române! (r); 16,00 Serial: Paradise Beach: 16,30 Serial: Tînăr si neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştiri; 18,15 Bună seara, Bucureşti!; 18,45 Serial: Cheers; 19^0 Doar o vorbă.,.-, 19^0 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Pentru copiii altor femei (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial' M.A.S.H.; 22,30 Serial: Lege şi ordine; 23,30 Rătăciţi în tranziţie (talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut ştiri sportive; 0,30 Film: Prăvălia groazei (comedie, SUA). . ■

c b n7.00 Deschiderea programului;

7,02 ECO FO RU M (r); 8,30 Pasiuni, ep. 1 (r); 9,00 B un i dimineaţa, Cluj (r); 10,00 Film artistic: R enegaţii (r); 12,00 închiderea programului; 18,00 Deschiderea programului; 18,40 Desene animate; 18,05 Caleidoscop: Introspectiva britanică; 18,40 Desene animate; 19,00 SerVus: emisiune pentru tineret realizată de Carmen J Ilerm an; 20,00 Documentar, 20,30 Muzică; 21,00 Ora locală (ştiri+sport); 21,40 Film documentar, 22,20 Film artistic: Clifhanger, 23,15 Muzică; 23,40 Reluare Ora locală; 0,00 închiderea programului. ■ :

P O L I C L I N I C A

I N T E R S E R V I S A N

slr. 1‘jm jIv nr 5, cart Ghcorelicm

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE * ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • • ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ■ ORTOPEDIE • 0.R.L •

OFTALMOLOGIE» fflNECOLOGIE*ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROLOGIE ... - ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie • Bsclrrislogie Imiuolope- Parazilologie Determinare Rh - Teste de aarcină - Antigen HBS - EUm Tot - Examinari dlologice peilrl depiitirea cancerului de col uterin - Investigaţii ptnlru sterilitatea feminină ţi mascnliw) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

ore le 7 - 21 Medie de gardă: orele 21 -.7 Rezervare, consultaţii

. Ia te l 41.41.63. J

ALIANŢAANTISUIOID LI F E L I N E

SuOetulnosbu la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte telefonul vieţiL

41 41 6 3Z i l n i c în t r e o r e l e 2 0 - 2 4 .

PROGRAM UL FILM ELO R , SĂPTĂMÎNA

19 - 25 IU LIE 1996

Republica - Armata celor 12 maimuţe - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30; 21) * Victoria - Teroare în Beverly Hills - SUA (1 1 ; 13; 15; 17; 19)) * Arta -

;Fără apărare - SUA - premieră (13; 15,30; 18) * Mărăşti - sala A : Casino - SUA ( 13; 16; 19) ; sala B : Avinash - India (13,30); Ultima bătălie - SUA (15,30; 17,30,19,30) * Favorit Un bacşiş de 2.000.000 $ - SUA (1 1 ; 13;

I l15; 17; 19).

TURDAFox - Cu sabia pe nisip - SUA

-premieră;Tineretului - Asasini - SUA -

premieră;DEJArta - Sergentul Bilko - SUA

-premieră ,- Cu sania pe nisip - SUA -

premieră; 'CÎMPIA TURZIIMuncitoresc - Panică la hotel

Majestic - SUA - premieră- Un mafiot la Hollywood -

SUAGHERLAPacea - Trei fraţi păguboşi -

Franţa - premierăLegături riscante - SUA -

premieră.

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 10B. ap.5 Tratamente

stomatologice complexe: j . ■■ >terapie

> protetică (ceramică]; > chirurgie QnezQCţii, implante)

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8 Zilnic orar: 8*19

sîmbătă 8-14 ' Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGARU Dr.ANGEU CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Sngâ blstrica Bob)

Td.: 42 .5 6 .1 8 ; td /fax;19.14.68

M marţi, 2 3 iulie 1996 R O Z A V /N T U R /L O RAdCVARULde Cluj___

Bosnia: Radovan Karadjici şi Ratko Mlădiei nu vor fi extrădati

(Interviu acordat de iiiliana Plavşici, vicepreşedinte al Republicii Srpska, revistei germane "Facus ")

întrebare: Credeţi într-o pace durabilă în Balcani?

Răspuns: Noi sperăm, dar nu depinde de noi. Mă îndoiesc de pacifism ul adversarilor noştri. C om unitateainternaţională este datoare să exercite presiuni asupra lor.

î: N-aveţi încredere, aşadar, în musulmani Şi croaţi?

R: Experienţa noastră şi discursurile 1 u i Izetbegovici şi Siladjici nu lasă 'să se întrevadă speranţe de pace. Ei spun lucruri de genul: Bosnia trebuie reunificata, sau: Femeile şi copii nu trebuie să se teamă, numai bărbaţii sînt cei cărora nu le garantăm securita tea. Cum să avem încredere?

î: Vorbeaţi cîndva despre o consp iraţie a A m ericii, G erm aniei şi V aticanulu i împotriva sîrbilor. Continuaţi să vedeţi lucrurile astfel?

R: Evident. Nimeni nu poate să nege că lumea este de partea duşmanilor noştri. Musulmanii şi croaţii s-au bucurat de la bun început de sprijin masiv din străinătate, iar noi ain fost singuri împotriva tuturor.

I: Aţi fost; totuşi, sprijiniţi de Serbia.

R: Ce înseamnă sprijinul

Serbiei, pus în balanţă cu cel al Americii, al Germaniei şi al restului lumii?

î: Ce urmări ar avea retragerea trupelor IFOR din Bosnia?

R: IFOR vrea să se retragă în decembrie.^ Poate îşi vor prelungi mandatul. în orice caz, înainte să plece musulmanii vor fi înarmaţi, ceea ce va duce inevitabil la război. Noi putem să ne apărăm,

nu ne vor învinge. - Armata noastră este pregătită sub toate aspectele.

î: Nu vă temeţi că trupele IFOR sa u _ forţe le federale ale preşedintelui Miloşevici îi vor reţine şi deferi Tribunalului de la Haga pe preşedintele Karadjici şi pe comandantul militar Ratko Mlădiei?

R: Un lucru este sigur. Nimeni nu-i va putea aresta fără vărsare desînge. - -

î: Au ei gărzi personale atît d e ^ populaţiei, bune? . 1 î: Aşadar, Karadjici ar puteâ^

R: Nu de asta, ci pentru că să candideze din nou la populaţia îi sprijină. N-au nevoie preşedinţie? de gărzi de corp. " R: Trebuie să se supună

î: Aşadar, nu vor fi extrădaţi consecinţelor, dar dorinţa în nici un caz? aceasta ar putea fi un handicap,

R: Nu. în Acordul de la Dayton în condiţiile în care domnul nu scrie nicăieri că trebuie să B ildt se am estecă în trimitem oameni la Haga. Dacă ' problemele noastre interne.!

ar fi scris asta, noi nu l-am fi semnat niciodată. Acolo nu este vorba decît de cooperare, pentru care avem tribunalele noastre.

î: Veţi 'p e rm ite musulmanilor şi croaţilor să trăiască în Republica Srpska?

R: La Dayton au fost stabilite nişte frontiere care-i separă pc locuitorii Federaţiei

de locu ito rii Republicii Srpska. A ceasta nu înseam nă că un număr redus de

croaţi şi musulmani nu vor putea reveni, dar în primul rînd trebuie integraţi cei 400.000 de refugiaţi sîrbi. Aceasta este prima urgenţă.■ î: V iitoru l preşedinţiei R epublicii Srpska va fi obiectul unui referendum?

R: Nu există cale mai dem ocratică decîtreferendumul. Populaţia ia in iţia tive , iar conducerea trebuie sa se supună voinţei

Voi* reuşi "ulii" de la Kremlin sâ-i înfrîngâ pe ceceni?

Statele Unite exercită presiuni asupra Moscovei pentru a se ajunge la o soluţie paşnică în Cecenia, unde peste 30 000 de persoane au fost ucise de cînd

■ Elţîn a trimis trupe acolo, în decembrie 1994, pentru a zdrobi tendinţa spre independenţă. Gore, prim ul po litician occidental important care s-a întîlnit cu Elţîn după ce acesta a fost reales în funcţia de preşedinte, nedorind' să ofere prea multe amănunte cu privire la conţinutul discuţiilor despre Cecenia, a declarat: “Este corect să spun că el crede în negocieri şi doreşte foarttfmult încheierea luptelor”.

Primul ministru rus, Viktor C ernom ârdin, a arătat - că negocierile de pace vor fi reluate, însă cuvintele sale, rostite la o conferinţă de presă cu Gore, nu păreau convingătoare. Nu a existat nici o dovadă a vreunei dorinţe de negociere din partea ministrului rus de interne, fost

comandant în Cecenia, Anatoli K ulikov. A cesta a m otivat con tinuarea războiului în C ecenia, ca lific îndu-i pe independentişti drept “criminali”.

Generalul Tihomirov, care s-â pronunţat d e sc h is îm p o tr iv a n egoc ie rilo r de pace cu

( R e u t e r , A F P )

Separatiştii şi pentru continuarea războiului pînă la victoria finală, a reluat operaţiunile militare,

- lansînd numeroase raiduri aeriene şi artileria grea împotriva satelor controlate de luptătorii ceceni.

“Este cu totul prematur să se vorbească de retragerea trupelor” , a declarat ministrul de interne, în vreme ce un acord militar, încheiat la 10 iunie, la Nazan (Inguşetia),-prevede că aproape toate forţele ruse ar trebui să părăsească republica pînă' la 31 august (cu excepţia batalioanelor ce vor fi staţionate

în continuare în Cecenia).După acordul de încetare a

focului, intrat în vigoare la 1 iunie, în rîndul soldaţilor ruşi s-au înregistrat “73 de morţi şi 380 de răniţi, mai mult decît în tim pul lup telor desch ise” , a exp lica t K ulikov, fără să precizeze dacă aceste pierderi âu avut loc înainte de reluarea operaţiunilor militare ruse, sau, după cum pare mai probabil, ulterior. : ■

, P u rtă to ru l de cuvîn t independentist Movladi Udugov a recunoscut, la rîndul său, la sfîrşitul săptămînii trecute, că s-au înregistrat 25 de - morţi în rîndurile com batanţilor şi a afirmat că bombardamentele au antrenat moartea a 400 de civili. A ceste inform aţii nu s în t confirm ate din surse independente, satele de munte din sud rămînînd total inaccesibile, fiind încercuite de trupele ruse.

Un avion militar american scapă din greşeală o bombă, în cursul unul zbor Ue antrenament efectuat in nord-estul Bosniei

Israelul a avertizat Statele Unite în legătura cu iminenta unui atac terorist

P 1I I I I

J Israelul a avertizai în sccret ■ S ta te le U nite desp re I posibilitatea ca o aeronavă

amcricană să fie sabotată sau d e tu rn a tă de ex trem iştii is lam ici, avertism en tu l survenind înaintea exploziei aeronavei TW A la scurtă vrem e după decolarea din New York, survenită miercuri, a re la ta t, în ed iţia sa de dum in ică , z ia ru l b ritan ic “Sunday Times”, preluat de REUTER.'

Ziarul a precizat că un înalt o fic ia l al se rv ic iilo r de informaţii israeliene susţine că avertismentul a fost transmis

I ia începutul acestei luni, la Tel | Aviv, unui ofiţer de legătură | al serviciilor americane de ■ informaţii. Ziarul adaugă c ă : J astfel de avertism ente sînt I deseori transmise de către | israelieni, însă pistele oferite

de acestea sînt uneori dificil de urm ărit, d eoarece in fo rm aţiile nu sîn t întotdeauna foarte precise.

Compania TWA sc pare că nu a fost avertiza tă ,de

Un avion militar american ce rănit, a declarat o purtătoare de efectua, sîmbătă, un zbor de : cu v în t a N A T O , c ita tă de an trenam en t în n o rd -estu l REUTER. - Bosniei a lansat, din greşeală, o Sursa a precizat că bom ba bombă de 230 de kg, însă nu au scăpată de aparatul de tip F - l8 existat rapoarte despre vreun a căzut,-se pare, într-o regiune

rurală slab populată, la sud-est de localitatea Brcko, nu departe

I I I I I| guvernul am erican despre

Securitatea de pe aeroporturile americane este deficitară

posib ilita tea v reunu i atac terorist. Aeronava ce efectua

\ l zboru l 800 al com pan ie i | TWA, care a stîrsit tragic în

I

I I

I Oricine ar dori să plaseze I un d ispozitiv exp loziv la | bordul unui avion ar avea | mari şanse să reuşească, din

, | cauză regimului foarte relaxat • de securitate de pe uncie ■ ae ropo rtu ri am ericane, ■ relatează revista Newsweek în I numărul său de duminică şi | citată de REUTER.

apele Atlanticului* nu a transmis ae ronave i - TW A , Jam es, nici un mesaj de alarmă, fiind Kallstrom, a declarat, sîmbătă, pulverizată de o masivă explozie că printre cele 230 de persoane înainte de prăbuşire. ce şi-au pierdut viaţa în tragedia

“Nici o defecţiune tehnică nu survenită în largul insulei Long ar fi putut provoca globul de ; Island se a fla ' şi un prieten flăcări pe l-am văzut cu ocazia apropiat al său.

' “Un foarte, foarte bun prieten al meu, în vîrstă de 25 de ani, este dat dispărut. El făcea parte d in ech ip a j” , a decla ra t K alls trom , care e ra .v iz ib i l

rămăşiţelor aparatului, pentruca astfel să poată fi recuperatesi cele 130 de cadavre ce nu tau fost încă descoperite.

“Vrem fuselajul, vrem şi res tu l aparatu lu i. Insă o prioritate mult mai mare o are găsirea răm ăşiţe lo r ce lo r deced a ţi” , a declarat Kallstrom. .

■ H A U PPA U G E, New Y ork - Echipele de medici leg iş ti • au iden tif ica t cu certitudine, pînă sîmbătă după amiază, nouă dintre cele 140 | de cadavre recuperate după | ex p lo z ia de m iercuri a . B oeingului 747 aparţinînd [ Trans World Airlines (TWA). I

“Lucrăm cît se poate de | repede şi sperăm ca pînă la |

IIII

II

I

IIIIIIIII

de 6 bază a efectivelor americane d in c a d ru l-fo r ţe i N ATO de implementare a păcii în Bosnia (IFOR). -

Incidentul a avut'loc în jurul orei locale 16:35 (14:35 GMT), în timp ce. avionul efectua un z b o r de an trenam en t sub indicaţiile unui controlor de zbor de la sol. A fost lansa tă o anche tă p en tru c la rif ica rea c ircu m stan ţe lo r în care s-a produs accidentul.

Aparatul F -l 8 îşi are baza pe po rtav io n u l am erican “U SS

.Enterprise”.* ' . -

SE VA ÎNCHEIA EPOCA GUTENBERG

ODATĂ CU SECOLUL XX?

acestei prăbuşiri”, a declarat un oficial al Com isiei Naţionale p en tru S ecurita teaTransporturilor.

■ SM ITH TO W N - Şeful ech ipei B irou lu i Federal de Investigaţii (FBI) care se ocupă de anchc ta rea p răb u ş irii

afectat. E l a m ai spus că im p era tiv u l m om en tu lu i îl constituie localizarea exactă a

începutul săptămînii viitoare să finalizăm operaţiunea de id en tif ica re a cadavre lo r descoperite”, a declarat dr. Charles Wetli.

S u rse ' o fic ia le , au m ai anunţat că alte două cadavre sînt pe cale de a fi identificate cu ce rtitu d in e ,'ia r alte 17 identificări nu au fost încă definitiv confirmate. Pînă în prezent, doar rămăşiţele unui singur pasager al zborului 800 aU fost date familiei pentru a fi înmonnîntate.

N ew sw eek ad au g ă că un raport pe 1995 asupra lipsei de vigilenţă a vameşilor americani a fost ţinut secret, din motive de siguranţă naţională.

în tr-u n re p o r ta j ' d esp re prăbuşirea av ionulu i B oeing 747, care a făcut 230 de victime, revista arată că în 1993 şi, din nou, în 1995 “echipc.de testare”

au reuşit să penetreze zone de s ig u ran ţă de pe m ai m ulte aeroporturi- din SUA. Membrii ech ipe lo r nu aveau acte de identitate corecte, dar au reuşit să treacă de gardieni, uneori a lă tu rîn d u -se p u r şi sim plu v a lu lu i de m u n c ito ri ai aeroportului.. Potrivit relatărilor din raportul

din 1993, s-a reuşit penetrarea zonelor de siguranţă în 15 încercări din 20, iar într-uncaz un mdivid infiltrat a reuşit |să treacă cu o mină de mînă ■dezactivată chiar prin dreptul _unui detector de metale. J

Raportul din 1995 arată că Isituaţia nu s-a îmbunătăţit faţă |de 1993.■ . |

„Jurnalism ul com puterizat” este cea mai nouă meserie la modă în materie de presă în Statele Unite: reporterul american îşi transmite din ce în ce mai des ştirile pe Internet. Potrivit opiniei lui John Pavlik , de la Universitatea Columbia din New York, aproximativ 10.000 de ju rn a liş ti lucrează în mod permanent în Statele Unite pentru se rv ic iile pe 'In te rn e t şi ap roxim ativ 370 de ju rnale dispun deja de un cod de acces pe Internet sau asigură o ediţie electronică.

Apariţia acestui fenomen â avut loc în urmă cu cîţiva ani, dar „ a d e v ă r a t a explozie” a serviciilor pe Internet datează d in 1995. Odată cu m u ltip licarea se rv ic iilo r disponibile, această dezvoltare a jurnalism ului inform atizat ar urma să declanşeze o competiţie din ce în ce mai puternică, necesitînd o rapiditate din ce în" ce mai mare şi lăsînd la dispoziţia jurnaliştilor din ce în ce mai puţin t im p ' pen tru a in terpre ta evenimentul. Ei se vor confrunta

'cu o sfidare foarte mare.Un sem n al v rem urilor:

C om itetu l perm anent al Congresului care se ocupă de corespondenţii de presă a definit în martie reglementarea pentru a acorda acreditări jurnaliştilor care lucrează pentru Internet.

Decizia unui tribunal federal american, de la 12 iunie, de a declara anticonstituţională o lege promulgată de preşedintele Bill

Clinton prin care se interzicea indecenţa pe Internet a constituit, de asemenea, un sprijin important pentru publicaţiile computerizate.; Asociaţia naţională americană a presei scrise ş i-a jn a n ife s ta t imediat satisfacţia în legătură cu decizia tribunalului, subliniind câ aceasta acordă „publicaţiilo r electronice în cadrul Primului amendament o protecţie egală celei de care beneficiază mass- media tradiţionale”.

Potrivit declaraţiilor lui Lee Becker, specialist în jurnalism la Universitatea de stat din Ohio, viitorul acestui tip de jurnalism

este „cu totul n e c u n o sc u t” ,(A F P )nimeni nu ştie

dacă el va fi „viabil din punct de- vedere financiar” , chiar şi „pe termen scurt”. Multe din servicii sînţ pentru moment remunerate prin in term ediu l se rv ic iilo r te lefon ice sau cu a ju to ru l p u b lic ită ţii, a lte le > prin intermediul abonamentelor.

Publicul interesat de aceste servicii este, de asemenea, puţin cunoscut. Un purtător de cuvînt de la Hoţwired, serviciu care propune informaţii sau jocuri distractive pe Internet, explică, de exemplu, că nu este posibil să se obţină estimări precise privind gradul de fţiteres al publicului său pentru diferitele programe. Neil Budde, reprezentant al „Wall S treet Jou rna l” , a firm ă, în schimb, că ediţia electronică a ju rn a lu lu i f in a n c ia r^ -e s te

„consultată zilnic de 40.000 de persoane. ■

IIIIIIIIIIII1IIIIIIIIIIIIIIII

IIii

M e s a j u l P a r t i d u l u i N a t i o n a l a l R e î n t r e g i r i i

OPŢIUNEA DACOLATIM p r i t im l c o n s t i tu i r e a

U n iu n ii E tn o c e n t r i s te d in R o m â n ia (I E R )

II

Luînd în considerare transformările structurale,' carc se produc astăzi în sfera politicului, PNR- OPŢIUNEA DACOLATINĂ invită la constituirea

• Uniunii Etnocentriste din România (UER), avînd la bază: -* o concepţie proprie de supravieţuire în contextul actualului dezechilibru mondial şi haos opţional; • un model de restructurare şi aşezare a ţării prin ETNOCENTRISM.

ETNOCENTRISMUL semnifică:• unica garanţie atît pentru demnitatea umană,

cît şi pentru demnitatea naţională;• o lege care se reflectă asupra întregii

umanităţi şi a cărei putere e strict limitată, înrădăcinată şi controlată în, şi de entităţi naţional-teritoriale redefinite pe principii e tnosistem ice; •• dreptul inalienabil şi imprescriptibil al fiecărei naţiuni şi al fiecărui stat - etnosistem la un certificat de proprietate asupra unui mediu vital, propriu, strict determinat şi general recunoscut de către un for suprem al Umanităţii. . ;

Consecvenţi în ideologia noastră, respectînd, în orice situaţie, oriunde şi oricînd, principiile, criteriile şi conceptele etnosistemice, chemăm , să adere la Uniunea Etnocentristă din România:• partidele continuatoare ale. spiritului unionist ; din Transilvania, Basarabia, Bucovina, Ţinutul

- extrase -ştiinţa, cultura, şcoala şi biserica în teritoriile iocuite de români; • partidele care trec de la vorbe la fapte, atunci cînd se atacă gravele probleme vizînd soarta şi drepturile românilor, care au supravieţuit holocaustului deznaţionalizării agresive şi deznaţionalizării silenţioase; « partidele preocupate de situaţia eleviior, studenţilor, doctoranzilor români veniţi la studii din afara actualelor frontiere ale statului român; • partidele şi mişcările ecologiste, deoarece ecologicul ocupă locul doi în ierarhia . valorilor etnocentriste.

Invităm să facă parte d in ; Uniunea Etnocentristă din România-(UER) pe cei care nu consideră o ruşine să fie naţionalişti. Precizăm că adevăratul naţionalism nu se confundă cu fanatismul şi cu xenofobia, dar ■ internaţionaliştii de toate culorile încearcă să “ compromită naţionalism ul şi , chiar I etnoccntrismul. , |

Vor fi bineveniţi toţi cei care înţeleg mesajul ■ etnocentrist al unor lideri politici consacraţi din J alte ţări ca Margaret Thatcher, Jacques Chirac, I Helmut Kohl, Jose Maria Aznar, Bob Dole, | Benjamin Nctanyahu. . • _ |

Respingem orice formă'de fanatism şi nu admitem nici o revanşă. Vrem să construim

Herţa, Transnistria şi din întreg spaţiul locuit de '' spaţiul demnităţii româneşti şi nu avem timp români; ‘ - formaţiunile politice ale tuturor pentru cePfrustraţi.aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor;-• partidele preocupate de rezolvarea sistemică a problemelor legate de civilizaţia rurală şi montană, de viitorul ţărănimii şi al intelectualilor; de la sate; « partidele care. susţin economia, .

Preşedintele Partidului Naţional al Reîntregirii - O PŢIUNEA

. D A CO LATINĂ , Prof. M ircea DRUC

La Timişoara s-a constituit Consiliul Consultativ al partidelor extraparlamentare

Din iniţiativa Partidului Republican, la Timişoara, a avut loc, recent, o întrunire a principalelor ' partide ■ extraparlamentare, evaluate prin prisma rezultatelor obţinute la alegerile locale din 2 iunie 1996.

Au fost invitate să participe ? toate formaţiunile politice care au obţinut un procentaj de minimum -0,1 % la alegerile din 2 iunie 1996 (în total 14 formaţiuni politicc).

Au răspuns invitaţiei un număr de 8 formaţiuni politice (M.E.R., P.N.L. - (C), P.P.R.', P.N.A., P.R., P.N.D.C. .- Partidul Naţional Democrat Creştin, P.N.P.L. : Partidul Naţional al Producătorilor .L iberi şi P.R. J. A.D. - Partidul Renaşterii Judeţelor. Abuziv Desfiinţate), însumînd un procentaj mediu pe cele trei categorii de „alegeri desfăşurate Ia 2 iunie 1996 (primari, consilieri judeţeni, Consilieri locali) de 4,86 % din numărul total de voturi valabil exprimate. \

Formaţiunile politice partici­pante s-au informat reciproc asupra potenţialului de care dispun, precum şi asupra rezulta­telor obţinute la alegerile locale, convenind apoi la constituirea unui Consiliu Consultativ al principalelor formaţiuni politice extraparlamentare, cu rolul de a pune bazele unei colaborări politice, între formaţiuni «fă'-' orientare politică preponderent de • centru, inclusiv prin realizarea unor alianţe electorale in vederea viitoarelor alegeri generale.

- Analizînd . modul în care s-au desfăşurat alegerile locale, precum şi cel în care se pregătesc alegerile generale şi prezidenţiale," formaţiunile politice participante

. remarcă'responsabilitatea partidelor parlamentare şi a guvernului pentru modul voit defectuos în care s-a elaborat şi promulgat legislaţia electoral, precum şi discriminarea la care sînt supuse partidele extraparlamentare, în ceea ce priveşte accesul la spaţiul de emisie al studiourilor de radio şi televiziune publice. .

Partidele participante cer eliminarea privilegiilor pe care partidele parlamentare şi le-au acordat, facînd cunoscut că, în caz contrar vor atenţiona asupra acestui aspect observatorii internaţionali, care vor participa la viitoarele alegeri generale. ;

Se mai atrage atenţia asupra faptului că deşi au rămas mai puţin de 4 luni pînă la alegerile generale şi prezidenţiale, legislaţia electorală încă nu a fost definitivată, această stare de incertitudine dezavantajînd

, în mod evident mai ales partidele 'extraparlamentare. .

Pentru a reduce posibilităţile de fraudă electorală, partidele participante la reuniunea de la Timişoara, propun ca la viitoarele: alegeri generale şi prezidenţiale să' se realizeze şi să se dea publicităţii,

oficial şi o situaţie a voturilor anulate, pe formaţiuni, politice.

In legătu ră cu situaţia generală a socieţăţii româneşti, la ora actuală, formaţiunile politice participante îşi exprimă deosebita îngrijorare faţă de proliferarea alarmantă şi generalizată a corupţiei, inclusiv la cel mai înalt niveî al instituţiilor statului, cu implicaţii dezastruoase asupra nivelului de trai a marii majorităţi a populaţiei, precum şi a evidentei incapacităţi a actualilor guvernanţi de a sohtţiona această stare de fapt ~ >- Formaţiunile participante au

analizat uri proiect de protocol, prezentat de iniţiatori, pe care urm ează să-l supună spre dezbatere şi validare organelor executive proprii de conducere.

în legătură cu Consiliul Consultativ constituit cu ocazia întrunirii de la Timişoara, se precizează că acesta este deschis şi altor formaţiuni politice extraparlamentare, situate cu preponderenţă în centrul eşichierului politic, chiar cu rezultate mai modeste obţinute la alegerile locale din iunie 1996, cti acceptul majorităţii membrilor fondatori ai Consiliului Consul­tativ, precum şi la recomandarea a cel puţin doi membri fondatori ai aceluiaşi consiliu.

Mişcarea Ecologistă din România; Partidul | Republican;. Partidul Naţional al Autom obilistilor; Partidul Naţional Dem ocrat Creştin; Partidul Naţional al Producătorilor Liberi; Partidul Pensionarilor din România; Partidul Renaşterii Ju d eţe lo r A buziv Desfiinţate ; ■

— | ^ tra Românească p------

C o n f e r i n ţ a n a ţ i o n a l ă

La Tg. Mureş; în ziua de 20 iulie 1996 s-au desfăşurat, lucrările Conferinţei naţionale ă Vetrei Româneşti la care s-au reun it-peste 150 de delegaţi veniţi din toate judeţe­le ţării, ca şi.reprezentanţi ai filialelor din Basarabia.

