n campania prezidenþialã n Industria se confruntã cu multe ... · invitatã la “Paris Fashion...
1
GRAM AUR = 139,1033 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6932 RON EURO = 4,4996 RON DOLAR = 3,2428 RON 5 948491 340012 0 4 1 5 0 n Grupul Rompetrol îºi schimbã numele în KazMunayGaz International PAGINA 5 n Victor Ponta: "La ASF trebuie numitã o persoanã care sã aibã pregãtire profesionalã ºi staturã moralã" PAGINA 13 n PSD a lansat campania prezidenþialã cu “iepuri” PAGINA 3 n Cristian Pârvan, AOAR: "Industria se confruntã cu multe incertitudini, în acest an" PAGINA 14 Marþi, 11 martie 2014, nr. 47 (5140), anul XXIV 16 pagini 2 lei Statul va contesta reintrarea Hidroelectrica în insolvenþã M inisterul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, ar fi decis sã apeleze la calea extraordinarã de atac la deciziile Curþii de Apel, care au reintrodus Hidroelectrica în in- solvenþã, ne-au spus surse apropiate situaþiei. „Aceastã cale extraordina- rã de atac este la îndemâna creditori- lor principali ai Hidroelectrica SA, printre care ºi statul român, care nu au fost citaþi ºi audiaþi de Curtea de Apel, când a judecat recursurile tra- derilor de energie”, ne-au mai spus sursele noastre, care au subliniat cã nu a fost primitã deocamdatã moti- vaþia instanþei la deciziile luate. „Bãieþii deºtepþi din energie” au câºtigat toate procesele împotriva Hidroelectrica de la Curtea de Apel, care a decis rejudecarea recursurilor formulate de aceºtia împotriva ieºirii companiei din insolvenþã, împotriva denunþãrii contractelor, împotriva intrãrii în insolvenþã ºi împotriva ta- belului creditorilor. Remus Vulpescu, fostul admi- nistrator special al producãtorului de energie, ne-a declarat, la finele lunii februarie, cu ocazia reintrãrii Hidro- electrica în insolvenþã: „Nu înþeleg de ce nu au fost citate bãncile ºi alþi creditori care au aprobat închiderea procedurii insolvenþei ºi care nu au depus contestaþie la tabelul creditori- lor. Au fost citaþi doar cei care au fã- cut recurs. Trebuiau citaþi toþi credi- torii care aveau un interes economic ce putea fi afectat de redeschiderea insolvenþei”. Domnia sa ne-a spus, la vremea respectivã, cã bãncile pot sã formuleze contestaþie în anulare la deciziile Curþii de Apel Bucureºti - aceasta fiind o cale extraordinarã de atac. ªi Gabriel Dumitraºcu, ºeful di- recþiei de privatizare din Departa- mentul pentru Energie, a declarat, recent, cã statul analizeazã, împreu- nã cu avocaþii, calea extraordinarã de atac astfel încât Hidroelectrica sã fie scoasã din insolvenþã. (A.T.) Surse BCE: Bãncile elene îºi vor majora capitalul pânã la finele lunii iunie Banca Centralã Europeanã (BCE) aºteaptã ca instituþiile financiare ele- ne sã-ºi majoreze capitalul pânã la sfârºitul lunii iunie, anunþã publica- þia Kathimerini, citând surse oficiale din BCE, care afirmã cã instituþia nu va comenta rezultatele testelor de stres anunþate recent de banca cen- tralã de la Atena. Conform acestor rezultate, bãnci- le elene au nevoie de un capital su- plimentar de 6,4 miliarde euro, din care 5,8 miliarde euro reprezintã de- ficitul primelor patru instituþii de credit din þarã: “National Bank of Greece” (NBG), “Piraeus Bank”, “Alpha Bank” ºi “Eurobank”. Oficialul BCE a declarat cã este puþin probabil ca rezultatele testelor de stres derulate de banca europeanã sã aibã impact asupra instituþiilor fi- nanciare elene. Creditele neperformante din Italia au crescut cu 24,5% Volumul creditelor neperformante deþinute