Prof, Univ. dr. ZenO Opriş, preşedintele Uniunii, a făcut o retrospectivă a problemelor ridicate în faţa ' acestei organizaţii - de cea mai largă cuprindere în societatea românească. ' \

Dl prefect de Covasna - ju rist JVlad Căşuneanu - a denunţat politica autorităţilor locale din judeţele Covasna şi Harghita, ce au ca obiectiv final eliminarea românilor din toate - sectoarele v ieţii economicei administrative, de învăţămînt şi cultură. Aşa s-a ajuns, de exem plu, ca în Primăria din Sf. Gheorghe cei68 de angajaţi să fie, în exclusivitate unguri. Printr-o politică in to lerantă şi demagogică, venită din partea majorităţii maghiare, celor16.000 de români din Sf. Gheorghe li s-a refuzat un viceprimar român. Celor peste80 de şcoli cu limbă de predare română, care au fost desfiinţate după Decembrie ’ 89, li se refuză in tegrarea în normalitate, prin tot felul de

' subterfugii, amînări etc. ”E greu să fii minoritar român în Covasna

V şi H arghita” - a conchis dl Căşuneanu.

Dl prof. univ. dr. Ioan,Coja, ^vicepreşedinte UVR (în prezent senator) a prezentat comunicarea "Strategia de- contracarare a antirom ânism ului in tern şi

" , extern”. Recenta declaraţie de la Budapesta creează premisele unei imixtiuni directe în treburile interne ale României, favorizîndo autonom ie, e tn ică , ce vă submina unitatea statului român. A derarea UDMR la această declaraţie evidenţiază caracterul antinaţional al acestei organizaţii extremiste ş r destabilizatoare, care trebuie scoasă în afara legii.

Prof. univ. dr. Valeriu Tabără, vicepreşedinte UVR (în prezent ' ministru al agriculturii) a adus la cunoştinţa asistenţei greutăţile ce se ivesc în rea lizarea unei agriculturi competitive In ţara noastră, reliefînd greutăţile ce ţin

■ de lipsa de fonduri, dar şi pe cele venite din partea unor persoane

.-'sau grupuri de interese obscure..^Din zecile de luări de cuvînt

s-au desprins că: marile obiective naţionale trebuiesc să fie realizate fără a se pune în faţă interesele de partid ; UVR . slu jeşte deopotrivă năzuinţele tuturor cetăţenilor ţării, fără discriminări etnice, politice sau religioase; opţiunea României de a se inţegra

în Uniunea Europeană şi în structurile nord-atlantice este irevocabilă ; toa te forţele politice trebuie să dea dovadă de clarviziune şi discemămînt faţă de recenta declaraţie de la Budapesta şi să condamne aderarea UDMR la această declaraţie, ce urm ăreşte să creeze noi tensiuni în zonă, să destabilizeze edificiul statal românesc, punînd în dificultate dem ocraţia în -R om ânia; autorităţile statului trebuie să ia măsuri pentru p ro tec ţia rom ânilor din C ovasna şi Harghita, unde au to rită ţile

_ locale îi supun unui proces de excludere din viaţa ' social- economică, prin intimidări şi atitud in i in to le ran te ; dem ersurile d ip lom aţie i româneşti trebuie să aibă în vedere şi interesele românilor din afara graniţelor.

Delegaţia UVR-Cluj a -fost formată din: prof. un iv / dr. Iustinian Petrescu, preşedinte, prof. iiniv. dr. Liviu Roman -

, vicepreşedinte, prof. univ. , dr. C orneliu T arba - vicepreşedinte, prof. univ. dr. V ictor C onstan tinescu - v icep reşed in te , ing. Ioan Balotă - vicepreşedinte, prof. univ. dr. A drian M oţiu - sen,ator.

U .V .R . C luj C o m itetu l d ire c to r *

Consilierul prezidenţial Fulga a devenit preşedinte al PDSR-Braşov

Consilierul prezidenţial . Gheorghe Fulga a fost ales în şedinţa Consiliului Judeţean Braşov al PDSR, preşedinte al Organizaţiei Judeţene a acestei formaţiuni politice, informează corespondentul MEDIAFAX.

Fostul preşedinte, deputatul Emil Stoica, a fost desemnat preşedinte executiv, funcţie nou- creată care, deşi nu este prevăzută în statut, “nu este nici interzisă”.'Gheorghe Fulga a explicat că integrarea s a , în echipa de conducere a filialei Braşov a PDSR se înscrie în intensificarea eforturilor de eliminare a erorilor care au apărut în activitate politică şi vizează consolidarea acestei activităţi în profil teritorial. El a precizat că, în vederea realizării acestui obiectivaşi a eliminării

dificultăţilor de exercitare în paralel a funcţiei de consilier prezidenţial, va intra în concediu de odihnă, apoi în concediu fără plată şi va rămîne la Braşov pînă după alegerile generale. • ' -,

“ Vin aici cu bucuria reîntoarcerii acasă. Trei ani am fost navetist de tranziţie între Bucureşti şi Braşov. A fost dorinţa mea de a mă integra în activitatea politică directă a organizaţiei judeţene a PDSR dar, în acelaşi timp, mi-a făcut plăcere sâ accept sugestia preşedintelui Iliescu în acest sens”, a declarat Fulga. • - ,

La rîndul sau, deputatul Emil Stoica consideră că discuţiile din cadrul Consiliului Judeţean Braşov au relevaţ cîteva elemente fundamentale pentru partid: dorinţa de unitate şi de Conjugare a eforturilor în vederea întăririi

activităţii viitoare. El şi-a exprimat convingerea că acest obiectiv va fi atins. “Sînt convins că vom reuşi să schimbăm imaginea partidului şi că electoratul ne va privi altfel decît pînă acum, pentru că eu şi domnul Fulga ne cunoaştem şi ne completăm foarte bine”, a spus Stoica. EI a mai precizat că eventualele schimbări în structura conducerii organizaţiei se vor face la următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Braşov al PDSR. ’ / "

Viorel Hrebenciuc, secretarul general al Guvernului, care a participat la şedinţă, a refuzat să facă declaraţii presei. “O zi dau declaraţii, în altă zi, nu. Astăzi nu dau nici o declaraţie”, a spus Viorel Hrebenciuc. ■

M.E.R. aderă la Uniunea Naţională de Centrut

Colegiul Director şi membrii Consiliului National ai MIŞCĂRII ECOLOGISTE DIN ROMÂNIA, întruniţi în şedinţa din 20 iulie 1996, au hotărît să mandateze conducerea partidului, în a semna, în calitate de membru: fondator, declaraţia de intenţie privind constituirea .. UNIUNII NAŢIONALE DE CENTRU (agrarian - ecologist - umanistă),- împreună cu PARTIDUL DEMOCRAT. AGRAR DIN ROMÂNIA si PARTIDUL UMANIST ROMÂN.

2^33111111 d i n t r e s c r u t i n u r iDupă 2 iunie, febra mcdîatfcârii

politicc nu a încctat Pînă la sfîrşitul lunii, majoritatea formaţiunilor politicc au fost m ait frecvent prezente-în paginile ziarelor chiar dccît în luna mai, lună dc campanie clctorală - rezultă dintr-un nou studiu al agenţiei ROMP.DIA pc tema “Viaţa partidelor in cotidianclc centrale”.

Bazat pc monitorizarea atentă a tuturor ziarelor bucurcştcne cu

profil (şi) politic,. în număr de 15, studiul arată că USD a fost cu peste 200% mai frecvent evocat în iunie decît în mai, PDAR cu aproape 190%, CDR cu peste 166%. Urmează într-un asemenea clasamcnt, PSM, cu 139%, UDMR (131%), PRM (aproape 98), PS (peste 97), PL 1993 (cca 94), PAC (75), PDSR (72), PUNR (33).

Sporul dc mcdiatizarc a coincis cu asaltul clcctoral dus cu si mai

multă vigoare după primul tur de scrutin. In această perspectivă, e curioasă slăbirea presiunii promoţionale de către PDSR, PUNR, PAC, partide nemulţumite de rezultatele în alegerile locale. Ele par a-şi fi epuizat forţa în primul val de asalt.

Ziarele s-au referit mai rar,-în iunie dccît în mai, doar la PNŢCD, PNL, şi PNL-CD, pc de o parte, şi la PD, pe dc alta, pierderi,

compcnsatc prin mediatizarea mai intensă a alianţelor din care fac parte aceste formaţiuni, CDR,

. rcspcctiv USD.- De remarcat că, în cazul majorităţii partidelor

' neparlamcntare, pe carc rezultatele alegerilor lc plasează imediat după cclc cu reprezentare în forul legislativ, creşterea de popularitate este mai marc dccît cea medic.

(R O M E D IA ) ■

Municipiul Rădăuţi nu va avea viceprimar cel puţin doua luniMunicipiul Rădăuţi nu va avea

viceprimar cel puţin- două luni de zile, a transmis, duminică, corespondentul MEDIAFAX.

Viceprimarul municipiului, Petrea Fasolă (USD), a fost suspendat miercuri, ca urmară a acţionării în instanţă de către Prefectura Suceava a procesului verbal de alegere a sa în funcţie. Primul termen al procesului în acest caz a fost stabilit vineri, de Tribunalul Suceava, pentru data de

12 septembrie. Procesul verbal de alegere a fost considerat nelegal ■ deoarece, la două zile de la alegerea viceprim arului, secretarul municipiului a descoperit că un vot numărat pentru Fasolă aparţinea contracandidatului său, ceea ce ar. fi dus Ia balotaj, Fasolă cîştigînd doar cu 11 voturi la 9.

Funcţia dc viceprim ar al municipiului Rădăuţi va putea fi ocupată după pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive. ■

Oliviu Gherman afirmă că lt.col. Bica a fost destituit pentru că simpatizează cu PD

• Înlocuirea locotenent-colonclului Gheorghe Bică de Ia conducerea Serviciului juridic al Poliţiei Judeţene Dolj este’o decizie normală, a declarat, duminică, pentru PRO FM, preşedintele PDSR Oliviu Gherman.

El este de părere că demiterea colonelului Bică, care s-a ocupat de anchetarea copiilor prefectului Răducănoiu, este cauzată mai ales dc simpatiile sale politice, pc care Gherman le consideră îndreptate către PD. Liderul PDSR spune că era informat, încă dc acum trei ani, în privinţa opţiunilor politice pro PD ale It.col. Bică. Sesizări privind atitudinea acestuia, în virtutea Opţiunilor sale politice, au mai existat, încă de pc vremea cînd Bică era şeful poliţiei portului Calafat, a spus Gherman. ■

(?) marţi, 23 iulie 1996 A R T Ă C U L T U R ĂA b E V A R l I i q cfle O lm I

M U T E L E aurmare din pagina 1

Gheorghe Funar - primarul municipiului Cluj-Napoca, primarii celor mai importante localităţi din Ţara Moţilor, preşedintele S ocietăţii Cultural-Patriolice “Avram lancu” din România - prof. univ. dr. Ioan Teodor Stan, membri din conducerea Societăţii, alte persoane oficiale - a fost deschisă de poetul Ion M ărginean - consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură Alba. Dacă muntele este o rădăcină a acestui păm înt, atunci şi_ legenda însăşi este o rădăcină a acestui pămînt.,. Prefectul Ioan Rus a dat citire mesajului preşedintelui României, Ion Iliescu; senatorul Octavian

' Muntean a prezentat mesajul Senatului României, al cărui text a făcut referire la recenta lege privind repunerea în unele drepturi economice a locu ito rilo r ' din M unţii Apuseni, lege care ^identifică un program special pentru sp rijin irea şi dezvoltarea economicoTSOcială a unor zone de aici. Visul lui Avram lancu - acela de a-şi vedea naţiunea fericjta - tinde să dobîndească, în noile condiţii, un suport material mai solid,

•în faţa muntelui sacru a l - moţilor s-a făcut un jurămînt' de credinţă pentru Avram lancu: "Singurul scop al vieţii şi lucrării: noastre este de a vedea naţia şi, prin ea, Ţara M oţilor fericită” . Au mai vorbit: ministrul şi senatorul Petre Ninosu - care a prezentat scrisoarea primului ministru al României, Nicolae V ăcăro iu (”Ţafa M oţilo r, această vatră nepreţuită de românism, să dureze în veci, iar moţii să aibă parte de o viaţă mai .bună şi mai sen ină”); poetul şi om ul politic basarabean Valeriu Matei, pentru care întîlnirea de ; pe M untele G ăina a reprezentat, după propria-i m ărturisire, în tîln irea şi apropierea de Dumnezeii, pentru a rememora ceea ce a fost măreţ şi suprem în istoria

neamului româncsc, năzuinţele ce ne-au bîntuit-frum os viaţa şi inima; iar idea'lul u n ită ţii, naţionale, al revenirii acasă a : ţinuturilor Basarabiei, Bucefvinei şi ţinutului Herţei să nu rămînă V doar un gînd, ci unul căruia să-i dăm dim ensiunea faptei noastre; Mircea Paşcu - secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale, care, venit să se adape la fîntîna de românism pe care Muntele Găina o reprezintă în inimile tuturor, nu a uitat să aducă om ag iu -şi m ulţum ire brăvei Armate Române ai cărei 300 dc eroi şi-au risip it osemintele şi prin aceste'locuri, la finele celui de-al II-lea război mondial. - :

Aflat într-o formă o ^ o ric ă deosebită (confirm ata de

r aplauzele la scenă deschisă), domnul primar Gheorghe Funar a mulţumit şi a adresat felicitări organizatorilor pentru reuşita manifestării;, urînd apoi succes poetulu i V aleriu M atei la viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova, domnia sa a apreciat că, în caz.’de reuşită, "România are şansa să devină

■dodoloaţă”, cu aluzie, desigur la idealu l reîntregirii. Primarul Clujului s-a referit apoi la urmaşii celor cu care moţii au luptat de-a lungul veacurilor şi care, în13-14 iulie a.c., au încercat, la Cluj-Napoca, să adopte statutul de autonomie. ”Nu au reuşit pentru că la Cluj-Napoca se , respectă legea, iar la Gherla erau pregătite celulele pentru a-i primi pe do rito rii de autonom ie; Candidatul propus de UDMR pentru preşedinţie nu este al- Rom âniei, c i al v iitoarei T ransilvan ii autonom e... Să ;

, zădărnicim împreună înscrierea UDMR, ca partid politic , la T ribunalu l M unicip iu lu i Bucureşti” - a mai spus domnul Gh. Funar. Faţă . de ed iţiile anterioare, domnia sa a remarcat progresele făcute, exprimîndu-şi regretul că vîrful muntelui a rămas golaş: “Ii lipseşte acea cruce ,înaltă de cel puţin 50 de; metri” , prin care se va împlini visul lui lancu. Primarul Clujului a chemat prefecţii , şi primarii afla ţi - de faţă să sprijine m ateria lizarea acestu i gînd;

.fTi -v'w m m \

J h r U /‘ \ \

î At s t > < ;■ ‘ A ’■: 5 • ţ .

U V i \ V . ţ V

£ » • * >* * % î

(

■

I ■ ■■‘ - - a - , i ^

i 4 .

' C : , r r * 1 1 \

‘i > i- > î

> ^ x a * -■ : i

Vî "

IA,Va I

Leonidă Lari, poet şi deputat; a recitat'poezia intitulată “Fratelui român” ; prim arul general al C apitalei, V ictor C iorbea, a cuvîn tat ■ în numele bucureştenilor, ca reprezentant al unui partid de glorie - PNŢCD - şi al Convenţiei Democratice, care au desemnat un moţ (dl Ciorbea este originar din Ponor) să le prezinte mesajul. “M-am reîntors cu buciirie-şi cu plăcere în aceste locuri atît de minunate şi încărcate de istorie... în urmă cu o lună aîn devenit primul moţ, primul ardelean prinţar general al Capitalei... Sînt convins că este. deosebit de im portănt să ne păstrăm valorile şi credinţele . strămoşeşti, căci renunţînd la ele am renunţa la istorie, am deveni un popor dezrădăcinat”* Atacînd coarda sensibilă a alegerilor- prezidenţiale de la noi, Victor Ciorbea a abandonat discursul plat şi anost, decretînd câ dacă Convenţia va ieşijnvingătoare, sărbătoarea din anii viitori de pe

Muntele Găina va fi mai bine organizată, cu respectul cuvenit faţă de valorile şi tradiţiile noastre. . •

• R ăspunsul a ven it cu prom ptitudine din partea preşedintelui Societăţii Cultural-.

; Patriotice “Avram lancu” din România, domnul prof. univ. dr. I.T. Stan; care a parat insinuarea, argumentînd prin forţa Societăţii- 60.000 de membri, 30 de filiale în ţară şi una în Elveţia - şi. propunînd primarului general al Capitalei să sprijine ridicarea

, statuii lui Avram lancu pe locul unde s-a aflat odinioară statuia lui Lenin, în Piaţa Presei Libere: "D uhul Ianculu i. trebuie să stăpînească şi în Bucureşti!”. Domnia sâ şi-a mai exprimat

.conv ingerea că program ul alcătuit de Prefectură judeţului

. Alba, Împreună cu-primarii din Ţâra Moţilor şi cti; Societatea "Avram lancu" va duce la o schim bare radicală în viaţa locuitorilor din Tara de Piatră.

Alţi vorbitori: Augustin Mîndroc- -p re şe d in te le . C o n s iliu lu i’ jude ţean A lba şi p rofesoru l Gomboş,-moţ d in ‘Apuseni, care a evocat povestea lui lancu şi istoria acestor munţi.

’ , Tulnice de -brad (tulnicăresele din -Avram lancu) au vestit începerea spectacolului folcloric- eare a antrenat 1000 de artişti profesionişti şi amatori ■*, în care au evoluat: form aţia instrumentală a Liceului de Arţa din A lba lu lia , care l-a acompaniat pe Nicolae Furdui lancu ; L eontina Fărcaş, ansambluri folclorice din Bihor, din Banatul Sîrbesc (români de _ pe Valea Timocului), Cernăuţi,’ din Dragoş-Vodă (Bucovina de - Nord), Chişinău (ansamblu de copii), Ansamblul "Crăişorul" al Şcolii nr. 7 din Turda, ansambluri din Alba, Arad şi Hunedoara,

■ actorul Sandu Aristin Cupcea din Chişinău, precum şi soliştii:'Veta; B iriş, M ariana Anghel, Ioan Bocşa, Georgeta Fârţală Floarea; Au fost anunţaţi c îştigătorii - concursu lu i de frum useţe : "C ră iasa şi C raiu l M untelui G ă in a ” ju r iu l desem nîndu-i cîştigători pe M ariana. Daniela Ivan (20 de ani, solistă vocală, colaboratoare a Casei de cultură din Abrud) şi pe Bogdan Matiş (de 26 de ani, din Alba). La concursul meşterilor populari, "M îin ile ca re c în tă” , primii s-au clasat Petru şi Aurel Mocan din Arieşeni, respectiv Gheorghe C îra d in Poiana V adului (prelucrarea lemnului) şi olarii d in O b îrş ii, • H unedoara, la secţiunea ceramică. 7

- — P rin- g rija R om telecom , o prezenţă foarte agreabilă ce â făcut,: realmente, uşoară viaţa g a z e ta r i lo r , ; a fost firm a ALCATEL, cu o staţie mobilă de rad io -te le fo n ie , de înaltă performanţă, graţie căreia s-au putut transmite corespondenţe prin fax şi s-a putut telefona oriunde în ţară şi în lume. O realizare apreciată la superlativ de oficialităţile prezente (chiar dacă în momentul vizitei acestora a avut loc o pană de curent. Ni s-a spus că un cablu ar fi fost tăiat de un iresponsabil, ceea ce nu e exclus, dată fiind starea de euforie în care se aflau foarte

mulţi, din cei de pe munte. Sau, dimpotrivă, că curentul ar fi fost, pur şi sim plu, întrerupt de RENEL Alba. De ce oare? - o întrebare retorică,- răm asă fără răspuns. Defecţiunea a fost grabnic remediată).: D espre tîrg , ce să mai spunem ? Fete de vînzare" n-am văzut, în schimb o adu­nătură pestriţă de mărfuri; unele de calitate îndoielnică, kiteh-uri veritabile (!), de parcă Ţurciă s-ar fi mutat pe Găina. Ici-colo, spre delecta­rea ochiului, cofe şi cofiţe, doniţe şi ciubăraşe, cupe penlru făină, vergule, budii şi > alte accesorii, furci şi greble, colie de pus la pălărie şi tulnice, ce dau culoare şi autenticitate peisajului moţesc.

Fără să vrem, am ajuns să vorbim la urmă despre organi­zare. Inerentele disfuncţii (le­gate, mai ales, de nerespecta­rea programului) au fost depă­şite de amploarea şi calitatea forţelor angajate în desfăş-

" urarea momentelor artistice şi în asigurarea logisticii. Se cuvin mulţumiri conducerii

■ Armatei a IV-'a “Transilva­nia”- sub comanda gen. de divizie Dorin Gheorghiu şi a şefu lu i de stat m ajor al armatei, col. Ioan Cioară - şi unităţilor subordonate, care au. dus greu l, - dem onstrînd competenţă, disciplină, ştiinţă şi artă militară deosebite.

Şi totuşi,; mai persistă o durere: despre ~cum' poate fi degradat un peisaj superb - adevărată catastrofă ecologică

■;-"lm putut vedea în zilele, tîrgului. Efectele educaţiei ecologice nu se prea văd, - poate cele ale unor amenzi usturătoare aplicate celor în culpă a r asigura fonduri^ pentru asfaltarea drumului. Dar, cum n-au fost luate măsuri nici în acest an...

în liniştea ce s-a lăsat peste Găina, peste văile Dobtfeni sau Vidrişoara şi peste oamenii locurilor, spiritul Iancului e copleşitor. Gorunul îl plouă cu frunze, iar moţii 11 cîntă în doine şi balade la coarnele plugului. ■ -

D U M I T R U Ş E R B A N

- Sculptorul Dumitru Şerban s-a născut în 1948 la Gura Ialomiţei, judeţul Ialomiţa..Este absolvent al Institutului de Arte Plastice

“ Nicolae Grigorescu” Bucureşti, clasa V ladim ir P redescu, promoţia 1977.

Expoziţii personale: 1978 - Turnu Severin, 1979 - ,Arad, 1993 - Tranrcut.

Expoziţii dc grup: 1978 - , Turnu Severin, 1979 - Timişoara şi Arad, 1981 - Sibiu, Baia-Mare şi Bucureşti. în perioada 1978- 1995 expune la toate saloanele

oficiale anuale al Filialei U.A.P. Arad, iâr între 1978-1986, la

' toate saloanele anuale pentru tineret “Atelier 35” al Filialei U.A.P. Arad. Este o prezenţă constantă la expoziţiile naţionale din Bucureşti, sala “Dalles” şi bienalele din Bucureşti şi Arad.. Simpozioane de sculptură:

1974 - Turnu Severin, 1975 - Călăraşi, 1979 - Căsoaia, 1980 - Arad, 1982 - Costineşti, 1983 - Căsoaia, 1986 - Macea, Arad.

Simpozioane internaţionale:1984 - Bekescsaba (Ungaria),1985 - Villany (Ungaria), 1992 - Beratzhausen (Germania).

E xpoziţii în stră inăta te : Ungaria (Oroshaza, Bekescsaba, G yula, Szarvas), Iugoslavia (Zrenjanin, Sovremena Galeria),' Germ ania (R egensburg , Beratzhausen), Italia (Ravenna). Premii: 1978-1979 Premiul I pentru sculptură, tineret, vArad;- 1988 - Medalia de Aur la Bienala “Dantesca” Ravenna, Italia.

Din 1979, Dumitru Şerban devine preşedintele “Atelier 35” pînă în 1990, cînd a fost ales preşedintele Filialei U.A.P. Arad,

iar din 1991 este vicepreşedintele ■U.A.P. din România.

• Începînd cu 1986, organizează şi coordonează simpozioanele de

jla: Căsoaia, MaluL,Mureşului Arad, Macea, Moneasa.

Deşi acordă p rio rita te , mesajului- sp iritu a l, prin tr-o rem arcabilă lim pezim e şi

'accesibilitate, a limbajului plastic ’ folosit, Dumitru Şerban nu ajunge ; la forme reci, austere, pentru că,

există în temperamentul său, acel fond de afectivitate care “încăl­zeşte” opera şi o îmbogăţeşte cu ' notele distinctive şi irepetabile ale personalităţii sale. De aici şi impresia puternică de perfectă colaborare cu spaţiile ample, libe­re, în care îşi plasează lucrările' m onum entale v (“Cumpăna apelor” , “Piatră de hotar”, “Apă­rătorul cetăţii”, “Praznic” etc.). ;

M agdalena V A ID A ■*. .» 1

JL** *~ ~ ' . j «'.■>

Festivalul de Artă Medievală

. în perioada 25-27 iulie a.c. se va desfăşura a IV-a ediţie a Festivalului de Artă Medievală pentru Tineret - Sighişoara. Crescînd în densitate şi amploare artistică de ia an la an, Festivalul a devenit o manifestare culturală reprezentativă pe plan naţional, atrăgînd, de fiecare dată, un public-tot mai numeros, care, indiferent de vîrstă, vine aici spre a-şi potoli setea de frumos şi solidaritate umană.

Sculptorii Taberei “Samus’96” | - la Sângeoiz Băi !

Cum păna apelor, m arm ură, 400x400x240 cmFoto: i\. PETCU

Participanţii la prima ediţie a S im pozionului - tabără

' internaţională de sculptură în aer liber “Samus ’96" de la Dej au efectuat, la sfirşitul săptâmînii trecute, o excursie documentară la Sângeorz Băi. Cu această ocazie a rtiş tii

' români şi străini s-au întîlnit cu cei 15 colegi care , în această perioadă, participă la T abăra in te rn a ţio n a lă de pictură din această localitate şi au v iz ita t a te lie ru l de

J sculptură al artistului localnic | Maxim Dumitras. în curînd,

_____________ ' ;__

din iniţiativa artistului, se va Iîn fiin ţa M uzeul de artă >contemporană din Sângeorz , •Băi. De asemenea, sculptorii |de la tabăra din Dej au făcut Icunoştin ţă cu ce le 24 de >

, lucrări de sculptură în lemn şi ’piatră ale unor colegi români |şi străini, expuse la Galeria Ide artă “Urma”, deschisă la .hotelul “Someş” din localitate.. I. Ie r i, oaspeţii s tră in i şi |gazdele au admirat peisajul |din zona Rodna, Şanţ şi Valea .Mare. I

(SZ . Cs.) ■--- I ----------------------------- ---------------1

A D E V A R U L t C il

j Chiar şi fără un regulament de funcţionarej C o n s i l i u l l o c a l l u c r e a z ă e f i c i e n t J

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca cu suprafaţa de 240 metri pătraţi; suplimentarea |nu are încă un regulament propriu de funcţionare, preţului la biletele pentru transportul în comun |Ioan Deac (PNL) şi-a exprimat nedumerirea că cu-40 la sută şi a abonamentelor cu 70 la sută;o astfel de situaţie’este posibilă. “Ar trebui să -suplimentarea chiriilor pe metru pătrat în pieţelenu mai facem nici un pas fără acest regulament”, agroalimentare şi de vechituri; stabilirea chirieia spus Deac la şedinţa de joi a Consiliului local, de 150 de lei pe petru pătrat pe zi,, pentru

Chiar şi iară acest regulament - de a cărui ocuparea temporară a domeniului public sauutilitate nu putem să ne îndoim activitatea în ' privat al municipiului pentru organizarea deşedinţa de joi a Consiliului a fost una eficientă, şantiere în grădini său teren viran şi de ,480 deS-au adoptat hotărîrile: mandatarea S.C. lei pe metru pătrat pe zi, dacă se ocupă trotuare,Construct Ardealul Cluj-Napoca să vîndă locuinţe carosabil, pieţe, începînd cu data de ^septembrie,fond de stat, neînstrăinarea către agenţii stabilirea unei taxe speciale pentru apa potabilăeconomici, persoane fizice sau juridice a spaţiilor livrată consumatorilor, în sumă de 100 de Iei decomerciale care fac parte din patrimoniul Primăriei; modificarea numărului de membri în consiliul de administraţie al RADP, de la 11 Ia 7 membri;-înlocuirea lui Gh. Funar din funcţia de membru în consiliul de-administraţie al RATUC cu d-na Doina Moldovan, director în

| aparatul propriu al Consiliul local; înlocuirea■ lui Nicolae Ruja din funcţia de membru al I consiliului de administraţie al R.A. Termoflcare I cu Dan Dican, director în aparatul propriu SI | Consiliului local, concesionarea unui teren din | strada Tineretului în vederea construirii, pe o■ suprafaţă de 4000 de metri pătraţi, a unui sediu* de facultate, concesionarea terenului din strada

persoană fizică, pe metru cub, şi 250 pentru persoanele juridice începînd cu 1 septembrie,acordarea sumei de 3 milioană Iei pentru | organizarea Ia Cluj-Napoca a celei de-a 2-a ediţii a Festivalului Internaţional de Şah în luna august

Giordano. Bruno nr. 45, 1600 metri pătraţi, în vederea construirii unei biserici greco-catolice, concesionarea activităţii de parcare, plata cu ora, prin licitaţie publică, pentru parcările publice din Piaţa Unirii (latura vest), B-dul Eroilor, str, Doja, str. Gh. Bariţiu, str. Dorobanţilor; contractarea de către Primărie a unui împrumut

■ de 500 milioane lei din fondul de tezaur judeţean; J amplasarea noului sediu al Romtelecom în strada I Bariţiu numărul 1 şi suplimentarea terenului | concesionat în suprafaţă de 360 de metri pătraţi

1996; se aprobă asigurarea din fondurile | bugetului local a realizării spaţiilor cu altă | destinaţie situate la parterul blocului de locuinţe ■ din strada Arinilor numărul 11 din cadrul obiectivului de investiţii “Locuinţe pentru tineret şi celelalte categorii de persoane prevăzute de ordonanţa Guvernului României nr. 19/1994” din municipiul Cluj-Napoca; se acordă 3 milioane de Iei pentru Gala Baletului Românesc, organizat de Fundaţia Coregrafică din România, se aprobă Comisia de licitaţie a Primăriei.

Comisia de licitaţie va funcţiona în următoarea componenţă: preşedinţe N icolae Ruja, vicepreşedinte T. Jude, secretar Gh. Turc,membri: M. Gayrilă, I. Cântă, T. Vamoş, |Romulus Zamfir, L. Miko,'Maria Hurducaş, A. Panţîr, Doina Moldovan, S. Lucaciu, E. Ciocoi,I. Todor, G. Topan.

Dan BRIE ■

1 9 1 - Inul tavcnjiei cu privire la ilrrplurilc ni[iiluluiDrepturile speciale ale copilului cu handicap vizual (1)In trei articole anterioare am

prezentat drepturile copilului cu handicap psihic la şcolarizarea şi profesionalizarea, în raport de coeficientul de inteligenţă (Q.I.) şi cu capacitatea sa de prestaţie. Pentru şcolarizarea copiilor din ju d e ţu l ' Cluj funcţionează şcoli speciale la Cluj-Napoca, Huedin, Gilău, Răscruci, Turda şi Dej, iar pentru profesionalizare se pot înscrie băieţii la Centrul Şcolar pentru deficienţi psihici Zalău, iar. fetele la Centrul Şcolar pentru deficienţi psihici la Bistriţa.

în cele ce urmează vom aborda aceleaşi problem e privitoare la copiii cu handicap vizual (nevăzători şi/sau parţial văzători) pe care trebuie să-i pregătim pentru v ia ţă şi practicarea unei activităţi. Cît de im portantă este munca pentru nevăzători reiese din observaţia^ curentă dar şi din afirm aţia unui celebru nevăzător care spunea: “Munca este lum ina och ilo r nevăzătorului." Pentru a munci însă cu efic ien ţă , cop ilu l nevăzător trebuie şcolarizat în şcoli speciale pentru nevăzători ori, după caz, slab nevăzători şi apoi profesionalizat în Centre şcolare speciale.

Se înţelege - s-a insistat în intervenţiile anterioare - că în ac ţiun ile de ' recuperare

complexă a oricărui deficient se începe cu recuperarea medicală (biologică) a copilului de îndată ce s-a evidenţiat handicapul - în

' cazul nostru Vizual. Se vor aplica toate m ăsurile m edicale, ch iru rg ica le , fiz io - şi kinetoterapeutice pentru a reda vederea şi dacă nu este posibil pentru a păstra restan tu l funcţional vizual de care mai dispune copilul. Pe cît posibil se va încerca dezvoltarea acestui restant. în final se “va tinde ,ca micul deficient să fie astfel pregătit îneît să ducă - atunci cînd va fi adult - o viaţă cît mai apropiată de cea a persoanelor valide. O condiţie pentru aceasta este şco larizarea şi profesionalizarea lor în şcoli speciale pentru nevăzători. ConsidŞrînd faptul că la ei se pot dezvolta simţul auzului şi al pipăitului se pot califica în urm ătoarele p rofesiun i: confecţionat produse din păr (băieţi şi fete); confecţionat mături (băieţi şi fete); preparator din produse din carne, lapte, legume şi fructe (băieţi şi fete); operator chimist la fabricarea şi prelucrarea m aselor p lastice (băieţi şi fete); confecţioner obiecte împletite (băieţi şi fete); lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic (băieţi şi fete); tîmplar de mobilă (băieţi şi fete); confecţioner îmbrăcăminte (băieţi şi fete); tapiţer, plăpumar-saltelar

(băieţi şi fete); lăcătuş mecanic (băieţi şi fete); marochiner (băieţi şi fete) şi telefonişti (fete şi băieţi). M ulte din aceste profesii se pot efectua în cond iţiun i 'b u n e în Cooperativele de invalizi. Cei bine dotaţi in telectual pot urma şcoli speciale tehnice, ori pot frecven ta ' cursuri universitare pentru a lucra în învăţămîntul special destinat nevăzătorilor sau în alte locuri de muncă accesibile pentru ei.

C opiii nevăzăto ri din judeţul Cluj (băieţi şi fete) se pot califica la şcoala specială din Arad str. Ghica Vodă nr.4. Tot acolo se pot califica şi defic ien ţii v izuali din urm ătoarele ju d e ţe d in . T ransilvania: A lba, A rad, B ihor, B istriţa -N ăsăud , Covasna, Mureş, Hunedoara, Satu-Mare, Harghita şi Sălaj. Se mai pot califica aici şi copii 'din judeţele Dolj, Gorj, Olt, Timişoara, Caraş-Severin, şi Mehedinţi. Restul deficienţilor v izuali se po t ca lifica în Centrul şcolar nr. 1 Bucureşti str. Argeş nr. 7. Legea nr. 57/:1992 vine în -s p r ij in u l încadrării în ac tiv ita te a persoanelor cu handicap.

în intervenţia urm ătoare vom prezen ta d rep tu rile speciale a le, co p iilo r, cu handicap auditiv.

Florea M A R IN ■

Sc întocmeslc

planul urbanistic general

’ Consiliul local îşi propune să dea o mai măre atenţie planului urbanistic general pentru Cluj-Napoca. în acest sens, trimestrial, o şedinţă specială de Consiliu va aborda această temă.. Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului Cluj-Napoca, consideră că planul urbanistic general, care reprezintă “strategia, priorităţile şi reglementările de urbanism aplicate la utilizarea terenurilor, construcţiilor din municipiu”, se concretizează, în^ principal, prin aplicarea ^următoarelor capitole: delimitarea intravilanului; zonarea funcţională; volum ul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă, aspecte sociale, ocuparea resurselor de muncă; potenţialul economic; stabilirea traseelor şi datelor caracteristice -ale circulaţiei;' stabilirea reglementărilor specifice oraşului şi a zonelor funcţionale pentru amplasarea şi destinaţia locuinţelor, precum şi regimul de înălţime, a indicilor de control privind modul de ocupare şi utilizare a terenului; evidenţierea-formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică şi a altor lucrări şi instalaţifde interes general; delimitarea zonelor, siturilor şi obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural urbanistic, estetic sau peisagistic şi stabilirea măsurilor ce se impun; delimitarea zonelor ce trebuie şi pot fi reabilitate prin operaţiuni specifice; dezvoltarea sistemului de reţele tehnice edilitare; reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şî eliminarea surselor de poluare, epurarea apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţia mediului, a apei şi a solului. t

Un proiect generos. Vom vedea cu ochii noştri măsura în care se va realiza. , '

D. B. ■

| ~ Creşte preţul m etrului pătrat în pieţei ~~|

în municipiul Cluj-Napoca, doar două ceasuri publice funcţionează: cel al bisericilor Sfîntul Mihai si Sfîntul Petru. Ceasul de pe clădirea Halei Agroalim entare "Mihai Viteazul" se odihneşte de cîţiva ani!

p ila G h e r l a :j ~A proape 400 m ilioane le i,

a so c ia ţiilo r că tre R.A.G.C.L.în oraşul Gherla gravele

problemele financiare cu. care se confruntă marea majoritate a populaţiei influenţează mult şi situaţia p lăţilor la zi a consumatorilor de la blocuri. Foarte multe fam ilii din cartierele urbei nu şi-au achitat datoriile faţă’de asociaţiile de locatari. Cu toate măsurile luate pentru recuperarea banilor, conducerea RAGCL din localitate întîmpină mari g reutăţi la încasarea restanţelor.

După cum am aflat de la serviciul de contabilitate al RAGCL Gherla, la mijlocul lunii iulie cele 31 de asociaţii de locatari din oraş au avut nu mai puţin de... 392 milioane

lei datorii faţă de unitate. Este vorbă de neachitarea sumelor pentru asigurarea serviciilor de gospodărie comunală, printre care un loc important îl ocupă agentul term ic ş i aprov izionarea . cu apă potabilă.

Sînt asociaţii de locatari - ca de exemplu numărul 7 - care au 52 milioane lei datorii faţă de RAGCL. Sau, există In Gherla un bloc - cel de pe strada Trandafirilor 13, unde nici o familie nu este la zi cu consumul. Locatarii din blocul de lîngă piaţa agroalimentară a oraşului datorează asociaţiei de locatari nu mai puţin de 9 milioane leii?

SZEKELY Csaba ■

/ i

r— încă n -a u p ie rit cinsţea şi om enia! —■■într-una din zile, m-am

deplasat din Buru, locul de domiciliu, la Turda, ca să-i cumpăr medicamente soţului

■ bolnav şi sâ mai fac tîrguieli J pentru casă. Odată ajunsă la I Turda, am intrat la Farmacia | “Hygicnia” . Am cumpărat■ medicamentele necesare, am J plătit şi am plecat în Piaţa 1 centrală agroalimentară. Aici

am făcut alte tîrguieli şi cînd să plătesc... portmoncul, cu actele şi banii, dispăruse! Aveam o sumă frumuşică (ce imprudenţă!) să o iau cu mine. Doar fata avusese nunta cu cîteva zile în urmă. Nu ştiu cum am ajuns la maşină. Ştiu că din uşa farmaciei amintite, m-am auzit strigată: Doamnă!... Era doamna farmacistă Elena Zaiu.

- V-aţi uitat portmoneul în farmacie...

Parcă m-a luat ameţeala. Abia am reuşit să-i mulţumesc doamnei. Ajunsă la Buru, de-acum liniştită, am încercat sâ pun pe hîrtie toată întîmplarea. Ca cititoare a ziarului “Adevărul de Cluj” , acestui ziar m-am adresat, pentru a face public gestul dc mare cinste si.omenie

pe care l-a făcut doamna farmacistă Elena Zaiu.

Să sc ştie că în România, chiar dacă sînt destule neca­zuri,'cinstea şi omenia încă n-au dispărut! Ziarului a cărui abonată sînt îi mulţumesc anticipat pentru ajutorul pe care nu mă îndoiesc că mi-l va da în această situaţie.

Lenuta COVALCIC ■

—1L a C i u r i / a : -

3 0 h a p ă d u r e a u i n t r a t

î n p o s e s i a o a m e n i l o r

Aplicarea noii legi silvice constitu ie preocuparea principală a angajaţilor de lâ Romsilva. Ocrotirea “aurului” verde se află la ordinea zilei şi în aceste zile de vară, chiar dacă infracţiunile silvice nu sînt aşa dc frecvente ca toamna sau iarna:. Cu astfel de preocupări ne-am întîlnit zilele trecute şi în cele 8 sate aparţinătoare coniunei C iu rila , unde disciplina silvică şi ordinea se afla la ea... acasă. Pădurarul com unei, dom nul V ictor Iepure, ne-a informat că, în ultima perioadă, peste 30

hectare de pe raza comunei au intrat în posesia oamenilor» cu acte în regulă, şi sînt în curs de rezolvare alte cereri, care în curînd vor fi şi ele rezolvate. De asemenea, prin hărnicia pădurarilo r, în această prim ăvară s-au cfec tual îm păduriri, pe 6 hectare, prin tre speciilc cele mai frecvente care au fost plantate numărîndu-sc fagul, stejarul şi paltinul. Totodată-, au fost amenajate toate hrănitoarele pentru animale'şi s-au reparat drumurile dc acces în zonele împădurite.

SZEKELY Csaba ■

~(7J marţi, 23 iulie 1996 P U B L I C I T A T ECI.l'J-NAI’OCA: luni-\ incri 8-16;sîmbals 9-14; lel/fox 19-73-04; M'HRh 1) \CJ IA 1 URI) ADEVARUL luni-vineri 8-16; tel/bl 31-43-23; SUBREDACŢIA DE J:luni-vineri 8-16; tel/foi 21-60-75. d e C lu j

UNICAT IN GHERLA jSocietatca Comerciala SC TITIÎISS S llh ?

>imlt prin magazinul propriu ilin Gherla, str.Frasinului nr. 1. telefon 243277; 243|y4 (în carliinii MR-1 din spatele labncii (ic spirt]

MOBILĂ ÎN RATE' fără dobîndăVmdo în rato, din stoc si po baza do comanda tonte tipunlo do

mobili1 dormitoare, bibliotoci, camoro do tinorot, comovlo TV, birouri, m eso pliante, mobili do bucităno, coljaro, canapclo, fotolii.

Vizitaţi-ne ş i nu veţi regreta!

a S t M 6 R S U L M ° 8 / / *M o b ilă î n r a t ef ă r ă d o b în d ă ?

IpM A R I R1 D U C IlR W D E iP R E Jpentru:

• pensionari• tin erii că să to riţi• plata integrală

La peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuit.Piaţa 1848 nr.l

Tel. 437429; Tel/Fax437430 şi Livezii 63. Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana)Mai găsiţi: PARCIIKT, PALUX, LACURI, ARACKT, DILUANT.

Universitatea"Bogdan Vodă"organizează concurs de adm itere pentru Facultăţile de Drept şi Management -

Cluj-Napoca şi-Educaţie Fizică şi Management în Sport - Baia Mare. r

Sesiunea: iulie 1996înscrieri şi relaţii (suplimentare) la sediul

universtâţii:^ Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.

131, tel. 411170, 411143, zilnic: 8-16O Baia Mare, B-dul Unirii 13, tel 062/437180,

430518 (357219)

S.C. SM 1NVEST HOLDING S.A.

C l u j - N a p o c a , s t r a d a A u g u s t i n B u n e a

n r . 1 , t e l e f o n 4 3 2 0 8 3 , f a x 4 3 2 0 8 4

Unic importator al firmei S IM E R Italia, furnizorul utilajelor pentruunitătile SM P A N IR O din tară:j » .

Cluj; P ia tra N eam ţ; Iaşi; A iud; Ploieşti; Piteşti; Tîrgu Mureş; Arad; Mediaş.

Vă oferă din stoc♦ Linii de panificaţie şi patiserie,

capacitatea 200 kg/ h♦ Linii pentru fabricarea

biscuiţilor, capacitatea 300 kg/. h♦ Linii pentru fabricarea

biscuiţilor, capacitatea 80 kg/ h .♦ Maşină, de format franzele♦ Divizor volumetric

Se asigurăprin unitatea noastră specializată

S E R V IC E P A N IR O P R O D : ♦ garanţie 12 luni, montaj şi

asisten ţă tehnică în perioada de garanţie, piese de schimb şi asistenţă tehnică în perioada de postgaranţie.

/ (357217)

Caut SPAŢIU de min. 25 mp, în zonă intens circulată, cu chirie pe min, 3 ani, §

cu plata promptă. Oferte la C.P.17/ Cluj-Napoca.

V i ; *'**!*■ v - ' < r ?- m m, u n t » * * ; ■ t , * i,-*:

k fcATw , U tU »

& i z M * *

P L A T I T I D O A R I N

1 2 R A T E f FARAÎAVANSCUM PARIND IN TR E 15 IULIE - 1 A U Q U S T

DIN M AGAZINELEr POŢI SĂ NUMERI PE DEGETE:

1. Mobilă de sufragerie .2. Mobilă de dormitor3 . Garnituri de hol4 . Mobilier de bucătărie5 . Bucătării complct accesorizate6. Aparatură electrocasnică

7 . Aparatură audio-video8 . Mochete,

covoare9 . Corpuri de

iluminat

VizitaţimagazineleELVHAdinCluj-Napoca:

•P-ţa Gipariu ' nr. 9,teL 193.447;

•P-ţa Mihai, V * ■ ' \ . ' ■ '

Viteazul, : Hala Agro- Alimentară, teL 132.552.

10. Mobilier \ pentru baie11. Instalaţii

sanitare12. Gresie, faianţă

.-DAR NU POŢI NUMĂRA-INFINITATEA DE COMBINĂtll POSIBILEŞI ACCESIBILE PENTRy JUSTUL ŞI BUGETUL FIECĂRUIA

La achiziţionare se plăteşte doar prima rată E L V I D YUniversul tău interior

(763430)

copiatoare model 1994

7 7 7 U S D *COPIATOR

13 copii/min, format A4

model 1994’ F â r â c o n s u m a b i l e , p r e ţ u l n u in c l u d e TVA

Minolta Romania

Filiala Cluj Str. Deva nr. 1-7 Tel; 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

(763427)

Lichidarea stocului pentru

1 . 2 9 0 U S D *COPIATOR

15 copii/min, format A4/A3 zoom model 1994

• c u t r e i a n i g a r a n ţ i e , p r e ţ u l n u i n c l u d e TVA

M inolta Romania

Filiala Cluj Str. Deva nr. 1-7 Tel: 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

(763427)M I N O L T A

A D E V A R U Lde ClUJ

‘« 'r i tW D 'M jry ^ f 'T ^ T X r^ C L U J -N A l,OCA:)uni-vincri8-16;sîmbâtâ9-14;tcl/fa*19-73-fl4;SUBRKDACŢIATURI)\:P U B L IC I I A ! t luni-vineri it-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/fax 21-60-75.

marţi, 23 iulie 1996 (jP)

S.C. ADEIAT1CA S.E.L. n i M i i a l i M

M o b i l i e r d e c a l i t a t e o c c i d e n t a l ă

l a p r e ţ u r i r o m â n e ş t i

Ş i c o m e r c ia l iz e a z ă materiale ş i accesorii de tîmplărie, im port Italia.

Str. Oaşului rir. 27 Cluj-Napoca (lîngă PECO), tel. 43.53.18 (29781)

PROTEJEAZA Şl SPOREŞTE ECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ

t v1'*

Valoarea nominală a Unitătii de Fond10.000 lei

Valoarea la zi a Unităţii de Fond . ş

17.714 leiFondul Naţional de Investiţii, administrai de r

SOV Ipvest SA, este un fond deschis de investiţii, la dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice. ;

Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, ; care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- H tejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile. - De aceea vă recomandăm investiţia te FNI: este 3 accesibil, protejează şi sporeşte economiile dum- “ neavoastră. *

'Vvv £Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de ia Agenţia f

GELSOR Cluj-Napoca', P-ţa Cipariu, Nr. 15. 8

FONDUL NATIONAL DE INVESTIT»

Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 1S9//1995

S.C. PORCELAINE MANUFACTURERS

S.R.L.cu sediul în Cluj-N apoca, B-dul M uncii

nr. 25 /A, tel. 415108 , ANU NŢĂ: 3

li ci taliepentru vînzarea unui, au tocam ion

R10215 - 10 tone, din 1991, stare bună. L ic ita ţ ia în 2 a u g u s t , o r a 10. ^

S C. SALTO BINGO S.R.L.angajează §

OSPÂTARE Ivîrsta maximă 25 ani. Selecţia va avea

loc la data de 24.07.96 ora 15 la sâla de bingo.

Informaţii la tel. nr. 413372.

(362305

I in tem ational^CLUJ i NÂPOC Af strrA.VIaicu nr 4rtelil53388

a-P-ta Cipariu nr.9&l93447Cluj NaMriooltdăweMnlBTurda 315523, 433804.efl>_ rotuli„t2rate Câmpia-Turzii 433274 °' tmjuans

Achitare prlnwl rott In momtntul cumpărării pratoulul

r ” R O M z o o M A R K E T i

j I M P E X S . R . L . !I B-dul Eroilor Nr. 11 (în curte) CLUJ-NAPOCA II T p I r > R 4 7 l9 6 7 3 4 O r a r : 1 0 - 1 8 J

s î m b ă t ă 1 0 -1 5 I

M O D E N A -/■

PREŢURI MINIME! CAUTATE DEOSEBITĂ

'" m o b il ie rVINDEM IN RATE LUNARE FARA

DOBÎNDĂ TO A TĂ GAMA DE MOBILIERMART REDUCERI DE PRET PENTRU:♦ TIN ERII CĂSĂTORIŢI în acest an♦ A C Iir iĂ R l INTEGRALE ' ' ■ '♦ PENSIONARI La achitări integrale

TRANSPORT GRATUIT.MAI VINDEM: : . / ,

• parchet • Palux • .aracet • clei de oase ;

• scule pentru lemn import • diluant • prenadez.

A D R E S A : S T R .O A S U L U I N R .4 2 A , T E lZ F A X 1 3 6 8 2 2 ; 4 3 3 5 5 5 . £

[ja r T7 o o d s[mten

A N G A J Ă M M m

T ineri-tin ere , d inam ic i, p o seso ri autoturismii t - (p e n tru d ep lasare ). ^

R e la ţii su p lim e n ta re la sed iu l firm e i d in B -d u l M u n c ii Nr. 14 (incin tă S .A .D .A .)

te l./fax: 415543.Interviu lya avea lo& în datade 29, iulie,

P O L I C O M C O M P U T E R S

B A N K C O O P C L U J

OFERĂ CU PLATA ÎN RATE;SISTEME DE CALCUL R&M

IMPRIMANTE STAR, CANON, HP UpGrade pentru sisteme depăşite

O F E R T Ă S P E C I A L A !486 -80 M H z, 256 K , 4 M B , H D D 850 M B ,

M o n ito r 14” S V G A co lo r L R , N I ,

I m p r i m a n t a f o r m a t  3

PRET 3.199.000 T.F.T(CU T.VA. i n c l u s ă

TelTFax: 064 - 414434,064 - 413492

=0

3ÎN

F o N D l i i P M l l T l ' î ' A l f T R A N S I l i V ' A ’N I A

POARTA SPRE PROSPERITATEA Valoarea la zi a Titlurilor dc Participare Transilvania

valabilă în perioada 22-26 iulie 1996 este de 13.000 lei A Creşterea faţă de săptămâna precedentă este de 1.05 % A Creşterea fată de 15,02.1996, data începerii emisiunii

publice de titluri, este de 30.00%.Administrator: SC Globinvest SA; Cluj, teI7 fax: 064/ 19 59 25

Titlurile de Participare Transilvania prin unităţile Băncii Comerciale Ion Ţiriac şi ale Băncii Transilvania

T el. 0 6 4 /1 9 6 7 3 4 I 0 6 4 /1 2 4 2 9 1

j MAGAZIN PENTRU ANIMALE DE COMPANIE j | (EN-GR0S, EN-DETA1L) |

I fVĂ OFERIM: ) \

|:v " ' ' ... .......................... - V" ■ ■ .. I• peşti exotici, păsări exotice, hamsteri • hrană pentru J

I peşti exotici,, seminţe pentru păsări şi hamsteri • acvarii, I . | colivii şi accesorii (pompe aer, filtre de apă, plante naturale || şi artificiale, adăpătoare, hrănitoare, jucării) • |

| Articole de întreţinere şl de igienă pentrn cîinl şi pisici: || • botniţe, lese, zgărzi, lanţuri, zgărzi antiparăzit, diferite |

I perii si pieptene, jucării • hrană concentrată pentru cîini şi Ipisici: PEDIGREE PAL, DOG CLUB, PURINA, DARLING j

■ Atenţie! Produs nou: BEWI DOG(pcste 10 sortimente): ■• (came uscată -1 kg came uscată = 4 kg came crudă) K} jJ Reprezentanţă teritorială la produsele:

I I

I D o g C lu b ş i B e w i D o g (vînzare en-gros)I Nii u itaţi! Numai cu aceste produse de calitate puteţi oieriI animalului dvs. meniul echilibrat de care are nevoie.I Vizitaţi magazinul nostru şi vă veţi convinge că produsele |I oferite întradevăr asigură o nutriţie completă şi echilibrată ■

100%. Sînt convenabile, sănătoase şi economice. . ' JI Nu mai trebuie să pierdeţi vremea cu procuratul, transportul, I | depozitatul, gătitul diferitelor resturi de came. v - |■ - Animalele vor fi frumoase şi sănătoase. ■■ Vă mai oferim: articole <le pescuit şi momeli. Dacă vizitaţi ■I magazin.'1 ROM ZOO Market veţi începe o viaţă nouă! I

Nous sommes une Societe Franco- Roumaine, le plus forte distributeur des produits cosmetiques orinaux de la France. y'";.

Nous desirons distribuer nos produits i dans votre viile aussi. *

C’est pourquoi nous sommes en quete d’un dealer local (personne juridique ou physique].' , 1'

Wotre adresse: S . C . C o m p a g n i e F r a n ş a i s e d e D i s t r i n u t l o n S R L 4 r u e H o r i a • 6 6 0 0 I a ş i T e l / £ a x : 4 0 .3 2 . 2 1 5 0 1 7

sîn tem o Societate Franco-Română, ceimai puternic distribuitor de:

parfumuri şi produse cosm etice originale din Franţa

Dorim să distribuim produsele noastre şi în oraşul Dvs. De aceea , sîn tem în căutarea unui D E A L E R LO CAL (persoană juridică sau fizică).A d r e s a n o a s t r ă :S.C. Compagnie Francaise de Distribution SRL

S t r . H o r i a n r . 4 - 6 6 0 0 Iasi T e l / f a x : 4 0 . 3 2 . 2 1 5 0 1 7 '(7G3,m

REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE

B - d u l 2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 n r . 7 9 C lu j

angaj ează prin CONCURS p e perioadă determinată:

f o c h i s t iConcursul va avea loc la sediul unităţii în

ziua de 2 august 1996 orele 10. Cererile se vor depune pîna la data de 31

iulie 1996. - ' '

Informaţii suplimentare la telefon:430878 : (767331)

9 ) marţi, 23 iulie 1996 D I M O M f f * I T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: m Ut K} if\ i £r luni-vineri 8-16; Ici/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/fa* 21-60-75.ADEVARULde Ciuj

<■ a n g a j e a z ă

A G E N Ţ IC O M E R C I A L I

tineri, dinamici, cu iniţiativă pentru vînzare de produse cosmetice.

Cîştiguri avantajoase.Telefon 132066, interior 10 7, fax

432543 sau 136904pînă lă ora 15.