de bãncile italiene a crescut cu 24,5% în ianuarie, dupã un avans de 24,7% înregistrat în decembrie, potrivit bãncii centrale de la Roma. Creditele neperformante brute aflate în portofoliul instituþiilor fi- nanciare italiene au ajuns, în ianua- rie, la 160,4 miliarde euro, de la 155,9 miliarde euro în decembrie. Banca centralã a Italiei a anunþat cã împrumuturile cãtre companiile non-financiare au scãzut cu 5% în ia- nuarie, dupã un declin de 5,2% în de- cembrie. V.R. Colega noastrã Lara Gurov, invitatã la “Paris Fashion Week 2014” Î n urmã cu cinci ani, mã înscriam, sub numele Lara Gu- rov, la un curs de fotografie la ªcoala Popularã de Arte din Bucureºti, sub îndrumarea unui pro- fesor scenograf de la UNATC. Ajunsã acolo ºi urmând cursurile, gratuit, pentru a obþine o diplomã în domeniu, am participat la un concurs naþional unde puteam câºtiga un premiu de 1.600 de euro ºi o bursã care consta în efectuarea unui stagiu de practicã, timp de o lunã de zile la Vogue Magazine Copenhaga ºi o lunã în Londra, tematica fiind Natu- ra/Oraº în culoare. Cine s-ar fi gândit pe atunci cã Larisa va fi fericita câºtigãtoare a acestui concurs? Eu, clar nu. Îmi amintesc ºi acum cã primul aparat foto care l-am primit a fost la vârsta de 12 ani - unul cu film de uni- cã folosinþã -, mai târziu, în anul 2.000, urmând sã primesc cadou din partea tatãlui meu un aparat mai performant, dupã care am lucrat o întreagã varã pentru a-mi cumpãra, în 2009, un aparat foto de 4.000 de lei. LARISA ONOFREI, alias LARA GUROV (continuare în pagina 2) CAZUL HARINVEST Tribunalul a respins arestarea preventivã a brokerului Maria Voinea l DIICOT o reþinuse pe Maria Voinea, acuzatã de manipularea pieþei de capital l Avocatul Dan Stoicescu: “ASF, împreunã cu BCR, fabricã acuzaþii neîntemeiate de manipulare a pieþei de capital, pentru a pasa rãspunderea” B rokerul “Harinvest” Maria Voinea este suspectatã de DIICOT cã ºi-a însuºit bu- nurile aparþinând a 48 de persoane, pe care le gestiona ºi administra, încercând sã acopere pagubele crea- te de ea însãºi altor clienþi, prin ma- nipularea pieþei de capital. Maria Voinea este brokerul arãtat cu degetul de toatã lumea ca vinovat pentru “toate relele” în scandalul “Harinvest”, intermediarul din Râmnicu Vâlcea unde zeci de clienþi au reclamat cã au rãmas fãrã bani ºi acþiuni în conturi, dupã ce deconta- rea unei tranzacþii a fost ratatã. Atun- ci, a ieºit la ivealã cã, timp de un an, “Harinvest” recursese la vânzãri for- þate, operaþiuni considerate excep- þionale, pentru acoperirea unor pier- deri în tranzacþii cu produse structu- rate. Tribunalul Vâlcea a respins, sâmbãtã, cererea de arestare preven- tivã a Mariei Voinea, dupã ce fusese reþinutã de DIICOT. Procurorii au fãcut recurs. Stoicescu: “Facem tot posibilul sã o þinem pe Maria Voinea în libertate, în vederea colaborãrii eficiente cu organele de urmãrire penalã” Contactat de ziarul BURSA, Dan Stoicescu, avocatul doamnei Voinea, ne-a spus: “Facem tot posibilul sã o þinem pe Maria Voinea în libertate, în vederea colaborãrii eficiente cu orga- nele de urmãrire penalã, în aºa fel încât toate persoanele responsabile sã rãspundã conform faptelor lor”. Domnia sa a adãugat: “ASF, împreunã cu BCR, fabricã acuzaþii neîntemeiate de manipulare a pieþei de capital, pentru a pasa rãspunde- rea. ASF interpreteazã legea în mod abuziv. Consider cã piaþa ar trebui sã ma- nifeste un curaj mai mare în faþa abu- zurilor, a incompetenþei, a arbitrariu- lui manifestat de ASF. Au inventat manipularea, pentru cã doi brokeri vorbesc la telefon pe piaþa «order driven». Dacã piaþa nu reacþioneazã la asemenea abuzuri, atunci se deschide Cutia Pandorei. ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 13) Salarii de ASF l Citiþi, pe site-ul www.bursa.ro, lista veniturilor din ASF în noiembrie ºi decembrie 2013 l Nu doar soþiile de politicieni au salarii astronomice l ASF a renunþat la primele de sfârºit de an ºi de vacanþã l ASF: “Bugetul de salarii pentru anul 2014 prevede o reducere mai mare de 15% a cheltuielilor salariale faþã de anul 2013” E xpresia “salarii de ASF” a devenit un reper pentru o remuneraþie giganticã, ne- meritatã, astfel cã presa a ajuns sã dea titluri de genul “Inspec- torii CSM, salarii de ASF”. Scandalul remuneraþiilor enorme din cadrul Autoritãþii de Suprave- ghere Financiarã a fost intens media- tizat, în special datoritã faptului cã, între angajaþii instituþiei, se numãrau mai multe rude de politicieni, pre- cum Laura Elena Chiþoiu, soþia mi- nistrului demisionar al Finanþelor Daniel Chiþoiu, Aura Gabriela So- col, soþia lui Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta, Iuliana Luiza Scutaru, soþia lui George Scu- taru, liderul grupului parlamentar al PNL, Remus Cãtãlin Câmpeanu, fiul fostului ministru al Muncii Mariana Câmpeanu, dar ºi fiica lui Gabriel Oprea, Silvia Ciornei, actualul preºedinte de la FNGCIMM. Aceºtia au ajuns în lumina reflec- toarelor graþie numelor pe care le poartã, însã de o viaþã de lux se bucu- rã aproape toþi cei 642 salariaþi care figurau pe statul de platã al ASF, la finalul lunii decembrie. Fondul brut de salarii al ASF a fost de 2,14 milioane de euro, în no- iembrie 2013, ºi cu 11,6% mai mare, în luna decembrie, venitul brut me- diu, în ultima lunã a anului fiind de aproximativ 3.700 de euro/angajat, potrivit unui document obþinut de ziarul “BURSA”, care ar conþine ve- niturile brute ale angajaþilor ASF (pe care îl publicãm pe site-ul www.bur- sa.ro), în noiembrie ºi decembrie 2013. Veniturile includ salariile ºi primele lunare. Reprezentanþii ASF spun cã nici nu confirmã, nici nu infirmã lista prezentatã (venituri brute aferente lunilor noiembrie si decembrie, in- clusiv prime), “întrucât confirmarea individualã a salariilor din ASF, fãrã acordul fiecãrui salariat ASF din li- stã, ar însemna încãlcarea dispoziþii- lor din Regulamentul intern al ASF”. În schimb, din rândurile transmise de reprezentanþii ASF, se poate de- duce o oarece urmã de confirmare. “Lista prezentatã de dumneavoastrã nu este o listã de salarii. Este o listã care prezintã venituri brute (care in- clud fie în noiembrie fie în decem- brie prime anuale acordate conform contractului colectiv de muncã)”, ne-a transmis ASF, adãugând: “Pri- mele acordate în anul 2013 au fost: prima de vacanþã ºi prima de sfârºit de an. Prima de vacanþã a fost în anul 2013 la nivelul unui salariu lunar, iar prima de sfârºit de an avea o valoare cuprinsã între zero ºi un salariu lu- nar). În data de 18 decembrie 2013, Consiliul ASF a decis cã, începând cu data de 1 ianuarie 2014, cele douã prime (nu mai existã altele) nu se mai acordã”. Reprezentanþii Autoritãþii au mai precizat: “Prin urmare, la nivelul lunii ianuarie, plãþile nete cãtre angajaþi au scãzut cu 27% faþã de luna decembrie 2013 (lunã excepþionalã din punct de vedere al plãþilor cãtre salariaþi întrucât a inclus prima de sfârºit de an sau, în unele cazuri, ºi prima de vacanþã). ADINA ARDELEANU (continuare în pagina 13) PRIN ADERAREA