Consiliul Local al comunei APAHIDA

organizează LICITA ŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ în data de 7 august 1996, orele 10, pentru:

lucrări de reparaţii şi zugrăveli la sediul Primăriei;

reparaţii şi întreţineri străzi şi trotuare, drumuri şi poduri;

^ lucrări de amenajări, contracţii fîntîni, ’ adăpători şi vane pentru îmbăiat oile pe păşuni.Relaţii sc pot obţine dc la Consiliul local

Apahida la telefon nr. 231777. Ofertele se vor depune la Consiliul Local Apahida pţnă la data de 6 august 1996, orele 15.

I N T E R A G E N T S . A .

■^Intermedieri imobiliare

l®3 Evaluări şi expertize tehnice

• Vindem dozatoare suc Siemens noi 3+1 capele, p re ţ, 1050 DM, garanţie instalare, service. Tel, 17-31-16. (348678) -u

! • Firmă particulară vinde diferite utilaje pentru tîmplărie ; d in 'do tare . Telefon 15-28-38. (348712)

• Vînd dozator suc Siemens nou. Tel 41-66-39 preţ 2. 400. 000 negociabil, (348767)

• Vîh'd combine Fahr, John Deere, New Holland, tractoare - Ford 45, Renault '65; Tel. 13-56- 68 seara. (348772)

• . Vînd maşini de îngheţată.) Relaţii tel. 060/61-47-86; 059/ 34-16-26. (017046) .

• Vînd cîntar 500 kg. Tel. 41-11-39 (019288)

• Vînd două cîntare cu riglă, tonetă comerţ stradal. Tel. 17- 16-74 (019319)

• Vînd SRL scutit de impozit: încă 2 ani. Relaţii la tel 14-77- 72 între orele 18-21. (031327);

• Vînd urgent SRL cu telefon in ternaţional. Tel 18-46-78. (031344)

Vînd urgen t b irouri, etajere, mochetă, calculator.. Tel 18-46-78. (031345) ;... V,- ■

• Vînd utilaje pentru atelier auto şi baracă metalică; Tel 43- 81-82 zilnic între orele 9-18. (031349) ,

• Vînd un transform ator sudură. Tel 18-17-26. (031388)" • Vînd casă cu teren 12 ari şi

ru lo tă com ercială 6 mp cu au to riza ţie de funcţionare.. Relaţii tel 43-34-33 pager 24070. (031407)

• Vînd fax Sharp nou. ,Tel 43-81-75.(031424)

• Vînd autoturism Oltena ! papuc (Rodae). Relaţii tel 43-10- 59 interior 21, între orele 14-15, 30.(031429)

• Vînd camion DFM cu motor dc Raba cabeslan, punte dublă, carosat sub 20. 000 km. Informaţii tel 06$/ 12-35-61 - Mczci sau 104-Bcliş. (031461)

în conformitate cu Legea nr. 137/1995 ” S C C E S O M S . A . D E J . ”

anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul ’■Instalaţie pentru fabricarea celofibrei”, situat în Dej, str. Bistriţei nr. 63A

Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (34(B95)

M A T R IM O N IA L E

, Caut domn serios, vîrsta65-70' ani, ‘ pentru doam nă aceeaşi vîrstă pentru alungarea singurătăţii. Ţel 14-10-72. (031386)

• Pensionară fără obligaţii doresc cunoştinţă domn intelectual 65-70 ani văduv; fără vicii. Tel. 064/21-17-60, orele 19-22. (340994) ,

V Î N Z Ă R I ___ C U M P Ă R Ă R I

• Vînd apartament 3 camere mobilat, parchetai, telefon, tvcablu, slr. Bucium 7-9, bl. E 4- 5 /sc . III, ap. 55. fe l: 16-06-76 orele ,18-20, Preţ informativ 65 milioane.-(R)

. -» Vînd garsonieră şi » apartament Mănăstur. Tel 17-0i-

70. (031415)

• Vînd te re n p en tru cabane. Relaţii sat Someşul Rcce nr. 158.(031206)

• Vînd teren în zona oraşu lu i Cluj şi Ia Coada Lacului Beliş. Tel 15-76-97. (031455)

• Vînd teren construibil la periferie, zonă pitorească" 3 DM/, mp. Tel. 14-50-43,(348586),

• .C um păr-teren , C luj şi îm prejurim i Tel. 16-69-68. (348759) '

1 - • Vînd teren construcţii pe strada' Odobeşti. Tel.: 42-07-64 scara. (348764)

• Vînd teren pentru grădină, casă în Poieni central. Tel. 41- 05-78. (348794) ,

• Vînd/schimb. teren 2950 mp lîngă Awa Gilău 58 m la şosea, apă, gaz, curent şi canalizare , . pret avantajos. Variante. Tet 43-81-75. (031231)

• Vînd lino leum , mochctâ import 12. 000 Ici/ mp+TVA. Tel. 19-88-17. (348576)

Vînd spaţiu comercial 50 mp şi carm angerie cu magazin, sau asociere. Tel. 14-72-96; 14-40-43. (348753)

• Vînd spaţiu comercial 120 mp u l t r a c e n tra l M ărăşti. Tel. 18-10-88 (348799)

• Vînd dozator “Magic” Tel. 15-77-95 (019368)

• Vînd dozator Tec cu 6 capete, ,6 tuburi bioxid şi gheretă din lemn, preţ 2000 dolari negociabil Informaţii tel 17-40-59 zilnic orele 19- 22.(031244)

• SC Pcters Com SRIj vinde anvelope import toate tipurile, la preţ avantajos, la adresele: S în icoară la V ulcanizare şi C lu j, s tr . Dîmboviţei nr. 37, ca rtie r Mărăşti. (031373)

• Vînd maşină automată dc dozat şi împachctat îh plicuri dc 120x160 mm. Telefon 12-98-48 orele 19-22 (348440)

• Vînd teren zona Bună Ziua, apă, gaz, curent, preţ excepţional. Tel. 19-75-49. (348732)

* V înd- u rgen t ap artam en t 2 cam ere str. Izlazului nr. 10 ap. 23 tel. 43-04-09 o re le 10-18. (348558)

• C um păr garson ieră s a u ’ a p a r ta m e n t - două cam ere exclus M ănăştur şi M ă ră ş ti (even tua lD o ro b a n ţilo r sau P ia ţa M ă ră ş ti) . T el. 19-42-96 (348670) .

- • Vînd ap artam en t 2 camere str. Scorţarilor nr. 15 ap. 20. (348709)

• V înd u rg en t a p a r ta m e n t 3 cam erc , 3 balcoane, finisat, str. Tulcea nr. 25 bl. K4 et. 1 ap. 31 (348719)

• Vînd ap a rtam en t 2 cam ere confort m ărit, etaj 1, dependinţe, g a ra j, zona M ănăştur-Nord. Tel. 16-12- 29.(348757)

• Vînd urgent 2 camcre confort 2, et. 4, parchetat, o cu p ab il im ed ia t în s t r . Buşteni, p re ţ 25, 5 milioane. Slr. Brâncoveanu nr. 60 ap. 42 (348776)

• Vînd urgent 2 camere confort 2 et. 1 cu balcon, zona M in e rv a , ocupab il im ed ia t. T el. 42-56-46. (348777)

• Vînd apartam en t 4 camere ultrafinisat cartie r Gheorgheni. Tel. 15-48-21 orele 16-22. (348783)

• V înd g a rso n ie ră finisată str. Dîmboviţei nr.' 81 ap. 63. (348786)

• V înd convenab il, apartam ent tre i camere din. BCA, confort îm bunătăţit; două garaje din cărăm idă, M ărăşti central. Tel. 15-41- 26 (019264)

• Vînd garaj din beton. Str. Oltului n r. 32 ap. 12. Tel. 15-81-15 (019303)

. • Vînd u rgen t a p a r ta m e n t 4 cam cre co n fo rt î şi g a ra j sau schimb cu 2 camere. S lr.A . Vlaicu nr. 19 bl. V9 ap. 23 orele 10-21. (019327) .

, Vînd apartam en t 4 cam ere , decom andate i confort I, 2 băi, 2 balcoane, te lefon , tvcab lu . S tr. Ion M eşter nr. 5 ap. 16. Preţ 53 m ilioane. T el. 17-26,-95 (019353) '

V Vîndapartăm ent+garaj separat. Tel 15-80-77. (031287)

Vînd urgent 4 camere confortul, etaj 2, str. Pata. Tel 15-32-63. (031289) , .

• V în d . g a rso n ie ră confort 1 / Str. C. Brîncuşi n r. 153, et. 2, ap. 47. (031338) /

• Vînd apartam en t 2 cam ere e ta j 2 Plopilor, 2 balcoane, telefon, TV cablu, beci, co n fo rt m ărit. In fo rm a ţii te l ■ 18-97-23. (031362)

• Vînd cabană camping. Tel 19-22-64 (031367)

* Vînd urgent a p a rta m e n t cu 4 cam ere u ltra f in is a t p e n trup re te n ţio ş i în bloc cu In tc rse rv isan G heorgheni, preţ informativ 48. 000 DM şi' Audi 80 an 1988, p re ţ in fo rm a tiv 9. 000 DM. Inform aţii zilnic la tel 19- 92-03 sau 41-81-90. (031369)

. COMPUTER CENTER | jlei.: 414.08$ Ţ i

586; 4MB; 540MBAVANS 849.000 LEI

TOTAL: 2.249.000 LEI+TVAa 12 rate lunare prin Bankcoop Cluj

ctei/fax:137523432680

■m A r AM D/l 33S \ S 6 2 .4 1 9 .0 0 0Le| +TVA+TVA4 MB RAM = 4 0 USD. .P C 11 11 IU ' MONITOR:

M O

3.049.000 LEI +TVA

ARACET 4000 LEI + TVA TEL: f 60.765

AVEŢI NEVOIE DE BANI ?

O ferim îm p ru m u tu r iC A S A D E A M A N E T R

Calea Turzii nr. 11 2 L-V: 10-17 : S: 10 -1 4 s

rCASA DE AMANETAgenţie imobiliara intermedieri

CO.MISIOANKMIMMK A g e n ţ i a I N F O M A X

Str.N njx’ica tir.4 , ap . 53 , T e le fo n 1 9 1 5 8 4 . j

O rele: 9 -1 7 . ^

• Vînd casă m are în A ndrei M ureşanu. Tel 41- 40-75, după ora 14. (031392)

• Vînd ap a rtam en t 3 cam ere u ltra fin isa t, B-dul 21 Decembrie. Tel 41-35-70 sau 41-35-78. (031395)

• V înd g a rs o n ie ră confort I, imediat ocupabilă. Str. Cojocnei nr. 16, ap. 6.(031454) •:

; Vînd casă str. Artelor nr. 12A tel 15-74-25. (schimb cu 2 camcre + diferenţă). (348279)■ Vînd garaj sub blocul A3

str. Aurel Vlaicu lîngă Peco, cu apă, canalizare, ■ curent. Se poate întăbula. Tel. 15-25-12. (348437)

- * Vînd casă vilă lara hr. 456 str. Pepinierei, 7 camere, 100 mp grădină. (348608)

v Vînd apartam ent două camere pentru pretenţioşi. Tel. 15-74-25 (348618)

• Vînd apartament 3 camcre fin isa t cu .'tc le fo n în ca rtie r M ănăştur preţ 55 m ilioane negociabil. T el 16-69-92 orele 12-20 (348621)

• Vînd garsonieră confort 1 str. Cojocnei nr. 16 bl. C15 ap. 62 et. 3 vizibil zilnic orele 8-13 şi 16-21 Mărăşti. (348677); ; ■ .

• Vînd sau schim b apartam ent 4 cam ere ' cu garson ieră . Tel.- 19-46-18 (348680) \

. • Vînd apartament 2 camere confort mărit în Plopilor vechi. Telefon 16-02-25. (348682)

• V înd convenab il apartament 2 camere confort 2 str. Albac, cartier Gheorgheni. Relaţii tel. 41-38-20 (348684)

• Vînd garaj din lemn 5x3, 5■ mp. Tel. 15-79-28. (348688)

• Vînd casă cu curte si grădină. Tel. 14-59-61. (348689)

Vînd apartam ent cu 3 camere sau schimb cu casă. Tel.

, 15-02-16. (348692)• V înd 1 cam eră C alea

Dorobanţilor nr. 100, etaj 3 ap. 105 v iz ib il azi o rele 15-21. (348694)

• Vînd apartament 3 camcre Grigorescu. Tel. 18-31-64 după orele 17 (348698) ,

• V înd apartam en t trei camcre slr. Gr. Alexandrescu nr. 15 bl. L2 ap. 40 Mănăstur tel. 17-89-33 (348699)

• Vînd apartament cu două camcre, ultracentral. Tel. 13-26- 39. (348702)

• Vînd apartament 3 camere, garaj beton, G heorgheni, Tel.

, 15-88-58. (348710)....

ÂTTERSEEAGENŢIE IMOBILIARĂ

intermedieri vînzări, cumpărări case,

apartamente, terenuri £ str.Brâncuşi $

(fostă Gheorgheni) nr.85 tel. 146595, orar 9-15.

CASA DE AMANET \ Vferim împrumuturi

• V înd apartam ent trei camere confort 1 str. Vidraru, M ănăstur. Tel. 18-21-86. (348715) -

• Vînd apartament 4 camere confort 1 parter Mărăşti. Tel. 15- ... 52-80. (348721)

• Vînd 2 garsoniere confort 3 în Gheorgheni. Tel, 41-40-60. (348726)' , ■

, Vînd apartament cu trei . camcre confort, în Cîmpia Turzii, str. Mureşului nr. 4 bl. J3 ap, 18. (348734)':

• Vind casă. Tel. 13-23-75 orele 19-21. (348738)

• Vînd 4 camere confort, slr. Mehedinţi nr.-21 bl. M2 sc; 2 et;1 ap. 28 orele 17-20 Mănăştur. : (348743) v : ; :

• Vînd apartament 2 camere în stare foarte bună. Str. Tulcea nr. 28 sc. 3 et. 1 ap. 27 (348745)

• Vînd apartament cu 3 . camere str. Teleorman nr. 15-17 et. 3 sc. 5 bl. S7 ap. 62 Mărăşti orele 15-21. (348747).... • Vînd apartament 4 camere ultrafinisat str. Gorunului nr. 2 ct, 1 tel. 19-47-87 orele 8-16. (348754) ^

• Vînd 3 camere cartier Gheorgheni telefon, garaj, beci. Tel. 15-81-14. (348763)

• ^V înd ieftin garsonieră confort 1 Mărăşti. Tel. 15-81-07

' orele 18-20 (348766) . ’ .. • Vînd 2 camere

decomandate str. Donath bl. U90 sc. 2 ap. 26 (348768) . ;

• Vînd una cameră, bucătărie -ş i baie, singur în curte, plus o

cameră. Tel. 43-71-85. (348769) ■• Vînd urgent garsonieră str.

Băişoara nr. 9A sc. 3 ap. 63. (348770) / -

_• Vînd casă în comuna Baciu, str. Principală nr. 47A, cu 3 camere, bucătărie, baie, ho.!,' vie si pivniţă la preţ convenabil. (348780) '.

• Vînd apartament cu două - camere confort 1 str. Tulcca n r..6 bl. M l sc. 1 ap. 34 et. 8 tel. 19-25-76. (348788) ,

• Vînd apartam ent cu o cameră la parter, P-ţa Mărăşti. Tel. 13-74-73 (348790) . ;

• Vînd urgent 3 camcre confort .1 etaj 7 lîngă Peco în M ărăşti, preţ 45 m ilioane negociabil. Telefon 18-20-51.

.(348798)• Vînd(schimb) 4 camere cu

2 camere str. A. Vlaicu. Tel. 41- 54-95 (348801) /

•, Vînd apartam ent două cam ere confort 1 M ănăştur. ' Inform aţii tel. 13-55-92 înlre orele 7-8 sau după orele 20. (348804) •

• Vînd urgent garsonieră confort 1 str. Gheorgheni.'Tel ' 14-63-85. (348813) ■

• Vînd garsonieră confort 1 str. Fabricii de Zahăr nr. 75 bl. CZ6 ap. 23 ct. 2 Mărăşti-~ (348817)

adevărul de, Olul

✓ As s< V A* ........V i ~ "■* * *' * ’'*'''m m* m m f*T*A '"I ' t i CLUJ-N AFOCA:hintolnerl8-16; limbată 9-14; teVhx 19-73-04; SUBREDACJ1ATURDA:

f l l P i f / v /LrVi t luni-vineri 8-16; ţel/lax 31-43-23; SUBREDACţlA DEJ: luni-vineri 8-16; lei/fax 21-<0-75. -mărci, 23 iulie1996 ®

• Vînd apartament pentru • Vînd casă şi grădină în * Vînd Trabant. Informaţii • Vînd VW Pola Tcl. 9- pretenţioşi. Tel. .15-74-25 comuna Apahida, str. Eroii Pascu str. Tăşnad nr. 20.se. 2 ap. 12. 60 sau 41-42-76 (019341) (019104) . nr. 25. (031378) : ; (348675) ' • Vînd Opel Kadett 1, 3;

• '■ ■ Vînd'casă 6 camere, 2 ,, • Vînd urgent apartament 2 • Vînd/schimb Mercedes 115000 km; 2 uşi; albastru pivniţe, dependinţe, cu grădină camere în comuna Apahida, 2 300D înmatriculat cu autoturism metalic; an 1986; neînmatriculat, 1085 mp, în Gheorgheni. Tel. balcoane mari, apă caldă la baie, mai mic de fabricaţie germană, stare foarte bună 4100 DM 14-85-91 (015214) finisat, str. Republicii nr. 4, Bl. Informaţii dupăi ora. 17, str. -negociabil T e l 19-41-49 sau

Cumpăr apartament din 7, sc. 1, et. 3, ap: 8. Vizibil ora. casă naţionalizată, destina t 9-12, 18-21 (031379) vînzării. 'T cL .059/41-24-40, . • Vînd casă 2 Camere,Oradea. (019259)

• Vînd 2 cam ere et. 1, Mănăştur, telefon, parchetat, tvcablu. Informaţii tel. 17-87-26 orele 16-20(019265)

• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat sau schimb cu casă + grădină. Tel. 17-04-36 (019295) '

Vînd apartament 3 camere

bucătărie, baie, hol, grădină. Str.

(ne)mobilat, preţ negociabil; Tel 14-59-50. (031382)

,* V înd/schim b urgent apartament 3 camere confort;

comuna Baciu str. Nouă nr. 635 -sporit, etaj 4, Zorilor, cu : '"bl. A3, ap. 12 et, 2. Zilnic după apartament 2 camere + diferenţă,

orele 20 (019306) Tel 43-84-29 după ora 16.• . Vînd Lada 1500 an (031393) ,

„ Suceava nr. 11 (348681) 13-63-28 (019343)Vînd Renault 9 GTL ‘ • Vînd urgent Dacia 1310 an

accidentat an fabricaţie 1987 cu 1989, preţ fix 7, 5 milioane. Str.talon şi carte identitate, preţ Someşului nr. 22 ap. 1, familia

Oţetului nr. 4 (lîngă Fabrica de 3000 DM. Tel. ,12-04-73. Preţul Duca (019344)Bere). (031380) ~ nu este negociabil. (348686) , • Vînd Dacia 1310, an 1983,

Vînd apartament 3 camere • • Vînd Mitsubishi Cordia din Ungaria. Preţ 4, 8 milioaneconfort 2 Gheorgheni, anul 1986 stare perfectă, 140 cp, negociabil. Tel.; ,12-23-76

motor 1, 8 preţ 4000 DM. Tel. (019351) %43-00-48. (348697) / ^ * Vînd Lada din Ungaria, an

• Vînd Audi 80 fabricat în 1986. Tel. 17-77-65 (019352)1988 şi Opel Ascona din 1979 • Vînd Mercedes 240Dpentru piese de schimb. Tel. 13- înmatriculat si cărucior landou.59-21.(348700) Tel 14-73-04.'(031291) : ! -

. • Vînd Audi 80 an fabricaţie • Vînd VW Golf 1 GTI, 2 uşi,1978' omologat, 1750 DM cu carte de.identitate, preţ 3500

fabricaţie 1987, carte identitate,: ‘ Vînd garsonieră pe str. benzină. Telefon 16-15-85. ,DM. Tel 41-26-11. (031347)Verificare, preţ 3300 . DM Zorilor.-Tel 12-78-96. (031396) (348708) . Vînd Dacia 1410 TLX,negociabil şi cabană 6x5 mp. • V înd urgent casă , : »•' V în d ' Renault 14 ‘ urgent. Tel 16-46-22. (031348) Tel. 43-03-36 (019307) ; particulară str M. Eminescu nr. neînmatriculat. Str. Traian Vuia-, ;• Vînd Dacia 1300, an

• Vînd casă. Str. ,M. G orki. 9/A. Tel 19-90-05. (031417) nr. 139 (348717) fabricaţie 1980, stare ' de nr. 129. Tel. 14-13-02 orele 17- • . Vînd apartament 3 camere .: • Vînd Mercedes 3 0 0 -funcţionare perfectă..Gilău, tel19 (019308) în Turda, situat pe Str. Sulutiu. neînmatricuiat 2200 DM. Str, 368/A..(031354)■\ « Cumpăr teren sau casă ' Informaţii tel 31-13-95 sau 31-, Majakovski nr. 14 (348723) • Vînd urgent Jawa 125,

mică cu teren. Tel. 12-30-50. 43-64. (031418) Vînd Dacia 1300. maşină cusut electrică. Tel 41-(019315) • " . ; * Vînd garsonieră confort I. Informaţii la telefon 19-35-81. 91-20. (031355) , .. i . ’

Vînd grădină în suprafaţă Str. Răsăritului nr. 109, Bl. M6, . (348730) * . - • Vînd Dacia 1310 TLX, ande 35 arii bună ' pentru e t-3, ap. 28 zilnic. (031426) : ‘ Vînd/schimb Ford Sierra 2, fabricaţic 1989. Str. Suceava nr,construcţii, în satul Miceşti, preţ Vînd apartament 2 camere 3 diesel combi, 1987 plus 77, tel 13-82-25. (031360)negociabil. Informaţii la tel. 16- str. Lacu Roşu nr, 1, Bl. A, sc, diferenţă, cu maşină .pe benzină V Vînd motocicletă Hoinar23-59(019322) V, et. 4, ap. 68. Tei 41-19-02 mai nouă. Tel. 43-76-47 seara stare excepţională. Informaţii

Vînd ' u rgen t casă după ora 14: (031432) ; - ■ 41-11-06. (348749) - - ■ ................particulară pe str. Petrache : • Vînd apartament 2 camere. • Vînd Peugeot 405.1 , 6 Poenaru nr. 9. Zilnic între orele Tel 14-37-87 orele 16-18. benzină 1989 vama achitată,1,6-21. Tel. 43-52-29 (019334) (031433) • stare impecabilă 9000 DM. Tel. Chery, stare

Vînd apartam ent două • Vînd apartament 2 camcre 41-22-35. (348762) înm atriculat.

. Str. Unirii nr. 4, ap. 22, după ora 20. (031372) '

Vînd avantajos Nissan tehnică bună, Tel 19-26-07.

camere Gheorgheni, str. Albac. str. Horea nr. 28-30, ap. 1. ; • Vînd Ford Tranzit 2400 (031383)TeA .l.l‘7373 între , orele 10-20 .Vizibil, miercuri, joi, vineri, orele diesel, 'm ic ro b u s 9 locuri, . v înd foarte convenabil(019347)

• Vînd apartament 2 camere confort 1, finisat. Str. Dunării nr.' 2 bl. HI et. 1 sc. 3 ap. 33,dupăra 16 (019349)

. Vînd apartament 3 camcre onfort 2 sau schimb cu arsonierâ. Tel. 16-17-13

•119359)• Vînd apartament 3 camere

!r. Mehedinţi nr. 7 bl. R3 ap. 40 reţ 38 milioane lei negociabil relaţii după ora 15. <019365)

. ; • Vînd cameră, bucătărie rgent. Str Bucureşti nr. 29 bl. B p. 8 (019370)

• Vînd negociabil apartament :i Gheorgheni: Tel 15-90-57 şi

‘ 5-72-30 orele 10-12 si 18-20. 03H53) ■ : ' ; .

' • Vînd câsă, fam ilială 7 încăperi 106 mp anexe gospodăreşti, canalizare, apă, grădină cu, pomi 30 ari. Localitatea C ălăţele, tel 158 (031161)

•' Vînd garsonieră Mănăştur. Str. Bucegi nr. 14, Bl. T I, ap. 50. (031242)

Vînd casă cu teren 800 mp. Str. Al.'Sahia nr. 16. (031268)

• -Vînd urgent apartament 3 camere. Str. Izlazului nn 9, Bl. OM2, ap. 2. (031303)

« Vînd apartament 2 camere. Telefon 17-85-00. (031330)

• Vînd garaj din beton sub preţu l de fabricaţie. Str. Mureşului nr. 56, Bl. B4, ap. 34.(031332)

• Vînd apartament 2 camere confort I, cu.telefon. Tel 16-91- 15 orele 1.4-18 şi 2 0 -2 2 /(031333), .

• Vînd convenabil garsonieră confort I, B-dul Muncii. Tel 41- 16-67(031351)

• Vînd garsonieră confort . I, str. Cemei nr. 9, et. 2. Tel 41- 32-94. (031352) .

♦ Vînd casă pc str. Maramureşului nr. 83, preţ informativ 105: 000 DM Tel 18- 49-04. (031358)

• Vînd apartament 3 camere confort , 70. 000. 000. Str. Dunării nr. 52, ct. I, ap. 33, orele 10-12 şi.18-20, (031364)

• Vînd casă marc cu etaj, cu 6 camere, în comuna Floreşti. Telefon 018/62-38-21. (031370)_ . •. Vind 2 camere confort 1 finisat. Str. Dorobanţilor nr. 113, <)p. 91. (031374) ..

11-17 (031436) \ fabricat în anul 1981, o itc it an 1989. Tel 16-48-39.• Vînd apartament 2 camere înm atriculat cu carte dc (031408) ’

str. Clăbucet nr. 2, Bl. P4. sc. I, identitate TeL- 13-56-68 după Vînd autoturism Renault 25ora 20. (348773)

. • Vînd videocameră Hitachi cu telecomandă, cu casetă mică model 1996, preţ 1700 DM. Tel. 15-35-21. (348735) / ' v : .- « Vînd amplificator Pioneer- 2x80W, deck Philips. Tel. 16-69- 68. (348758)\ • Vînd cărucior copil sport,

telefon audisonic cu sp iker, maşină de cusut electrică Ceayka nouă, două paturi de una persoană fără saltea. Tel. 13-69-' 33. (348781) \ /

• Vînd congelator 120 litri, preţ 600. 000, negociabil. Tel. 13-89-05 (348800) \

: • Vînd maşină de cusut electrică Nicoleta. Preţ 400. 000 lei. Tel. 15-45-14 (019313): V Vînd urgent televizor color

“H itach i” . Tel. :: 17-84-08 .(019326)' • Vînd calculator 386 SX. Telefon 42-69-42 (019335) \.: • Vînd 386 DX 4 MRM cu , CD RUM şi Saund B laster imprimantă A3 Panasonic. Tel. 42-50-37 (019367)

Vînd maşină dc cusut electrică nouă Sanda, la preţ convenabil. Tel - 14-10-72. (031387) -V

• Vînd combină recoltat cereale marca Faar Germania;

.preţ acceptabil. Tel 21-60-28. (348632) .

• Vînd combină secerat m 2, 3. Tel. 13-30-63. (348731)

-» Vînd combaină Claas- Europa cu motor diesel, masa 2, 20 m, preţ 5500 DM negociabil. Tel 17-22-95 între orele 19-21. (031328)

* Vînd combină de recoltat păioase Tel 15-68-37 sau 13-18- 76. (031329)

S C H IM B U R I D E L O C U IN Ţ A

■■■ -• ^Schimb garsonieră zona

Pata cu 2 camere etaj 1-2. Tel. 14-02-27 (348744) •

• Schimb apartam ent 2 t>/ camere parter Zorilor cu similar la etaj, tot în zonă. Tel. 12-74-. 58, (34 8746) ;

• Schimb apartam ent 2 camere str. Bizuşa cu garsonieră + diferenţă Tel. 14-17-56 ora 8- r 10 sau seara (019235)

• Schimb apartam ent 2 cam ere cu o, garson ieră în M ănăştur plus diferenţă. Str.- mehedinti nr. 42-44, Bl. D8, ap.2, orele 17-22. (031405)

• Schimb apartam ent 4 camere cu 3. Calea Floresti nr, 81, sc. 7, ap. 193 (031425)'

• Schimb garsonieră în Z orilor plus d iferen ţă , cu 2 camere tot în Zorilor. Tel 12-78- 96.(031427)

Î N C H I R I E R I

• D au chirie locuinţă. Tel. 43-00-81 (348802)

• Caut chirie urgent. Tel 43-00-81. (031443)

• Caut chirie urgent. Tel 41- 15-02. (031446) ■ •. • Dau chirie locuinţă. Tel 41-

15-02 (031447)

ap. 37, Mănăştur. Informaţii între orele 10-21. (031445) .

• Vînd Mercedes 200 D aii 1980, 2500 DM, neînm atriculat. Tei. 14-77- 19. (348673) v :

■ • ..Vind OpeL Ascona an 1982, 3500 DM, înm atriculat. Tel. 14-77-19. (348674)

• Vind VW Golf I cu vam a a c h ita tă 2400 /DM. Tel. 42-50-29. (348740)

v • C um păr ta lon , eventual m aşină a v a r ia ţi , VW. Bus 1978-1982. Tel. 062/41-40-08 orele 8-16 sau 062/ 43-89-27 seara (019122)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4, 5 milioane lei:. Tel. 13-55-41 (019330)

• Vînd Dacia 1310 an 1987, 7 milioane. Tel 16-93- 87. (031337)

• V înd/schim b F iat C rom a 1987 TD şi Lada 1500, 1980. Tel 43-86-68. (031341)

- • Vînd sau schimb VW T ra n s p o r te r 1977,înm atriculat. Tel 43-86-68. (031342)

* Vînd Dacia 1310 1984, cu carte, 5, 6 milioane Iei; Tel 43-86-68. (031343)

• Vînd Volvo 242. Tel 18-76-28.(031391)

• Vînd OKcit alb după reparaţie capitală-m otor şi' tă b lă r ie nouă, p re t convenabil. Tel 19-64-74. (031422)

• Vînd rezervor nou de benzină . V înd R enault M asfer TD. Telefon 42-50- 06 sau 42-60-60. (031428)

• Vînd Audi 80 GL, an de fabricaţie 1983, recent adus în tară , preţ 1950 I)M. Tel 18-21-16. (031453)

.................. ........... GTS, an fabricaţie 1985,. ‘ Cu“ Pfr “ fSent caroserie im pecabil şi BMW, 528i an, Trabant. Tel. 16-51-08 după fabricaţie 1985, impecabil, aduseorele 15 (348785) recent, neînmatriculabile; BMW

• V}nd Ford Escort diesel şi circulabil 1998 februarie. Preţuri Renault Nevadâ 1985. str. Traian convenabile. Informaţii la tel 43- nr. 5 (348787) 02-71 între orele 9-22 zilnic.

• Vînd Dacia 1300. Tel. 13- (031409)80-41. (348791) , . • Vînd Renault 25 injecţii,

• . Vînd Fiat Regată diesel pentru pretenţioşi, cu muite preţ 6 milioane, stare bună. Tel. extrase, se poale înscrie. T e l19- 41-05-78 (348793) ■ V 60-69. (031410) -

• Vînd Mercedes cobra 300 • Vînd Mercedes Cobra 240 stare bună.- Str. Arad nr! 4 D din 1978. Tel 41-41-92. (348797). v : : (031414) ; \ 1 ■* * Vînd Dacia 1310 L; an . v înd Renault 18, stare

fabricaţie 1993 şi 1994. Str, bună de funcţionare, cu carte, pe Dropiei nr.: 9 carticr D îm bu l: 12 CJ. Relaţii str. Fericirii nr. 23,Rotund. (348806) tel 13-93-21 orele 15-19.

• Vînd BMW 520 şi Audi (031416)M » 1 10°- T el l3 ‘ ■ : • Vînd' Aro 243 D 1987,93-03. (348808) , mo,or Braşov Tel 15-14-91.

• Vînd Mercedes Cobra 240 (031419) ■D c ^ r t e de M entita^ T e l - » - . . Vînd VW Transporter D ,' 51-74- intre orele 8-14. (348809) g+1 locuri 17 500 DM, Peugeot

J/ Ua, ,4 u?l J5 D 9900 DM, VW G olf D DM, Audi 80 1, 61, 115 cp 1600DM, neînscrise. Str. Fabricii deZahăr nr. 44 (348811) , /

• Vînd urgent caroserie Dacia Papuc. Tel. 14-13-72 după ora 15 (019305) ,

• Vînd Fiat Ritmo sport an 1984, înmatriculat cu carte, stare foarte bună, preţ 3300 DM. Tel.15-45-14 (019312) '; • Vînd Dacia break, 0 km.Telefon 18-60-74 (019314)

■ ‘ Vînd Oltcit an 1992. Tel.16-90-25 (019317) -

Vînd motor, cutie viteze şi

• V înd p u i' raastino n ap o le tan o , dog de Bordeaux im port. Tel. 14- 78-47. (348060)

• Vînd urgent dormitor a n tic com plet Ierna trandafir pentru pretenţioşi. Tei. 19-21-08. (348748)

• Cum păr, repa trie re . Tel. 14-95-13. (348765)

• Vînd parabolă 1, 5m. Tel. 18-18-79 (019329)

• Societate Comercială caută pentru închiriat spaţiu pentru birouri cu suprafaţă minimă de 300 mp. Relaţii de luni p înă v in e ri în tre orele 8-16 la telefoanele: 43- 83-38; 43-83-39; 43-83-40 (000100)

• C au t sp a ţiu de închiriat suprafaţa 300 mp, pentru producţie confecţii. Tel 12-90-17. (031311)

1989 ,7. 700. DM, toate înmatriculate, cu carte RAR; 4 anvelope 225/75/15, 3 anvelope 225/50/17. Tel 43-81-75; 19-87- 08. (031423) - • . ...

• Vînd Aro 10. 4 cu îmbunătăţiri. Merită'văzut: Tel 18-38-88. (031438)

• Vînd Oltcit 1993, 4 trepte, 5 milioane. Tel 13-01-79 sau 15- 15-88 (031441)

• Vînd Dacia 1300, preţ 5. 000. 000 lei. Tel 31-18-45 sau 12-17-41.(031457)

Vînd dacia 1310 TLX, an

23^7O(01932Cl)fl ^ 10’ TCl 16" fabricaţie 1990' TeI I9 ' 26-58-• Vînd Aro 10 din 1982 preţ

6 milioane. Str. T. Laurean nr; 6,Iris (019328)

• Vînd Dacia 1310, 25000 km, an 1993 Preţ 12 milioane.Tel. 17-65-60 (019331)

• -Vînd Dacia 1310 sau schimb cu Oltcit + diferenţă.Informaţii la tel. 42-58-37 între orele 9-15 (019332)

• Vind VW Passat combi 1983, 4 uşi, stare foarte bună, preţ 2600 DM. T el 14-86-62 orele 10- 12; 18-20 (019337) '

Vînd Dacia 1310 an

(031460)• Vînd Dacia 1410, cu 16.

.500 km, an 1991, 9. ()00. 000 lei. Tel 18-16-94. (031462)

• Vînd maşină de spălat Albalux 12. Telefon 16-57-97. (348679) ' •

• Vînd televizor color Hitachi cu telecomandă. Vînd cauciucuri 190/ 65x390 pc genţi alum iniu-cu 4 găuri, 1 set de vară, 1 set de iarnă. Tel. 19-30- 75. (348695) .

• Vînd frigider nou 180 1 marca Nei, preţ 650. 000 M ănăştur str. G rigore

fabricaţic 1986. Relaţii la tel. A lexandrcscu nr. 22 ap.' 8 19-67-58 orele 10-18 (019340) (348711)

• Vînd mobilă convenabil. Tel. 13-14-32,(348690)

• Vînd. pui ciobănesc german, foarte frumoşi. Tel. 18-22-68. (348720) '

•• Vînd pui rasă ciobănesc german cu pedigree. Tel. 15-90- 41. (348742)

• Vînd dulap cu vitrină, comodă televizor. Telefon 17-53- 48. (348755)

• Vînd comodă televizor, cu vitrină. Tel. 15-52-57. (348795) '

• • Vînd' mobilă Bonanza, hol Triest, bibliotecă Ceahlău. Tel.12-31-53 (019136)

• ' Vînd sufragerie nouă, cu furnir de nuc, stil Barok. Tel. 41-13-61 sau 19-95-92 (019346)

; • Vînd saltele pneumatice, sac de dormit noi; sobă emailată de încălzit, birou elev. Tel. 13- 63-44 (019361) ( • ,

• Vînd . cort cehoslovac 4 persoane. Tel. 17-01-97 zilnic orele 12-16 (019369)

• Vînd căţel 2 luni rasa Doberman, foarte frumos. Tel 18-52-08. (031320)

• Vînd pui Labrador cu acte. Tel 067/31-10-48. (031334) '

• Vînd parchet uscat 46 mp. Tel 18-44-77 orele 16-22. (031340)

• V înd mobilă antică. Telefon 068/ 47-27-87. (031350)

• Cumpăr urgent 2x13 mp faianţă şi 6 .mp gresie. Tel 12- 71-96. (031381)

• Vînd peridoc de fin. Tel 13-34-46 (031385)

• Vînd uşă din lemn 2, 50x2, 25, pentru garaj sau alte întrebuinţări. Str. Bciuşului nr. 32.(031399)

• Vînd pat suprapus. Tel 17- 34-34.(031411)

• Caut spaţiu birou. Tel. 19-17-92. (348615) : ,

• . Caut pentru înch iria t apartament 2 camere central- < sem icentral, cu telefon , pe termen lung. Plata în valută. Tel. 118-35-16, în tre orel& 8-17. (019224)

• înch iriez program de contabilitate şi gestiune. Tel. 41- 41-70 (019289)

• închiriez rochii de mireasă i import, modele unicate. Tel 18- 80-96 (031377)

• Dau în chirie garsonieră, telefon TV C ablu, m obilată, frigider, zona Grădini Mănăstur.Ţel. 16-01-78. (348685) '- . « Dau în chirie garsonieră • . marc în Gheorgheni. Tel. 14-52- 25. (348696)

• Dau în chirie apartament 3 ': camere plata anticipat un an. Oferte serioase. Tel. 14-98-03. (348714) ;.*■ C

• închiriez apartament în str. Anina, plata anticipat 2 luni. Telr 15-77-63. (348724) ; /

• Dau în chirie apartament 3 camere în Zorilor. Tel. 19-57-43. (348725)

• Dau chirie locuinţă. Tel.19-89-39 (348784)

• Dau în chirie garsonieră pînă la 1 octombrie. Tel. 12-04- 33 după ora 14 (348803)

• închiriez apartament 2 camere. Informaţii telefon 16-14- 30. (348805)

• Ofer chirie. Tel. 43-30-48. (348810)

• Vînd garaj sub bloc Gh.Dinia 15 la intersecţia Gh: D im a-; Pasteur, Tel. 19-70-15 ora 8-10; sau 17-97-50 (019200) ....

• Dau chirie cameră. Tel. 14- . / / 00-56 (019356)

• închiriez casă particulară.Tel 14-46-40, după ora 16 zilnic (019371)

• • Dau în chirie apartament.Tel. 18-03-31 (019373)

• Dau în chirie apartament cu 2 camcre mobilat. Str. Meziad nr. 3, ap. 30, Mănăştur. (031331)

/ T i S " m ă r f i 9 1 î i . l î a f O O X M M D i T i ? CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16;simbată 9-14; lei/fax 19-734H; SUBRE1) ACţlATURDA; A D E V Ă R U Ll ly f y ■ ; 1 yy°_______ r l M t f L r i d I J K M t luni-vineri 8-l<; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. - cflo OlUJ

• Dau în chirie apartament 3 lux 3 camere, garaj, Cipariu. Plata anticipat 6 luni, valuta. Tel 19-02- 50 (031394)

• Dau în chirie 1. cameră apartament bloc, în zona Pala, de preferinţă student sau tînăr. Ttlefon 1545-54 după ora 16.

7031439) :.r• Dau în. chirie apartament o

cameră. Str. Bucureşti nr. 70/A, ap. 22. (031449)

• Caut să închiriez casă 4 camere zonă centrală, Andrei M u reşan u . Tel. 43-13-26. (348654)

• S tuden t, do resc să închiriez garsonieră central sau Mărăşti. Ofertele se vor expedia Ia Baia M are str. C ulturii nr. 5 camera 403, pentru Manrad. (019121)

• Caut de închiriat apartament cu 3-4 camere, cu telefon, pe term en lung. Tel. 41-42-29 (019350):

• Familia tînără, căutăm garsonieră de închiriat, pe termen lung sau apartament 2 camere. Tel. 1445-22 (019357)

• Caut pentru închiriat casă 2-3 camere, indiferent în ce_ zonă. Tel 18-12-24 între orele 9-12; 20- 23 (019366)

• Caut chirie urgent. Tel 16-44-05. (031444)■ , :

• Fam ilie tînără, căutăm locuinţă de închiriat. Tel 14-08-00,

'seara. (031452)

D I V E R S E

- î u conform itate cu Legea n r . 137/ 1995, BAR AN SUSANA anunţă începerea d e m e rsu rilo r p e n tru d b ţin c rc a au to riza ţie i de m ed iu p e n tru obiectivul magazin alimentar în str. 1 M ai n r 182 Dej. Eventualele sesizări şi reclamaţii sc vor depune la sediul APM din Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (340993)

* C asă dc am anet şi consignaţie bijuterii la cele mai mici p re ţu ri Contactaţi- ne în B -dul 21 Decembrie1989 nr. 3 ap. 2 te l 43-04-91 orele 10-17. (000100)

• Transport marfa. TcL14-67-36 (348610)

' • Angajăm vînzătoare pen tru magazin alim entar. TeL 14-77-64. (348616)

• Dacă îţi doreşti muncă de sccretară, ai cunoştinţe dc o p e ra re pe ca lcu la to r şi

I contabilitate primară sună la teL 14-77-64. (348617)

• Bar Mauro angajează b a rm an i. T d . 43-23-08. (348728)

• Super ieftin! Pantofi noi şi folosiţi Recbook; B. K. ; Adidas; Nike; în Tg. Mureş, s tr . Em inescu n r. 19. (030722)

* Ţin contabilitate. Tel 43-11-37. (031304)

, • Produc maşini automate p e n tru am bala t lichide, grannloase, puruvulcntc-linii complete pentru produs paste făinoase. Telefon 14-03-93 sau 15-63-15. (031356)

• SC Skip Impex SRL angajează un m aistru cu experien ţă în p roduc ţie mobilier, (pal mclaminat) şi tîmplari. Informaţii la telefon 43-84-68 sau 12-94-09.(031368) .

• SC Elite Romania SRL angajează agenţi comerciali pentru judeţul Cluj. Condiţii: vîrsta maximă 35 ani, studii medii. Interviul arc loc zilnic, orele 14, la sediul din str. Emile Zola nr. 2. (031440)

• Angajez tînăr vînzător îngheţată Vînd D acia 1310, cîntar electronic. Tel. 13-01-24 orele 10-20, (348703)

• Angajez prim itor- d is tribu ito r. R elaţii str. E Grigorescu nr. 62, între orele 17- 19. (3.48704)r • întocmesc bilanţ. Tel. 43-02-58 (348706) . ;

. • SC Iami SRL angajează: gestionari şi prim itori- d istribuitori cu experienţă în com ercializarea produselor alim entare de minim doi ani, garanţie obligatorie -contabil pentru contabilitate primară şi operare calculator, muncitori necalificaţi, retribuţie deosebită. Dorim seriozitate. Informaţii la sediul firmei, str. Someşului nr.19. (348774) .

» Angajăm vînzăfoare cu experienţă în profil alimentar. Tel. 43-80-17 (348779)

• . M editez intens m atem atică+ fizică pentru adm itere. Tel. 13-73-13. (348807)

• Zilnic în Germania cu A tlassib , pe ruta: N unberg- A u g s b u r g - U lm H e i lb r o n n - S tu t tg a r t-K a r ls ru h e R a s ta tt - H o m b u r g - S a a r b r u c k e n - M annheim -F rankfu rt-S iegen- K oln -D usserldo rf-D ortm und . M arţi şi jo i şi în Franţa. Eliberăm asigurări medicale şi cărţi verzi. Efectuăm schimb valutar. Relaţii la tel. 43-34-32, tel/fax 43-28-33. (017975)

• Transport marfă 1, 5t, 400 lei/km Tel. 19-18-67 (018849)

• Recondiţionarea vănii cu sm alţ german. Tel. 13-07-02 (019176)

• Ofer transport 5 tone. Vînd camion SRD. Informaţii tel. 17- 67-39 (019190)

' • P rofesoară, m editez matematică admitere clasa IX. Tel. 17-50-52 (019191)

• Discoteca “Sun” cu sediile în’ Cluj şi Turda angajează personal calificat în Alimentatie Publică Tel. 18-24-66; 42-06-92 (019209) '

• Recondiţionari planetare, reparaţii cutii de viteze. Tel. 13-98-51 (019304) '

• Angajăm sculeri, strungar- frezor, contabil(ă). Tel. 12-45-19 (019316)

• SC Mocado Import-Export SRL anunţă intenţia de majorare a cotei de adaos comercial de30-150%, începînd cu data de23. 08. 1996 (019318)

• Angajez dansatoare pentru Israel cu contract. Tel. 41-92-70 (019362)

• Firmă p articu la ră , angajează paznici ch iar şi pensionari, cu, fără contract de muncă. Tel. 43-33-38 (019372)

• Firmă mixtă, angajează în condiţii deosebite de muncă şi salarizare, brutari cu experienţă si ajutori de brutari. Relaţii la tel 13-27-07 sau 018/62-31-21; (031265)

• Firmă'italiană, angajează confecţionere cu experien ţă ,

.salariu de excepţie. Relaţii str; Fabricii de Zahăr nr. 89. (031384) - •

• Transport marfă 1 t. Tel17-66-67 (031442)

• Angajăm vînzătoare. Relaţii la magazin, str. Buccgi nr. 2, în24, 07. ora IO.'(031456) !

• Consiliul local Iclod anunţă lic ita ţie -pub lică pentru obiectivele: concesionare teren situat în intravilanul localităţii Fundătura şi închirierea magaziei fostului'CAP Orman în data de8. 08. 1996 orele 9 la sediul Consiliului local situat în Iclod nr. 117 telefon 1010 judeţul Cluj (348716) .

• Solicit îm prum ut 3 milioane pe perioadă de 2 luni, garanţie imobiliară, maşină. Tel. 13-92-28; 43-72-61 după ora 20. (348778)

• Dau împrumut. Garanţii im obiliare Tel. 17-60-73 (019360)

• Ofer împrumut. Tel. 42-64- 47 (019363), -

• Solicit împrumut pe termen lung. Ofer garanţie serioasă. Telefon 31-46-56. (031281) ,

• E lectric ian , îmi ofer serviciile . Tel. 43-26-38. (348752)/' • Şofer B, C, Ii, caut dc lucru Tel 16-76-00. (031403)

• Caut repatriat. Tel 42-04- 53. (031413)

• C aut m enajeră tînără (internă). Tel 43-06-44. (031421)

• Caut femeie îngrijire copil2 ani. Str. Slatina nr, 8, ap. 22, după ora 18.- (031430)

• în'"conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Duma Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul bucătărie de vară situat în comuna Feleac, str. Principală nr. 147f Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (348715)

P I E R D E R I

• P ie rdu t geam antan -aluminiu în zona str. Jozsa B ela. G ăsito ru lu irecom pensă. Tel 43-34-33 pager 24070. (031406)

• , SC Start. Impex SRL pierdut cod fiscal nr. 217469. Se declară nul. (348707)

• C e n tru l 'd e calcul şi consultanţă SA pierdut formular cod fiscal nr. 209776. Se declară nul. (348718)

• SC Anacom SRL pierdut cod fiscal nr. 2887465. Se declară nul. (348729)

• Jagamos Irina, pierdut contract de înch iriere nr. 600521. Se declară nul. (348733)

• Pierdut tichet de asigurare nr. 876657 pe nume Burcă. Sergiu. îl declar nul. (348736)

-1;'./•■ Ciplca Tatiana pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă (019311)

• P ierdut contract de închiriere nr. 6988 din 1986-îl declar nul (019342) ', • A. F. Angela, pierdut avize de însoţirea mărfii seria AE nr. 924451-924500 ,’şi 445301- 445350 seria AF. Se declară nule. (019348)

• Nagy Elena, pierdut abonament RATUC. îl declar nul. (019358) -

•■ Vâtcă Avram pierdut au torizaţie nr. 18646 şi cod fiscal 6939362. Le declar nule.(031365)

» G iurgiu M aria pierdut au to rizaţie nr. 12620 şi cod fiscal nr. 286604. Le declar nule.(031366)

• SC J e n e i 'S A pierdut chitanţe.de la numărul 034467 la num ărul 034500. Se declară nule. (031376)

• SC Saltrade p ierdut 2 chitanţiere fiscale nr. 652799- 652849 şi 652850-652900. Se declară nule. (031404)

• Gruiţă Dan pierdut carte identitate Opel Kadett seria A nr, 0062255 eliberată de RAR Cluj.O declar nulă. (031420)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Cu ad în că d u re re anunţăm moartea scumpului nostru so ţ, ta tă , bunic şi socru MUREŞAN IOAN, în v îr s tă de 79 an i. Înm orm întarea va avea loc în data de 24 iulie, ora 13, în lo c a lita te a R uginoasa ju d e ţu l S ă la j. F am ilia îndoliată. (348687)

• S în tem a lă tu r i de familia îndoliată, la trecerea în n e fiin ţă a vecinu lu i nostru, SUCIU VASILE. Să-i fie ţarina uşoară. Asociaţia dc locatari str. Ialomiţei nr.5.(031389)

• Cu inima frîn tă , cu sufletul îndurerat,- anunţăm trecerea în nefiinţă, după o lungă şi grea su ferin ţă , a d rage i n o as tre MARTHA BARBU. Înm orm întarea va avea Ioc azi, 23 iulie, ora 13, la C apela nouă M ănăştur. Familia Liliana şi Emil Barbu. (348771)

• Cu adîncă durere în su fle t an u n ţăm - decesu l scumpului nostru soţ ta tă , bunic, ROŞCA TEODOR, în vîrstă de 72 ani. Ceremonia religioasă va avea loc în 24 iu lie 1996, o ra 14, in c im itiru l C ordoş. Fam ilia îndurerată. (019338)

• P ro fund în d u re ra t anunţ încetarea din viaţă a. celu i c a re a fost PENEL CONSTANTIN (ŞAŢ1), de 37 an i. Nu te voi u ita n ic iodată . F ra te le G highi (019345)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, la vîrsta de 86 ani, a scum pei n o a s tre so a c ră , b u n ică , ' s tră b u n ic ă , LOBONŢ ILEAN A. Înm orm întarea va avea loc miercuri, 24. 07. 1996, ora 13, în sat G iula. Fam ilia; (031353)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost soţ, tată, bun ic , ' V IO R ELVLÂDUŢIU, de 72 „ani. inm orm întarea va avea loc Ia O cna-D ej a z i, 23. 07. 1996. D um nezeu să-L o d ihnească . - F am ilia îndoliată. (031375)

• Lacrimi, flori, pioase ru g ăc iu n i şi n e ş te rse a m in tir i ia tr e c e re a în nefiinţă ă cclui carc a fost ta tă , so c ru , bun ic şi s tră b u n ic , C H IO R EA N TEODOR, d isp ăru t d in tre noi după o scu rtă şi »grea suferinţă, Ia vîrsta de 78 de ani. Ceremonia religioasă şi înm orm întarea va avea Ioc azi, 23 iu lie, o rele 14, la. C im itiru l M ăn ăş tu r. F iu l V asile cu fam ilia , fiica O lim pia , g in e re le Io sk a , n epo ţii Adi şi C ris tin a .(031400)

• A încetat din viaţă, în v îrstă de 75 ani, draga f i iu b ita n o a s tră cu m n a tă , M ARGA RETA LI A PĂCURAR (ŢUŢI), născută Praţia, îm părtăşită fiind cu Sfintele taine. O conducem pe ultimul său drum în ziua de 24. V II. , o ra 12 şi o aşezăm lîngă părinţii şi soţul ei, în C im itiru l C e n tra l , după ; r i tu a lu l B ise ric ii G reco -C a to lice U nite. Alexandru Păcurar şi soţia Nuţi-cumnaţi. (031431)

• Soţia, fiica, ginerele şi nepoatele anunţă cu durere în suflet încetarea din viaţă a scum pului lo r soţ, ta tă , socru şi bu n ic , M OGA TEODOR. În m o rm în ta rea va avea loc în data de 24 iulie, orele 13, în localitatea Apahida, str. L ibertăţii nr. 84. F am ilia în d u re ra tă . (03.1459)

• Colectivul Serviciului de Paşapoarte al judeţului Cluj aduce un ultim omagiu celui care a fost plt. m ajor SUCIU VASILE.C ondo lean ţe fam ilie i îndoliate. (348683)

• Colectivul Rajac Cluj, regretă profund d ispariţia neaşteptată a fostului coleg SUCIU V ASILE şi_ îşi exp rim ă în tre a g acompasiune faţă de familia îndoliată. (348737)

• S în tem a lă tu r i de colega noastră Tecar Mirela în acest m om ent de g rea încercare cauzat de-tragica m o a rte a ta tă lu i său . S incere co n d o lean ţe . C o lec tiv u l firm e i F ies ta (348741)

• Cu nespusă com pasiune sîntem a lă tu ri de fam ilia M o ra r, m ătuşa F en ia , v e r işo r i i Sanda şi Sandu în g reaua p ie rdere suferită de pierderea tatălui d ra g . N ep o ţii P u iu cu fa m ilia , N elu şi S anda. (348751)

• Dragă Rodica, sîntem alături de tine în dureroasa d e s p ă r ţir e de. iu b itu l tău t a tă . M a r ia n a , O ana şi Stela. (348756)

• Fie ca suferinţa să-i fie m a i'u şo a ră . încercăm să-l îm bărbătăm pe bunul nostru coleg Nicu Ciupe acum cînd se d e sp a r te de ta tă l său d ra g . C o leg ii O rc h e s tre i O p ere i R om âne C lu j. (348760) '

• S în tem a lă tu r i de colegul şi p rietenul nostru N icu C iupe în aceste momente grele pricinuite de p ierderea ta tă lu i său. Dan Gâdea şi familia. (348761) .