LA UNIUNEA BANCARà VOM PLÃTI TOATE GREªELILE BNR DIN ULTIMELE DOUà DECENII Dacã vom arunca banii pentru salvarea bãncilor strãine, de unde resurse pentru dezvoltare? N u ºtiu ce ºanse am fi avut, din punct de vedere al dezvoltãrii economice, dacã nu intram în Uniunea Europeanã. ªtiu, însã, care sunt ºansele dezvoltãrii dupã ce in- trãm în Uniunea Ban- carã: nule. Aproape imediat dupã lansarea noului concept, autoritãþile noastre au declarat cã România va participa la Uniunea Bancarã, chiar dacã noua structurã este opþio- nalã pentru þãrile care nu fac parte din zona euro. Sã fie de vinã “sfaturi- le” prieteneºti ale autoritãþilor din anumite þãri ale zo- nei euro, ale cãror instituþii financiare dominã piaþa noastrã bancarã? Indiferent de sursa “inspiraþiei”, graba cu care s-a adoptat noua “solu- þie” pentru criza financiarã din Euro- pa nu prevesteºte nimic bun. Aceasta este ºi concluzia care se desprinde din prezentarea recentã a profesoru- lui Nicolae Dãnilã, membru al Con- siliului de Administraþie al BNR, din cadrul programului “Academica BNR”. Acesta ºi-a exprimat îndoiala cu privire la “nivelul de pregãtire al României pentru aceastã viziune de viitor”, deoarece “România evoluea- zã dupã un alt mod de lucru ºi acesta nu concordã cu direcþia în care mer- ge UE”. Încapacitatea autoritãþilor noastre de a face faþã unui nou pro- iect european a fost ilustratã de Ni- colae Dãnilã prin ºansele extrem de reduse de atingere a celorlalte obiec- tive europene, incluse în Agenda de la Lisabona, pe fondul deficienþelor majore manifestate în elaborarea ºi implementarea pla- nurilor pe termen lung. Dupã ce a amintit cã economia noastrã continuã sã fie afec- tatã de contracþia creditului, pe fon- dul reducerii expu- nerilor bãncilor strãine ºi retragerea finanþãrilor, profesorul Nicolae Dãni- lã a menþionat ºi douã efecte majore ale participãrii la Uniunea Bancarã: creºterea costurilor de finanþare ºi restructurarea substanþialã a portofo- liilor pentru bãncile strãine din România, al cãrei rezultat final poate fi chiar ieºirea de pe piaþa noastrã. (continuare în pagina 15) “Paris Fashion Week”. Pentru majoritatea dintre noi, “Paris Fashion Week” sunã extrem de “la modã” ºi extrem de “parizian”, dar ºi foarte scump. Este evenimentul la care toþi iubitorii de modã viseazã sã ajungã. În general, cei mai mulþi dintre noi ne li- mitãm sã privim la televizor o parte din show-urile care au loc în cadrul unei astfel de sãptãmâni “fashion”-iste. Anul acesta, aerul franþuzesc ce a plu- tit, recent, la “Sãptãmâna Modei la Paris”, a fost adus în redacþia BURSA de colega noastrã Larisa Onofrei, care a fost acolo în calitate de invitat spe- cial al revistei Vogue Paris ºi s-a bucu- rat de toatã atmosfera evenimentelor la care a avut ocazia sã participe. Larisa ºi-a “câºtigat” invitaþia dupã cinci ani de muncã în care a colaborat cu revista Vogue, pe post de editor foto. Masterand în cadrul Universitãþii de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureºti, Larisa Onofrei lucreazã la Ziarul BURSA de aproape doi ani. Iubitoare de modã ºi fotografie ºi do- rind sã devinã un bun analist în dome- niu, colega noastrã ne-a descris, aºa cum reiese din povestea de mai jos, cele mai frumoase momente pe care le-a trãit la “Paris Fashion Week 2014” ºi modul în care a ajuns sã fie invitatã la un eveniment de o aseme- nea amploare. CÃLIN RECHEA
Transcript of n campania prezidenþialã n Industria se confruntã cu multe ... · invitatã la “Paris Fashion...