• S în tem a lă tu r i de m ătuşa C ornelica şi naşa G ab i, în g reau a p ie rd e re suferită. Andreea şi Horaţiu Mic. (019336)

• îm p ă r tă ş im m area d u re re a . naşe i n o a s tre , Râduca, şi a copiilor Sergiu şi O an a , la t r e c e r e a , în n e fiin ţă a naşu lu i no stru drag, SUCIU VASILE. Finii C ă lin , Ic a , A lex an d ru şi Paul. (031321)

: • Sîntem alături de fina noastră Râduca şi copiii săi, Sergiu şi O ana, în m area d u re re p r ic in u i tă de m oartea so ţu lu i şi ta tă lu i d ra g , SU CIU V ASILE. Fam iliile Bob şi M ureşan. (031322)

• C opleşiţi de du rere a n u n ţă m m o a rteafu lg e ră to a re a fiu lu i, fratelui şi unchiului nostru; SUCIU VASILE, care ne-a fost sp r ijin /ş i mîngîiere în necazul 'prin care am trecut acum 3 să p tă m în i, p r in m oartea ginerelui, soţului şi ta tă lu i nostru d rag , Suciu Sandu. D ragă LICUŢĂ, nu te vom u ita n ic io d a tă . Familia Suciu. (031323) , ,

• Cu inima zdrobită de durere îmi iau răm as bun de la d ra g u l m eu g in e re , SUCIU VASILE, de 37 ani, cel care mi-a fost .ca un fiu, în c a re m i-am pus to a tă n ă d e jd e a . M am a so ac ră . (031324)

R ăm îi veşn ic în a m in tire a tu tu ro r , d rag a n o a s tră , co leg ă , OANA LAVINIA CUIBUS, a cărei viaţă a fost curm ată de un tragic accident. Odihnească-, se în pace şi să-i fie ţărîna uşoară. Condoleanţe familiei în d u re ra te . D ir ig in ta şi prom oţia 1995-1996 a clasei X II-F C , L iceu l N icolae Bălcescu. (031325)

• Un u ltim om agiu n e p o tu lu i n o s tru SUCIU V ASILE. O d ihnească-se-n pace. Familiile Banto Gavril şi Banto Arpad. (031346)

• S în tem a lă tu r i de familia îndoliată, Ia trecerea în n e fiin ţă a v-ecinului nostru, SUCIU VASILE. Să-i fie ţă rîna uşoară. Asociaţia de locatari str. Ialomiţei nr.5.(031389)

• Cu ad în că d u re re anunţăm încetarea din v iaţă, la v îr s ta de 69 an i a scumpului nostru soţ, ta tă , so c ru şi bun ic M O R A R IULIAN. Înm orm întarea va avea loc miercuri" 24 iulie, o re le 12 Ia C ap e la C im itiru lu i M ăn ăş tu r d in C lu j-N ap o ca . F am ilia . (348750) ______

• ' Sincere condoleanţe colegei n o a s tre , Şim on L u c re ţia , • la p ie rd e re a p r e m a tu r ă - a fiu lu i e i, ADRIAN”. C o n d u cerea M ag az in u lu i C e n tra l .(031397) '

• S întem a lă tu r i de colega n o a s tră Şim on L ucreţia, în m area du rere pricinuită de decesul fiului e i, ADRIAN. C o lec tiv u l M ag az in u lu i C e n tra l .(031398) - -

• Cu durere în suflet şi re g re te ne d e sp ă r ţim de dragul nostru bunic şi socru, C H IO R EA N T E O D O R . A m in tirea Iui va răm în e neştearsă. Odihneascâ-se în pace! N epotu l F io r in , g in e re le Im re şi nep o tu l N icu cu so ţia D o rin a .(031401)

• R eg re tă m p ro fu n d d ispariţia d ragu lu i, no stru bunic, străbunic şi cuscru, C H IO R EA N TEO D O R . Nepoata Ani cu soţul Sandy, strănepoţii'Săndel şi Andrei şi cuscra Ileana. (031402)

• S în tem a lă tu r i de familia plutonierului m ajor SUCIU V A SILE, fost subofiţer activ din IJP Cluj, deceda t în tr -u n tr a g ic acc id en t de c irc u la ţie la data de 19. 07. 1996 Sincere co n d o lean ţe . C o leg ii d in In s p e c to ra tu l de P o liţie pen tru T ra n sp o rtu ri C luj. (031412)

• S în tem a lă tu r i de Răduca, Oana şi Sergiu, în m area p ie rdere p ric in u ită de moartea soţului şi tatălui drag, LICUŢA. Nelu, Liana, M a r ia , 'I o a n a şi G u stic , Livia, Tudor. (031450)

• Un u ltim om agiu pen tru JOSIANE DUBOIS, preşedinta FICAV Laussane O dihnească-se în pace! F. Deteşan. (031451)

• Se împlineşte un an de durere şi lacrimi de cînd a p leca t d in tre noi iu b itu l n o s tru so ţ, ta tă şi bun ic V LAIC AUREL d in Panticeu. Soţia nemîngîiată Aehi, copiii Dorina şi Relu. (348691)

« A zi, 23 iu lie , se îm plinesc 2 ani de cînd a încetat să mai ba tă inim a bună şi g en e ro asă a d ragu lu i nostru so ţ, ta tă , bunic şi socru POP IOAN (ONUCU) din C h in ten i. D urerea pe care ai lăsat-o în sufletele noastre este la fel de m are şi acum . Te chemăm, te strigăm de cîte ori trecem pe lîngă tine, dar mormîntul tău rămîne tăcut. B unul D um nezeu să te odihnească! A ta familie în veci nemîngîiată. (348701)

• A zi, 23 iu lie , se îm p lin esc 7 an i de cînd bunul nostru soţ, ta tă , socru şi bunic , OLTEAN EM IL (d in P a ta ) ne-a p ă ră s it . Blîndcţea şi bunătatea lui ne însoţesc m ereu. Dumnezeu să -l od ihnească în pace. Soţia M aria, copiii Doina şi Emil cu familiile, (031260)

ADEVARULde Cluj S P O R T marţi, 23 iulie i 9 9 6 (l2)

J.O. Atlanta 1

99

99

Atlanta 1996 întreceri • Rezultate, Începînd de sîmbătă, întrecerile olimpice şi-au intrat în drepturi, fiind nominalizate primele medalii cucerite de competitori şi competitoare. Vă prezentăm, în continuare, un scurt fişier al întrecerilor la diferitele discipline sportive, rezultate înregistrate. , .

• FOTBAL. Două surprize, aş zice de proporţii: prima în partida Japonig - Brazilia 1-0 (unicul gol fiind marcat de Ito în min. 70) şi Mexic - Italia 1-0. Deci două; dintre principalele protagoniste cii:debutat.cu.,.' stîngul.. în alt meci Portugalia - Tunisia 2-0 (ambele goluri fiind marcate de A. Martius). ■ '

•POLO. Debut cu stîngul pentru echipa de polo a ' României, care în primul meci, ' cu U craina, & term inat la egalitate, 6-6 (după ce condusese ' cu 6-3) şi România - Croaţia 6- ; li.-A lte rezultate: Iugoslavia - : Olanda 11-8, Spania - Germania 9-3 şi Croaţia - Grecia 8-5.

, • NATAŢIE. Românca Beatrice Coadă a. terminat pe locul şase în proba de 400 m mixt: M edalia de aur â reyenjt irlandezei Michelle Smith, cea de argint am ericancei A llison : W agner -ia r cea de: :bronz unguroaicei Krisztina Egerszegi.

în proba de 100 m liber, mQdalia .de aur. a re.venit campioanei mondiale Le Jingyi (China) care a parcurs distanţa I n -54,51 secunde. Ea a fost urmată de Sandra Voelker (Germania) la 37 sutimi de sccundă, medalia de argint, respectiv Angela Martino (SUA) la 42 de sutim i dc secundă, medalia de bronz. ■

• 'B A SC H ET, A început- turneul de: baschet şi primele rezultate atestă tăria lui; Am consemnat: Iugoslavia - Grecia 71-63 (principalii realizatori fiind Zoran Savici, respectiv Panayotis Fassoulas, ambii cu cîte 21 dc puncte m arcaţe);-L ituania - Croaţia 83-81 (37-31), partidă decisă după.:, prelungiri; Australia - Coreea de Sud i 11- : 88 (64-37).

• LUPTE. Luptătorii rom âni; Marian Sandu (cat. 57 kg) şi Ender M ehmet (68 kg) au terminat învingători în primele

” meciuri disputate. Anton'Arghira V

(cat." 82 kg) în schimb a părăsit învins salteaua.'■ • JUDO. Sportiva chineză Sun Funming (cat. +72 kg) a cucerit medalia de aur. Argintul a revenit cubanezei Estela Rodriguez: iar bronzul franţuzoaicei, Christiria Cicot şi germancei Johanna Hagn: Francezul David Doulilet a cucerit aurul la categoria +95 kg. argintul revenind spaniolului 1-rnesto Pe rez iar bronzul belgianului Harry Van Bafneveld şi germanului Frank Moller. în optimile, de finală ale turneului olim pic (pe tabloul B al categoriei +95 kg), sportivul român A lexandru Lungii a

. pierdut la chinezul Shenggang Lju prin Han-soku-make.

• SCRIMĂ. Debut cu stîngul pentru sportivii români Aurel Bratu, Gabriel Pantelimon şi George Epurescu, care au fost învinşi după primele două tururi ale concursului olimpic. , ;

’ • VOLEI. Rezultatele înregistrate în turul preliminaria echipe feminine: Olanda - China 0-3, SUA - Ucraina 3-0, Rusia. - Germania 3-0, Cuba - Canada 3- 0 şi Coreea de Sud - Japonia 3-

TIR. Italianul Roberto Di Donna a cucerit aurul în-proba de pisto l c u 1 aer comprimat. Argintul a revenit chinezului Yifu Wang- iar bronzul bulgarului Tanu Kiriakov.

• BOX. Debut cu dreptul pentru pugiliştii români care au

■ intrat în luptă: Marian Simion, Crin Olteanu, Sorin Bornei şi Leonard Doroftei au obţinut v ic to rii clare în disputele susţinute, calificîndu-se pentru', următoarele etape la categoriile la care. au concurat. *

. Rom eo V . CÎRTANB

L a A t I a n t ad i â t a n j â î n t r e m a r a t o n i s t şi f i n i s h e s t e d e

4 2 k i lom e t r i

Atlanta 1996, TM.01M2 ACOG-

I n C I u jdistanţa între tine şi o Coca-Cola rece nu poate fi mai mare'de“

_ 42 metri

P d ţ î s ă a l e r g i a t â t ?

elogiu Învinşilor

Poate ar părea ciudat titlul acestei rubrici: “E logiu învinşilor” . '

Vreau însă, pe parcursul zilelor de întreceri olimpice, să comentez din punctul meu de vedere şi soarta celor care nu pot cuceri medalia olimpică, de aur. Pentru că - 'nu-i aşa?, nu toţi pot fi învingători. Dar, onoarea de a fi acolo, de a lupta pentru im loc bun, de a concura sub semnul celor cinci cercuri, este o cinste şi o mîndrie pentru oricine. Deci mă voi. ocupa de învinşi, învingătorii vor avea parte din plin de meritate şi multiple osanale.

Primii şi cei mai mari învinşi ai actualei ediţii a Jocurilor, mi se par a' fi poporul _grec şi spiritul olimpic. Să mă explic. De"2eci de ani G recia s-a

pregătit şi a cerut organizarea ediţiei jubiliare* Şi-a construit stadioane, săli de sport, şi-a trimis sute de specialişti, antrenori, tehnicieni şi sportivi să înveţe, să se perfecţioneze în ţări cu mişcare sportivă mai avansată. Se ştie că în ultimul moment a fost preferată Atlanta, prin mai ales

JU S TIF IC A R Eputernicul concern - Coca-Cola, Greciei neacordîndu-i-se nici măcar consolarea de â organiza doar proba ae maraton. Dar, poate, tot răul spre bine. Grecia are acum o salbă de baze sportive de cel mai în a lt n ivel şi- performanţele sportivilor acestei ţări au crescut vertiginos mai ales la baschet, atletism, haltere. Aşa că, într-un fel,. Grecia a ieşit cîştigată din această bătălie pierdută, răm înînd cii visul,

nostalgia şi speranţa organizării unei ediţii viitoare.: Şi spiritul olimpic este un mare învins. Profesionismul, m ercantilism ul, substanţele stimulatoare de efort, au umbrit în ultimul timp puritatea ideilor lui Pierre de Coubertin. însă acesta e progresul,-acestea sînt vremurile noi. Nimeni nu se poate împotrivi valului. '

Aşa cum spunea autorul câp o d o p e re i:.''“Bătrînul_„şi marea”, omul poate fi nimicit, nu însă învins. Poporul grec şi spiritul olimpic sînt sigur că vor trium fa, p en tru că o idee

. (înaltă) sau un popor (puternic) pot fi doar (aparent) nimicite, niciodată învinsei

Cred cu tărie că spiritul olim pic îş i v a ; recăpăta valenţele d e altădată şi că flacăra olimpică nu se va stinge cît va exista omenirea. V

D o rin A L M Ă Ş A N *

FLASH-URIOLIMPICE«FLASH-URI OLIMPICECEI MAI TITRAŢI SPORTIVI

DIN ISTORIA OLIMPICĂ' De-a lungul celor 100 de ani de istorie a olimpismului modern s-au remarcat mai .mulţi sportivi care au impresionat prin remarcabilele lor prestaţii pe parcursul a cel puţin.două ediţii a Jocurilor Olimpice. Astfel, în funcţie de numărul şi strălucirea medaliilor olim pice s-a ajuns la următorul Clasament: , ;

Pe,primul loc se află gimnasta rusă Larissa Latinina care la ediţiile 1956 şi 1964 a obţinut 9 medalii de aur, 5 de argint şi 4 de bronz. O urmează legendarul Paavo Nurmi (Finlanda, atletism) care la ediţiile 1920, ’24 şi ’28 a obţinut 9 medalii de aur şi 3 de argint. Podiumul acestui inedit clasament este încheiat de înotătorul american Mark Spitz care a devenjt de 9- ori campion olimpic, o dată vice-campion şi o dată a obţinut “bronzul” olimpic la ediţiile 1968 şi 1972. Clasamentul continuă astfel: 4. Sawo Kato (Japonia, gimnastică, ediţiile 1968- 1976) 8 medalii de aur, 3 medalii de argint şi una: de bronz; 5. Cari Lewis (SUA, atletism, 8-1-0); 6.' Ray C. Ewry (SUAr atletism , 8t0-0); 7. N. Andrianov (URSS, gimnastică, 7-5-3); 8.B. Chalkin (URSS, gimnastică), 7-4-2). ' , *

AURUL OLIMPIC Şl VALOAREA LUI ÎN DOLARI

O medalie de aur cîştigată la Jocurile Olimpice de la Atlanta-poate valora, chiar dacă numai din' punct de vedere strict financiar, mai mult sau mai puţin, de la o ţară la alta, diferenţele putînd fi. enorme, greu de imaginat.

Israelul, care aleargă de cîţiva zeci de ani după primul titlu olimpic, a stabilit un “jackpot” aproape

fabulos: 166.000 de dolari pentru un titlu olimpic,100.000 de dolari pentru o medalie de'argint şi66.000 de dolari pentru “bronzul” olimpic. SUA şi Germania se arată mâi rezonabile din acest punct

. de vedere. Ele oferă sportivilor care cîştigă o medalie de aur la J.O. 15.000, respectiv 10.000 de dolari. .. \

Cei mai “avari” s-au dovedit a fi ucrainenii care? vor recompensa pe fiecare sportiv ucrainean care va urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului cu suma de 6.600 de dolari.

(C.B.)ATLANTA-

CEL MAI SIGUR ORAŞ DE PE PLANETĂ

Atlanta a devenit pe parcursul acestor z ile olimpice, cel mai sigur oraş din Statele Unite şi chiar de pe întreaga planetă. Mai mult de-35.000 de persoane asigură securitatea eelor peste 15.000 de atleţi ce participă la Jocurile Olimpice. Ei sîn t ajutaţi de circuite închise de televiziune şi de a lte : tehnologii de ultimă oră din domeniul securităţii. Toate acestea fac din Atlanta un oraş aproape interzis, iar din satul olimpic o închisoare de lux.

La Los Angeles, în 1984, doar 15.000 de persoane asigurau securitatea Jocurilor Olimpice.' Acum; prin cele 35.000 de persoane, revine mai mult de două persoane de fiecare sportiv participant/., 13.000 de agenţi de securitate ai comitetului de

organizare, 3.000 de poliţişti ai statului Georgia,8.000 de poliţişti din oraşul Atlanta,‘ 9.000 de militari şi peste 2.500 de agenţi federali vor fi în orice clipă pregătiţi să intervină în caz de necesitate; pe parcursul celor 17 zile dc întreceri.

(C .B .)B

SS CICLISMLa finele celor 3835 km ai

Turului Franţei, a 83-a ediţie a consemnat ; detronarea “invincibilului” Miguel Indurain. “Vulturul navarez” a acceptat înfringerea cu demnitate: “Ştiam câ va veni într-o zi şi, eram pregătit pentru ea.” La start, principalii săi contracandidaţi erau consideraţi Rominger, Jalabert, Beizin, Oiano şi Virenque. Doar ultimul a confirmat, cucerind pentru a treia oară titlul căţărătorilor şi fiind primul purtător al tricoului verde clasat pe podium la “general” de la Laurent F ipon îri 1989.

Previzibilă înaintea ultimei etape, victoria a revenit în premieră rutierului danez B jarne R ijs. Ultimele etape au fost adjudecate deB. Voskamp (TVM/ Pampalona- Hendaye, 155 km), F. Moncassin (GAN/Hendaye-Bordeaux, 226 km), J. Ulrich (Telekom/Boideaux- St. Emilion, contratimp 60 km) şi F. Baldato (Maglifico/Palaiseau- Paris, 145 km). Indurain a avut o , ultimă zvîcnire în contratimpul din penultima etapă, cînd a ieşit al doilea. în, tot acest timp Rijs i-a ţinut sub control pc principalii rivali, reuşind să îşi apere tricoul galben.

Duminică s-a disputat ultima etapă, predominant “pe plat”, cu două ascensiuni la Saint Rcmy şi Chateauford. în final, plutonul a

făcut de 8 ori turul unui circuit de 6500 m_ pe bulevardul Champs Elysee. în faza finală, un grup de patru rutieri (Cimil, Taffi, Vanzella şi Pontenzano) s-au desprins de pluton, dar au fost “înghiţiţi” pe ultimul km. Victoria de etapă â revenit italianului Fabio Baldato, care a adus al treilea succes peninsular la actuala ediţie, după ce Taffi a condus practic pînă la ultimul viraj. El a fost obţinut la ultima, pedală, doar 1 m despărţindu-i pe primii cinci clasaţi (Baldato, Moncassin, Blijlevens, Abdoujaparov şi Zabel, urmaţi la2 m de Sorcnsen şi Cimil). Sosit cu plutonul cîţiva.metri mai în spate, Bjame Rijs a adus prima victorie a unui sportiv danez de la iniţierea Turului în 1903. Pentru a participa la acest moment istoric, numeroşi compatrioţi au luat calea Parisului, televiziunea daneză prezentîndu-1 ca pe un erou naţional. în vîrstă de 32 de ani (născut la 3 aprilie 1964), Bjame e căsătorit şi are 2 copii. El a fost campion naţional pe echipe în1985, înainte de a trece la profesionism în 1986. A cîştigat Turul Danemarcei în 1995, două etape din Giro (în 1989 şi 1993), trei etape în Tour de I ‘Avenir (1989 şi în 1990) şi patru în Turul Franţei (1993,1994 şi 2 în 1996). Acesta e, de departe, cel mai mare

IIIsucces din cariera sa, în ecare s-a]&: perindat pe la S echipe:' Roland (1986), Lucas (1987), Toshiba (1988), Super U (1989), Castotama (1990/91), A nostea (1992/93), Gewiss. (1994/95) şi Telekom (din decembrie 1995). Echipa germană a ratat în final victoria pe echipe dar a obţinut prima “dublă” (Rijs- - Ulrich) în Tour a aceluiaşi team de la cele realizate de Hinault şi Lemond în 1985 şi 1986. ■

• Clasament lina]: Rijs 95 h 57 16", Ulrich (+1:41), Virenque (+4:37), D ufaux (+5:53), Luttenberger (+7:07), Leblanc (+10:03), Ugrumov (+10:04), Escartin (+10:26), Olano (+11:00), Rominger (+11:53), Indurain (+14:14), Jonker (+18:58), Hamburger (+22:19), Boehs. (+25:56), Elli (+26:18), Piepoli (+27:36); Brochard (+32:11) etc.

? Căţărători: Virenque 383 p,Rijs 274 p, Dufaux 176 p , Brochard 168 p etc. '

• Punctc : Zabel 313 p , Moncassin 254 p, Baldato 220 p, - - Abdoujaparov 180 etc.

• E chipc: Festina (Dufaux, Virenque) 277 h 14' 08", Telekom (Rijs, U lrich/ +15:14), M apei (Rominger, O lano/ +51:36), Rostotto (Ugrumov/ +1 h 22: 29 ), ONCE (Zuelle, Jalabert/ +1 h 37:10) etc.Radu C. M U N TE A N U ■

adevărulde Cluj13) marţi, 23 iulie 1996 S P O R T

DUPĂ “TURNEUL OLIMPIA” LA FOTBALProgramat iniţial pentru zilele de 21-22 iulie, decalat

apoi cu o zi la cererea Gloriei Bistriţa, “ T u r n e u l O lim p ia ”, organizatîn cinsteaîmplinirii a trei sferturi

jfde veac a clubului sătmărean s-a dovedit a fi, din prima şi pînă în ultima zi, o reuşită atît pe plan organizatoric - toate echipele au dispus de aceleaşi condiţii excelente de cazare şi masă-cît şi fotbaliştii; partide deosebit de echilibrate a căror soartă a stat în permanenţă sub semnul întrebării. Ca o curiozitate, pentru avă convinge de cele afirmate,.vă reamintim că rezultatul de egalitate, după 90 de -minute de joc- efectiv, l-am consemnat în toate cele 2 jocuri în care s-au întîlnit echipele de Divizie Naţională (FC Braşov -Gloria 0-0 ş i“U”-F C Braşov 4-4). Competiţia a fost cîştigată de F.C. Braşov care a învins în finala mare pe “U” Cluj cu scorul de 10-9, după executarea loviturilor de departajare, iar finala mică a revenit Gloriei Bistriţa, care a dispus de formaţia gazdă cu 2- 0. în rîndurile următoare ne luăm ingrata misiune de a analiza şi comenta prestaţiile celor patru formaţii participante, greutatea, fireşte, căzînd asupra lui “U”.

• F.C. BRAŞOV: formaţia lui Romică Paşcu şi Mihai Ivănces- cu, antrenată de temperamentalul şi despoticul Viorel Hizo, la Satu Mare s-a prezentat cu o serie de noutăţi, Csik şi Cheregi, jucători aduşi pentru a întări linia defensi­vă (călcîiul lui Achile, în viziunea lui Hizo) Echipa, în această peri­oadă a jocurilor amicale, se con­fruntă cu o mare problemă cea a

" inconstanţei în joc. Dacă în parti­da cu Bistriţa, linia mediană alcă­tuită din Mano le, Cheregi, Fulga şi Erdei nu a jucat mai nimic, cu “U” şi-a făcut de cap, bulversînd şi cu ajutorul celor două vîrfuri (Popa şi Ghindaru) apărarea clujeană. Dacă la Braşov proble­ma financiară se va rezolva sîn- tem convinşi că rezultatele nu se vor lăsa aşteptate. Sub Tîmpa, în acest an, se va cîstiga foarte greu.

• G L O R IA B IS T R IŢ A : reprezentanta noastră în Cupa

, Cupelor este o formaţie aflată lă capătul puterilo r după seria interminabilă de jocuri amicalc,

care a cuprins, şi un turneu în China de 2 jopuri. în ultimele 7 zile, Bistriţa lui Remus Vlad şi Ioan Balaur a susţinut 6 jocuri, ceea ce nici englezii nu o fac. Urmarea: joc încîlcit, lipsit de imaginaţie, atacuri purtate la relanti, disponibilitate redusă la efort. De aceeaşi părere este şi prof. Remus Vlad dar care ă ţinut să ne precizeze, că de acum,

■ G loria, in tră în tr-un proces normal de pregătire în care tot amicâlurile vor prima, însă cu o frecvenţă ceva mai redusă. Noutăţile Gloriei sînt: Radu Sabo, Fabian, Florin M anea şi Rus Marcel, jucători achiziţionaţi în scopul de a întări linia mediană.

• O L IM P IA : cu un nou antrenor în persoana lui Ioan Voica, venită din cantonament cu doar două zile înaintea acestui turneu, nu a făcut prea mare brînză. A pierdut toate cele două jocuri, dar şi mai grav..; nu â înscris nici un gol.. La sfirşitul returului ediţiei 95-96 a Diviziei

A, Marcel Boitor şi Tudor Stoica ne-au “ameninţat” că vor reuşi să-i strîngă pe' toţi sătmărenii plecaţi la alte echipe, fixîndu-şi ca obiectiv prom ovarea în eşalonul superior. Din cele afirmate s-a ales doar praful.' Singurul “exilat” care s-a reîntors' este Paul Levente. Prea puţin pentru un război atît de mare.; • “ U” C LU J: Evoluţia “şepcilor roşii”la acest turneu a , fost cu... două feţe. In primul joc,

.echipa şi-a dom inat copios adversarul, întorcîndu-1 pe toate > părţile,’ năucindu-1 cu atacuri desfăşurate în mare viteză, pe cele două bande ale terenului, completate cu acţiuni purtate la

, picior pe axul central al terenului. Cele 2 goluri din partida cu

.Olimpia au fost înscrise în urma unei scheme îndelung exersată la antrenament, servantul numindu-

■ se Ovidiu Maier. In finala mare, deşi ă deschis scorul în minutul 3, prin Cosmin Mariş', “U” a fost <ie nerecunoscut, primind în 22 de minute trei goluri. Cauza? Evoluţia sub orice critică a întregii linii defensive.

Chiar dacă la prima vedere analiza tuturor jucătorilor s-ar putea să supere pe cineva, credem;

^că ea este totuşi necesară pentru a-i da cititorului posibilitatea de

1 a-şi forma- (nu este obligatoriu!) o părere asupra stadiului în care se află echipa de suflet a Clujului.

MARE * Sculptorul Brâncuşi ; spunea “Un puiet nu poate să crească mare în preajma - unui

: arbore care îi ia toată lumina”F Aşa s-a întîmplat şi cu Vasile Mare care a avut ghinionul de a-1 avea ca rival pe Zoltan Ritli.

: Acum a sosit momentul ca el să ne arate de ceea ce este în stare.. Să avem puţină răbdare! '

STAN • ' în jocul cu Olimpia a figurat în primii 11 pe postul de fundaş dreapta. Semn că Dan

Z i g - z a g f o t b a l i s t i c d e u l t i m ă o r ă

BISTRIŢA RENUNŢA LADupă cum probabil se ştie, Adrian Falub a semnat

în urmă cu o lună un con trac t de jo c cu reprezentanta noastră în Cupa Cupelor, Gloria Bistriţă. Acum, Adi s-a hotărît să revină la “U”,; însă un jucător care semnează pentru două echipe, conform regulamentului impus de FIFA, este pasibil de. o suspendare de 6 luni din activ ita tea competiţională, La turneul de la Satu-Mare, preşedintele Sorin Bagiu s-a întîlnit cu omologul

-• ffu de la Bistriţa, Ioan Horoba, cu care a tratat Y weastă chestiune. Duminică, după ultimul joc al i''lu i “U”, domnul Sorin Bagiu ne-a declarat că Gloria

■ a renunţat la Adi Falub; urmînd ca în aceste zile să /. retragă actele de la federaţie. , ; v

MOGA Şl RĂCHITĂ AU SEMNAT PENTRU “SAMEUNG"Preşedintele clubului rapidist, Jean Pădureanu, a

fost cel mai curtat om de fotbal la Satu-Mare de

către numeroşii ziarişti prezenţi la “Turneul Olimpia”. în pauza dintre cele două finale, acesta a susţinu t o 'ad ev ă ra tă conferinţă , de presă* întrebările adresate, cum era poate şi de aşteptat, au fost d e s tu l1 de num eroase ■ şi p line de subînţelesuri. Spre exemplu, am aflat că ex- dinamovistul Sebastian Moga a semnat pentru doi ani cu Rapidul,;iar duminică, la Bucureşti, urma să se discute achiziţionarea lui Răchită (Petrolul Ploieşti), Rapidul avînd mare. nevoie de un libero, de valoare, varianta Mironaş nefiind agreată de > Mircea Rădulescu. ' '

Referitor la sosirea lui Mircea Lucescu la ckbul giuleştean în funcţia de director tehnic, contractul lui cu Reggiana nu poate fi rupt cu “una cu două”, însă nu ne-a dat să înţelegem prea clar dacă va veni sau nu. “Bomba” poate exploda dintr-un moment în altul. ' ' ‘ ' '

Codin S A M O IL Â ■

Miracolul numit... hazard

C hristian Panucci este cunoscutul in ternaţional italian, fundaşul lui A.C- Milan şi al “Squadrei Azzura”. 0 stupidă accidentare l-a privat de a mai juca în echipa olimpică a Italiei la J.O. de !a Atlanta. Supărat el şi-a făcut bagajele pentru a se întoarce acasă. Bilet pentru avion a avutln cursa acelui Boeing ce s-a prăbuşit, săptămînă trecută, în apele Atlanticului. Hazardul a făcut ca Panucci să nu sc ‘numere printre cele 230 dc victime ale catastrofei. Hazardul a însem nat scliimbarca biletelor în ultima clipă, pentru o cursă dircct Milano. Realmente, pentru Panucci înseamnă o a doua... naştere care l-a făcut să uite de accidentare, (r.v.c.) B

U n i r e a D e j s - a î n t o r s a c a s ă

• Declaraţia lui Nicolae Manea •

La : începu tu l acestei, săp tăm în i,.sub conducerea antrenorului Nicolae Manea, jucătorii divizionarei A Unirea Dej au continuat seria jocurilor, de pregătire. Sîmbătă, dejenii aii d ispu ta t un m eci în compania Olimpiei Gherla de care a dispus uşor cu scorul de 2-1. Iată ce declara Nicolae Manea la sfirşitul-partidei: “Sînt m ulţum it de stadiu l pregătirilor, dc condiţiile d e ’ cazare şi masă de la Vatra Dornci. Cu. privire la noile achiziţii, m-a surprins talentul, dîrzcnia şi disciplina dc^joc a tînărului fundaş Laur Aştilean, sosit de la Olimpia Gherla. Cel

' mai important este că el s-a ’ dovedit un băiat foarte serios şi asta spune foarte mult”. '

■ ' ■

Pînă •. la începerea campionatului, dejenii vor mai susţine 4 'm eciuri amicale, după,cum urmează: jo i, 25 iulie ora 11: Unirea - FC Maramureş; vineri 26 iulie, ora l l j CFR Cluj - Unirea; sîm bătă, 27 iulie, o ra 11: U nirea Dej - CFR Cluj; m iercuri,31 iulie, ora 11: FC. Maramureş - Unirea. în altă ordine de idei, secretaru l clubului de jean , dom nul Olimpiu Pal,'ne-a comunicat

. că s-au perfectat transferurile portarului Fekete, a fundaşului Aştilean, iar astăzi bistriţeanul Brici urmează să semneze un contract pc doi ani’ ■

Anca încearcă să-i găsească un rol cit mai apropiat de calităţile sale.

FALUB • Gîndurile nu i-au dat pace. Nu a jucat la adevărata lui valoare. Să fi fost de vină Jean. Pădureanu?

BRÂTIANUII • A marcat 2 go luri, u ltim ul cu preţu l accidentării, însă noua tactică pe care Dan Anca vrea să o impună, apărarea în linie (fără libero), atît lui cît şi lui Falub îi creează mari probleme în ceea ce priveşte stoparea atacurilor adverse în jumătatea proprie de teren,

TRUŞCĂ • S-a integrat, aproape miraculos, cel mai bine în unsprezecele Universităţii. Jucător tehnic, perspicace, cu o mare putere de efort. La cei 26 de ani are şansa de a începe o nouă viaţă de fotbalist sub tricoul lui “U”.

BÂNCEU « După un sezon modest, Alin încearcă să ne convingă că în acest an va redeveni ceea ce a fost, un fundaş stînga de oţel a cărui deviză este: “pe aici nu se trece”. Urcările sale* în: atac, bine susţinute de Maier şi Olariu, pot constitui unul; din punctele forte ale studenţilor clujeni. '

OLARIU • “Şogunul” are Valoare. Este inexplicabil cum un jucător cu atîta talent, abia acum la 29 de ani, a ajuns în primul eşalon ai ţării.

C IO L O B O C • Cel mai constant jucător al Universităţii de la inspirata mutare a prof! Dan Anca din v îrf împins la cea de mijlocaş la închidere.

CO RO IA N • Faptu l că provine de la o echipă de Divizia B, unde era “vioara întîi”'; se vede cu ochiul liber. îi .dorim să se afirme că talentat este. -

MAIER • A fost ales cel mai tehnic jucător al turneului dar a făcut imprudentul gest de a se lua la harţă cu adversarii, cărora le-a mai pus din cînd în cînd cîte o talpă, atrăgîndu-şi numeroase apelative din partea spectatorilor.

MARIŞ • în opinia tuturor celor care îl cunosc, este singurul care într-un an'a progresat cît alţii în cinci. 7 ,

ŞÂNDRU • Va trebui să lupte pentru a-si recîstigâ tricoul cu nr. 2.

DICAN • Cu FC Braşov a fost primul lui meci, din ultimile două luni, în care a jucat 90 de minute. Şi acest lucru s-a văzut.• SZEMELY * Golul este viaţa

lui. După uşurinţa cu care se mişcă în teren şi “plăcerea” de a speculă o rice g reşea lă ' a adversarului, ne aduce aminte de Tim Cîmpeanu.-< ZOTINCĂ • Pînă acum nu a

confirmat. Timpul îi stă în faţă. Dan Mugurel, 'Bădoi şi Felner. Au fost folosiţi prea puţin.

Codin S A M O IL Â *

Deplasarea sponsorizată de SC TESSO IMPEX SRL, unic distribuitor al uleiurilor de

motor EXCEL

Retrospective fotbalistice. D ivizia B, seria a IV-a (I)

Nici seria noastră, ”ardeleană”, nu s-a abătut de la regula campionatului: excluderea unor echipe pentru neprezentări repetate, acestea fiind V ulturii Lugoj şi AS Sighetu M arm aţici. Cele 18 competitoare rămase în cursă au disputat 306 partide, din care 213: au revenit gazdelor (in tur 104), 53 oaspeţilor (in tur 24) şi 40. s-au încheiat la egalitate (25 în tur). în total au fost marcate 1018 goluri fin tur 485), gazdele avînd la "activ” 770 goluri (365 în tur), iar oaspeţii numai 248 (în tur 120). Rezultă o medie pe meci de 3,33 goluri (cea mai bună din cele 4 serii ale eşalonului trei), j

Superioritatea terenului propriu s-a manifestat în mod pregnant prin rezultatele înregistrate etapă de etapă: numai în etapa 22 oaspeţii au realizat acelaşi număr de puncte cu gazdele, în rest amfitrionii au avut punctaj net superior, culminînd cu etapele 27 şi 36 cînd au cucerit toate punctele puse în joc. La eficacitate gazdele âu maxima în etapa 3 7 cu 31 de goluri, iar minima în ; etapa^ 21 cu 8 goluri marcate, iar oaspeţii au marcat cele mai multe goluri (13) în ultima etapă, în timp ce minima este de un gol, în etapa 14. . .j 1

Lupta pentru promovare s-a dat între conjudeţenele noastre:- , CFR şi Industria Sîrmei, pe parcurs. intervenind în disputa şi Minerul Anina, UM Timişoara, ASTRAL Deta şi Phoenix Baia Mare, dar-care; în final,'au cedat pasul, lăsînd în sarcina celor două, să decidă promovarea. Culmea este că nici una din cele v menţionate mai sus nu au avut cuvîntul hotărîtor, aceasta aparţinînd modestei echipe Motorul IM Arad, care prin egalul, de acasă, cu ISCT,a stopai-o pe aceasta de a reveni în A Să trecem în revistă comportarea echipelor din această serie: -

1. CFR CLUJ-NAPOCA. Din cele 34 de-partide disputate a cîştigat.26 (cele mai multe din serie), a cedat 5 şi a terminat'la egalitate 3; totali^înd 81 de puncte. A marcat 96 de goluri (cele mai m ulte din serie), prim ind numai . 20 (cele mai puţine din serie). Pe teren propriu nu a pierdut nici un punct, avînd un golaveraj de 66-6 , iar în deplasare a reuşit 9 victorii şi '3 meciuri egale, pierzînd 5 partide,

:cu care a cumulat 30 de puncte •şi un golaveraj de 30-14, realizări care o duc pe locul secund, în serie, la acest capitol.:' Rezultatele înregistrate acasă:

6-1 cu Armătura Zalău, 3-1 cu Minerul Ştei, 3-1 cu Phoenix Baia M are; 3-2 cu S tic la 'A rie şu l Turda, 2-0 cu Minerul Anina, 6-0 cu ISCT, 3-0 cu Metalurgistul Cugir, 2-0 cu ASTRAL Deta, 3-1 cu Minerul Baia Borşa, 3-0 cu Motorul IM Arad, 3-0 cu FC Telecom Arad, 3-0 cu Metalul Bocşa, 2-0 cu UM Timişoara, 5-0 cu Minerul Cavnic' 5-0 cu West Petrom Pecica, 10-0 cu Olimpia Salonta, 4-0 cu Mobila Şim leul,Silvaniei; în deplasare: 0-1 cu Armătura,” 1-0 cu . Ştei, 2-0 cu Phoenix, 0-0 cu Anina, 0-0 cu Sticla, 0-2 cu ISCT, 4*0 cu Metalurgistul, 0-1 cu ASTRAL,0-2 c u ,B a ia B orşa, 1-0. c u - Motorul, 0-2 cu FC. Telecom, 2-1 cu Bocşa, 0-0 cu UMT, 3-0 cu Cavnic, 6-1 cu Olimpia, 4-3 cu Mobila, 6-1 cu Pecica.. Iată lotul utilizat de antrenorul

Ioan Ciocan: Sabin Pâglişan,Horea Cârlan, Simion Baci, Alin Cazan, Liviu Velţan, Dorin Man, ? ‘Ovidiu Găvruş, Liviu Năstruţ, -

Paul Simon, Marcel Matiş, Sorin O ncică, Adrian Truşcă, A linJ Minteuan, Emil Hailonic,; Attila Benke, Cristian Coroian, Vasile- Iepure, Horea Gabor, Sergiu ■ David, Darius Turcu. , ,

După un debut cu stîrigul, eşec la Zalău, au urmat o serie de

■rezultate foarte bune (victorii la Baia M are' şi Cugir^ egal la ' Anina), care ău propulsat pe " feroviarii clujeni pe primul loc al clasamentului, încă din etapa, a 8-a. La ora respectivă UM Tim işoara era considerată ca principalu l adversar în lupta ' pentru prom ovare. Au urm at eşecurile timişorenilor la Ştei şi, acasă cu Deta, pentru ca ei să

-iasă din cursă. A urmat Anina la rînd, care după acel 5-0, încasat la Baia Mare, în etapa 23, se pierde în pluton. Şi astfel rămîn în luptă CFR-ul şi ”Sîrma”, care, au mers cap la -cap, cei din. Cîmpia avînd un minim avantaj la ”adevăr” (+1), care s-a dovedit insuficient pentru victoria finală,' datorită semieşecului de la A rad; (0-0) cu Motorul, în penultima ■ etapă. Era nedrept ca feroviarii ■ să rateze ca lifica rea , după parcursul foarte bun de-a lungul: în treg u lu i •■._ cam pionat,? C onsiderăm prom ovarea ca. tneritată şi obţinută în condiţii în care une le rezu lta te ale adversarelor la promovare au fost destul de dubioase. Rămîne ca în noul campionat al Diviziei A să evite situaţiile limită în care . s-a aflat cu un sezon în urmă,; cînd a retrogradat.

(va urma) ■ '

, / Eugen H A N G B

La Ocna Dejului se acordă atenţie fotbalului juvenil

AS “Minerul” Ocna Dejului este o grupare- sportivă ce se afirma tot mai mult în Divizia C din judeţu l nostru. După ce au reuşit să_. alcătuiască o formaţie de" seniori competitivă, diriguitorii fotbalului din acest vechi centru minier de la marginea municipiului Dej au pus accent pe constituirea unei pepiniere proprii. în această vară a fost reorganizată echipa de juniori, iar antrenorul ei, Iosif Mureşan, are în pregătire, nu mai puţin de 20 dc jucători,, cu toţii fiind localnici. Un lucru demn .dc semnalat: Şcoala generală din localitate sprijină echipa minerilor, profesorul de educaţie fizică Bros venind în ajutorul juniorilor care evoluează în Divizia C, majoritatea componenţilor echipei provenind din

.rîndurile elevilor localnici. Tot în cadrul AS “Minerul” s-a format şi o echipă de pitici, care din toamnă va juca într-uri campionat municipal. Să mai amintim faptul, că odată cu regazonarea terenului de fotbal de la marginea centrului minier, şi juniorii vor avea condiţii mai bune dc pregătire şi joc.

V-am prezentat un exemplu sugestiv despre ccea ce înseamnă grija pentru schimbul de mîine. Un exemplu catc ar putea fi urmat şi de alte echipe care mai trăiesc doar pe scama echipelor de sen io ri, care-şi com pletează lo turile ... “cumpărînd". Cine n-are pepinieră proprie este bine să şi-o înjghebeze pînă nu-i prea tîrziu.

SZ E K E L Y C s a b a ■

adevărulde Clui E C O N O M I A nurţi, 23 iulie 1996 (l4)

FINANTE®AFACERIi BĂNCI* FINANŢEZ AFACERI*BÂNCI« FINANŢE t^AFAQERI|j|_______ ,___ __._______ ________ — — — , i Ratele anuale ale dobînzilor acordate

[ C i n e tr eb u ie s ă a s ig u r e d e p o z ite le în s is te m u l b a n c a r ? ^ | a ■> ■ ji |

I An m'flfă nm r^onHîft ei rxtrrm de dure ne care marea si bancară. Nu e greu dc adoptat o ordonanţa sau o lege în acest scop. f | în judeţul Cluj, la depozitele in ieiI Economia de piaţă are regulile ei, extrem de dure, pe care marea | majoritate dintre noi nu le înţelege suficient şi este explicabil acest■ lucru: nu putem înţelege şi ne adaptăm cu greu la un nou sistem de J relaţii economice şi financiar-bancare. Ţările din vest, spre care ne I îndrcptăm privirile pentru inspiraţie sau imitare, au parcurs o îndelungată | perioadă dc economic de piaţă, cu extinderea sau restrîngerea■ mecanismelor de intervenţii statale, datorită conjuncturii interne şi J internaţionale, a doctrinelor politice şi economice la modă. Dar au I experienţă, iar actualele generaţii s-au născut, au învăţat şi trăiesc în | sistemul concurenţial, care te poate înălţa sau distruge într-un minut■ Noi sîntem la început şi chiar dacă am învăţat multe din teoria şi* practica economiei de piaţă, nu reuşim să trăim cu picioarele pe I pămînt Se pare că unii boşi” ai perioadei de tranziţie s-au lipit mai | mult de. practici le mafiote, decît de regulile, dc la lumina zilei, ale■ economici de piaţă.J Credit Bank şi Dacia Felix - ambele societăţi bancare private - au I ajuns unde sînt, în primul, rînd nu datorită nepriceperii factorilor de | decizie executivă - am spus-o de atîtea ori - ci a încălcării legilor, a

I propriilor statute şi regulamente de funcţionare, încălcări făcute cu bună ştiinţă.

I Cine plăteşte "oalele sparte”, adică cine răspunde pentru faptul că I depunătorii - persoane fizice nu-şi pot ridica sumele depuse, iar■ persoanele juridice, societăţi comerciale aU blocate conturile şi nu-şi■ pot plăti fkmizorii? Sigur că vinovate sînt conducerile celor două | bănci, dar şi Banca Naţională a României care a manifestat prea multă■ toleranţă, şi Parlamentul pentru că nu a adoptat legi foarte clare pentru - crearpa unui sistem bancar solid. Guvernul? Ce să mai zicem, a fost■ toţ timpul ambiguu şi cînd a ajuns la strîmtoâre, precum acum, a dat | vina pe BNR, ,■ Dacă vrem economie de, piaţă, să acceptăm reguliie ei. De ce o* fabrică poate să-şi închidă porţile, să pună în stradă sute sau mii de I salariaţi, iar o bancă, care sfidează nu doar actele normative ci şi | bunul simţ să nu păţească acelaşi Jucni, să supravieţuiască prin perfuzii■ şi transfuzii care, în ultimă instanţă, tot de la contribuabili provin?J Nimeni nu contestă faptul că trebuie asigurate depozitele populaţiei. I Dar de ce numai ale populaţiei? Subiectul este acum în lumea politică

şi bancari Nu e greu de adoptat o ordonanţă sau o lege în acest scop.Problema de fond este următoarea: pînă la urmă cine plăteşte? In nici |un caz bugetul statului nu trebjue-să jeprezinte sursa de acoperire a ■neregulilor şi jafului de la astfel de bănci. Nici BNR care, în ultimă _instanţă, administrează tot valori publice, nu are voie să risipească ■banii ţării pentru a acoperi găurile făcute de unii neisprăviţi (să nu le |zicem altfel). V . . " . I

Deci, trebuie o lege foarte clară în acest sens. .Există în România o Asociaţie'a Băncilor, a cărei conducere s- I

a întîlnit, nu de mult cu preşedintele Ion Iliescu, avînd ca subiect |situaţia actuală din lumea bancară. Asociaţia are datoria şi puterea de ■ a puiie umărul pentru dezamorsarea situaţiei şi a face mai multă ordineîn sistemul bancar. Băncile greşesc - băncile să plătească! Nu dăm Ilecţii bancherilor, ştiu ei ce au de făcut, cum se pot organiza pentru |a se ajuta la nevoie. Aceasta, pe lîngă constrângerile impuse de legi ■ foarte drastice. ■

Preşedintele Băncii "Dacia Felix”, într-un comunicat adresat Ideponenţilor şi afişat la Sucursala Cluj, a găsit ţapul ispăşitor pentru |situaţia în care se află, şi amrme BNR, .cea care a ajutat-o pompînd ■în reprize, sute de miliarde de Iei, în încercarea de a o ajuta să se ■salveze. Aşa-i viaţa: nu-1 laşi să moară, nu te lasă să trăieşti. Dacia |Felix a ajuns unde a ajuns datorită conducerii sale, inclusiv a actualului | preşedinte care a avut un cuvînt de spus. Vină are şi comisia de - «cenzori, care bine plătită a îndulcit rapoartele prezentate adunării ■generale, să nu folosim expresia dezinformare. A se vedea raportul |asupra activităţii pe 1994 în care a fost criticat cu periuţa consiliul de iadministraţie pentru procentul ridicat de credite neperformante, pentru .exagerări la capitolul sponsorizări etc. Iar acum, unii cenzori demişi Iumblă cu şopîrle... / |

Guvernul are o mică vacanţă, iar instanţele judecătoreşti sînt în ■vacanţa mare. Aşa că mai trebuie aşteptat pînă se clarifică situaţia de Jla cete două bănci şi se decide cum, unde şi cine vă acoperi depozitele Ipopulaţiei de la băncile respective care se ridică la aproape 300 miliarde |lei, cum se va rezolva, în viitor spinoasa problemă a asigurării ■depunerilor populatieHa bănci. ' ■ • ' J

’ - Ion GOIA ■ I

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni ' 12 luni

BCR* 18 55 53 50 48 ... 48

BANCOREX 22 60 . 55 55 Ş 5. - 55

BRD* . 15 43 50,5 ■ 51 51,5 52

B A *, • ’ 17 45 60 47 / 48 52

Banc Post* 18 35 42 47 ■ 50

Ion Ţiriac .2 5 55 50 45 42

BANKCOOP* 21 55 60 53 53 55

Dacia Felix* , 20 57 60 52 51 50

Credit Bank 21 '6 1 63 ■65 65 66 '

Bucureşti 17 53 50 _-

Transilvania 20 53 55 55 50 50

Românească 18 51 50 49 47 ■V 45

CEC 15 - , . - - - ■ 40

- persoane juridice - %

T a

B S S t B

Cam era de Comerţ,

In d u strie s i >

A g ricu ltu ră Cluj va

avea un nou sediu

Cu mai mult timp în urmă, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Cluj a cumpărat fostu l hotel “A storia”

'pentru a avea sediu propriu. Lucrările de amenajare, aflate în desfăşurare, sînt executate de Şantierul nr. 2 din cadrul Antreprizei de Construcţii şi Instalaţii Cluj. Costul lucrării este ridicat, pentru că e mult de lucru, pentru că aşa sînt vrem urile, şi pentru că CCIA Cluj doreşte să asigure cele mai buhe condiţii de lucru personalului, o excelentă servire a clienţilor, condiţii de desfăşurare pentru o gamă diversă de activităţi specifice.

Foto: E. Olariu

Pierderi în sistemul bancar

din BulgariaPierderile din sistemul bancar

din Bulgaria reprezintă 30 % din Produsul Intern Brut, iar profiturile celor cîtorva băncisînt iluzorii, a apreciat consilierul Băncii M ondiale, Stanley Silverberg, - la C onferinţa internaţională dedicată restructurării sistemului bancar. Situaţia din B ulgaria este dezastruoasă,, conform opiniei consilierului BM, similară cu cea din Mexic, iar insolvabilitatea băncilor a fost subevaluată. Expertul BM a recomandat ca

v băncile insolvabile să fie închise şi să fie creată o instituţie care să concentreze ,toate' bunurile acestora într-o singură persoană juridică. Aceasta ar permite sistemului bancar să continue să funcţioneze şi să evite conflictele dintre băncile care deţin datorii ale aceleiaşi firme. Dificultăţile sistemului bancar bulgar nu sînt unice în lume. Problemele sînt generate de creşterea disproporţionată a serviciilor oferite şi de lipsa de cunoştinţe în domeniul managementului bancar. ■

Banca lavedere 1-lună 3 luni 6 funi 9 luni 12 luni

BCR 18 46 48 46 46 46

BANCOREX 22 60 55 55 55 • 55

BRD 15 40 42 43 44 45

BA* 17 43 45 45 , . 45 . 45

Banc Post* r 17 30 30 32 - 35 ' /

Ion Ţiriac 11 55 50 45 40

BANKCOOP* 21 55 50 50. 50 51

Dacia Felix*. 20 . ; 48 51 46 4 5 ; .4 0 ,

Credit Bank 20 61 63 65 65 66

Bucureşti - 17 53 50 - - ■ > vTransilvania 20 41 . 4 0 : $ 8 35

Românească 18 48 47 44 . 40 40

CEC, 10 - - - . 18 .

IC u r s u l d e r e f e r in ţ ă a l B ă n c ii

N a ţ i o n a l e a R o m â n i e i 2 3 iu li e 1 9 9 6

aîn tr -un interesant studiu

apărut sub egida a două instituţii dc prestigiu din Londra şi New York se face o amplă analiză a evoluţiei sistemului bancar din ţările aliate în zona central şi est europeană. între altele, studiul abordează şi problematica asigurării depozitelor bancare - atît de actuală şi la noi. Din aceste considerentereproducem cele ce urmează.

O funcţionare normală a economiei presupune şi l.ilimcntc bancare. Pentru a evita apariţia de dificultăţi în sistem ul bancar, trcbuîe

adoptat un set-de măsuri mai complex. în prim ul r în d ,' adecvarea capitalului minim trebuie să atingă nivelul necesar. Este necesar ca băncile să-şi constituie provizorate de risc, iar politicile de investiţii şi personal trebuie corect dim ensionate. Asigurarea depozitelor bancare constituie una din cele mai dificile probleme cu care se

, confruntă guvernele din zonă în condiţiile în carc se doreşte evitarea transformării unor crize bancare individuale în crize de

,sistem . Un sistem financiar subdezvoltat nu creează premisele unui nivel înalt de

SI}

încredere, astfel îneît cetăţenii şi întreprinderile să-şi păstreze economiile în băncile autohtone, existînd ameninţarea permanentă a "fugii” valutei peste hotare. Pe de altă parte, o schemă generoasă de asigurare a depozitelor riscă să încurajeze apetitu l unor manageri de bănci dc a abuza de garanţia statului (ceea ce spunea, cu cîtva timp în urmă dl Mugur Isărescu n.n.). Totuşi, o schemă im plicită de asigurare a depozitelor are un rol important de jucat, pe termen lung. Pentru a evita unele riscuri, este de preferat schema explicită de garantare a depozitelor şi

MV

întîln irea reglem entărilor prudenţiale. Cercetătorii vest- europeni şi ’ am ericani apreciază că schem a de asigurare a depozitelor trebuie adm inistrată centralizat şi supervizată de M inisterul F inanţelor, cu im plicarea Băncii C entrale. Schema: trebuie astfel gîndită înCît fondurile să poată fi deblocate rapid, în cazuri de criză. Participarea băncilor la schema dc asigurare a depozitelor este obligatorie. Ea acoperă total depozitele micilor depunători şi o acoperire limitată în cazul marilor deponenţi. ■

DENDMIRM VALUTEI ' CURSUL ÎN LEI

ECU 3889,00DOLAR SUA 3076,00

LIRA STERLINĂ 4751,00DOLAR AUSTRALIA 2434,00SIIILING AUSTRIA 293,00FRANC BELGIA 100,00DOLAR CANADA 2254,00

COROANA DANEMARCA 534,00FRANC ELVEŢIA 2521,00

MARCA FINLANDEZĂ 678,00FRANC FRANŢA 608,00MARCA GERMANĂ 2061,00LIRĂ ITALIA 2,03YEN JAPONIA 28,41COROANE NORVEGIA 479,00GULDEN OLANDA 1838,00PESETAS SPANIA 24,44COROANE SUEDIA 465,00ESCUDOS PORTUGIIEZ 20,05DST 4472,00

C u r s u l la c a s e le d e s c h im b v a l u t a r d in C l u j - N a p o c a

2 2 iu li e 1 9 9 6••

EVALUTA CUMPĂRARE

-----------------------VÎNZARE

u n d o la r SUA 3 .4 5 0 3 .5 5 5

o m a r c ă g e r m a n ă 2 2 9 0 2 .3 6 5

FINANŢE®AFACER|!®BĂNCI®FINANŢESAFACERIî«$BÂNCIŞ&FINANTE#AFACERI

(l5) marţi, 23 iulie I 996 ADEVĂRULde ClujE V E N I M E N T

Incredibil dar adevăratDupă ce l-au bătut,

-"^i-au legat mîinile cu sîrmă şi picioarele cu un lanţ, "păcătoşii" şi-au cerut iertare* *

Domnul Filip David. U-.in.sie im toiivina ViÎMwr-i. la

-nr. 850. Din fire «sie un om <işt/at, nnii’JalS p'is pe rcio Dealtfel. mei fi/u'til nu-1 avantajcaza.• -în data de 30. iunie a.c., în jurul «roi 16 - după cum mărturisea în scrisoarea trimisă subredaciiei- a înhămat calul Ia camia (strafj m a d il o f.işa pină la tinn,îl .le un rigar pc care-l \t:nâ.Mst cu pnr.imb Vr.11,1 o:n:il -j <.o:ii'in;a daca a Jnin /i pilea .si inccana prjMhl Soim îl rujase şi ca (.ua 'V /i , Da idi. daca este iasole sa o siringi' '■

Tina sa-ţi sljinca fasolea. »mul n-a lasal ului sa pasvâ \poi ti.id si-a terminat tream Tili.’ Da\ id va dus >â-si adtica ulnl li taruiâ Taman atunti s- a trezit ca-t taie taica un oaspete ncpoflit Toi ularc I'-ra fitil- lui Onisor Snnon angaial al Matiunn t 'tpcnmenlalc .Sgrwole dm 1 urda pc pos.1 Jc îmbin H u ila acestora se traje di'i partea t ’>'cu!m (I’âdurcni)

B rialul lui Onisor s-a dat jos dc pe cal. râslindu-sc la Filip David. "Iele. sâ-mi dai lanţul dc la \ai.a u dc nu

Ramas ln<nl la umu irici asifcl Jc cerci, Filip Da\id in Iau vlajjM.iiilui pus po rele, abia a mai înjm at Ce lanţ, oaiclc1’

\lît a putui sa spTia Feciorul l'ii unisor. cmba:i si cl. a talUnl pc crcsim m l-.i hiat la P 'icull Inia if.np, a aparul al d->ika n>pil al Im 0 ,iis.ir. toi cioban. in>.<ii1 dc lalil lor Amcniniarilcs-a'i ;iiril Uru şi daci cci l:ei a i va/ ii tă nu not straie nimic dc la prapa Jii'jl dc român, J-au 'remorcai", mai lîris, mai grăpiş, pînă la slînâ. Atei i-au legal miinile cu sîrmă; (pcnlru mai multă siguranţă au strins sirma cu un palcnl) iar picioarele i-au fosl legale cu un? lanţ,, luai de la porci. Legal burduf,-.l-au: ţinut 3 orc,: amcninţîndu-1: ”daca nu nc dai lanţul le ontorîm şi te ahincâm î i fn 'na"

D'ip.1 cc a i\p ra l l^rne iul de,., -lîndire, victima a fosl dezlegată şi -trimisă sâ aducă? lanţul. ,Vazîndu-se liber, Filip Hj'id si-1 kvit în dcil. cah'l la ii .şi a fms-o I-uga-i ruşinoasa dar si sa'itiofti’ ”î.ii< U Viisoarn ivi s-a oprit l-a p^cslil :ieusiei >i m or vcciai inlîmnlaiea Picomci Ioan si (h iţa-i Ghcorg'ie l-aj ajutat sa-şi ad Kâ tan ja fir? tal Saimanul palriped rămăsese., yjl-ig la ci'bani

în dimineaţa zilei dc 1 iulie a c , Tilip Da\id s-a tLc/enUi la selul postul n de politic dm Viişoara, care a somat telefonic ciobanii,' sa se pre/inte la-post cn calul A venit Omşor Simian cu calul. Dch, frica pa/este. via’

Filip David. a rclataf "ca dupâ ce.m-au bătut şi legat la miini;' şi- picioare,■, m-au ameninţat cu moartea, mi-au zis i să i teri'"/ Scîrbtt de înliniplarc şi de cei trei satrapi, Filjp David s-a întrebai ş r to t e r ş i- a dat răspunsul- * Să-i iert1 Sâ-i ierte preotul câ cl are putere dc la Dumnezei! : Sau justiţia, căreia i-am încredinţat cazul, daci craic că o astfel de purtare poale fi iert Ha'

Ion CO R D O S ■ i

7— — — — — ------— :-------- — — ----- .-------“ — ----- ----------------------- ------ ------- 1

T» / t ' *•«'

’ f -r '< - T ’ i * ”' js# - -

, ■ j .»