-
GRAM AUR = 139,1033 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,6932 RON EURO = 4,4996 RON DOLAR = 3,2428 RON
5 9 4 8 4 9 1 3 4 0 0 1 2 04150
n Grupul Rompetrol îºi schimbã numele înKazMunayGaz International PAGINA 5
n Victor Ponta: "La ASF trebuie numitão persoanã care sã aibã pregãtireprofesionalã ºi staturã moralã"
PAGINA 13
n PSD a lansatcampania prezidenþialãcu “iepuri”
PAGINA 3
n Cristian Pârvan, AOAR:"Industria se confruntã cumulte incertitudini, înacest an" PAGINA 14
Marþi, 11 martie 2014, nr. 47 (5140), anul XXIV 16 pagini2 lei
Statul va contesta reintrareaHidroelectrica în insolvenþã
Ministerul Economiei, prinDepartamentul pentruEnergie, ar fi decis sãapeleze la calea extraordinarã deatac la deciziile Curþii de Apel, careau reintrodus Hidroelectrica în in-solvenþã, ne-au spus surse apropiatesituaþiei. „Aceastã cale extraordina-rã de atac este la îndemâna creditori-lor principali ai Hidroelectrica SA,printre care ºi statul român, care nuau fost citaþi ºi audiaþi de Curtea deApel, când a judecat recursurile tra-derilor de energie”, ne-au mai spussursele noastre, care au subliniat cãnu a fost primitã deocamdatã moti-vaþia instanþei la deciziile luate.
„Bãieþii deºtepþi din energie” aucâºtigat toate procesele împotrivaHidroelectrica de la Curtea de Apel,care a decis rejudecarea recursurilorformulate de aceºtia împotriva ieºiriicompaniei din insolvenþã, împotrivadenunþãrii contractelor, împotrivaintrãrii în insolvenþã ºi împotriva ta-belului creditorilor.
Remus Vulpescu, fostul admi-nistrator special al producãtorului deenergie, ne-a declarat, la finele luniifebruarie, cu ocazia reintrãrii Hidro-electrica în insolvenþã: „Nu înþeleg
de ce nu au fost citate bãncile ºi alþicreditori care au aprobat închidereaprocedurii insolvenþei ºi care nu audepus contestaþie la tabelul creditori-lor. Au fost citaþi doar cei care au fã-cut recurs. Trebuiau citaþi toþi credi-torii care aveau un interes economicce putea fi afectat de redeschidereainsolvenþei”. Domnia sa ne-a spus, lavremea respectivã, cã bãncile pot sãformuleze contestaþie în anulare ladeciziile Curþii de Apel Bucureºti -aceasta fiind o cale extraordinarã deatac.
ªi Gabriel Dumitraºcu, ºeful di-recþiei de privatizare din Departa-mentul pentru Energie, a declarat,recent, cã statul analizeazã, împreu-nã cu avocaþii, calea extraordinarãde atac astfel încât Hidroelectrica sãfie scoasã din insolvenþã. (A.T.)
Surse BCE:Bãncile elene îºi vormajora capitalul pânãla finele lunii iunie
Banca Centralã Europeanã (BCE)aºteaptã ca instituþiile financiare ele-ne sã-ºi majoreze capitalul pânã lasfârºitul lunii iunie, anunþã publica-þia Kathimerini, citând surse oficialedin BCE, care afirmã cã instituþia nuva comenta rezultatele testelor destres anunþate recent de banca cen-tralã de la Atena.
Conform acestor rezultate, bãnci-le elene au nevoie de un capital su-plimentar de 6,4 miliarde euro, dincare 5,8 miliarde euro reprezintã de-ficitul primelor patru instituþii decredit din þarã: “National Bank ofGreece” (NBG), “Piraeus Bank”,“Alpha Bank” ºi “Eurobank”.
Oficialul BCE a declarat cã estepuþin probabil ca rezultatele testelorde stres derulate de banca europeanãsã aibã impact asupra instituþiilor fi-nanciare elene.
Creditele neperformantedin Italia au crescutcu 24,5%
Volumul creditelor neperformantedeþinute de bãncile italiene a crescutcu 24,5% în ianuarie, dupã un avansde 24,7% înregistrat în decembrie,potrivit bãncii centrale de la Roma.
Creditele neperformante bruteaflate în portofoliul instituþiilor fi-nanciare italiene au ajuns, în ianua-rie, la 160,4 miliarde euro, de la155,9 miliarde euro în decembrie.
Banca centralã a Italiei a anunþatcã împrumuturile cãtre companiilenon-financiare au scãzut cu 5% în ia-nuarie, dupã un declin de 5,2% în de-cembrie.
V.R.
Colega noastrã Lara Gurov,invitatã la “Paris Fashion Week 2014”
În u r mã c u c i n c i a n i , mãînscriam, sub numele Lara Gu-rov, la un curs de fotografie laªcoala Popularã de Arte din
Bucureºti, sub îndrumarea unui pro-fesor scenograf de la UNATC.
Ajunsã acolo ºi urmând cursurile,gratuit, pentru a obþine o diplomã îndomeniu, am participat la un concursnaþional unde puteam câºtiga unpremiu de 1.600 de euro ºi o bursãcare consta în efectuarea unui stagiude practicã, timp de o lunã de zile laVogue Magazine Copenhaga ºi olunã în Londra, tematica fiind Natu-ra/Oraº în culoare. Cine s-ar fi gândit
pe atunci cã Larisa va fi fericitacâºtigãtoare a acestui concurs?
Eu, clar nu.Îmi amintesc ºi acum cã primul
aparat foto care l-am primit a fost lavârsta de 12 ani - unul cu film de uni-cã folosinþã -, mai târziu, în anul2.000, urmând sã primesc cadou dinpartea tatãlui meu un aparat maiperformant, dupã care am lucrat oîntreagã varã pentru a-mi cumpãra, în2009, un aparat foto de 4.000 de lei.
LARISA ONOFREI,alias LARA GUROV
(continuare în pagina 2)
CAZUL HARINVEST
Tribunalul a respins arestareapreventivã a brokerului Maria Voineal DIICOT o reþinuse pe Maria Voinea, acuzatã de manipularea pieþei decapitall Avocatul Dan Stoicescu: “ASF, împreunã cu BCR, fabricã acuzaþiineîntemeiate de manipulare a pieþei de capital, pentru a pasa rãspunderea”
Brokerul “Harinvest” MariaVoinea este suspectatã deDIICOT cã ºi-a însuºit bu-nurile aparþinând a 48 de persoane,pe care le gestiona ºi administra,încercând sã acopere pagubele crea-te de ea însãºi altor clienþi, prin ma-nipularea pieþei de capital.
Maria Voinea este brokerul arãtatcu degetul de toatã lumea ca vinovatpentru “toate relele” în scandalul“Harinvest”, intermediarul dinRâmnicu Vâlcea unde zeci de clienþiau reclamat cã au rãmas fãrã bani ºiacþiuni în conturi, dupã ce deconta-rea unei tranzacþii a fost ratatã. Atun-ci, a ieºit la ivealã cã, timp de un an,“Harinvest” recursese la vânzãri for-þate, operaþiuni considerate excep-þionale, pentru acoperirea unor pier-deri în tranzacþii cu produse structu-rate.
Tribunalul Vâlcea a respins,sâmbãtã, cererea de arestare preven-
tivã a Mariei Voinea, dupã ce fusesereþinutã de DIICOT. Procurorii aufãcut recurs.
Stoicescu: “Facem totposibilul sã o þinem peMaria Voinea în libertate,în vederea colaborãriieficiente cu organele deurmãrire penalã”
Contactat de ziarul BURSA, DanStoicescu, avocatul doamnei Voinea,ne-a spus: “Facem tot posibilul sã oþinem pe Maria Voinea în libertate, învederea colaborãrii eficiente cu orga-nele de urmãrire penalã, în aºa felîncât toate persoanele responsabile sãrãspundã conform faptelor lor”.
Domnia sa a adãugat: “ASF,împreunã cu BCR, fabricã acuzaþiineîntemeiate de manipulare a pieþeide capital, pentru a pasa rãspunde-rea.
ASF interpreteazã legea în modabuziv.