«* . i i .' îî

I» n i

^ ___L.P ^P ih M I ‘• V ’

I C a d e ţii a e ru lu i «-au| întîlnit în cursul zilei de ieri| şi cu G heo rghe F u n a r,! p r im a ru l re a le s alI municipiului Cluj-Napoca.| Ei s-au aflat pentru a douaj oară la Prim ărie, dupâ ce■ sîmbătă au fost primiţi de

j către dl viceprim ar NicolaeI Ruja. Acum, alături de Gh.| Funar, cadeţii au avut ocaziai____________

s - asă îl cunoască şi pe c e lă la lt. viceprim ar al Cluj ului, Grigore Dejeu. •

LaV P r im ă rie , G heorghe Funar a trebuit să facă faţă unui veritabil t ir al întrebărilor. Oaspeţii săi au vrut să afle, chiar de la prim ar, mai multe date despre oraţu l unde s-au alia t timp de cîteva zile. Ei au părut foarte interesaţi de modul

cum se trăieşte în Cluj-Napoca, de r a ta şo m aju lu i ş i de posibilităţile de încadrare în muncă a absolvenţilor institu­telor de învăţămînt superior, de situaţia construcţiilor de locuin­ţe, dar şi de alte probleme.

Cadeţii aerului, reuniţi în­tr-o Asociaţie internaţională, au sosit sîmbătă la Cluj-Napoca. Ei reprezintă 8 ţări, SUA, Canada,

Un grup de cititori din cartierul “Grigorescu” . doresc să ştie ce com petenţă au instan ţele judecătoreşti din Cluj-Napoca. în numărul anterior, 'S-a publicat competenţa judecătoriei, urmează acum cca a tribunalului.— Tribunalele se află pc locul doi în ierarhia jurisdîcţională. în fiecare judeţ există cîte o instanţă de accst grad şi activitatea ei impresionează/nu prin numărul mare de infracţiuni pe care le judecă, , ci prin g ravitatea lor. A tenţia principală a magistraţilor este îndreptată spre cauzele complexe, , cu implicaţii sociale adînci. Avem în vedere, cînd spunem acest lucru, omorul câlilîcat şi deosebit de grav, săvîrşit cu premeditare, din interes material, , asupra soţului sau unei rude apropiate, prin mijloace ; ce pun în pericol viaţa mai multor, persoane, de către o persoană care a mai comis un omor, sau cînd omorul are ca obiect femeia însărcinată. Caracteristic pentru Competenţa tribunalului este faptul că intervine acolo unde lucrurile sînt delicate, cînd sînt atinse cele mai sensibile valori sociale. Reliefăm, în acest sens, uciderea nou născutului, punerea sau ţinerea unei persoane în stare de sclavie, violul comis de mai multe persoane sau cînd s-a cauzat victimei o vătămare gravă a in teg rită ţii corporale. T îlhăria, d istrugerea,

■ degradarea de bunuri (care a avut ca efect producerea unui dezastru), delapidarea, infracţiunea de contrabandă, (dacă a avut ca obiect, arme, muniţii sau materii explozive), furtul calificat în

dauna avutului public cu consecinţe deosebit dc grave, abuzul în serviciu contra intereselor publice (dacă a avut drept urmare o perturbare deosebit de gravă a activităţii publice ori a produs pagube importante economiei naţionale), fac parte din sfera de preocupări a tribunalului. Se poate afirma, fără teama de a greşi, că tribunalul este instanţa care duce greul , r . .

Activitatea tribunalului nu .se rezumă doar la incizie pe caz, ci şi creează, descifrează sensul adevărat al legii. Art. 27 pct. 2 şi 3 din Codul de procedură penală investeşte tribunalul cu activitate de apel şi recurs. Aceasta înseamnă că, pe lîngă judecarea în fond a.unor cauze, are de verificat şi controlat hotărîrile instanţei ierarhic inferioare. Ca instanţă de apel, judecă apelurile îndreptate împotriva hotărîrilor pronunţate de judecători în primă instanţă, cu excepţia in fracţiun ii de nerespcctarea regimului ,armelor şi muniţiilor; Ca

.instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor penale pronunţate de judecătorii, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. 2 Cod penal

' precum şi în alte cazuri prevăzute de lege,; Cînd instanţele de fond se eschivează de la judecarea unor in frac ţiun i, declin îndu-şi una a lte ia competenţa, tribunalul rezolvă conflictele. Şi, ca magistratul să nu aibă timp să “respire”, i s-a mai pus în sarcină să judece şi alte infracţiuni cu intenţie care au avut ca urmare moartea unei persoane

' precum şi alte infracţiuni pe care legea i le dă în orice moment în competenţă, lă rg in d sfera de activitate â tribunalului, Parlamentul a pus la dispoziţia condamnaţilor încă un grad de jurisdicţie

, care Să restrîngă erorile judiciare. Cînd mai'multe minţi judecă, actul de justiţie devine mai clar, mai eficient.

. Jurist Ion GHERCIOIU ■

Suedia, Germania, O landa, |B elgia, T u rc ia ş i I s r a e l . |P ro g ram u l v iz ite i lo r în •R om ân ia m ai c u p rin d e jT u rd a ,; L u n a , B ra şo v , |C o n s ta n ţa , T u lcea şi I

' B u cu re ş ti. în t r e a c e s te ,localităţi ei nu se vor deplasa ' Ipe calea aerului, ci vor folosi |un m odern a u to c a r iMercedes. ,

Dan BRIE ■ J

USS Auslin a sosii în portul Constanţa

Nava dc transport amfibiu USS Austin (LPD-4), din Flota a Şasea Americană, se va afla în portul Constanţa în perioada 21-28 iulie. Aceasta va fi cea de-a treia navă militară am ericană care v izitează România în cursu l anului 1996. :

La bordul navei se vor afla com andorul W.D. V alentine, comandantul lui USS -Austin, şi trupe de infanterie marină din cadrul Unităţii Expediţionare Marine nr, 24. Nava Austin şi echipajul ei. vor participa la exerciţiul “Cooperative Partncr - 96” din cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO. v" De asemenea, echipajul navei USS Austin, format din 45 de ofiţeri şi 839 de marinari, vă lua parte la antrenamente şi discuţii cu rep rezen tan ţi ai M arinei Militare Române, sub auspiciile ' Parteneriatului pentru Pace şi al program ului de , cooperare m ilitară M il-to-M il. M embrii echipajului" vor participa la un proiect comunitar de voluntariat în beneficiul unor organizaţii de, copii şi vor lua parte la activităţi sportive a lă tu ri de m arinari reprezentînd flotele României şi altor ţări din NATO/PPP.

III

O fiţeri de la B iroul de com hatere a crim inalităţii econom ico-finatic iare din cadrul Poliţiei Cluj-Napoca şi ; comisari ai Gărzii financiare Cluj au organizat mai multe controale în pieţele, u rbe i• noastre. Au fost verificaţi 46

de agenţi economici cu capital : privat şi 28 de persoane fizice. Au fo s t ap lica te pentru încălcarea Legii nr. 12/90,14 am enzi în /valoare de 5 1 milioane de lei şi au fost confiscate mărfuri de peste 4: milioane de lei. (VAL M)

30 000 lei o marijuana la Suceava

O ţigară cu marijuana a ajuns la preţul de 30 000 lei printre adolescenţii suceveni, amatori de asemenea “atracţii cxolice”. ; ”

Comentînd această tristă ' realitate, ziarul local,“Nord P ress” m enţionează cu

am ărăciune că, adăug ind această sumă la p re ţu l rechizitelor, m anualelor şi hainelor necesare unui licean, de pildă, “rezultă evident că alocaţia plătită de stat copiilor este într-adeyăr m ult prea mică.. ” •■' M

Misiunea?

Bolschwlng la Bucureşti (II)la toamna inului 1$40,

im ed ia td u p ă -; începerea războiului esle ''trimis '!«; Bucureşti, unde este numit şef al S,D. -din Români^ cu misiunea de culegere de informaţii de spionaj, din rîndul ? partidelor politice şi mişcărilor= legionare, organizaţie pe care si trebuia sâ g ajute'să ajungă la h putere. * , Este prezentat guvernului român, ca diplomat';; al "delegaţiei germane -'diiu Bucureşti Din documentele de arhivă ale legaţiei germane din : Bucureşti,' capturate d e ; serviciile dc informaţii amcrtcanc, rezultă ca cl a fost omul dm umbra, carc i a

- înzestrat cu !wni;-cu «rraaBent-, şi muniţie şi ’tot-.'el-a; fost;cei' carc a apreciat momentul cind legionarii sa detlan^e/c | rebeliunea din lanuane 1941 în arhivele organelor românele 'contraspionaj, exi$Udocum<?nteJ provenite din interceptarea convorbinlor legaţiei gcnrianc I si consul» dc pe teritoriu! României, dm caic remită câ von Boischwwg a foxHoyticai direct :în; declanşarea rebeliunii legionare şi uciderea unor personalităţi române. Dupa ] înfrmgcrea rebeliunii, capii mişcării legionare au fosl adăpostiţi în casa lui von Bolschwing, :dm Bucureşti stri-i Jianunr." , casă care avearegtra ş de extratcritorialitaţe. Aceştia.; eratt Horia Sima,-!V Iaşinscbl'!: Papanace, Stoicanescu, Stuca, ■ Biriş, Pitraşcy şi alţii pe care; i-a apărat s l nu fie arestaţi poliţia română. Tot el a fost cil i carc a mijlocit direct, tratativele dintre organele-de-interne şl conducerea legionară, privind; încetarea focului. După două; săptămîni de găzduire,-.Von; ■Bolschwing i-a scos pe legieman ş în uniformă germană:şi/ai trenuri militare germane, i-a ; tnmis în Germania, unde au fosl-; primiţi cordial fi sahitati oficial; s Aceste gestan jiin jartea Germaniei au fosl condamnate dc mareşalul lon 'Antonescu,, care a afirmai că prin aceasta lî se--pjâleşie legionarilor pentru/ activitalca lor .în -favoarea serviciilor de spionaj germatf.'- în-ziua de JI martie-1941,-

von Bolschwing, împreimă '<tlţijl "diplomaţii an"fos(: „retraşi la Berlin,- unde aa lucrat în Centrata $ D., iar după război; a Intrat în Serviciul de ^îoaaj ; -al armatei-germane, cbndus de;; gcncrâiul R Gehlen,'care, s-a predat americanilor caarbive cu ; tot. rettru serviciile adu®e 4i*pâ ; 1949, von Bolschwing « t e , primrt m Sm iaile americane de informaţii, ocuf^ndu-se-cu pregătirea agenţilor ce trotaiisă' acţioneze. In - ţările --foste' socialiste?'!» anul, 1 9 5 4 '/ emigrai m-SU A^devcnind om

T/CORNEANU»

Reintegrarea deţinuţilor in atenţia Programului PHAREîn cadrul Programului PHARE, recent s-a luat:

iniţiativa pregătirii deţinuţilor din Penitenciarul Gherla în vederea reintegrării lor socio-profcsionale. Această acţiune de o importanţă majoră pentru ocrotirea socială a celor certaţi cu legile ţării se desfăşoară pe o durată de 12 luni. Valoarea totală a proiectului lansat este de 11 000 ECU, cu o finanţare de 10 000 ECU din partea Uniunii Europene, restul sumei fiind asigurat de Prison Fellowship Romania (Misiunea Creştină pentru închisori din România). în această activitate umanitară cu scop educativ sînt angrenaţi 4 asistenţi sociali de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-

Napoca, care săptămînă de săptămînă vizitează închisoarea din G herla, evaluînd problemele existente şi căutînd soluţii pentru activitatea de consiliere deţinuţi-familie şi grupuri de apartenenţă.»

Tot în cadrul Programului PHARE s-au organizat activităţi de instruire şi calificare cu deţinuţii, la' Penitenciarul Gherla, de exemplu, fiind în plină desfăşurare un curs de calificare în meseria de bucătar, o iniţiativă deosebit de eficientă şi benefică pentru reintegrarea socială a celor aflaţi dincolo dc gratii. -

: ( s z i c s ! ) ■

adevărul.de Oi UI U L T I M A O R Ă marţi, 23 Iulie 1996 16)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Sf METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

S J

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 23 iulie, a.c. în jurul orei 15.

Afaceri pe banii naivilorVineri, pe., strada C.

Brâncoveanu nr. 2 o mare mulţime de oameni s-au adunat, invadînd practic sediul firmei "Double C, Industries" şi împiedicînd pe soţia patronului firmei, Dorina. Cojocaru, să părăsească sediul firmei, pînă cînd nu ia legătura cu

.soţul ei. Dar, să vedem de unde a pornit scandalul. Începînd cu toamna anului trecut, patronul firm e i," Lucian Cojocaru, .a încercat să-şi adune fond uri.' Metoda a fost simplă: s-a făcut o ofertă publică, prin mass-media de a încheia- contracte de finanţare c u , orice persoană fizică care dispune de cel puţin 5 milioane Iei7în condiţiile în care firma se obliga la acordarea unei dobînzi lunare de 12%. Cu banii respectivi, cei doi tineri "întreprinzători'', patronii firmei - Cojocaru Lucian şi Ovidiu Călin Ciuzan ' desfăşurau activ ită ţi . comerciale - cumpărînd ,marfă din zona Dobrogei

. şi desfăcînd-o în Cluj. Totul a mers "ca pe roate" p înă , In urmă cu circa 2 săptămîni, cînd a început

"şchiopătatul" cu întîrzieri la plata dobînzi lor, ceea ce a generat un val de cereri de retragere,^ care nu.au putut fi onorate) potrivit exp licaţiilo r . date finanţatorilor, din pricina crahulu i ?, din lumea bancară (BDF şi C.B.) Starea de criză a ajuns la amploarea maximă prin "d ispariţia" subită a patronilor firmei, la finele săptăm înii trecute, culminînd cu sechestrarea Dorinei Cojocaru. Situaţia a rezolvat-o tatăl Dorinei, care a alertat Poliţia, după 24 de ore, sîm bătă dimineaţa. ColonelurVirgil Ardeleanu, comandantul Poliţiei M unicipale, împreună cu un echipaj al Serviciului de combatere a criminalităţii economico- financiare a ajuns în timp util, eliberînd ostatica şi rid ic înd mare parte a documentelor firmei, spre a fi verificate, în colaborare, cu organele financiare ale Direcţiei_Finanţelor Publice- Cluj. în funcţie de rezultate le cercetărilor urmează sâ fie luate toate măsurile legale.

D.C. ■

Facultatea de Drept “Dimitrie Cantemir” ■

în urma primului examen de licenţă

.L a această sesiune de' examene de licenţă, dintre absolvenţii Facultăţii dc Drept a U niversităţii “Dimitrie Cantemir s-au prezentat 157 de candidaţi, trccînd severul examen 70, deci un procent de 44,58%. Următoarea “rundă" se va desfăşura în luna seplembrie.

procentul final, care se va lua în considerare : penlru autorizarea definitivă, se va putea calcula abia peste 7 ani, întrucît Legea învăţămîntului prevede că absolvenţii au dreptul să susţină examenul de licenţă de 3 ori, în decurs de 5 ani de la absolvire.

D.C. ■

D e c e s p r o v o c a t d e c i u p e r c i

Albert Ecaterina, în vîrstă de 70 de ani, din comuna Aghireş, a decedat, ierL tn urma unei intoxicaţii cu ciuperci. După ce trei zile medicii de la Clinica Medicală nr. 1 s-au bătut cu moartea, A E a decedat. D.C. ■

Bază arheologică la Ţaga. în 24 iunie s-a redeschis şantierul arheologic din staţiunea neolitică de la Ţaga, principalele obiective urmărite de arheologi în acest an fiind dezvelirea unei . locuinţe identificate aici în campania din 1995 şi urmărirea traseului şanţului de apărare. Cercetările sînt efectuate cu elevi clujeni, membri ai Cercului dc arheologic "Hadrian . - D aicovic iu” , studenţi din Cluj-Napoca şi Timişoara şi, de asemeni, studenţi din Chişinău, aflaţi în practică în România.

în paralel se lucrează la construirea bazeiarheologice de la Ţaga care, după cum ne-a informat dl Mihai Meşter,

director adjunct al Muzeului N aţional .de Is to rie a Transilvaniei, va cuprinde camere pen tru cazarea studen ţilo r şi e lev ilo r, bucătărie şi spaţii necesare p re lucrării m aterialu lu i arheologic descoperit. Aceste lucrări de construcţie sînt posibile, a subliniat domnia sa, în primul rînd datorită generozităţii unor sponsori ca: Penitenciarul Gherla (graţie col. V asile M u re şa n )/ SC Amis SRL şi Fundaţia Soros, care au sp rijin it M uzeul N aţional de Is to rie a T ransilvaniei cu bani şi alimente pentru lucrări.

M . TR IP O N ■

Şase oi vor dirija traficul rutier

. Primăria oraşului olandez Culemborg a acceptat u tilizarea, cu titlu

-experimental, a sase oi care să dirijeze traficul futier la ore de vîrf, relatează cotidianul International Herald Tribune, în ediţia sa din acest week-

, end.Ideea folosirii oilor pentru

a determina o încetinire a traficului rutier aparţine lui Henk-Jan Kievit, în vîrstă de 33 de ani, â cărui primă slujbă, a constat în protejarea

_ fluturilor. Acesta a recunoscut că ideea a fost iniţial o glumă, dar că în momentul în care şi-a dat seama că maşinile care circulă cu viteză foarte mare pun în pericol viaţa copiilor şi că oile “ştiu despre traficul rutier tot atît de mult ca şi un copil de şase ani”, a înce ta t să determine prim ăria să accepte -acest proiect.

"Cu tot respectul datorat oilor, de ce nu le-am folosi pc ele, în loc de copii, în această situaţie periculoasă?", a declarat Kievit.

Proiectul său a fost aprobat, luna trecută, de C onsiliul orăşenesc, care a dispus şi folosirea a 45 de oi şi a 12 vaci pentru a înlocui aparatele' de tuns iarba de pe terasele şi peluzele municipalităţii.

Kievit a propus realizarea unui p rogram -p ilo t de organizare a unor patrule de oi. “M-am gîndit la cel puţin 25 de obiecţii pe care acest program le-ar put(ea întîmpina din partea organizaţiilor de p ro tec ţie a d rep tu rilo r animalelor, în cazul în care o ile vor fi im p lica te în accidente, pînă la eventualele conflicte ale acestorâ cu cîinii şi la femeile-care şi-ar putea distruge tocurile în grilajele care îm piedică o ile să depăşească anumite zone ale drumului”, a precizat Kievit.

în cazul în care programul- pilot va constitui un succes^ Consiliul municipal va trebui să elaboreze o legislaţie care să reglem enteze u tilizarea : o ilo r în cad ru l acesto r a c tiv ită ţi* _ "V

Anchetă de corupţie a 1.860 medici şi tehnicieni

în cardiologieAnchete judiciare pentru

corupţie şi escrocherie au fost deschise contra unui număr de 1.860 medici şi tehnicieni în cardiologie, bănuiţi de a fi "um flat” facturile privind implanturi cardiace, în special cele de valve artificiale, în schimbul unor sperţuri - transmite, AFP. ‘

După doi ani de anchete preliminare, procuratura din W uppertal, ses izată cu ansamblul afacerii, a afirmat câ medicii şi. tehnicienii incriminaţi au încasat între 1993 şi 1994, cel puţin 33 milioane DM din partea a trei societăţi: St-Jude

Medical, Sorin Biomedica şi Medtronic.

Sînt implicate 418 spitale şi clinici de pe tot cuprinsul

. Germaniei. Procurorii afirmă că au recenzat 11.000 de cazuri suspecte. Societăţile de asigurări de boală apreciază că au fost escrocate cu mai multe sute de milioane DM. Revista Der Spieget a realizat o evaluare proprie, care se cifrează la 1,5 miliarde DM.

Potrivit leg islaţiei germane, un medic angajat în tr-un spital public, recunoscut vinovat de corupţie; riscă o pedeapsă de cinci ani închisoare. ■

Ziarul nostru foloseşte serviciile in form ative a le agenţiilor.de presă: Rom pres şi M ediafax.

Mubarak si Chirac discută procesul de pace j

în Orientul MijlociuPreşedintele Egiptului,

Hosni Mubarak, a avut o convorbire telefonică, duminică, cu omologul său francez, Jacques Chirac, asupra procesului de pace tn O rientul M ijlociu, informează REUTER.

M ubarak i-a telefonat preşedintelui francez, după în treved erea , avută cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Liderul egiptean

a nemulţumit Israelul prin găzduirea unul summit al ţărilor arabe, care a avertizat ierusalimul să-şi respecte angajam entele semnate, privind pacea tn regiune:

M inistrul de Externe francez, Harve de Charette, va vizita luni Siria, marţi se va afla în Liban, Israel şi zonele autonomepalestiniene, iar.miercuri va pleca în Egipt. ■ '

Schimb de prizonieri şl rămăşiţe pămînteşti

între Israel şi gruparea HezbollaliAutorităţile israeliene au

preluat, duminică, rămăşiţele păm înteşti a doi m ilitari, capturaţi, în Liban, cu zece ani în urmă, au declarai surse

-din cadrul armatei israeliene, relatează REUTER.

Rămăşiţele au fost predate au to rită ţilo r israeliene în cad ru l unui schimb între g ruparea , musulmană: Hezbollah, în schimbul a circa 100 de cadavre ale luptătorilor musulmani şi citeva zcci de prizonieri deţinuţi în Israel.

T rupurile so ldaţilo r Rahamim Alsheikh şi Yossi F in i au fost aduse la bordul

unui avion militar german. Cei doi fuseseră cap tu ra ţi de Hezbollah în 1986, în Liban. Armata israeliană s-a pregătit sâ predea, la rîndul său, prin intermediul Crucii Roşii, circa 100 de cadavre aparţinînd unor lup tă to ri H ezbollah. Conform acordului mediat de Germania, armata israeliană a dezgropat cadavrele şi le-a transportat, în sicrie, pînă la graniţă, în 12 camioane. Ar­mata Libanului de Sud urmea­ză să elibereze peste 40 de, prizonieri, în schimbul â 17 .dintre luptătorii săi, care a if fost eliberaţi de Hezbollah. ■

Forţele de securitate turce au ucis 2 2 de kurzi

Forţele de securitate ale guvernului de la Ankara au ucis 22 de luptători separatişti kurzi, în urma m ai m ulto r confruntări p etre c u te în sud-estul Turciei, relatează REUTER.

D e c l a r a ţ i a guvernatorului regional, dată publicităţii duminică, precizează că incidentele au avut loc, sîmbătă şi dum inică, în provinciile Bitlis, Batman, Hakkari,

S iirt şi S irn ak . Peste 19.500 de persoane şi-au p ierd u t v ia ţa tn cursul c o n flic te lo r v io le n te petrecute, tn ultimii 12 ani, în tre tru p e leg u v e rn a m e n ta le -.V şi luptătorii separatiş ti ăi Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK).- Aceştia au d e c la ra t, în J u n a decembrie a anului trecut, în cetarea fo c u lu i, dar incidentele au co n tin u ata

U n a d o l e s c e n t i t a l i a n

a f o s t î m p u ş c a t

d e o b a n d ă d e h o ţ i :

Un adolescent italian a fost împuşcat în cap de către membrii unei bande de hoţi de scuterc, aflîndu-se, duminică, în comă, iar starea sa fiind calificată drept moarte clinică, relatează REUTER.

Davide Sannino, în vîrstă de 19 ani, îşi celebrase, împreună .cu un grup de prieteni, absolvirea şcolii, vineri noaptea, într-un local din Massa di Somma, în apropiere de Napoli. Un grup de patru tineri s-au apropiat de el şi i-au cerut bani, bijuterii şi scuterele.

Unul dintre aceştia l-a împuşcat pe Sannino în cap, în momentul în care accsta sc aplecase să ridice cheile scuterului, care aparţinea unui prieten. “Mi-au ucis fratele fără să aibă nici un motiv, pentru un scutcr care nici măcar nu era al lui", a declarat fratele lui Sannino. ■

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

V A L E R C H IO R E A N U ( r c d a c to r şe f a d ju n c t) ;

M A R IA S A N G E O R Z A N ( r c d a c to r şe f a d ju n c t) . T e l . 1 9 .1 6 .8 1 • fa x - 1 9 2 8 2 8

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

T e le fo a n e - P u b l i c i t a t e : te l- fa x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 7 .3 0 7 : R e d a c to r i : 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 şi 197 .507 ;

S u b r c d a c ţ i a T u r d a : te l/fax : 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b rc d a c ţ ia D e j: te l/fa x : 2 1 .6 0 .7 5Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria

Cluj-Napoca, înmatriculata ta Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/3CB din 22 03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ T e l / f a x : 1 9 .7 4 .1 8

t i p a r u l e x e c u t a t wv G a r a m o n d3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 = — 7 / n .. Tel. 40-(0)64-199898.154264 U -