Consider cã piaþa ar trebui sã ma-nifeste un curaj mai mare în faþa abu-zurilor, a incompetenþei, a arbitrariu-lui manifestat de ASF. Au inventatmanipularea, pentru cã doi brokerivorbesc la telefon pe piaþa «orderdriven». Dacã piaþa nu reacþioneazãla asemenea abuzuri, atunci sedeschide Cutia Pandorei.
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 13)
Salarii de ASFl Citiþi, pe site-ul www.bursa.ro, lista veniturilor din ASF în noiembrie ºi decembrie 2013 l Nu doarsoþiile de politicieni au salarii astronomice l ASF a renunþat la primele de sfârºit de an ºi de vacanþãl ASF: “Bugetul de salarii pentru anul 2014 prevede o reducere mai mare de 15% a cheltuielilorsalariale faþã de anul 2013”
Expresia “salarii de ASF” adevenit un reper pentru oremuneraþie giganticã, ne-meritatã, astfel cã presa a
ajuns sã dea titluri de genul “Inspec-torii CSM, salarii de ASF”.
Scandalul remuneraþiilor enormedin cadrul Autoritãþii de Suprave-ghere Financiarã a fost intens media-tizat, în special datoritã faptului cã,între angajaþii instituþiei, se numãraumai multe rude de politicieni, pre-cum Laura Elena Chiþoiu, soþia mi-nistrului demisionar al FinanþelorDaniel Chiþoiu, Aura Gabriela So-col, soþia lui Cristian Socol, consilieral premierului Victor Ponta, Iuliana
Luiza Scutaru, soþia lui George Scu-taru, liderul grupului parlamentar alPNL, Remus Cãtãlin Câmpeanu, fiulfostului ministru al Muncii MarianaCâmpeanu, dar ºi fiica lui GabrielOprea, Silvia Ciornei, actualulpreºedinte de la FNGCIMM.
Aceºtia au ajuns în lumina reflec-toarelor graþie numelor pe care lepoartã, însã de o viaþã de lux se bucu-rã aproape toþi cei 642 salariaþi carefigurau pe statul de platã al ASF, lafinalul lunii decembrie.
Fondul brut de salarii al ASF afost de 2,14 milioane de euro, în no-iembrie 2013, ºi cu 11,6% mai mare,în luna decembrie, venitul brut me-
diu, în ultima lunã a anului fiind deaproximativ 3.700 de euro/angajat,potrivit unui document obþinut deziarul “BURSA”, care ar conþine ve-niturile brute ale angajaþilor ASF (pecare îl publicãm pe site-ul www.bur-sa.ro), în noiembrie ºi decembrie2013. Veniturile includ salariile ºiprimele lunare.
Reprezentanþii ASF spun cã nicinu confirmã, nici nu infirmã listaprezentatã (venituri brute aferentelunilor noiembrie si decembrie, in-clusiv prime), “întrucât confirmareaindividualã a salariilor din ASF, fãrãacordul fiecãrui salariat ASF din li-stã, ar însemna încãlcarea dispoziþii-
lor din Regulamentul intern al ASF”.În schimb, din rândurile transmise
de reprezentanþii ASF, se poate de-duce o oarece urmã de confirmare.
“Lista prezentatã de dumneavoastrãnu este o listã de salarii. Este o listãcare prezintã venituri brute (care in-clud fie în noiembrie fie în decem-brie prime anuale acordate conformcontractului colectiv de muncã)”,ne-a transmis ASF, adãugând: “Pri-mele acordate în anul 2013 au fost:prima de vacanþã ºi prima de sfârºitde an. Prima de vacanþã a fost în anul2013 la nivelul unui salariu lunar, iarprima de sfârºit de an avea o valoarecuprinsã între zero ºi un salariu lu-nar). În data de 18 decembrie 2013,Consiliul ASF a decis cã, începândcu data de 1 ianuarie 2014, cele douãprime (nu mai existã altele) nu semai acordã”.
Reprezentanþii Autoritãþii au maiprecizat: “Prin urmare, la nivelul luniiianuarie, plãþile nete cãtre angajaþi auscãzut cu 27% faþã de luna decembrie2013 (lunã excepþionalã din punct devederealplãþilorcãtre salariaþi întrucâta inclus prima de sfârºit de an sau, înunele cazuri, ºi prima de vacanþã).
ADINA ARDELEANU
(continuare în pagina 13)
PRIN ADERAREA LA UNIUNEA BANCARÃVOM PLÃTI TOATE GREªELILE BNR DINULTIMELE DOUÃ DECENII
Dacã vom arunca banii pentrusalvarea bãncilor strãine, deunde resurse pentru dezvoltare?
Nu ºtiu ce ºanse am fi avut, dinpunct de vedere al dezvoltãriieconomice, dacã nu intram înUniunea Europeanã. ªtiu, însã, caresunt ºansele dezvoltãrii dupã ce in-
trãm în Uniunea Ban-carã: nule.
Aproape imediatdupã lansarea nouluiconcept, autoritãþilenoastre au declarat cãRomânia va participala Uniunea Bancarã,
chiar dacã noua structurã este opþio-nalã pentru þãrilecare nu fac partedin zona euro. Sãfie de vinã “sfaturi-le” prieteneºti aleautoritãþilor dinanumite þãri ale zo-nei euro, ale cãrorinstituþii financiaredominã piaþa noastrã bancarã?
Indiferent de sursa “inspiraþiei”,graba cu care s-a adoptat noua “solu-þie” pentru criza financiarã din Euro-pa nu prevesteºte nimic bun. Aceastaeste ºi concluzia care se desprindedin prezentarea recentã a profesoru-lui Nicolae Dãnilã, membru al Con-siliului de Administraþie al BNR, dincadrul programului “AcademicaBNR”.
Acesta ºi-a exprimat îndoiala cuprivire la “nivelul de pregãtire alRomâniei pentru aceastã viziune deviitor”, deoarece “România evoluea-zã dupã un alt mod de lucru ºi acestanu concordã cu direcþia în care mer-ge UE”. Încapacitatea autoritãþilornoastre de a face faþã unui nou pro-iect european a fost ilustratã de Ni-colae Dãnilã prin ºansele extrem dereduse de atingere a celorlalte obiec-tive europene, incluse în Agenda dela Lisabona, pe fondul deficienþelormajore manifestate în elaborarea ºi
implementarea pla-nurilor pe termenlung.
Dupã ce a amintitcã economia noastrãcontinuã sã fie afec-tatã de contracþiacreditului, pe fon-dul reducerii expu-
nerilor bãncilor strãine ºi retragereafinanþãrilor, profesorul Nicolae Dãni-lã a menþionat ºi douã efecte majoreale participãrii la Uniunea Bancarã:creºterea costurilor de finanþare ºirestructurarea substanþialã a portofo-liilor pentru bãncile strãine dinRomânia, al cãrei rezultat final poatefi chiar ieºirea de pe piaþa noastrã.
(continuare în pagina 15)
“Paris Fashion Week”.Pentru majoritatea dintre noi, “ParisFashion Week” sunã extrem de “lamodã” ºi extrem de “parizian”, dar ºi
foarte scump.Este evenimentul la care toþi iubitoriide modã viseazã sã ajungã.În general, cei mai mulþi dintre noi ne li-mitãm sã privim la televizor o parte dinshow-urile care au loc în cadrul uneiastfel de sãptãmâni “fashion”-iste.Anul acesta, aerul franþuzesc ce a plu-tit, recent, la “Sãptãmâna Modei laParis”, a fost adus în redacþia BURSAde colega noastrã Larisa Onofrei, carea fost acolo în calitate de invitat spe-cial al revistei Vogue Paris ºi s-a bucu-rat de toatã atmosfera evenimentelorla care a avut ocazia sã participe.Larisa ºi-a “câºtigat” invitaþia dupã
cinci ani de muncã în care a colaboratcu revista Vogue, pe post de editorfoto.Masterand în cadrul Universitãþii deArhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”din Bucureºti, Larisa Onofrei lucreazãla Ziarul BURSA de aproape doi ani.Iubitoare de modã ºi fotografie ºi do-rind sã devinã un bun analist în dome-niu, colega noastrã ne-a descris, aºacum reiese din povestea de mai jos,cele mai frumoase momente pe carele-a trãit la “Paris Fashion Week2014” ºi modul în care a ajuns sã fieinvitatã la un eveniment de o aseme-nea amploare.
CÃLINRECHEA
